Bfkt lp.

2
 BAZELE TEORETICE ALE KINETOTERAPIEI

Are caracter natural- foloseste miscari naturale

Caracter activ -bolnavul participa la propria vindecare (miscarea pasiva
sau ajutata este doar tranzitorie) Scopul final este obtinerea miscarii
natural,active
Caracter functional-efectele miscarii se resimt la nivelul intregului
organism implicind marile functii-respiratie,circulatie…
Caracter profilactic si curativ :previne si trateaza
Caracter patogenic si simptomatic-se opune producerii de imbolnaviri si
trateaza prin aceleasi mijloace.
Kinetoterapia e o terapie specifica pt.ca dispune de mijloace proprii
pt.influentarea aparatului locomotor, influente ce nu se pot obtine pe alte
cai
Kinetoterapia este o metoda de recuperare/reeducare/readaptare
biologica si sociala
Este o terapie fizica si o terapie psihica in acelas timp.
 Obiectivele de bază în kinetoterapie după T. Sbenghe

1.relaxarea generală;
2.corectarea posturii şi a aliniamentului corpului;
3.creşterea mobilităţii articulare;
4.creşterea forţei şi a rezistenţei musculare;
5.reeducarea coordonării şi a echilibrului;
6.antrenarea la efort;
7.reeducarea respiratorie;
8.reeducarea sensibilităţii.
 Bazele fizice si anatomice ale kinetologiei.

Cinematica =studiul mişcării în sine

Cinetică= studiul forţelor aplicate corpului
Mişcarea se produce în spaţiu şi timp.
Bazele fiziopatologice ale recuperării kinetice
BAZELE FIZIOLOGICE
Aparatul kinetic este format din 3 componente:
-sistemul nervos-asigura comanda pe baza informatiilor aferente
-sistemul muscular care primeste comanda si realizeaza forta motrica a miscarii
-sisteml articular care segmenteaza corpul permitimd miscarea in anumite limite
si directii
Miscarea mai este influentata si de functionarea altor sisteme:
-respirator
-cardiovascular
- tesutul moale-piele,fascii,tesut grasos
Elementul evidenţiabil al motricităţii este ARTICULAŢIA
care poate fi considerată ca unitatea structurală şi
funcţională a sistemului NMAK.
Elementele structurale ale ei sunt:
-COMPONENTE RIGIDE ARTICULARE
=osul,cartilajul,ligamentul,tendonul,
-ALTE COMPONENTE =articulatia sinoviala,
mschiul,receptorul senzitiv si neuronal
 OSUL
 

FUNCTIILE OSULUI
1. asigură suportul mecanic şi pârghia oricărui segment care se mişcă.
2.este un rezervor de ioni de calciu şi fosfor
3.este un organ hematopoetic prin măduva hematogenă găzduită în canalul osos.
 
Unitatea structurală de bază este OSTEONUL sau sistemul haversian alcătuit dintr-
un canal central în care se află vase de sânge şi filete nervoase şi care este
incojurat de lamele concentrice de matrice mineralizată. Orientarea sistemelor
haversiene este dată de traiectoria principalelor presiuni exercitate asupra
osului.
Osul este un organ intr-o continua remodelare prin 2 procese biologice = cicluri
successive
a) de resorbtie-de distrugere(prin osteoclaste)
b) -reformare -de refacere(prin osteoblaste)
Cu virsta cantitatea de os reformat la fiecare ciclu scade=la ambele sexe se
instaleaza treptat osteoporoza
 LEGI CU APLICABILITATE PE OS:

Legea lui Wolff:”orice schimbare in functia osului este urmata de unele

schimbari in arhitectura interna si conformatia(aspectul) externa,in
concordanta cu legile matematicii”-schimbarea in functie a osuli inseamna
de fapt schimbare in regimul de solicitare a osului
Legea lui Delpeche:la nivelul de aplicare a unei forte externe pe un os, creste
densitatea.
IMPLICAREA KINETOTERAPIEI (A MISCARII) ASUPRA
OSULUI:
-miscarea are un caracter profilactico-terapeutic influentind
pozitiv masa osoasa (creste densitatea)
- momentul începerii exerciţiului fizic, respectiv a mersului după
o fractură; daca miscarea nu e bine dozata poate avea efecte
negative pe un os osteoporotic,pe un focar de fractura
insuficient calusat)
-“fractura de oboseala”este o problema rala dar controversata ca
mecanism de aparitie in cadrul careia insa oboseala neuro-
musculara ca rezultat al efortului este de necontestat.
ETAPELE REPARARII (REGENERARII) OSULUI
este o etapizare pur teoretica pt.ca in realitate etapele se suprapun cite
2 sau chair cite 3
1.Stadiul de hematom: nu este obligatoriu se existe hematom.
Obligatoriu trebuie sa existe edem care asigura materialul biologic de
refacere a osului,asigura continuitatea tesuturilor si contactul intre
marginile osului rupt.
2.Stadiul de proliferare celulara:
3.Stadiul de calus =calus moale
4.stadiul de consolidare=transformarea continua a calusului moale
prin captarea de saruri de calciu pt.a-si creste rezistenta si in final se
formeaza un “manson”care inconjoara osul
5.Stadiul de (re)modelare =aducerea osului la o forma aproximativ
lasemanatoare cu cea initiala.(niciodata totusi nu se va ajunge la o
forma identical,osul isi va pastra reserve pt.siguranta)
FACTORI CE INTERVIN IN CONSOLIDAREA UNEI FRACTURI
1.virsta=durata consolidarii creste odata cu virsta.
2.sediul fracturii=zonele osoase bine acoperite de muschi consolideaza mai
repede .
3.aspectul fracturii=fracturile fara deplasare caluseaza mai repede
4.starea de “sanatate “a segmentului fracturat(afectiuni colaterale)=existent
de tulburari de circulatie locala,osteoporoza,infectie locala
5.starea de sanatate generala a pacientului
IMPORTANT=introducerea activitatii fizice sa fie progresiva sub
observatie medicala permanenta putind doar astfel asigura precocitatea
necesara inceperii kinetoterapiei cu limitarea maxima a eventualelor
neplaceri.
 CARTILAJUL
 
- acoperă suprafeţele osoase care alcătuiesc o articulaţie diartrodială.
-este o structură avasculară care se hrăneşte din lichidul sinovial şi din osul
subcondral.
-are o structura cartilaginoasa hialina,neteda,lucioasa
-contine 60-80%apa(se hraneste prin imbibitie)
-este un material vâsco-elastic ce îşi poate modifica grosimea în funcţie de
presiunea exercitată care modifică repartiţia apei din structură.
-are rol de amortizor de presiune prin 2 proprietati: compresibilitatea si elasticitatea
-nu are inervatie proprie
-lezarea lui nu este dureroasa
- este o structură neregenerabilă ,nu are capacitate de regenerare, leziunea este
ireversibilă,
- repara prin cicatrice conjunctiva, ţesut fibros, cu pierderea proprietatilor de amortizare
•  
 PROBLEME KINETOTERAPICE LEGATE DE PATOLOGIA CARTILAJULUI

1.Incarcarea unei articulatii care devine =articulatia

incarcata(articulatie portanta),trebuie facuta cu grija
2.cind exista probleme se va menaja incarcarea articulara
prin : purtarea de baston,slabit,evitarea ortostantismului
prelngit, a pozitiilor fixe,etc. inainte si dupa interventii
operatorii.
3.profilaxia degradarii cartilajului prin mobilizari
articulare pasive si active fara incarcare
4.consolidarea stabilitatii articulatiei prin antrenarea
stabilitatii musculare pt. a evita uzura cartilajuluil a niv.
articulatiilor instabile.
•  
 ARTICULATIA
ARTICULATIA=ansamblul elementelor moi prin care se unesc doua sau mai
multe oase vecine (capsula,ligament,tendoane,chiar muschi si capetele
osoase)
Stiinta care studiaza articulatiile se numeste artrologie sau syndesmoloie(gr.
arthron – articulatie, gr. Syndesmos - ligament)

In corpul uman =209 oase si 200 articulatii

Functiile articulatiei
1.permite miscarea scheletului,a unui segment fata de
2.transmite forte de la un segment la altul
 CLASIFICAREA ARTICULATIILOR:
Din punct de vedere morofologic :

A)articulatii fibroase=articulatii fixe (de ex. artic.craniului = adevarate suturi)

B)articulatii cartilaginoase=permit o oarecare miscare –simfizele -
pubiana,intervertebrala -sincondroze
–articulatii din coxal
C)articulatii sinoviale(diartroze)-articulatii cu cavitate articulara,sinovie si
capsula,cartilaj articular cu posibilitate de miscare in mai mlte directii.

Din punct de vedere functional:

sinartroze - imobile , fixe, fibroase
amfiartroze – cartilaginoase
diartoze – mobile, sinoviale;

 
Dpdv al formei capetelor osoase avem:
C1.articulatii plane-artic.tarsului,carpului-miscare de
alunecare- 1 grad de miscare
C2.articulatii sferoide-un capat osos concav si celalalt convex –
umar, sold-miscare in 3 planuri
C3.articulatii cilindroide=balamale cot,atlax-axis- 1 grad de
miscare
C4.articulatii elipsoide –genunchii –au condili - 1 grad de
miscare
C5.articulatii selare –metacarpiana-2 grade de libertate
Dupa numarul de axe pe care se produce miscarea:
uniaxiale
biaxiale
triaxiale
Dupa tipul miscarilor:
translatie= Un corp solid executa o miscare de translatie daca oricare ar fi
doua puncte ale sale segmentul care le uneste se deplaseaza paralel cu sine
insusi.

Rotatie =Un corp solid executa o miscare de rotatie in jurul unui punct, daca
oricare punct al sau executa o traiectorie circulara in jurul punctului respectiv.
Angulatie =inclinare
flexie/extensie
abductie/adductie
circumductie
ridicare/coborare
protractie/retractie
fixare(neuromusculara sau mecanica)
spiroide
rotatie pura a suprafetei articulare in jurul axei proprii;
 TIPURI DE MISCARI INTR-O ARTICULATIE:

a)miscari voluntare,fiziologice :
flexie,
extensie,
abductie,a
dductie,
rotatie,
Circumductie

b)miscari din interiorul articulatiei (nu pot fi reproduce voluntar) =jocul

articular=
rularea,
alunecarea,
rasucirea,
compresia
Tractiunea