GONARTROZA

Definitie: afectiune degenerativa a articulatiei genunchiului in care in mod

propriu cartilajul articulatiei se distruge.

Genunchiul : articulatie sinoviala , bicondiliana , uniaxiala.

Organizare : 3 oase – femur
- tibie
- patela
Mijloace de unire:
- capsula
- ligamente: cobliteu ; laterale si incrucisate.

Miscarile posibile: flexie – extensie

Flexie : - forta activa - 1350 sold flectat
- 1200 sold intins
- forta pasiva - 1600
Extensie – este relativa porneste la de pozitia de flexie activa
- amplitudine 0 0 extensie pura
5-100 hiperextensie.

Exista si miscari reduse de rotatie mediala si laterala asociate cu flexia si

extensia. In mod pasiv se pot realiza si miscari de inclinare laterala si
mediala . patologic pot aparea miscari „ de sertar” sau lateralitate .

Muschi efectori principali:

Flexie
- muschii ischiocrurali; semimembranosul ( cel mai puternic);
- gracilius si croitorul ( intervin secundar);
Limitatori : contractii ale masei musculare , cvadriceps si capsula
articulara.
Extensie
- muschiul cvadriceps ajutat de tensorul fasciei lata.
Limitatori : tensionarea partii posterioare a capsulei ; tensionarea
ligamentelor incrucisate si tensionarea ischiogambierilor.

Rotatie interna
- 300 activ ;
- 400 pasiv.
Muschii: laba de gasca, semimembranosul si popliteul.
Rotatie externa
- 400 activ ; 45 0 pasiv variind cu gradul de flexie al genunchiului.
Muschii : biceps femural si tensorul fasciei lata.

Gonartroza se poate prezenta clinic in 3 stadii, datorita uzarii cartilajului

articular mai ales articulatia femuro-patelara .
1. Stadiul initial care manifesta o incapacitate usoara si intermitenta de
„inzavorare „ a genunchiului in mers , usoara hipotrofie a
cvadricepsului , crepitatii moderate.
2. Stadiul evoluat cu dureri intense care apar in ortostatism si mers,
limitarea mobilitatii pana la 900 cresterea in volum a genunchiuluiusor
flexum , hipotrofie si hipotonie importanta a cvadricepsului ,
instabilitatea genunchiului in mers si uneori chiar si deviatii laterale
ale sale.
3. Stadiul final cu dureri in repaos, frecvent inflamari , mobilitate sub
900 , deformari evidente ale articulatiei , flexum si deviatii in plan
sagital, frontal, mers greu facand absolut necesara utilizarea
bastonului.

Kinetoterapeutul are urmatoarele obiective:

- scaderea durerii;
- cresterea stabilitatii;
- crestereamobilitatii;
- cresterea gradului de coordonare si echilibru la mers.

Etape:
1. Evaluarea;
2. Terapia durerii;
3. Posturari;
4. Contractii izometrice ;
5. Mobilizari active si stretching;
6. Masaj;
7. Tractiunile.

 Evaluarea starii de sanatate.

In urma controlului clinic-anatomo- functional al bolii , radiografii vom
stabili un program de recuperare in functie de evolutia, stadiul bolii si de
starea psihica a pacientului prin care vom urmari starea pacientului ,
progresivitatea leziunilor.
Acesta va trebui sa tina cont de urmatoarele reguli:
- reducerea sau mentinerea greutatii corporale sub greutatea
ideala;
- evitarea pozitiilor monotone prelingite atat in ortostatism cat si
pe scaun sau pe genunchi ;
- evitarea mersului prelungit ;
- mers cu srijin pe un baston;
- evitarea schiopatarii printr-un control al mersului;
- respectarea perioadelor de repaos, asociata cu posturarea
antidecliva a membrelor inferioare.
 Terapia durerii .
- analgezice ;
- compresii cu gheata.
 Posturarea genunchiului afectat.
* Din decubit dorsal
- membrul inferior afectat sprijinit la 400 pe un rulou – se mentine
genunchiul in extensie prin propria greutate;
- membrul inferior afectat sprijinit pe un rulou – se pune un saculet cu nisip
favorizand extensia;
* Din decubit lateral
- piciorul de contact cu suprafata de sprijin fiind cel sanatos, o perna intre
genunchiul - cel suferind flectat.
- cu partea laterala a palmei , kinetoterapeutul executa neteziri usoare pe
zona poplitee incalzind-o usor , genunchiul ajunge apoi in flexie de
aproximativ 900 si se postureaza – o perna se aseaza sub genunchi si sac de
nisip peste.
 Contractia izometrica
* Pacientul in decubit dorsal
- genunchii sunt in flexie si lipiti puternic unul de celalalt, talpile pe sol.
Pacientul contracta muschii ca si cum ar vrea sa extinda genunchii ;
- cu un sac de nisip sub genunchi ridica gamba si mentine cateva secunde;
* Pacinetul asezat pe o bancheta – gambele atarnate in afara, calcaiele se
sprijina pe picioarele banchetei astfel incat sa blocheze miscarea de flexie
peste 900 a genunchiului. Pacientul contracta muschii ischiogambieri ca si
cum ar vrea sa flecteze genunchii.
  Mobilizari pasive , pasivo-active, active.

Pentru flexie – extensie ( prima se recupereaza extensia)

- kinetoterapeutul executa miscari pasive de flexie - extensie cu genunchiul
pacientului;
- pacientul asezat in decubit dorsal , genunchii flectati, talpile pe sol - se lasa
sa alunece usor picioarele – cu control;
- pacientul asezat in decubit dorsal – un saculet de nisip sub genunchi ,
pacientul incearca sa extinda genunchiul, kinetoterapeutul opune rezistenta –
relaxeaza- si din nou flexie (hold – relax – hold);
- pacientul asezat in decubit facial – pacientul executa flexia genunchiului
afectat si kinetoterapeutul opune rezistenta pe gamba – relax – flexie
- sprijin cu genunchiul salatos pe un scaun flexia si extensia genunchiului
afectat;
- pedalare la bicicleta – saua se coboara treptat
- din asezat piciorul pe o rotila flexie- exesie.
Pentru abductie – adductie
- decubit lateral – ridicarea piciorului intins
- sprijin cu genunchiul sanatos pe scaun abductie in lateral a
piciorului intins
- cu o minge mare intre picioare – o strange
 Stretchingul - metoda prin intermediul caraia poate fi exersata
mobilitatea muschilor intr-o forma simpla, eficienta si fara a exista
riscul fracturilor, care consta in izolarea unui grup particular de
muschi.
Beneficii:
- atenueaza maladiile degenerative;
- stimuleaza lubrifierea articulatiei;
- mentine tineretea articulatiei;
- miscroreaza tensiunea arteriala;
- stimuleaza circulatia sangvina;
- imbunatateste respiratia;
- mareste capacitatea pulmonara.
  Masajul
- are un rol principal chiar de la inceputul programului de recuperare, gratie
efectului favorabil asupra stimularii tonsului muscular si prin mobilizarea
rotulei in condrilii femurali. In plus efectul circulator nu poate fi neglijat.
 Tractiunile
- cresc mobilitatea si refac alinierea.
Pot fi :
a. manuale – executate in axul membrului inferior la sfarsitul sedintei de
masaj , se executa succesiv tractiuni (moderate) si compresiuni
corelate cu ritmul respirator
b. mecanice – prin tractiuni la nivelul gambei , practicate zilnic cu
greutati de circa 3 kg pe membru perioade lungi de timp cu efect de
reducere a presiunii intraarticulare si decontracturat.