MINISTERUL EDUCAfIEI ~I IIVATAMINTULUI INSTITUTUL POLITEHNIC DIN BUOURESTI

FAOULTA!EA DE TRANSPORTURI
CATEDRA AU!J!OVEHICULE RUTIERE

Conf.tm1v.d~.1ng.AUREL

P.STOlOESCU

DII'AtaCA AUTOVEHIOULELOR

•• oan~08 ro~11o~ au pneur1, rezistentele

1. !D8intare 01 ~eac~iun11e cali 1& ~oti)

Ba.cUJle,t1 1980

p»eta~l

o,

ELEMEl~TE IWl!RODDO'flVE

. .. . .
..

..

.. .. .. .. ..

..

II

..

.. • • .. .. .. •1 .. 0.2. Compune~a sohematlnl a autovehiculelor ..• • • • •• 4 0.1. Obieotul 41;;a.m1o:ii autovehioulelor

0•.3. hine1piul

·.
.. ..

..

.1

8utopro'pulsarii autovehiculelor
mel'S

• • ..• • ..8
II

0.4. Ca11tl~lle de

ale autovehtoule1or

.... • ..

11

0.5. Motoare pentrll autoveh10,ule

PARTEAI-a

• • • .. .. • .. • • • • • • 13

DINAMIOA AUTOVEHlCUlBLOR

au

RgsI

api t01u1 1. MECANI<CAROl!ILOR au PNEUaI

.'

1.1. Pneur11e autovehioulelor 1.1.1. 1.1.2. Cuacter1stici

pDe1ll'UO~ •

. · . .. Confrbruotia pfteur110.1'• .... .. • .... • • · . ..

.... .. .. ..

.. .. • • • • • .. • .. .. 29

. ..

.. ..

..

29 29
35

..

geometrice EJi mecanioe ale

.. .. • • .. • • • .. • • ••• .. • •

1.2. Interaolianea dint»e ptteu V1 calea nedeformabila

,

.... 43 54

'1.2.1. »efol'ma~~ile statice ale pneului ....• • • .... 43 1.2.2. C1nemat~ca 91 dinamioa roiilor

1.2.2.1. Portela din pats de oontact a pneului.54 1.2.2.2. Ca~act~~18t1ca de rulers a pneurilor.a59
1.2.20.3. Ecuatlile de mi~eare ale ro'llor .rilor • ..
III

78

1.2.2.4. Rularea cu devie1'9 laterals a pneu-

. . . . . .. . . .. . .. ......• 84
• ..

1.2.). Aderenta pll'e:ur11oru cales de 'l'ula1'8 ,.... 100 e • 1.2.3.1. Frecarea dintre canoiuo ~i csIa •• 1.2.3.2. Ade~4!lta longLtudinBll ~.2.3.). Acvaplanarea ..
III •••••

. . . .. 106
..
., .......

100

112
it ....

"

..

116

1.). Inte~aoiiunea d1ntre pneu (Ii cales, def'ormabila .... 120

Pa •

1.3.1. Oaraotel'istioi lIeoanioe ale eolulu1 ' •• •

" 121

1.3.2". Rularea roil1 :r1gide pe oal. defo.r.mab111." 12) 1.3.3~Rularea roti! elastloe pe oale d.fo~mabl1~. 127 ,. Capitol"l 2. REZISTENtELE LA ml\mTAREA AUTOVElUOULELO!

au

RC1tI • .. .. • • • " • • • • • .. .. " • • • ..

I

133

2.0. Generalitaii

••

" " ••••••

" ••

" ....

" • 1)] 1)4

2.1. Rezlstenta ls 1'ulare " •••

" " " ... " " " " ... 134

2.1.1.,'Cauzele rezlstentel 18 rulere " " .. " ". 2.1.2. Faotor! de influentl asapra reslstentei 18 rulare ••

. . . . . . .. .. . "
"
"

" " " • 1·4)

2.1.). Calou1u1 rezlstentel 18 rulere • " 2.2. Rezistenta 18 uroarea pantel " .. .. "

..

. " ••

161

..

" " • 164

2.3. Rezlstenta aerului " ••••••• '2.3.1. Aerodinamioa autovehioulelor aerodinamiaii sale "

" • " • " • " ,,161 .." ,. • ".. aeupra

•• •• • • •

161 172
18)

2.3.2. Influenta formai 8utovehloululul 2.3.J. Caloulu1 rezistentel aerului •• autovehioululul ••"•

.
•

""

.
••

"

2.4. Rezlstenta echlvalenta pierderilor in tranamieia

0 • • • " III • • • •

188
••

2.5.

Rezistenta la accelera~e • • • •
REA9l+UNlLE CAlI •

eo

••••

194
"IIi' -'

2.6. Rez1stenta Is inaintarea trenurilor rutlere ••••

Cap! tolul J

..

20)

Ii

~~ RULARE ASUPRA ROTILOR ••••••••

• • • • ••• 206 ).1. Reaotiunile normale tn plan longitudinal • • • • • 206

AUTOVEHlCULELOR

3.1.1. Autovehioule ou doul punt! • • • • • • • • 206

).1.2. Autovehioule ou trel pun~l • • • • • • ••
).1.2.1. !utovehioulul ou puntl1e posterioare motoare ... toars ••
• • III

218 219

••••

to

).1.2.2. Autoveh1oulul OU toste puntile mo" ~ • • • • • • • " • • .225

Page

3.1.3. Tren~1
'.
3.2.

~uti8re • • • .,• • • • .,• .,• • • • ••

226 226
234

3.1.3.1. Autovehioul t~aator cu remoras • • • ••

).~.3.2.'Tren rutier art10ulat au sem1remoroa ~a • 230

., • • • • ., • • • • • • • • ., • 236

leaot1un11e normale in plan transversal ••••••••

6 • ., • • • ., .'

BIBLIOGRAPIE ••

PREPA'!!

Luc~area de tatl este !ntocmitl In contormitate

u811t101
a d1Bolp11nei

ou p~ograma
se practl

"D1namioa autoveh10\llelo~", c~e

atudent110r de 18 8eo~18 de ingineri UAutovehioule

oultatea de tl'ansport'll·Ea inolude elementel. int1'oduot1 ve u~1. rez1atentele le10r •

18 !nainta1'e Q1 ~eaotiun11e

rati.ren din f8-

"i Pl'imel.

1:rei cap1tole ale oaf.alai, oa1'e tl'~eazl meoan1ca rotilor cu pne1a rotile autoveh1ou-

In aborda~ea aoe8to~ probleme, pe l!nga t1'atare8 teol'et1cK sub aspeot 0811tat1v 01 oant1tativ, 1'11 ~1zioe a ~enomene10r, ott a permis spatiul, lee 1e experimentale
0

...

ou acoentual'ea ouvenitl a latanecesar

s-a conslderat
oantltate

sa

se adauge, st!t
experimental'ezultate-

adeovata de rezultate propriu-zise,

Far! a se trat8 metodele experimentale

oompleteaza

in mod neoesa1' dezvoltarile teoretioe,

De 8eemenea, in Gcest domeniu, posibil in cadrul 1s

pl'ezent!nd, tot048tl, ~i un interes de-sine-statator~

a-an avut tn vedere oeroeta~ile modo~~e efectuate

relief!ndu-se
Ul'lUi

aspectele

eeontiale, atlt olt

Gste

e l1X'S.

o atentie deosebita a-a aoo~dat studiului rezlstentelor

inaintare, lui, a oaror intluenta asuprs oalitatilor tate ale autoveh1culului 310aoe10X'
gie.

mal alee pentru rezistenta la rulara ~i rezistenta aerudinamice ~i de economioiinsistfndu-sG

sate hotaritoare,

asupra mi-

de evaluare coX'eota ~i de reduoers a valorii lor, in conaotuale privitoare Is aoonomia de ener-

ditiile sporiri1 exigentelor

Pent1'U adtnoirea anumitor aspeots ale problemelor tratate, p~eoum 01 pent1'U foloeirea de alte date teoretioe 01 experimentale o~ef t1~esc, n-au putut f1 inolaae deolt partIal !n laorare, s-&U in text. Bibliografia
1ndicata,

flout tr1m1te1'i blbl1ogratioe mat extius8 d.ott

S8

de~1

obi§nuie§te in general pentru luorarile de ge-

nul eels! 4e fa",

DU Geta axhaastlvl. oons1der!ndu-s8 a fit toSe sperl ol luora~e, sl fie astfel ~i un

tuot. ~eprezentativl.

sprij1n in aotlvitatea de cero8tare ,1 ~oleot~e.

:r.u.o~ea poate fi folosltl

telm10ienii oare lu.oreaal

,i de ingine.rl1. 8ubinginer1i

,}1

!n domenltll c81'cetirli, pl'oleota.:Uii, ,1 exploatbil autovehioulelor.

oOD8trU(r~lei, repara,1ei ginert de speolalltate.

De 888111e ....

De.. ee. poste t1 oOll8ulta.tl de stu4ent11 de la seotll1e de subinAutorul. 20 4eoemb~ie 1979

o,

ELEMERTI IB!RO U

0.1. Obleotul '{namo!t autovehio .. elo~ l

Dlnsmioa autovehioulelor ~e O~b~t qtu4lul mi,o~lt 8u1;0. ~ ehioulelor. Polo,tD4 metodele macanlo!! aplloate, .a stabile, •• 1.gltu~a d1nt~. ~t.l.
puamet"'il

oare aotloneama 8aupra autovehloulalor ao~1one8za

.1

II1tolri1.aoestora,

pr1v.J:tlsu.b aspeot oalltatlv 91 081'11;1asupra 8utovehioulelor autoye-

atty. Din analiza tortelor o~e

8e

ev1den~ia.1 ~.lai!tle diDt~e acestea ,1 oaraoter1stiolle

'< -

hloalulu1, ale 0111 de rulare, ale meditllui ambiant ,i ale 00I\8n.1-

lor oon4uolt~ulai. Astfal, in tinal, parametri1 mllclr1i autovahicululu1 sint oorelali ou caracterieticile
In oa~ul
A

mentionate. nu se stud1eza prooesede~i aeestes

dlnam10li

autovehiculelor
08

le de luoru din subansamblele pot determine m10o~ea altor disoipline. acestora,

compun autovehicului,

8utoveh1culului. Acest atudiu face obieotul

Pentru a tine seama de actiunile

ei efectele 4ide ie~ire ale

fer1telor eUbansamble sa rolossee caracteristic1le

"'" care se oonsidera 0$ fiind date. In felul Beasta, rezolva-

~ea problemelor de dinamioa ara un earaotar mat general, !ntruo~t nu este necesara analiza proceselor
t8

de lucru dintr-un anumit subansam0

blu, ca~e, in functie de solutis oonstruot1va aleasi, poate prezenanum1te part1oularitat1. Totu~1, exiata exoep~ie, ~i anume
0

aceea a organelo.r de p.ropulsie

,1 rule.re

(ro~11o liJi eenilele)" penanaliza 8ufioient lor

,i oare

tru oare, in ca~ul

de 4etaliatl's

eoestai discipline, se faoe

proceselor

de lucru care privesc interactiunea

eu oalea 4e rulare. Analiza mentionata eete neoesara !ntruolt astfel se pot stabil! tortele oe aotloneazi asupra Butovehioululul

s!nt determ1na~e pentru m1~c~ea sa.

Uneor1 este neoesara oonsiderarea sebite oare oomport! cunoa~terea pentrQ oare. ala oum s-a arltat, ,1 a unor aspecte mai deomottv proceselor de lnoru din unele subgeneral se toloaeso oaraote~1s-

ansa_blat oees ce compllo1 studiul m1~clrii autovehiculului,

~D

.... tioile
de

"'"

1ee1~®.
•. care Gate alo~tn1t

Dato~1t~ oomplexitlti1 autovehio"lttlui

dint~-ttn numlr ma~e de elements cnplate in d1ve~Be moduri ~ntre Gle. studiul mi~ol~11 aoestu1a ee taoe p~in oonsiderarea unor

mdv-

olri ou oaraoter partioula~t dar eeent1ale pentru oomportarea auto,. vehioulului. In BosstS oondiiii problemsle ss simp11fioa ~i ss dob!ndeso
0

lntelegere

,1

lo~ faotori ,1 influenie.

pr1v1re de ansamblt.t mai o18~e a d.ifol!it1... In general, Bceastl tratare, oare eate de meoan1cl,
oonoords au eaeea

impusl de dif1oult~tile

problemelor

oondiiionatl de stud1ul calitltilor de mere ale 8utoveh1oulelor, in strtns~ l&g~turl ou soopul ,1 destinatis t~ebu1e lor. De sltfsl acseta
as

sa

fie ~1 soopul tinal a1 Dinamioil Qutoveh10ulalor,

0

fiind, de rapt, Dupl etabi11tetea, pline sa

dinamic""
06

teorie a oslitKiilor

de mer a ale autovehiculelar, a.utoveh1oalulu1 ou oales

num1tl unsar! 11 Tearie. autovah1oulelor~ so analizeazl interactiunl1e

de :eulare ~i eu Berul. ae atudiazli dinamioa traot1unii fJi frjnrtrii,

maniab111tatea,

oeoilaviile ~i aspeotele energetios

oons1derat
00

ale mi~oa~1i aoestuia. Astral, ou ajutorul metodelor soeotai aiocidaso.t'iG

compo%'tarea e.utovehioululu1
sdopt1nd s1mplltlolr1

tm Rirutl?r1

In ganarel

...

I)

1:n pri vints legaturilo:r. pal'ametrli

mel'S

(J.in'¥'

t~e d1fol?ite subansamble~ se detel'minl oulelo1'. li't~ 1

#)

milOElrii

aut~yqeh:l .. •

e'Viden'tiindu-sa
maxime* ....

oal1tiHjile

de

,poten~lal..!, de01 .I!.£~J'1pC.r~·fH'o~

fn-

E'alul aoesta se poate apl'ec1a glIadul de dsi; ~1t pe bsza. analiza! se pot stab!li mlisu.rl de netU);a
De asemeneQ. plectlld

iionaYe 81 urul! autovahicul (ieterminl

f'actor:U.o.!: fie
O<~'!"~1tl'UO

pel'fol'ma:ntele luif

"1"11 pentru. 1mbW'lilti:1til'ea

QOestorAa-

de 3.0
till

con-

st.rao",l® datl, ajutor~ aQ1tovehloulull1io

l'sa11za.tl ssu proieotatEi,

se poste

tntocmi

ll'IodoJ.m1

olruia as determina c~t mn! exect oomportarsa

reale de c:trculet1e

~i m1~oarcn

DeplasQl'ea !.n oond1ti1

se taoe pee tl'ilfmr1

oompl$xe ou numeroaee ~estriot1i de natur~ extorioara~ Polos1nd mo-

........
. exaot mi"oarea au'toveh1culelo,'rin oond1i11 de exploatare.
AutovehloQlul eeta namico. alstemulu1
0

dele elaborate

de Dinamice autoveh1oulelor

oe peate models fO$~te comandata de 01-

ma~1n~ p~1n exoelentK

t~e un operato~ Qman. astfal ol. !n final, auteveh1cul-om. operato~ului exacte a compo~tari1

trebu1s conaiderstl'd1a leg~turi1 41n-

Din causa difloulta'tii desorter!! uman, respeot1v

tre Gxcltatie ,1 se.nzatie, in general se trateaz8 Duma1 d1nsmioa autovehiculultd, 4eg1 existl !.noeroari, mai ales !n ultimul timp, ,1 din eele aratate, metodale de ana11z~,
de a coneide~a tnt~egu1 ststem. A~a cum ~ezultl

ol'itel'iilede a.p~eciere
discipline tovehicQlelor, raoterist1cilor

,i relali11e

de o$lloul stabilite 18 aoeaatl

generals a autor~Qlor, momentelor

stau, !n p~imul r!nd, la baza proieotarii ale perm1tind cinematice. stabi11rs8 De asemenea,

,1

08-

en ajutorul lor sa funda~i sa creeaz~ auohiar ~oobservat 08 aoast

menteaz~ metodologia de etectuare a 1noercarilor In oazul olnd

DQ

portul pentru 1nterp~etarea rezultatelo~ aoaato~ ~nceroari, se »eourge Is modelare. Tre~ule din aoeasta disoipline

aspeot eeta destul de inaemnat Ii !n aotivitstsa

losiua rezultatele oomparativl lor, oeea a aa11taiilor
08

de proieotare.
ale autovehioulemodlf1c!rii

ae poate faoe 0 8vsluare

tebn10e de exploatare

pe%m1te 81 se ale&gl tipnl oel mat adeovat aDum1tor Ble permit ,1 apreoierea
....

oond1~1i de ut111z~e.

acestor
sale san

oa11taii 81e aDu! anumtt autoveh1oul 4np~ efectuarea uncr ~.parai11.

in timpul exploatarii

In fine, Qceste or1ter11 ,1 metoda

8tan 1s basa o"San1zb1:1 2l'a.~1one.le exploatlr11 autoveh1ou,lelor. a

!n 800pul m1o,o~~11
•• tl1nd praot1cl
0

Is minim a cheltai.lilo~ de traDspoMt.

8p1101 metodele mecan1011 aplicate, oare inea faoe apel perde natu,rl aoumulla autovehioulelor. 91
fa

Dinamiaa autovebioulelor d1so1pl1n1

o. caract.~ 1eoret10,

manent 18 ~ezul .. t.l. experimentale

Pe mlsltra pe»teotioDll'il

,1 1a oonstatlrl1e

eu. p~1Yt.. 1& compo2l'tarea !n exploatare

oel'oetlr11or expel'imwtale

....
~1i «e dat. a~e
100

!.bttDltl~ir.a •• todelor 4e st~dlu teoretic, . a4!nolrea

4u-

pI oum 91 tolcsirea de nol metod. teoretloe,impllol ..

oetlr11 experimental ••

oe~-

0.2. ,Oogtmel1e. aohellsticl '&lIto"",1110,,1.102:

A

In general prln vehioal

(lat. vehor "slnt dua, purtat")

0
".

•• ma-

tnt.lege
,OlDI

maQinl ae.tlnatl & 8e deplasa pe

oale ae oomuntoatie este

0

,rin rmlar8. aluneoare

sa~ pl.tire. In .sen~1 vehioulul

ae

transport,

dar, In a081s11" tlrap, el poate ti/ ,1

u,lnl

tehnologiol. traasport o.(aslg~a

Din 80eat aot!v vehioalele

r

se impart In vehloule de 8upllmentare) ,1 veh1o~-

(asigurl deplasarea Q1 efeotaarea oare

diteritelQ~ oorpurl>. Tehioule tehnl-

8Dam1tor operatil

Ie de luptl (pantra Boopnri ra11itare). Vehioalele ou plmtntul

tD timpal depl.air!1 au oontaot nem1jloo1t

(ou gh1dare ~eal1zatl oail) ~i ~utier8. pr!n tnte~me-

Baa ou un obi.at tixat pe plm1nt ae Dumeso vehlonl. tespeciale apartlntnd

rest~e. !oestea pot fi terovia~e 4lul unor elements

Autovehioulul
Potrlvit

,ria mijlo8oe de propulsle proprli tn diterite oondl~i1 de taren.

oelo~ arltate 8le pot 11 destinate anumitor sau. t.uansportulul ,1 exeoatl~il

eate un vehiottl rutier oare 88 poate depl.sa.

.xolu.iv traDspo~tulU1

opel'a~i1 tehnolog1oe.

Pl'in trae-

urmal'e,!n oateso~ie a~tovehioQl.lor In h:oot/,e de organ.l.

A

a!nt iDOl••• automobl1.1.~

toarele ,1 alta autevebiottle spe01ale. autovel:d.oulele pct fi autoveh1oul. sau autovehioule

patrtt

OU.

tao oontaot nemijlooi t oa t_eD.'ll ott :IOU ,1 auto.ehioule ou. aU

au. :10$1 ,1 lenl1e. 0 oat8gorl. 1.:181 de a.tOY.hioare a!nt autov.~loal. OU oel PU,iD
pereOaD8.
UDOl'

cal. 0 ~.presln~lautgmobilele,

ret!, f11na destinate tranapol'tultd. •• btmdi ,11 ...

....

t.aot~li bnor vehioule ,1 eteotuK.ii

A

IDt~-QD senB mai .e.trlns •• tolo ••

?eh&ogJ.
!

,t. ,i a.aumi~..«e autote~ •• -

1011 .p.01.1 ••

2utie'e, !ntelegludu: •• priD aoe8at& aut••• h1oalele 4•• ,1p. loa.l. aaa 4r.m~1 (0111 4. oomanioat1.

nat@ t~anBportulu1

t~. Bpecia1 amena3at.).

.......
Autovehioulul se oo~pQne din urmltoarele ~upe 81.8te~.1 - motol!tll; - t~anem:l..i., - slstemul 4. oonduoe._, - sietemul 4. 8u8~lne~., p~opul81e ,1 l'ulareJ - ouose1'1a.
~.,., ~

de o~gane eau

- sietemul o~ganelo~ 4. luol'D ~1 al celor aaxillar •• In oazQl tl'aotoal'elorsau alto~ tip~1 speoiale de autovehiG~

oule oar0881' 1. p~aot10 I1pseete. aa~ eXistl !ntot4eauna &ietemal ~ ganelo~ de luo.u.

Automobilul 8st. tormat din 40nl pl1'~l mar1: ,aeial ,i 081'0sa1'1a. Deol ,a8iu1 oonB~itu1. totalitataa organelol' in4lspeusabil. entru a asig~a 4oa~ tunoii. de 4eplasare. In UDale tl1'1prin ,aoaroserie. De asemet

-.

siu 8e !n~elese auto_obilu! tlrl m~to~ ,1 ill"

nea, da malte ~r1, p!aot1elenii ,1 ooferi! !nteleg pl'in easiu ca~al automobl1a1ui pa oare a8 asambleaml oelelalte organa.
I

Motol'ul l'ep1'ezintllDstalatia energetio~ p~oprie a autovehiotllului. :81 eate 0 maeinl oue tl'8Daforml 0 energ1e de G anum1tfi

forma !n ene1'gie 8acanicl nec.sarl deplasKrli auto ••hieulului.Aoeastl energie .8 afll aepozitatl tntr-un anumit mod pe autovehioul,
ceea oe 11 asigurl &08s1nna capaoitatea de deplasue fbi stu!se din .xter1o~ (pot1'iv1t STAS 6689/1-75, in oategor1& automob1181o~ slnt incluse ,1 trole1buzele, oare au 8u~sl 48 energie 1:0 exterior • .. ceea 0., eVident, oonstituie 0 except!. de 18 detini~ia generall). Dapeziter8a S8 taoe eel r~.
88

adessa prin intermediu! oombttstibiltt,. 1~1 4. diver •• tlpuri, oare pos.dl .nergia ohimiol. In aazur! mal
ma1

foloseso pile

ae

oombuatibl1, aoumulatoare eleotrio. Ii

aotumlateare .. caio. a

de d1verse tipur i ..

Transmisia are rolul de a transmite m1~earea de 1a moto~ p!-

uK 18 or anele de pro nIsi •• Odstl ou transmiterea m1~olrii are

....
100

Ii t~anafo~~ea

c~aote~1stioiler
A

pot~iv1t au part1cula~ltK-

,lIe @rganelo~ de P~QPu181e ,1 eu cerin'sl. pentru aa1gurarea ttnui ~ . anumit ~eg1m de mi'Qa~e. In CQzul transmis1ai meoanioe (au raepindir@& cee mal ma~e) p~iile 81 components S!Dt~ ambrelajul, ech1mbato~ul de viteme, t~~~~ia
lIt.lboJJi Cal'd8n1cl~ e8!!eWljul

o~dan1oa fo~mat~ din unul san mai multi

!n W'lgh1 sau. t:fansmis1a prinoipall, 41-

te~entislul,

t~ansmisla fin~ll (in casul t~aotoarelor) ,1 semiarho..

este alo~t~it din alte

2.'11 plan®'tareie
Slstemul de ooniQc~,

doua Sistema:

81atemul d@ di~ectie f1 eistem~l

~istemul 46 t~!na~e asi~l

a. f~!nare.

Sistemal de 4ireoti~

~e ~cl~ de a mDd1fio~ d1~eotia de deplaaare a autoYeh1culului, ia~

mio,c~area ~8p14! a viteze1, ohiar p!nl

l~ op~1~e 11 mtaii@D~e (otDd eate ca~ul)$ Trebuts obse~vat c! prOOGsal de condUC0~$ se mai ~eali$eaml prin iDtermed1al motorulu! ~1 al transmiaiei@ care sint oomandate de olt~e conducatorul
ltd.•

8utoveh1oQlu-

Slstemtil d* mnaa,1nere, p~opll181e ,1 rulaJl6

eate format din Ga....

~u

(o!nd existl aa subanssmblu distinot),

euspenele ~i organele de

p~opulsle ,1 ~~l~~a@ C8d~ul @oDst1tuie basa de susiinere a t~t~o~ celorlalte organs 31 wlsteme, in afarl de s~speDsie ,1 organele de p~opuls1e ,1 ~~~~e@ ablele ~!nt
O~

O~~el@
6~

de p~opulsie 01 de rulare pot fi roi11e i1 ~ealizatl ,1

O~-

sau ,eDl1ele@ 3@ !nt!ll1@s@ ,1 flolutii OOD.s'tlfu,c1ii"'G 1a oars autoveh1@~ ~,

yi ~1

.~~Dil®.a~sv1~erea mal pot

a3~tornl pe~n@iis ~@r¢

~,cse~ia ®wte aoea pa~te a automobilnlul oare se~ve,te ca

smn

,~lto~ pentr~ lnclrolt~a

utilI, ea aviDd ~Glul, totodati, de

~ pro~eja !nc~olt~r~ de 1ntemperii, p~eoum ,1 de a asigura an anu-

mit ~ad
~@

'" olnd oadrnl n~ mal exietl0 In aoeet oaz oarose~la este autoRor.. ~ 'tutl, . In general, deed., @aros8rla indep11ne,te funo)!! utl11tar!_

'$ @onfort.

Ea poate tndeplin1~1 rolul 4e bszl de snsilne-

!otn,1, e& poate el 1Dtl~ente~e1nt~-o mlsurl tnsemnatl dinsmioa a~tOm@b11blu1 ind®@seb1 prin ef®~t®le ae~od1namioe*

.....
Siste.ul o%sanelo~ de luo.u permit. ~ea motovulu1 ,.nt~a aOl1o~ea pegatelol'tJlaotate
01'
.&aU

sl 8e tolo8ea.o~ p~"Ii.-

~~ganelorde luella p~op»iu-~18e ale

putate. Aoesta eate oasul Eua"liovehlottle~ ue

JiO-

speciale .1 al iJ!aotouelo~. G~upul organelor acoe.ori1

lul de a eleotriol

wi

~odt1otlvitat_ util1zaril

autovehioutullii,

siguanta

in ol~oulai1e sau de a imbun'tlt! oontortul. cum a1' ii instalaita

(ezolusly.pl'1n4el'ea) pentru furnizarea oo•• umatori i1 instalat1a

enelsie:!. eleot»1pentru !nolls1-

06 neC&8a»e d1ter1,11ol'
I'a

rea ei conti i!ondea ael'ulu1. . In ,figlUfa 0.1 se p.l'es1n1;1sohematic vehiot11u.ltt1 ,1 ~egl:t.~ile41Dtl'. ele. preenm in asi~area tlmoiiei
de oomandl.

siatem.eIe ma1'1 ale auto ....

,1 locul

oonduoltorul.1

flux de jJurere --a /!vx o'e ptc! fi ilj'ormo(/e ....... -- -. flux o'eftY!d;ocfi'vne jXl3ivtJ
-...../Iux q'e in(OI'I1'JQ/ie

-..

1'1gua

0.1. Sist.emele al1to'Vshioululu1-,1 iDte~aQtiun1le diDt~eele. ,ofe~111ui, oare in esentl. constitu,te tm

Pent•• siaplltate .-au oon8ide~at DUma! aot1DD11e direote,

1nolus!v

,ent.rR oo_aile

prooea 4. regla~.

o. 1.sltar' inversl.

...
Pent~u. propul ... ea autovehlott1elo~ t~ebule sl Se creeze fo~,. exte~ioa~e 41n 1nte~1o~ auto".hioul. rl oontaottll oare .1 ao~lon ••e asup~a lo~. Aoeste fo~t. se produo f'olosindu-se eDargis

tur.nlzstl de motorul .ontat p. ou oalea de :rulare ,1 fl011

P8ntraa .r.al:l.a~ea f'o:rtelo~ exterioe,re !:n 1'apo%'tou auto ou contaotul

OU

veblon! extstl 40al prooedeel , .

zl prin folosirea

oalea de .ttula.re·. Al dol1ea prooedau sa 001101'8t1z8&proptlle!8i 1'8ao1;:l.ve ob~inu.tl fia aju.torul unai anu! motor eu raae,ie prin ejeot8l'ea unul Primal oa~ eate lDttlnit 1. ~u-

el10e. fie ou ajutorul 'tov.Maulele

gam in exie,rio~ul au1;ovehioululUi.

•

ou pernl de ael' '0 Ole oel de al dol1e8 1a unele autollo ....

asttel 01 aoest prooedeu nu Be va examina aioi.

bile de ours •• In allbele sltuaiii gradul de risp!nd1re este redUB 1. autovehloul.,

Le. prooedeul

contaott1lui

OU

oa1ea de rulare se toloseso

0

01'8.

gane de pro_puls1e oue tae nemijloolj contaot ou. aoesata V1 din clror actione ssupra 0li1 se produce aatovehioblului Organsle 11
88

tortl
.. i

08

actioneazl 1n
1I0d

asupra

produo!nd

asttel dep1asarea

aa.
uzual s!nt

de p1'opu1&1e ale autovehiou1elor

*' In oasul rot1lor,

~oli18 01 ,eni181e. aplicl ~

pr1n Inter_edial

transmis1e1

moment motor, DUm1t moment motor 1a roatl sab mo-

ment 1& roatl Mr- SohematI0 modal tace tranamisia m1,clrii 48 18 1101;0)1 :t@,11e _taue 18 in casul ael transmis1! meouiee ttZltal~ .ote arltat 1~ figura 0.2.

0" 8.

Mo/or

TroAS11'li ,__ ...... I.(JIIgl'lu -Io--IIIJIIt

~~~

~--~~~

Plgura 0.2. Transmiterea mi,olril de ~ motor 1a rot! ," 1 • 1 -.semlarbor1 planetar!, 2',2"-rot11e

II.OtO&.I'8.

.......
RGsta _ ••
ft,

f11nd ao~iona1;1 4. Glom_tul )(~, va t»usm1011

t. aeliunea e1 ~

.• 0111 de I'ula~e !n zona de oon1aot

88

aceaatao

PU'tllQ 8im.pl.i~10u:_ consideJ!s,,111ol', bltl'uott ,

ttl'ul'e,te eViden88

,181'ea ~tno1p1Qluit

va pre.upun.

01 zona de contaot 8. reduce Is punctttl A (ves1 ~1gU1'a 0.3). Aoi1bIlea

llen1;1onatl este dati de fol".

~r.
81 XI'"'

C.

»81;01'11;1

eohivalen1iei efeotul~
(0.1)

oel a1 lIomentultli l'ezllltl

.. ..

Hgu.ra 0.3. Aaop1'optdB1a _4e l' e.te l'aza ro1;11. eu a3ttt~1l1 l'oUi moto.ra. SUb efeotul forxe1 tan~D~1ala

,.1 ••nd1111.
,1 oa1e X~,
•• te

:rr'

punotltl. A apa.t.1Dtnd
i .. epu.

"0"11 t~:ade sl 811meoe faia de oale ~Aoes,.. foria de treeue de aluneoare d1ntre roatl
P1'iD01~'d.tdtl1 ao1;1nni1 91 1'sao1;1W'l11,

oa~., llotl'iut

esela ,1 de

SeD. opus lui P.r- Dec! asupra roi11 a01;10D~azl

f'ol'~a ae popu1a1.

Xl" Damita 11

tOl',!

1amgent1a1a 18 1'oat!. Aoeas,

p:fin intel'mediul

1;1 fOlli' Be U&I1-.1". ap01 auto'V8h1culn1ui

2a1u1 »otl:1.. Pri.D UmaH,

laga-

to%l~aX1'us

tm

dublu efeot I »sal1zeasl

~ot11 fata de

lap1llp~ea
tttx tat.

autoYehioala1u1 ,1 tmpiediolalasoare.
A

oale, cees os .... ~Dl

4. ode,

~ala ..a ~Gt11.I~t~-8deva~t punotul A flin4

fOl',.:l X~a oent%'ttl xaot11 o~ se de.... .ei 4eplaab1 elementare

o_b eatianea

plae8.s1

OO ••• plIDSitO!'

6.ete~m1l'la:'ede

.10-

t_1;ia IDStau....

1n ~~ul

lui A. DaJ!i, !.n 8.081801 timp, P'm1ottal de

ooat8O ...

oalea .... t~f &atf81 01 are 10@ 4eplaaare.

1'ot11, aoeaa

ta aeoRtbaa 0 .,OU8

,1.

pIa pa•• le11 eu. oentJ!iul 1nlltaJl:t81'leu

Je

1'0-

Sa puct.a1 A.
ID _sal
A-

.uo.... hioldelol'

OU

,enile

antl'ena~ea organelo%' de

••opDlsie

.8 atect ••• sK

•• 1ftmodal a~ltat in figQ»8 0.4.

,_11ele.
081'8 oonnitUe

au a3utol'ul ~otilol' motO&1'9 pus. in mt,oa.. . ol'pnele de pl'opultd.e, stDt Dlon-

Motor

Pis~a.O.4.'.ansmiterea mlloKrl1 de 1a motor la ,en!l••

1', 1 - ~Q'11. (ste181e) moto~e.
w

..

tate de

pa~t. f1 de alta " autovebioalul~l. Ele s!nt a!oltuite

•
I ..

din sale a~tlattlat. !nt~. 818 oare tormeasl un lant !noh1s 1 pet~.out peste
0

serie de ~o'lt ,1 anume (vesl tigura 0.5). ~Qat&

moto.~e 2 sau stela motoare. roata de tnt1nde~e ) ou ~olu1 de are&lima !ntinde~ea ~1 ~egl~e& ,eni18i, rolele de aprijin 3 prln In-

termediu1 clrora autovehioulul toi transmite grentatea ,1 31nl pe partea din ~en11e AD
de sustlnere

8e

spri-

atlatl pe oalea de rulare ,i rolele4

roti! metoars ,enll~e8_~e

8 ~smuri1 superioare a ,en11e1.

Dator! tl momentulai 'M1' plioat a

'tenaionatl ou forta 's data de rela~ia

P,

.... Mr rm
•

til -

(0.2)

Aoeastl

fovia se t~ansm1te ,1 18 ramura ,anilei aflata pe oale aenforta p. egal~ ou F~.~e4i1a are deol ten4in~a

p~a oareia ac~1oneazl

sa

slgneee

tala

de cal. !n di.reoiia fortel Fs. Aoestei tend1nte i

se opune torta de f~eosre de aluneoare (tntr-o prlmi aproxlmaile)4intre ,enill ,1 oale. Deoi asup~a ,entlei, din exterior, aotioneasl forta, tangen~lal11a ,~nl11 Xe, oa~e se transmite asupra autoTehioQlului, ea fl1n4 fo.r~a de ~opul.1e. Sub efectul ecestei forie ~olel.
de

spr13in slut lmpins. .,1 vor ».1& pe ,enill care oonstituie m1,o~ea

ca-

1. de ru18~e attig.Deria. loast luoru este posibil 01 datoritl faptu-

lui 01 ,entla ~e
A

4. olroulaiis. partss din fatl a aoe.ta-

t& in~tDa oOD~1DUU in

lala:l P!finl.gbnl ~. 20,11

contaot ou calea de .rula~ee

lIoi;oare
A

In mod Dem131001t tortel. se transmit 1a oorpul autoveh1ou,1 C)t)l l r.91Eti.;.Jle ~ ..JiPJU:1J:1D din spa~~~

teo In prima situa~1e forts este Fa a o~ei Gomponentl paralela eu calea sate In cea de a doua s1tua~1e (figure 0.6> as~p~a role! aot1oneasK tor~a R a ol~eioompoPiga.
A

x:

till

Fe oos~.

O. ,. .1o",1_M

nen:tiipuslell

...apr13in.

,.aile! _supra ~olel

til

x;. xs.... ,soosp. F.-Fe

F•

0\1

oalea este

008~e

De01 torta totall t~ansm181 oorpului va s :I. , Xs + Xs • Fs~· XSf dep1n4e de tm.ghiu1

.ntel

iDolt ,e.

AQ

0.4. 0a11tlt:l.l~ 4e
o~.

.e~~ale

aut~vehioulelo!

O~io. proda8 •• t. oaraoter1zat prlntr-an ~sambl~

~e !ns~8iJ1
08-

~iD'.lD oODoo~4aatl

oonditioneazl oapacitatea aoeatuia de a satlstaoe anumi~.

~.

au 4eettnati8 sa. Tot as~fel Ii autovehiottl~ ..,

......
timp o!t ma1 acurt,
~

. ott mai "edu,ae. lntruolt aceste :tnsu,,1riaIn't nemijloc1t lega1e ,1

de e!ploat~~.

to

conditt! co~espunzltoare

f1

Ott

oheltute11

puss in valoare !n anumite oondit!! de exploatare ela 88 Dumeso oa-

J1~ailtehnioe
vehiculelor ploatMe.
D!i"C)f!U?EtS

Pentru oaraoiier1zarea generall a'auto0

eate ne08e&r un mare numlr de aa11tli1 tebnioe de exD1nt~e aaeete8 nus91 parte ain't legate nemi;lloclt
de

sutovehioululu1

~i cars, dea!. intra in sfere. de preoou ....

p~~1 a dinamic11 autoveb1oulelor. legate nemijlocit Avind in vedere

Calit~tile tebniae de exploata~e In 1.gel'mana). made-

de ndooU'ea &lltoveb.1culelol!se numeso ce.l!ta~l

de mel'S ale s.utovehioulelol' ("P'ahreigensohaften"

oa de

mulkelOl'l se evident1az! posibilitltl1e

~

xims sa paate tolosl in locul denumir1i de oalitl~1 de me~s pe

80eea de R!~tqrmant, (nPerfo~manoes of vehioles" in l.engleza),

91 adesea aoeastl denumire eete foloaitl numa! pentru oa11t&111e de t~ao~1mne ,1 t~lnareo Oal1tliil@ de mera ale autovahioulelor tatea, maniebilitatea Oapaoitatea
,1 contortabilitstea

aint: capaoi'tatea

41namioii., o.8~oitatea de traoers, oonsumul de OODlbust1b11, stab1li ...

..

suspena1ei.

d1na~p"a exprima pos1b11itii't11e antoyeh1oalal. .. . 1

de a efectua transportul ou viteza media o!t mal mare. Ea seoaraoter1zeasl prin perf'o.!lmantele de traotiun8 01 h1nue.
._

0& problem!

4~ d1Damiol
veh1cnlltalui
Q

8e
'

~e @v1den~1azl In analiza m1,ol~11 ~ectil1n11 a auto de t!,eoel'edef'1:nel}tensu,irea t au'tovehiculelol'

9sRsc1tstea

de a se deplasa !n conditt! grele de drttm Qi 1n ata~a aoestora, pe te~enuri de nat~a ~1 star! d1te~1te* Oonsumul de oombt1s't1bil J'etleatl aspeotel. eneJ!getioe 41n
utilizbii oomb\lst1bllului, oondl .... punotttl d.e 'Wede~e al ef'iciell'tei
~

tionind tntr-o mlsurl !nsemnatl eoonomio1tstea generall a autoveStab111tate. &r&tl oapaoitatea autoveh1oululu1 de .·t1 pAs~

hi (n.tlttl.u '*

.......
t~a ~eg1mul de miooare ohier sub eteotul ano~ faotor! pe~t~batori. Be 8e ev1dentiazl In 8tudlul m1~oarl1o~ oomplexe de ~otatie Ii t~anslatie a autovehioulului. Maniab1l1tatea ~ep»ezlntl lnsu,irea autovehioulului de a-01 aoh1mba direoti. de me~8 in oonoordantl ou oomenzile corespunzltoa~•• Studial aoest.la in molt. prlvinte esta similar eu eel al stabl1itltl1, dar aeoeBtu! eate pUB pe m1~oaraa in vlraj. 'Oonfortab111tatea suspenslei deflna,te oalitatea autovehiou .. lulu! de a pe~mlte dep1asaraa eu vitaza mar! fElrl oa 08011ati118 51 ... prazinte un grad mare de solioitare a tno~oaturii. In acest cazt
"

din punctttl de vedere al dinamioii se faoe studiul mtoolri1or relative

fata de oale,indaosebi pa normals la oale.

Se observa 01 teate oalitKtile de mers, mal patin oonsu.a!

de oombustibi1, determinl in ultima instants viteza medie de dep1asare. Dec~ ~a11tl~ile de mers au sint independents, Bceaeta ,1 pentru motlvul cl ele aint condlt10nate ~i de factori
OO~f

fis oon-

struot1"i, tie de na'tn,rl exterioara. Studiul lor sepal'at sa faoe din motive de simplitate, da~ ,1 pentru a putes oompara mal u,or antoveh1culele pentru & gasi elementele de perteot1o~e. Se mal remero! faptul oa performantele de frinare, stabilitatea ,1 maniabi11tatea sint incluse in oal1tatea tehnlol de exploata~e ou sferl mai largl, ~i annma ~n ~iguranta tn mi,oare, tar oonto~tabi11tat~a suspensiei !n oomod1tatea ut11iz~il • In fine, mai esta de adaugat ca pertormaniele de tracers, eta Dil1tate, maniabilitate ~1 oonfortabilitate 1s osoilatii s!nt nemijloo1t oond1t1onate de oaracterist1011e drumalui real. oare inolude curbs, den1vellrl
...

.. 0.5.

,1 port1uni

desfundate •

.OtoS1'8 PtJotJlU

autoveh1cule

Decl s. taoe abatraotie de oazur11e foarte pu~in !nttlnite

ale aoumulato~.lo~ .. canio •• motoarele foloaite 1& autovebioult
e,

-1 -

Hotoali.le eleotrio. 1'211_80 energ1~ eleo't~:l.ol fie de 1& pile16 de oombus't:l.bil, ti.e de 1& aOI1D1ulatoal:'e oanial p~1n intermediul
lntot1blltdtli .tD
p!'006su.1

eleotJ!:l.oe • in _nergi •• e-

•otoa~ele termioe t~ansfG~ml ene~g1a te~m1ol Bnel'gia te.rDdo! se cbtlne pr1n transtormarea. cl.~e intel'ld! o1nd tlutonl oontr~ OGa ma1 freoventl ~aoter1stlc11e .ml dependenta
,

unu! fluid de luora, DQmit fluid motor. eDargiei ohimioe a oomIII oaz
de udere a .cestuia. Matornl este
OU

motor oontine produsele arderi!.

...

a:e-

moto%ul eete ou ardara externa. La autovehioule, 0 all lIotoarele ou ardara intern!. Pentru a eV1den'tia _, pos1b111tatile sale. Cuaote1'1st1ca

utilizarea

unul motor se tol08eso oaa1 motorulu1

cOlI'lititu1e fllnot1a care eXpl'i-

--

UD alt parametruo De regulA oa~aoter19t1oile eub forma de diagrame. Pentru dinamioQ au'tovehieulelo1" p~ezlntl oa~acter1st1cile
pu.t81'ea

uDnia SaU ma1 multol' parametri

fatl de

motoarelor

se expriml
0

impol'tan'tl!l ho't11'!toa1'8

de tu.ra~ie, oare 81'8tl dependents d1D~~e motor etect1", oonslllflul OJ:!Jl' de cODlbustn tanot1e de tu0&-

ef'eo'tivl, ouplul speoifio

tib11 ,1 consumul !'stle (In oasul ~aoteristlol

efeot!v de oombustlb11
81eo1;1'108 a8

.ot081'810r

folo_8fta notiunee. de

meoan1ol,
nl1

de regal' onplul 1Il0tor t11nd v81'1abils lnde11

pendentK; evident

ma1 1i1tervin oOllsumurile de oombus'tib11)

Pentr~ motoare _1eot1'108 de ourent continuu ou exo1tat1e ~ief oare ee f~loeeso !n mod frecvent 1n caBul aotlonlrii cl'!u~acter1st1cl1ede turatie, expr1mate 1n mh1m1 ,,1 oaractenstic1 :eelativ8, 8tnt ultate

S8-

81eot~1oeq

relative, tln_te

1n f1gur11e 0.7,. Qi b.
biCR8.W)

,Dao!pu.t.~e. ~mI
"'e1'G lIf!latlvi. tot astfel

este p.x (afe.ttentl~eg1m.ulu1

i~ pute~ea o~~entl est. PI atunel

raportul P/Pmax ~e~aQme't.puae 4.'tine,". ouplull'e1atiT If/Mpt _ie it oo~espUDde tu~a-

~ l'epl'8s1nti 0l1p101 .f'eentptate~11 maxime. 18 tu~a"i'& oo:reepan ..

mltcel'e aoestela ~~
~la ~e18tlvl DlDpo

~nr&t1ei B a .rbo~.lu1

....

2,0

2,0
Cl)

1")/

/Ilp

qs

1,0

/1)

In oazul motoarelor sate

BZ!

,.

Figura 0.1. Caraoterie'tlcl·relat1ve de turQtle pentru motoare de o.c.ou exc1tatie aerie.

CQ

aburi, ou piston. oare sInt nti11-

tndeosebi pentru soopur1 eXper1mentala pe autovehioule, au forma r1d1oata in figura 0.8,a ~1 b.

caracter1stiol1e relative
p
PII'JO

anumi'tl

rasptnd1ra au oapatat la tovahic ula

Btl010-

toarele ou ttu' ....

bina eu gaze,

0,5'

/,0

1,5

0,5

OJ

b)

(,O

~5

%p

in special pen....
tl'U

trenuJ!1 ru-

Fig.O.S.

Caraoterist1oi relative de turatie pentru motoel's au abur1, ou piston.

I1!OtOQI"e/e

tiere. AU spItoebilitate pen ....

tru traotiune~ a-au dove~~arbor1.

/v".6inti

~~ exemplu de oaraote-

ristlol relative este prezentat tn fig~a

O.g,& Qi b •
In oontinuare
VOl'

.s

....

p"..
1,0

Np

!1.

se

presents mat !n

g,o
I,D

detal!u o~80ter1s-

t10ile de tura~1e
0,5

0)

1,0

1,5

ale motoarelor au ardere 1nte~nl

OQ

atatovehioule. Poslb11itl~ile maxime ale aoe8to~ motoare se manifestl

".

at~no1 01n4 organul de oomandl eate in pos111. ext~.ml. In acast oas Be ohiiDS c~aoterietioa de tar.tie 18 sar~ina to,&1I, c&»e oo~espunde motorulu1 ou aprlndere prin Botnteie desohider1! totale a olapetel de adm1a1e, iar motorulu1 cu aprindere prin compresie deplasarii t1j.1 pompei de injeOlie o~it la definirea oaraoteristloil
M
doMm

In

pozltla f1nall. Aceastl oaexterloarl. U",s-

1'8otel'istiol ma1 Gate denumitl (11oaraoteristloa

exierioare se ~e

in vedere ,1

te ..J/AWA
(yf/CPh)
-Ahi \

P,n__...q..
."
I

I ......... ,
'

Mm \
\

,
\

o J)
situatia cind, 1s
0

turatie

data, pe l!nga aaigurarea pozitie1 maxi •• a organulul de comandl,

88

efeotnessl

reglajele optima pantra a obtine puterea cea mat ~e. Caraoteristlca

.xte~10.rl
~iD tolosin4

ee determinl experimental 1. atandul de lnoe~c~e

Figura O.lO.Cara6te~1sticixte~ne e
ale motoarelor au ap~lndere Cb saint.l® (a.b) 01 ale motoar.lo~ ou aprin4e~e prin @omp~esie(o).

f~!na~eamctoralui

diterite tipuri speoiale de

... w

tr!ne. Be ae atablle,te in &Damita oonalt!l p~eo1zate prin standarde, .&t9 nu aint identio. tn diveree·~~i. aatfel !no!t. tnaeosebi la .feot~area compa~a~1110r, trebuie sf se alba in vadere 80e8t rapt. In figure 0.10 alnt al'ltate ouaoteristloile
,

tru motoere1e OU .,.1n4ere prin eointeie (figara O.lO,a,b)

18:1181;101 sint in4108t8

exterioare

pen-

,i pen-

,t~u motoarele au apr1ndere priD 00_pres1e (figara 0.10,0). Pe 08»aop&m.otele ou a3ut~ul

a1 aoe8tora

OarOl'a se ev1den~:1azl
0

p&rametrii

oel ma1 importantl

l1ad.n' 1a oue

91 81 motol'ului. Existl

turat1e mini...

1I.01;01'ul poate funotiona stab!1 1a _i

pl1nA adm1s1une, d801 oin4 a1 ma:f. are mera regulat. Acestei tura-<

t!1, pe caracte:l1et1011e P(n) 91 M(n),!! oOl'espunde respeat1v valorile Po ,1 Mo. La ore,te.ea turat~e1 attt momentul motor, ott 91 puterea se mlr.~o. Pentru
,

anumitl tarat!e DM ouplul motor at1nge

Yaloarea maximl, Mmax' dupa oare rncepe

ore,te~ea t~aiiel.
,

In.o. priveete puteres, Basaeta va ore~te, at1n~ ~

lit

sa

eoada oontinuu odsta ou deo!t cea 00-

stnd v810&rea Dl6Xiral!., Pmax.-la 0 tUl.'a~ienp mai ~re respunzltoare rele eu aprindere pr~ In domeniul turaiiilor fiolenfalui 14
0

momentultt! motor max1~. Bate de obeervat solzute, svlnd

08

ol ls motos-

oompresie oreQterea putert1 este mal

Lina

urmare

mi030rare a ooe-

de adaptabil1tste.

Panot1onarea

motorului se limiteaza

tura1:le nraax' 'oare, "in general, nu depalJlelJlte valoarea (1.,10';' .1,25)np• Aaeast' ya10alle .ate pl'esor1sa de oatre uzina oonstruotoare, dep.,irea 81 tl1D4 perlouloasa,d1n paDotul de vedere a1 8011oit~11 _eoaDiae ,1 al 'aauri1 lI.otor~lul, f~a sl se obtlna niei un avanta3

'

In privinta put~11
oaraoteri.tic.

,1 a

.00nomi01tltii. ~QDoi1onarea motorulul p.

exterioarl

ilrl Inolroare, deol In gal., ou patera

eteotlvl null, conduoe 1& turat1a n.p' oare constituie turat1a ma-

Ximl poalb111. Bv14ent., un asttel de regim de fUDotionare .u eate

tololl!1; • In ma30~ltatea to~e
OQ

...

oazurilor, 1s eohiparea antooamioanelor

au mo-

aprind.~. prin aolnteie aoe.tea atnt prev~zute on regula-

tor-11m1tato~ de t~at1ef oare ~e

~olul sl limit.me tunct1onar6~ 8.t. Pin' oara

motorului p1ul 1e t~ai1a Dmax mal miol '.pit Dp. Al.dar, to ao&~; Gam pute~ea maximl utilizatl de olt~e autovahioul
8ate lDf8rlo~1 pn~e~1i maxima a motornlui. , P(n), 11 oO!lespmuie tuaiia ltd
B

Pute~ii Pin' pe

ourb.

de inlfU!veniie Q. regulator-lind. tato,llu-

ln, €lea cum 88 eats tn t1gua 0.10, b. Mae. totall a 8UtoO&td.oanelor se poate' modifioa mult !JJl !'aport ou masa prop!'i. (de 1a

a1mplu 16 dub1n sau chi~

ma1

mult), astrel cl, atuDoi ctnd ale OU !'egulator-lim:l.~a-

dnt ne!noal1oste 1)1 motol'ul n-al' fi prevazut

,

to. d. tar_tie, s-ar ob~ine turatli ale arborelu1 00t1t8 prea 1'1dioats, ne.,

pentru. perloade destul de mar!. In feInl aoesta Dlotorul ar De aaemepe tras8e 011adereJl'tl solzuta Ii neun1f'orma ill po-

- ,.

tl supl'asolioitat ,1, 1n plus, ~r funotiona neeoonomio.

ououla~i8 si'bi11tatea aeoalerb11

pre. acoentuate a motol'ului. ajung!ndu-se

1& tarat11 foarte r1d1oate atunei o!nd una din rot1le motoare pat1neazl@ La autocamioanele
OU oapaoitate

f~te

mare se produo in-

deo8ebi variat!! mar1 ,1 brUIts a Baroin1!, mai ales oind stnt

pevlzute ,1 ou d11'81'1teagregate tehnologioe.

Portlunile ourbelo!' s1t~ate !ntre turat1i Din ,1 nmax .!nt 4&Damita ram~ile d. regulato~e

La aotoarele ou apl'lnde~e prin oomprea1une tntotdeaUDa .e

lIOute&zl ftsnlatoare .... tatoare de tQra.. 1e. 'ara~1a limi ~ max1ml d. tuDo~lODare pe caraoter1st101 extariaerl, Din' 8e alege ma1 miol

4eott tva;,~1a le. Cal'S 8r OOl'eepunde puts»ea maxie posl bill p. oa;e,e U

.!"

putea el

tu.rnizeze motortal. In acest tel se limiteasl

. ...

80-

1101tl1'11e termioe ,1 meoaDioe, care alnt mai

A

mart

le aoest. t1p~

8ofnteie. In plus, tuno~iODuea motoaJlelor Pl'in oom.pl'esiune aai pu~1n atabill.

D801 ls aoeste motoare

en.

...9 Pox
Pe figu~ile mantionate de oonsum reprezentate bll Co (g/kWh] sat!(gf/OPh] obeerva ca in 1ntervalul oombus~lb11 a~e
0
=t

Pin. e-au mai ind10at ,1 oaraoterist1ol1e

cit existEt

prin oonsumul speoifio etectlv de combusti,oonstat!ndu-ae

0

turatie neo Se mal

18 care consumul de combustibil are valoarea minlm~

(nin, Dmax) oons~mul

Gemin-

speoifio efeotlv de pe oaraoteristi,.

va~1alie mai pronuntsta. (ou paramatri oonstanti 1n ,1 Dmax. In soast domeasigurtndu-se

Din ~unct de vedere praoiio, tunoiionarea os exter1oara, 1s reg1muri stationare Diu cuplul motor ore,te odsta mariren rezistente10r
OU

timp), are 100,1s turatii situate !ntre ~

m1c,orarea turat1ei ~i, respeotiv,

18 inaintarea autovahiculului,

astfel fu.n~:tioD.area stabila a Dloi;orulul(a se vedea 4.3.2). Din aoest Dlotlv zona din dreapia turatiei de moment maxim este denumitl sona de tunotlonare stabl11, lar zona din stings acelei~,i turatil instsbill. Ou cit c»e,terea momentu· ou sttt poeibislnt mai marl, gradul de 18 oon1s inaintare

se nume,te zona de ~9j1onare

lui motor la solderea turatle! este mal acoentuata, lttlt!le de iDv1nge~e a ~ezletentelor de viteze. De aoeea, var1atia su.ple~e ean de adaptab11ltate dit!i1e de exploat~e. Peniru a .preoia aoesstl calltate Foeficient de a.aDtabil~~~,
Q S8

tlrl sl tie neoesarl t~eoere6 !ntr-o altl treaptl a sohimbltorulul cuplQ1u1 caracterizeazl
al motorulul

de autovehioul

folo.eote not1unea de

~4f~ ..
~ a .. ---.;- ,

defins,te asttel
(O.l)

unde ~

este ouplDl aotor, pe 'o~aoter1stioa

••tor turatle1

«. putere

exterioarl,

oorespun-

maxlml.
de
08

Pentra .oto~ele cu aprindere priD sointeie ooef1olentul

adaptabllttate ~e Yeloz! intre 1,1 ,i It3. 1n timp

toaz.l. ou aprlndare prin oompzesiune

pent~u mo-

.1 variazl intra 1,05 11

1,15.

- 0-

Ott o1t zona d. stabilitate

faptt

eate mat ma~e. ou at!t motorul

ate mal pot~ivit pent~Q t~aotlune. Pent~u a pune !n evidenta aoast ge folo8e~t. alt p8.l!'e.metru lltU'U t ooet'1cient de elastic1tate
....,.""... '"

al moto~ului def1nit ou ~&la~~&

(0.4)
Valorile ooef1oientttlui de elast1cltate s!nt situate 1n inte~valul (Of45~Ot65)pentru mote.rele au apr1ndere

prin ao!nte1. 91

in inte~al~
p~efd.e•

(0,55-0,75) pentru motoarele on aprindere prin oomin tormulele (0.3)

In casal o!nd existl regulator-llmitatof, ,1 (0.4) tttralia Dp ,1

.,.

up

se vor 1nl~oui ou Din ~lf respeot1v, mode elastioitate velori

mentul ooresPQnzlto~ eoesta1 t~at11.Ca nrmare, ooefioientul 0.

va aves valo~i mai mio!, 1a~ ooefloientul Pe aoeastl oal. adaptabilitatea p~lD oompresiune a"

mai ma~1t oomperativ au valo~ile respeotive !n lipsa ~egulatorulu1.

se m1o~oreaz~ !ntr-o anumit~ m~8~. Din oele ar~tate se mat oonstatl 01 motoarele ou aprlndere
0

adaptabilltate mat so~zut~ deo1t a moto~elor

au apr1ndere p~in sc~nte1e.

La motoarele de tractor se ob1fnuiefte sl se tolose.so~ rep~ezentarea turatie1 arborsl"! ootit a1 motorului 1» tuno~ie de
A

pUI

terea efeoiivlo In feInl soesta Be obtine oaraote~~st~~a.de resslato~e Se prooede.sa Betfel pentru cl,1n oaa mat mare parte din
till];), ttm.o'i@:'~~ea are 100 pe ramn.ra de regula:tor.

Cea mat mare parte din timpul de deplas8t8 l~ o~ganul ,. oomandl al motorului ss .fIl

al autovehioulu-

in positi! 1ntermed1a-

~e Ii nu in pczl~ia extreml, aattel ol motorul funo,1oneaza l~ sar-

oint p~ti&le* Pentru s oaraote~iza

asttel de regimuri ae deto!m1de 00-

nl oa~aote~1stio11e de turatii 1& sarc1ni parliale, oare se oonstru leso peDt~u anumite poz1t11, .eD~iDntefixe, ale organelor .andl@ Un
C8fi

partioular de o~acter1sticl

p~~ial1 eete oea oores-

punzltoa~e ~G1Di1

a11n!,1$ o~e
0

motorul furnizeazlt 1&

~u~Q~ie

4.tl .. p.tcu~.&oes DUd. mue p. tall tlmpul de tunoiio~e

duratl ~e

de timp. lia aarolnl to-

se I1m1teazl diD oauza eo1101t~~11o~ ~1

kW 60

10 7,5

50 40 )0
20
10

50 iii 45
q,

-§.....
~

40 u

35 ~

'1000

n, rot/min
Fi~a
1000 2000 3000 4000

30

0.11. Car8cte~1etlo11e de turai1e 1s serain! ~tiale pentru motoare au apr1ndere prin so!ntete.

5000

n, rotfm'

18 ... oin! partials. S-au aeneid.rat

'f4

poz1tii ale clapeiei de

U

aimtal. 1& motorul ou ap~1nde~e prln sc!nteie 01, respectiv;r-ale

t13e! c~emalie~el pompei de lajeoi1e. Se aonststl

p~tlale, 1& moto~ele
daN.m
30 25
~

O~f

Is earo1ni

O~

apr1ndere prin sc~nte1e varlet!. auplului motor au tu~atiQ este me! pronuntatl, turatla de moment eeroin!1. In sohimb,
A

•
i-"""'"

"
2 3 t!

20
15 10 S

........

maxim mio~or!ndu-se odatl au

i\
l\'

mio,o~mre&

I-"" ~

.........

t\

la motos~ele au ap~iD4e~e pri~ oomp~eeie &lura o~belor 18 maroini pa~~i81e praotio @sts

NI

500

1000 '1500

2000 n, ref/min

~$mohimbatl pentrtt difer1~Q 111.0.12. O..aote~l$ticile de tn. . .".,1. 1&•• "oird pdtiale p6n- ~aroini@

t.r.

atoP.' ou apl'i%uSeliG plIin oo~ •• 1_(C(J.au)1 ~hlGV"U/fI'/

t'Jit i'vpwle ;lJenlt"v _vo'"

I ),

Un alt ~eg1fi\ de f'~no~1ona ...

P~H;f.NYJ.

ra

&

mctorului de autovehiotml

......
8ste ,1 aoel. 81 aDt~en~11 sale de clt~. ~o~ile motoa~e, orsanul
.. A

4e oo~dl

fl1n4 !nt~-o positie iDte~medla~l. aoeaatl .1tu.~1. In

ca. 0 fli!DI@
pentl1u

IIO'tO~til lltoreazl .
~apoJ!lt ou. t~a'1ao

Depen4eD~t\ mountaalu1 de tl'!nal'8

!n

d1:fel'i 38 posl t11 ale o.!ganulu1 1

ae

cO_dl,

aefine,te oaraote.te1s~loa 46 f~tna~e mctorului. avind a

oatl tn t1g~a O.13~ ~

tOfm4

in4!-

!Dtrerupe~ea ap~1nde~11 ,1 in pozitia ne-

ac~ioData a @l'ganulaaide oGmandl ae ~b-

cioN. In

M,

tiDe memenial1 _xim de f'!!nare. In

....

-4,O~

.... 2p~~~m
o~~~~~~RM~~~

aoeastl s1tua~1e ~ezultlOalaoterist1oa

-.... ~ ,.,. r •

~-vn;,.-

.-

exte~1oa.rl

t'ie tl'lnare (o~baO).

In ~i-

_6p~~L-~~~~~~

tnit13 oin4 ap~inderea este ooneotatl

iar organttl de ooman41
tis neactionatl
88 88

atll !n pos1-

obtine aeraul !n ~

FigoO.13. Caracteristica de frinare a motorn!u! 1a diferite saroini.

forts] (ourbs 1). Pe mlsura orafter!!

seroinii, turaiis de 18 oare motorbl La

oomports os

fr!na ore~te (ourbe!e 2~ 3t 4 etc.).

De regula oaracter1stio11e de turatie 1s sercini partial. ,

pentru regimul motor (settv) 11 oel de fr!nare (pastv) se ~ep~es1Dtl pe un e.oela~1 gratia motoarele abor (40, 26]
It

A~a oum a-a procsdat 1s oelelalte tipuri de moto~e,

O~

,1 1.

arde~e interns se definesa caracter1at1cl ~elative a

utilita.te sate justifioatl de u:cmato81'ele conaidel'ente.

An~li~~ proceselor din motaarele ou ar~. iute%nl au p18tO&ne erata 0& ai,mil!tudinea lor implioll existen~ sl ,1 sub ~QPort statistio c~aota~istioile stabili, au toar6 [56]
0

aoe101s,1

081'&01;0-

~ist1c1 relative [S5, 56J • Mai malt deo!t at!t, d801 ae analisea.oto~elor se poate

anumita probabl1itate, existen,. ~no~ ~araQt.~l!tio~

eXistl c8l'aoteristioi enell:1oalle Que apa-

exte~ne rela~lve unioe, UDlve~sale, pentru dlferite tipurl de mo.

0

Totodats,

~eDt slut f'oarte d1ter1te ttv mtal difer! te), t

(de p11il, daol Bp sau Peax stn~ ~espeodar oare, tn realitai:e. prez1ntl aoeeati ouao··

1;$%l18t101. elat:1:vl. De .aeea. usc!'i r

se pot trage oonollu~i1 pe~i'" a ttDui

te

OQ

pr1v1~e 1& a4aptab111tatea ...

Ota

ma1 bunl pentru tractiun~

m:tol' In oompUtllie

a altu.1a•
exterio8-

In p»~1eota»e. o1nd S& ost1meazl oa»aoierist1oile ~e a18 unu1 moter os ~meazl a it proieotat,
an alt m04el aim11ar •••
....

daoa se are in vedare

poate faoe aoeastl operatie prin fcloeiprin oompresie [10 J

II

rea ouact ••1at1c11 exte1'1oa~e .relative• In oazul lIloi;oarelor ou. aprindere

problem" sate anal1ss:ta. In fiDe,etud1ul
flo

aoeastl

in luol'srea

similitudinii relative

performanielor
0

de traotiune oonstituie

arata ol

oond1~1e neoeearl pentru existents e1 [101J ..

1»-

va»ianl& oaract~istloi1

(1001 , ou oonseointe

impol'tante t1-

,1 pentru oaloulul de traotiune ~i

tl iD

Pe baH datelor statistios,

in media, pentru d1feritele

exterioa~a
:n.r.Ool

de moto~et oQracteristio11e

relative

a!nt defini-

t. tie elementale indioate 1n tabelul

[56] • A~a cumse Me..... in do! timpi ,1 relative

[56] abaterile ceracte.risticilor relative reels fatl de eea

0\1

UD1ve~aall 8~n~mai marl 1a motoare ou oarburator 1&motoaele aprindere prin oompreaisOl!

~abelul ~.Ol$ Date pentru caracteristic11e

"

lip Moto. oa~b~ato~ .in 4 U_i Ioto~ ott- Oal'Odator

-/

c.

0,20

0,40 0,50 0,)1

0,60
0,13

0,80

1tOO 1,20
1,,00 0,92

0,20 0.1)

0,92

'max In

Mo1;e» ou a~1nde2!e prin oOlllP.l!eSi8

A

2 tll1l'D1

0360 0,81

1,00

'""

0,11

O~41

0,61

0,81 1,00

....

In mod aDaloS .-au p~opus o~8Qteristici relativ~ universaIe ,1 pntlfll

8aH1Di pEur~l81e

[53] , de'iJi a101 a~terile

&.

f'atl de

"'"

.... Galanle de din.mioa t~acilUDi1 sa

PeDt~u eteotu~ea

bDO~

.8 tura~1e.

btl11zeasl $XP»8811 analIties pentru put~~ea mctorului !n runo,!.

A

In easul eln4 oar8ote~iet1oile ,. slut r14ioate a%pe~lBental 8tabl11~ea exp~esiel oore8PQDzl~oare .e taoe ou metodal. OUlatrl In tormule •• 4ete~mlna au
DU

Doaoute de traters matematlo1 a aatelor experimental.. De regull .ete~mlDarea pa~amet~11o~ o~e metoda oslor mal mioi pltrate.
A

In casul o!n4 .oeste oaraoteristlo1 ~imental, 4eol tnol nu

O~ 8e

slnt atabillte ex~e-

onnoso,

BS

toloseso expreaii analitlos

paramet~11 4ete~miDati statistio pentrm diterit. tipuri 4e mo-

toa~•• p~tn ~mar., eoeeta eate un alt mod de a introduoe oaraoterlstloi universal ••
Se oonstatl 01 momentul motor se aproximeaza destul 4. biDe ou ajutorul une! parabola, la~ pntarea OU 0 p&raboll 4e orellnnl

1;.le1. De01

lUlde.. t. Q

P - Pmax [d~

91

t stnt

ooefio1enti C81'e depiDc1 de t1pu.l lIotorllld..

(~rI

'0 (~)

3].

(0.5)

Ca valo~l medii se recom8ndl

l40J

....pentl!ll1matou. OUoub~ato~

til petru tim.p!1(j. P

.1. 1,0.

- pantru lIotoare ou aprlnde»e priD compres!e fn 401 timpi.

ot.-

0,81,

p. lf113, 0 '" 1J
It 56,

- pentfu motoare au aprludere priD oompreaie !n petru timp1.

claO,53. p?ll

t... 1,09.

Este inte~eeant de observat cl, ap1io!nd metoda oelor ~i

mio! pstrate pentru datele din tabel.l ~.O.l refer!toare 1_ .. toa-

~ele O~ oarburetor in patru timp!, Be obtin oo.t10ientl1ot~.'.1.0. Datcr!tl taptulul 01 ex1stl motoare 1& oare oal.G'.~18tl0. relat1vl pre.intl abater! fat' de caa UDlversall, s~ olutat oa,
pentru
0

..

mal bunl .proptere de s1tuatla realI, el .e 1. in

00D81-

4era~lG paramet~1 caMaote~1st101 ~ ,1 oare, de relQll, ala' oontlnu~i

in datele tehnioe ale mctorulttt. Aoe,tia stnt.

'max' n,t

Mmax ,1 Dp

.... .... De obioei se pun ~mltoa~elecondiii1 [101J

...n

*
.:.!
np n.,
...

Pmax • pel), -max· M

l~) ,
ll'iUima
p

d'!'_ up

O.

Deot cu»ba pd8.td.1 1;~ebu:1esl t!lesol prin pWlctr41 (l'lp' p.x), 1sJ!! clU'ba mollentul1.ti pin ptmotu.l (ny, liux). Totodatl, ourb&. m.omenta.ltd. 't:rebu1e .1 a:t1Dg1valouea.
lD puno1a.tl (DMf

~m.ax)' 4-$01 .

der1vata sa 1n ~po~t
I

ou n, in aoest punot, va fi nnll.

Ii

s. elmo.,... »81a1:1a
lIII

955~5 'ii [daW.m] ,

_de P se exp:eilll !tn t'lt 1&l'.! in rot/ min. fin1n4 8eams

if .. lip

ae

(0.1), din (0.5) se obtine (0.8)

[«+ p ::; - 1(~ 2].

..

Apei

in:Jlp)
oODditiile meni1onato
c(. ..

lip

(p - 2 t. :;)·
eo~i~
t

88

d. +
Dill ,...
1_.118&

p ....210.

POe - t 0; ". Ca
• o.

-I· 1j

.cestui s1stem4e t~ei e("la~ii

Oll tr01

neeu-

uncut.2eHltl (){. .. = (0._1)2 (Bp, l'max" !D _318 !ul, atinp

~t

0:-0.(20.-1)
-,

p .. 2O.(Oa-1) 1..
<Oe-1)2' .
t

0.-:
(Otl-l)~

(C.ll)

Potrl~t oOB41~i11o~ p~se, ou~ba puteri1 t~ece priB pttnctul in cazlal general
olufba algebrlol

tnt.... '!

a,a OR U fl Datual, oel pu~1npentru Metoawel@

Oltap~1D4_e pri.n 8cl_Die. D801 peDt~Q domeniut pnterl1@r ~i turatiil@~ mar! caraote.... c

Ob

condi"iil.
Pm.axm P(1)"

(0013) Polo.iad exp~eslile (0.11) ,i pUD!nd oonditia (Dp , Pmax' pute~ea 81-,1 ating! maximul (0.-I)(Oe+208-3) m 09
&28, 88
C$

in pttDot~2

ohtine [101]

4ato~1tl faptulu1 01 Ca- 1 ~ 0, de~De 0. • 1,5-0,5 Ce~ Deo1 daol eate satistaout. ~elalia (0.14) utilisarea ooetisimultanl a oelor
0

ieDtl10r 4&,i de (0.11) conduoe 18 lndeplinirea petru Oond11ii."Este

de observat 08 tntre 0. 01 0, existl

reletie

ou oaraote~ statistio ohler de torma (0,14) [76] • fotu,! exist. mooar. ale clror caracter1st10i 01 utllizarea coefioientilor nu sattstac relatia (0.14), asttel (0.11) ar oondaoe 1a erort lnsemnate.
w

81a cua .rata oalculele name~ioe elementare. Se oonstatl 01 diter1~

tele propttneri pentru valorile ooettoieatiler esaltate sat1staoltoare
~o

oi 1 oonduo la

tooma1 iator1tl taptulul 01 exempls1e 818.. 8e pentru verif1care respectl In banI masurl relatia (0.14). Folos1nd datele statistioe privind oaraote~istioile 8xtsrloa~G

.e Btab11e,t~ ~ela~la[76J
Ce"

eP , YDde ke este un ooefioient dependent de tipal motorQlul (ke.Ot075~, 0,100- peDt~~ moto8~e on oarbU2ato~ ou difnsor var1ab11, k•• O.lOO~
0.125 ... pellt~lllI.oto81'eu oubw:estor ou aa sau Ihi lBul:'_oUl.~e, e

k.

a 0,2

k,~ 0,125 ~
oU8e).

0,150

pentru motoa~e de automobile de aport ,1 de

tn oazul

Pllm auHre,

olnd se OW'lOSOpWlQ".le im.portante 4.

pe o~aoteristiol

as dete~m1nl 0 ,i Ce ,1 o. ajutorUl relatil1o~

......
(0.11) ,1 (0.1) .e a.t.~miul ooettel_nil1
> '"

oe~.8PaDsltor1o La pro0. ,i dill

i.ota~.. 4aol•••• ~. ~ w@4~. ~ moto~ 81m11a~

4a.881:tel. Be

ale. n,t ap01 o. (0.15) se oalol1leazl

.9 poate p~ooe-

(0.14) ~G.Qltl 0a- ••"

o~e ae calo_leasl ooefio1ent11 8oua~1elc __ Diad vUiazl l1maIS !.ntre 500

~Ot/m1D ,1 4 000 »ot/MiD. B1 ee aet6~m1nl pentru mersul in gol fortat au. .elatia •.,12101
._, m

Pentlf"•• s11Ud .. hi... Ie

l'na( «In - PI) 1;01;811 [f]

[dd.m]
t

tI

1ar ~eX1 ,1 mIte ooefial_,,! 1.,eDCi_t1 te t1pql lIlotorului. Aatf'e1 tmde V rep~ •• b1;1 cUbo@" h

fi 1
a8

(0.16
s!nt

~eoo_n""

iii ulindiwouele ftlo~1

aP!'@:d._tlve [26, 40]

fllJ

....pent". _toMe

PI .,0,20.

- pent•• mot~G

4 OtaOUmu8to~: ri1 8:10 ....; ~ 1 • 0,15; OR a,r1Dder@ p~iD oompreaiel 0(1 • 10-30

Yal.~i o~l@DtatlY. !fi prlv1n'. t~ali11o~o~aoteristioe

motealel_ 48 utoY.hiode dDt indioate in tabslul
Dr. O. 2

..

al~ -

[36] •

!IbId

~tOt2.

!~U1i18

ofRacteJ:il'!lltioe

ale motoa.relo'r de

"tov!l!loal.!

Ia
!n

....

1.11"..1o.

~ot

..istl@11e ~toarelor
traoi1~ii

4e autovehionle
0

• aeoeebltl. ia~aatl

•• h1ol1lulu, ~al
~
,

0". alat ~l4loat. so••te o~.ot.~i8t101flDt~uott t~ebQ1e sa •• ~iDI aeama 01 motGfml a81~1 .D.~Ii. atit pentr~ m1,oa~ea,anto.
ott ,1 @@M,unte auiliue@ In ta~a noastrl de !nc.~o ..., .oto~.lo~ ~tov$hio~le ee ~eglemeDteasl de
O~®

peD~. ~~ca

au oondi~iile

pa."~"

....

,.la BtAS 10686.116 ,1 s!AI l0206-75~ tn

as

defineeo p~terea

........

brut~ ~1t ~espect1v, 2ut!19S net~o Puterea bruti se define~t4 os pnterea ob~1nutl la standul de lnceroere tor san eohivalentul stalat1ile 8uxiliare banonl de !nceroare. pamentului auxiliar acestuia,
.to.

Is capatul arborel~i mofunot1on~ril sale pe

motorul fiind eohipat numa!, eu in-

de serie indiepensabile

In sohlmb, puterea neta se obt1ne in oond1~ de serie neoesare funovionarii tM?;'iol'ului ... pen

tiile olnd motorul de pe stand eete eohipat ou inatsl~tl11e echl~ tru ut11izarea dati. Se oonatatl 08 puterea neta eate mal mica de,. ott puterea bruta. In etandardele mentionate ae d$Q detal!i privitoars 18 instalatiile tl'ebuie a~ ae aux11iare 8vute in vedere la !noerclri. (temperatura

mat

tina

seams. cit pu.te1'11eobtinu.te 1. inCerC81'i s!.nt re"" standard 25°C 91 presitmea 1 bar),

duse 18 eonditiile

care, !~ general, nu oint aceleQ~i eu oele de 1s funotionares moto= ruIu! pe autovehicul. Eate de sublin1at In diferite tiile de tnceroare, ter1atioi DIN(R.F.Germania) poate oonsideral
"'"

oa

~todele

de !noeroare

din STAB e!nt !n oonco~danta eu oele ISO.

tari

sint reglementari
06

diferlts Qi pentru oondis!nt normele

ceea oe face

s~ ~x1ste dlterenie de carao~

pentru un aoela~1 mo~or. Osle mat cunosoute

~i SAE(S.U.As). Pentru un aoela~i motor pnterea pentru motoare eu oarburator PSAE~1,15 prin comp~eeie PDIN-O,92T motoarelor PDII,

dupl SAE sets 1ntotdeauns mal mare deolt pu,terea dupl DIN. Astf'al
S8

tar pentru motoare au aprindere

'SAl-ItS
CQ

[99].
Flo1nd ou gaze
S6
0

comparaiie

a oar8oterletioilo~ electrioe,

arde-

~e internl ou oele ale motoarelo~ lor 18 tvactiune gnrile 0$7-0.9. autoveh10ule

au abur ,1 eu turbinl

oonetata o~ pentru uitimele trei tipnrl adaptabilitatea eate mult mai bunl, !ntruett variatia momentulul turatiei. in domen1ul Indioat pe fip~op~li lor aau Totu~i.dator1tl bnor d6zavant~e

moto~ crafte mult 1& soKderea surselor de energie,

care nu Be vo~ examine a1oi. foloeirea lor pe

eete inol limitat~~

- 9.... PARTEA I-a

DIN'AMICA AUTOVEHlOULELOR OAPITOLUL 1 MECANICA RQfILOR

au

RQ'lt

au

PNEURI

Rotlle aU'Gvehiculelo~ slnt organa de propulsie ~i de rula~e, care nu au un oorespondent analog In natura. Ile slnt prevlzQt8 ou bandaje elastice pneumatioe. 0 aaemenea aolutis a-a impus din neoesltatea adapterii rot!! 1a cales de rulars prin m1o~orarea presiunl1 speoifice 1s contactul cu ea, a rezistentel Is rulers, a osoilaiiilor autovehioului, precum ,1 prin marirea aderentel. Interaot1unea ratilor autovehioulului ou oalea este determinltl pentru dinamioa sa. Dstortts elaatiottatl1 pronuntate a pneur110», aplioarea rezu1tatelor ounoaoute din mecanioa tehnloa ou pri vire 1s ru1area corpurilor cl1indrioe Is rottle de autovehioul nu oonduce Is desorie~ea oorespunzatoare a oomportarii &oestora, fiind necesara oanalizli adeovata. 1.1. Pneurile autovehiculelor.
1.1.1.

QO_~J:uci1.s pnettrUo~

Roata 8utoveh1cululu1 oonata din partes centrall metalica numitK disoi mon1;8tl pe butuo, partes metal10a perifer10li numitl janti ,1 din pneu. Pneul rep~ezinta partes elastica calef de a mioeora s~o1na
8

rot1i.fiind

mont8t pe jan:tl. av!nd reInl de a reduoe presi'Wlea dint!'e 1'oatl ,1 dinamiol 18 rostl ~1 de a mari aderen...

~a diDtre es ,1 calea de rulers.

PDeur11e pot ti au oamera de ael' ,1 fArl camera de aer. In pr1mul caz, aerul este .eD~1Dut sub presiune in interiorul UDa! ca-

mere ae ser, pe e!nd in 81 d0118a soesta este ret1nut Qhi~

vate.

de oa-

tr.e a:Qvelopa ,1 de' janta, lu!ndtl se \mele mleu!'! construotive adeo....

....

textile ,1 de alta natura, 1D inte~iorul sltt fie direot. fie S8U oare pre-

vali~ alcatuitl ea ment1n!nd

din oaucino. mate~1ale

.erul sub pres1uue

prin intermedinl unei camera de ear. ,. In casul jantelor realizate din piese det8~8bile zinia rl1tur1 prin oonstruotiet 108e,1;e
0

pantru a protej& oamera de ear se foIntra 3sntl 31 oamera. Se

banda 4e janis oe se monteaza

evitl asttel trecs1'11e dintre o8mer1t,:I~ 3antl ,1 prinderea oamere"',' de e~esta n1turi.

sectiune prtn envelops

este prezentata

tn figure 1.1, pe
care se pot
urmbi pbt1-

le
--12

C8

oompun
'

" anvelopa. Carcasa 1 rep.rezlntl partee.

>-~I.=

prinoipall envelopei,

a
ca'"

re aS1gu:rlt1'ezlstenta anYelapel supusl aotiunl1

p1'8-

stuni! as!'u....
lui din inis-

rior I}1 for... Pigura 1.10 Seot1une t:ransve~sal~ pr1n anvelop~ •. ~elor radiale f tangent1ale Ii ~ter.ale~ Ea determ1n~
0

anumita forml a anvelo~e~t

flint! aloittl.lltK din ,. ,1 mul t8 s1:1'8.1:ur1. oord oauoillcat nund 1;e ,1 , de pli~r1 sau p!nze Is care se pot 8d~uga ,i straturi de oauoillo numite ,apaje. La exteriorul tranemite oarcase1 se efta proteotorul ), oare are
1'0-

lul de a proteja carcsss de aotlunea med1ului !noonjurltor, de e fortele oare spar Is oontactul ou calea, p~eoum ,1 de a oontribu1nd setfel 1a "absorbirea" n8amortlz8 ,oourile ou aoeasta

regularlta:~ilol' olii. In bunl mlsurAl protjio.191:111 a~igurij. ..~.",ab11i1;a~teL..l1ecesar8. Bnvelo.D~.1. a Grosimea pl'oteotorului iiun!! transve1'sale varissl. pneurile de autotn»isa de-a lun~ul 880Pentru ValoBliea cea mat mare ae l'eallzeae8. pe benzi! de rulare 6ate de 7
'"

partes care face contact c~ oa18a, denum1ta banda de rulere. grosimea 1ar pentru cele de autooamioane unei aderen~e minenia ds de ru18rs se executa de diverse
0

7 17

Mm,

de 14 ~ 32 mm. In vederea asigurKr11 uzurii ,1 a zgomotului, ~1 pavele profilul pe ben(proe~rof1-

mat buns, a m1o,orarl1

serie de oanale. nervuri

forme) oare formsaza 1& deplssrea

benzii de rulere. deoeebindu-se sau pavata, ,i

Profilttl ae sIege in funoiie de felul drumului.

lul

strada, adeovat

pe ~osele asfaltate pe drum~!

Rro~11ul M+S pentru deplasarea Uneor1 prot!lul anvelope1. Materialul ce contaot ra. Anume,

ou noroi ~i zapada. ~1 desenul

benz!1 de rulers mal eate denumtt

benz!! eete supus unor solloitarl

av!nd 10$
0

oomplexe Oi dea parti! oare faneunum1t~ mal

osebit de puterni08,

uzura aooentuata

direot ou oalea de rulare. Din cauza solioltarilor material pentru porliunea arlata sub ~anturl1e profl1ului. ou elast10itate mat m1oi!

Diforme nu se slege acela~i ba~a benz!i de rulare,se mare ,1 resistents lulu1 sa utilizeazl

pentru 1nt~eaga banda de rula-

folose,te un oanoino ou elastio!tate

Is uzurl .81 ~edu8u, tar pentru portlunes p~or1un cauoino

,1 resis-

tentl 1s uzurl mal mare. Plrtil~ late~ale ale proteotorulul

teoto~ului. pe care se _tll ne~Ybra antifoo proteja anvelops Planourile OG, groeimea oo~t~a lovitur1lor trebuie

se Damaso flano.rile pro4. oare are rolul de a

laterals.
Mm.

,ltfle sufioient de 8ubtlrl ,1 de elasti~eprez1ntl

0,8$

stratului de oauoinG variind de 1& 1,5 mm 18 ),5

pl1rj11e_l~te~~.~~vel.oa taloa.nelo~

'lanour11. anvelopei
1. _1 sl1bti.ri.

pei 81tnate intra zona ttme.rl1ol' til

tn loou.ri19_fta-

.,. Iutre flsnouri ,1 banda d. ~ula~e existl o!ts oe~e 12 anumitl

zona de t~e IJ, sol1pS!ltea de

aDlar,

dapl oa~e urmeaml zona de flex1~e ..

Be 'tsliminl

01t&tl ptlte~D10 1a !noovoitlu?G. Flanou:file ~os ou zanele de ranforsare 14. Intra proteotor d1ntr-un careasei
A

in

~i c.aroasl se gleevte brekerul

Oal'S

2, format tn
O~-

null!b de st.vaturi .de oord aalaoinoat,

~i !mbunatailrea

se~laseasl

zona de rulare a anvelOPei~ E1 eate neoeear pentru ranforearea legaturii dintre banda de rulere ,1
0

oasl. Totodatl, mai aSigurl amort1zarea voourilor primite de oaroasa de Is bandai' :,,1 determina tlrllor reparti iie rnai un1forma a soli.01 .... oare apar 18 transm1terea forte1or de traot1une 3i de tri.

reo De abioe!, intre banda de ru1a~e 01 breker se me! dispune un strat de oauoiue, numit perna de oauoiuc au efeot de smortisare 1a oocurl. Careass, prin pliuri1e el. realizeaza legaturs eu taloansl*
I

5, oare constituie partes rigida a anvelope! ou oare ea se flxeazl

pe janta. Talonul eate alcatuit din urmatoarele elemente:,vbful

t81o~~u1 6 8itnat 08tre interiorul anvel4pei, b~~~«~ Oare reprezinta

0

7, 8 (muehie

suprafatl interioarl cillndrioa san oonica au

oare talonul se monteaza pe janta, ~alo!iQl t~onului oonstitute elementele de ~ez1sten~1 ,1 r131d!z~e f11nd for~t~ de 081101'10,.!n-W:G_11t,oa.rele de ta),Oll 10 reprezentate

~otunjitA de 1e exteriorul talonulul), inelale de talon 9. care ale taloanelor,

prin benzi

din mal multe straturi de slrml lzo1atl !n amestao !n-

guste d1n p!nzi osaoiuoatl oare !nfl,oarl 1nelele 4. talont ev1 .... 1;1n4u-88 astral deaf.oerea lor ,i ampl.tura de talon 11, oa~e est.
UB

fel de ,nar din amesteo is oQao1ua au seo~iQne o1~oul~1

,1 ~id

QDgb1ularl, av!nd ~olul de a a8igu~a t~eoe~ea de 18 ine1ft! aeta110 olt~e flanoul anvelope1. Se mai adausl apoi foaia de te»m1nare 91
tutl~1to~ulde talon, care n-~" me! foe~ figurate tn desen.
La pneu:r11e fbi

osm.erl de Bel' pe .nlp:eata"a' 1nte.r108S*1 a en....

velopel sa dspune un !!!at de armet1sare9

oare constituie

p811-

""') "'"

cull dintr-ttn amestec ,peotal de caucino ou impermeabilitate

n~, sa slag forme oonst~uotive

foarte

bun~ taia de ae~, pent~u a &SigUf& mentlnerea preeiunii. De asemeadecvate pentru taloJDe.
0 Pliu~ilA satJ. p!nzele rep~ezintl

teeltura ou urzeall toarte

_dessl ~=l,J?a.t~i~"b~.&
t8.Deo!

.fdl. aloatu1te din fi~e de oord oanoiuoa-

IPliu..rile stnt Di8~e Um.I:tUj.. d,a_ocu.'t\_ catlciucat.

Firele de cord sau. mal simplu, cordul se confeotioneaza. diD

buabac, !iaoozle_tibl'e 1)Ql1Bm1d1.«uL..-(kaprol'l,pel'l
OIl ,

naylon)

fi

fi bra

de atic!u, sirml de cial t.a. firelo p~opriu-z1se

Icaucincat de 1,0

In general, astaz1 oordu1 din bumbao s£nt alo~tu1te d~

8

;..

n~ be mai utilizeazl. Plrele de oord propriu-ziae

grupate Qi rasu.oite !ntr-un anumit mod. Cel mai

oeln:!.

~t.raaventg.roaimea _f'1rulu1 de oord sate de 0,6": Og8 mm, tar

i 1,5 mm.

Din ~esltura de cord se taie f!~1i de latime constant! b eub . 10 anumt ungh1 ot t :num1t ungh1 de croiala (vezi flgu:ba1.2,a) ..
dirtctia
fire lor u(teola

(I)

Apo! aoeste f!,11 s!nt attprapuaG a~a oum se aratl in figara.

1.2, b f'orm!nd
0

tt~1e

de Itmgime mat mare ale cbe!

oapete £Ie uneae ,

Dac! se prevede aspares, Qoeste tt~1! s!nt aoeper1te ou un strat de , oauoiuc~ Trebuie observst 01 !no~ lnaintea taier11 Boaster fi~ii is= s~tura din cord cauciucat eate aupue~ aa 1nBa~1 cauciuoarii, pent~u
fA

.realize.legatura

d1ntre firs& Din tl~1ile astfal

obtiDute ae for"'"

.......
meazf1 bensl lIezUltate
pe maIJ1ni speoiale,

din suprapttnerea

18 cu!~.pete d~pi1 tlletll.'l'a. !n a08at01'

p11Ul'i s!nt

diasonB~a. Ele aonstituie

pet.veou:te peste t&loanele eoh11:tb~Eu.·ea
It

toams! pliuv11e ·o~oaaei alro~a ~l se ell,

forma t01'O

sdalit.

Mugin!1.

anvelopei.

Nttma.'rul 8uprapune.r11or

1e.

plia sa Ilm:1.teasi! 3-4 'ifi d1splm slmetr10 pentru a .algor. ' la S8 Bttmlful de pl!u~1 pentru pneu»11e de autotul'isme este 2 pinK 1& 6. ia~ pentru oele de matooamioane ma1 multo Intotdeauna
0&
A

de 2, 4, 6. 8, 10

,1

ohi~
asttel'

8e

_lege nu~
tie

par de p1101'1 dispuse In oqn,truo)!e

in

o1'1ent~ea f1.relor
08,,&111

aa

41te1'11;1 pentl'tt doui1 p11ar! al~tul'ate.

anvelops diagon~.'

ab.d

c( r/A 0°86 obline

au.

cummai eat. nwai at _v_lops cOl'lvGnj_ionall. Daea ()(,.. 00, dec! t

4aol firele slnt d1apus8 radial sau in planul meridian, atune1 re-

au.ltl anvelopa In oonstrtlo~1a '~adiala R. La soeste anvelope sa btllise.sa bzeke~ rigid, le. oare f1rele de oord formeasa un ungbl
foarte

mio eu eou-

atorl1l,; 'Aceste an-

velope au fost ~ealizate prima dati de firma MichebJ

lin !n an"l 1951

sub denumirea de

uall ,1 in oonstructie ~adiall as pnear

.\-pliu:1 lare.
t

Anvelope !n construe~ie

diago-'

i X Dit

2-brekel', 3-bandl de ru- ~ele oonstruct!

&~eDve

dintre 081e dou~ .. , tlpuri de anvelope se .vlden~lazl pe figure. 1.3,& ,1 b. B~ekerul de

_1 malt.
18

aDvelopel~ radiale oonata din

doua,

1;1'81

sau

pl:Lu1 eu 1jesa1aul mal :eel'l din oOl'd oauoluoat

tmghi mia,

din Via-

oOBI aaa 0,.1. ~lrele din pIlur!le invaoinate ale brekerulQi .e inT tel'Hoteazl sub
lui
W1

au linie. me~ldlana. 0 asemenea 41spunel'e a firelor conferl brekeru.. A

formind !nsl tmg!l1aul ~i(10·-aOo)

din

0 1U.1'6I

rigld! tete iiagen1;lall. In oaal o01'4ult11 lIeta110.

oauza r1gid1tl~i1 oane.FlanCUfile

ma~i oe se obtlne, num~ul

de pIlar! din breke~ de ~utOO&mide

0

ae poate ~eduoe9 &fa ottm ee procedemz~ 1m anvelopele 18 anvelapels ~Qdiale se exeoutl

din cauoiuo
fA

mat bunK cal1te.te ,1 !ntr-~

st~si; _1

poa~ pent!'"

!!is ootine

legKtari ma1 bunK a f1relo~ pliu~ilo~ pe oiroumferintl* t1pur1 de envelope 801io1t~r11e

La soeate

Is flanouri sint aproape dubIo f~-

, ta

de oele conyentf1o:nale.

De 8eamenea. taloanela aoestor pneuri luoreazQ in condit!! mal grele, ti1n4 Decesarl Se ma1 deossbeets
0

oonstruotie

mai rigidl@

anvelope in oonstruotie seometr1oG,U

diagonal~ oentupneuI'ilo!
I

1.1.2. 0Y8oter1.st101

meoanloe}!le

,,4nvelopase o&raoter1~eazJ! p~in elementele seot1unii salse

§eo~1une#~ oODst1tnie tlgura geometrioa os se obiine !n plannl de seo~lune
08

t~eoe p~1n axa de aimetrie a envelope! (plan meridian)

.
...

(. se vedes fl~a

1.1). Seoliunea eate oaraoter1zatl

prin 1nlltiDaS&

me ,1 11~1me$ Inlli1mea s@ot1uni1 H reprem1ntl distants de 1& -, leg!ndu-se partea medianl ener1oar!

talonulu1 p!nl 1& punotul superior al ooroane!~ prin ooroan~ !ntee. benz!! de rulars$,La nivelul

flanour1101' se de~1ne,te ~
distants

orimontal! a ~eoti~11,

astfel 1no!t

as dete~m1nl !nl1~imile Hi ~1 Bs@

Lliimea sect1unii Bu ~e~rezintl

!.ntre ex1u~em:J .. llile tlanotlr11or s.rrvelo,E_e1mf'late la~_pre"'" t u oo~doanele in oonaideratie !nscript1il®t ... ,1 ne~vu~il® d@ proteotlefi In OQzul o!nd 8@

siunea maximl de ~~gimt flrl a 4eoo~atiile,

8* lu~

iau in oonsideratie .lement@l® menti@nate me obtine Iltime~ tota11 fA seo,iunii. Banda de ~ular@ me @swacte~izeazl prtn l~time&benz!! de ~uIs a1tap ~i prin
Q

lara Dr' mKsuratl pe coa~dl,

~aza de ourb~1
s11 de ru18110.

d6 1& @ @xtremitate

Rb~t oonstd®~atl pentr~ suprafata exteriosrl

ben-

Llt1mea de alesare a anvelop®1 @ste EQe~ iar lit1msa ~u1

-J talOD eet. btG

Dl••et~bl exterior $1 anv&loPGi.Du ~ep.ez1ntl dlamet~Ql anve10pel qatlat.

....

1& pl'esiamea U%1ml

de lRegim, mls~at

Ie pal'tea erbe ....

~loa~1a ben~l de rQla~e.Dia.et~u DQ ~e~eslntl 0 dimeD.iune noaiBall. In oonditi:t »eale de exploata~e d:taltetrul exterio~ abate»l dato~ttl lo~ t~e.
O~
01.••

p~ez:tD1:1

i.preolz1e1

t.hnologioe

de tabJ.llioaile ,1 411at"1taoto~l. !eest diametl'''

irrtenin a\\b ao~11m... dive.,11or a

est. A$DUm!' citaaetNa! exte~1o~ maxis tatsl al anvelopei

A

!n exploa-

In toats cazurile se p~esupune 01 pDeu~11e DU sint !nolrcate

Qn

Diot

tel de ."oinK din exte~lo~.

a,ezBr8

Dismstrul de a,e ..~a 81 talonulul Dae l'epres!ntl dismetrul

oe.cului l'ezultat din 1nters80,18 sUJ)l'afelei 48
Oll

a telonului
06

planul, late~al &1 ollo!iului fipul auvelopei

talonului. sa

este dete~m1nat de forma seojiun11

Ota

apl'eOiazl

!ndeoseb1 pr1n lfaportul HlBu. Astf'al ae daosebeso! anvelo·' pentru snvelops diagonall
......... .........N . ...~.... ...... ... ........... ,.;. «

d bal,opt

.......... .,...~ .

.......

H/Baa C;! 1 to, 8!lvelosa supe,~ba-

Ion pent.ru anvelope oOm'eD~1onall fntre 0,86

01,

au H/BU .. 0,95. jUlvelopl oy ,f9!.Ite

Oll

.,oli..

gn.,joA1i pentru anvelopa in ~onstruo~ie diagonal I au BlBu oupr1ns

0,89,

&ltv.lopl OU•• 0,1._

.tn oonstruct!e l'a4:i.all

jossl pent.ru. smalo ..

881'1& nd.l:1llet •.:!-

pi 1D oonstrnct!. diagonall
01 pent»u aay.lopa

Oll H/Bu !:!O,82 ,

anvelol'

B/BQo:!O,82 ,1 .vel!!!l

c. ~!ot&gpt l.~ pentru anvelope o~ 11,1mea .eo~ittD1i toarte ma~e,

dest1natl, in ~,.peoialt

PDauile ~1 ~espeot1v envelopele stnt stal,ldal'd1sste. De ase ....

lIenea, tel'm1!101og1a eu pl.'iv1J1e Is pnem-i e8te regleaentatlc p21iD STAS 9125-18. Anvelop. _rolla.'"
!l'iIa

exploatbi1 pe terenurt :o1&1p0888•

se Doteael !Dt~-~anum. mod in oonoo~danll'

satl simbo11zde
8e

ott. 4111en8iu:n11e 81 sta!!(bll?d1~ate. Aceaetl notue

pe f"lanoulle anvelope1

pentl'tt 1dotifio." •• 1I0.ste1a.

,i balonaj.

1'101;81''8

ee lndiol llt1 ••• aeo1;i:ltm1i,QDd.tl uscr! D impo~tante. do"1 tlpuri de nota~ii3

,1 41_etllul de .IesaJ:e a talonulu1, p.reoidndu.-s. ,1 alte elemente

@0D,.1U~i1ot1ve

Se deoaebeso ~mltoarele

-37a) Bu - DaslBp PR STAS B~._; b) Bu. Sb Das-.p Pi STAS lIr.sau Bu Sb Da,/Il~TAB JJr ',. ande 11' ~.p1'eziDtl nu.mlrQ! stand.raul"i respeot1v. (!n anele s1tuatl~ 18 pnea»11e _.diale
N ~

4e autotnrlsme
0

nu. se indiol Pi ,1 numlrul

...

STAB), tar Sb ~epl'ezintl 1. forme. St ftt SI. BR, 8485/2-71; pnearl1'841al8

s1mbellz8re,

oate poate aves urmltoareSTAS 10960-77 (pentru 5,60 8ft

va

,1 RD. Exemples 9,00-20/14 PR STAS autobuse Ii l'emol'oi auto);

RP STAS626/2-71.
Mm.

10.00 R 20 - 16 pa o01'd metal10 de alltooardoane, 155 SRl); 1.00-13/4

1.3 Sf AS 9091/1-16;

LI,lmea ao~lUD1! S8 :ladlcl in ino! sall !n dele .roDlineott lnc1ioa.rea aoestela

'. ~ ~

Pentru. 8tand.~8e

e1 in mm

S8

taoe pGDtl'U anvelc9i diamet»ul

pels de 811tOtl11'·18Mdl. 8e~la millmet.rlo1. Diame'trul de .Iazara exp~lml

In

inoi.

Bste 4e observat o~ aoesta ~eprezintl

jante!. La un _oela,1 41ametru pot co~espunde ma1 mnlta lat1m1 de 8eo,!UD~. 51mbolul R 1n4101 1~
0

anvelopl in oonstruotie rad1ala, i~

cllbolal S uat. 01 ea 8ate desti1'.l8tl pentru rUlarea 0'1 viteze rD.UI1~

8illbolul H pentru vita •• toarte marie Bimbo1ul SR se refera 1& pentru Viteze

any.lope radiale de antoturlem8 pe ~

de ptna

18 180 kmlh.

81mbolurl1a HR 01 VI 8e foloseso pentru acelea,1 tipuri de anvelopent~u vitaBe ptnl 1& 210 km/h ~1, ~espeot1T, peste 210 kmlhf 51mbolul,HD, indio. 0 oon8tru~~1.
~(B8.'f3' Dut,.).
,

folos!t Duma! pentru anvelopele

de autooamioD,

ranforsBtl, pent~u regim greu de funct1oDa~e (PR).

Cafe

.18t •.

'8
A

i'p e.t. n~lful de p~lurl eohivalente o81'o.ael anv_lopei.

~at~

re-

Un plit1 eohivalent

oOllesptulde 001'4\1-

lui 4. bQmbao o~ sarcina 4. ~"per. a tirulQi de 90 daN.

Av!nd Dota~ia anvelope! se poate determina ~
+

aprox!mativ

d1s-

metral ertel'io:! al anTelopei. Ss poa.te sori@ 2 H. In gaDella! H na este ounoaout,

H ~Btl.

Du • Das

dar pentru pneurile baloD

sttal cl

Du~Das + 2 Bu*
OU

(1.1)
...

Pentru calelalte tipuri de pneuri uzuale HlDu ajunge ptnl l~ 0,82, defi existl anvelope vi pent.ru Du (1.2) Ooneiderind H!Bu
g

r~poarte ,1 mat mioi@ In aoeste

s1tus,11 sa poate toles! formula (1®1), Fezult'nd erO~0a relat1-

vsloare medie DaslEn = 2,5, rezulta pentru

0,82,

CD

oaloule ou oaraoier informativ. Valorile exaote ale diametrulu1 minal cu abaterile oorespunz~toare
~e se mai prezintl oaraoterietioile jante!, saroinile maxi me pe

u.

5,16%. Eroarea este astfel

Qooeptab111 pentru

no-

sint indioate 1n standard, in oaQoestora, dimens1unile

pneu ,1 preaiunile aernlui oorespunzatoare oamere! de aer, preoum ~i alte elements.

Dups veloarea prasian1! aernIni Pm se deosebesc urm~toarele tipuri de anvelopet - anvelope de tnalta pres1une au Pa • (J 17) bar; ... anvelope de 30aaa presiune ell Pa;: {ItS -T 2.5} ba:u - envelope de foarte jaBal presiune Porma pe oare
0

OU

Pam (Ot75flt8)b~~

capata anvelopa sub efectu1 presiuni! aeru-

lui depinde de unghiu1 de inollnare al t1,elor de cord. Definirea aoes'u! ungh1 se faoe potr1v1t f1gurii 1.40 Unghiu1 1a oaroans
Gate Mghitt.1. QHli1ttt f'ol'mat din firul cordultd. Oil meridianul,
01'109

Po

tn

punctul de 1nte~eeotie eu eouatol'ul. Pentru oordului tmgMuI-- d:e !:a011nare

s1t punet al

~ variaza. Pentl'U a stab!l! legatu. ...

Jla d1n1;1'o~ c ,1 ~ (se pleaoi! de :Laforme. oilindriol a Oti:foaaei care sa monteaml pe dispozitivul de ~ealizare a snvalopei. a~a oUm se ~~tl In tigura 1$5ta~ poz1iiile uuale Se presupune ol 1& formarea anvelopei firsle nu-~1 soh1mb~

rata

de 81tele~ Se produoe Duma! 0 alungire a lor

de (1+ dl)~ ori, unCie

61 eete

'O'/l/o//~

rel1Jt1va a firttlui

[s},

... 9Dea!,
"

4in motlve de aime,I

tria, orioe punoi a1 fi••-

lut d1ntr-an plan radial

(Oal' e oon~1l'1e aD de 81118-

tri$ rlm!ne Ii dupl torma-

lfigtU'8

1.4. Det:1.D1:rea.un~urilor 4.w!no11~. ale oord.lllui.

--. __

'lgura 1.5. Deie.rminafea ungbiu· ~11or oo:rdulu1. rea anvelopel In aoelal1 plan. Astfel punctele A It B ale t1rulu1
.."

,,~

"

4.~n Al ,1 r••peotlv B1, dar ele se afll respeot!T fa aoelea,l pi... radiale oe tao ungbiul 49. Se pot sorle rel.,111e seometriee,
001'1814 ••

1n8 pttDotel.A

,1 B

1nt1n1t ap~opiate
8'1) • 4[(1+ 8'1)_

AIBl ..

«~ .. AB (1+

« [18intDiD oo.bi~ea
•

a r uno!.

"0 de.,

.. 48. aoe.tora reBultl

.. r

8iacl

..

stnp

• (1+ 1)

.tnp. 1 (1+ B i' · ed.net.

.18ulto~11 reoia"at. [8 J aa ultat ••
0

(1.3) 01 .I.latta (1.,)

este Goreotl asttel lno!'t ,1 ipotesele snterioare .tnt 3ustitioaie .. Din (1.3) •• ob~ln. r. 8in 1'1 (1+ 3 ) sin a.

«.

__

bDde

po" sin p • -;;

"_ :f

"l

SinfJo.

(1.4)

Unpital de oO.foanl
01)1,nIl1"••• -'1;'8.

.8

.1.,.

4e 01.0& 52° pen't.rupnetu!ile

1mll:lS.~d ~o 4.t8~m11'l1 mllli.f8a ~lg1d11;llti1an-

?elope1, p~eoum Ii 1& ~l~.a

tiWl11 aoestei••

llt1m11

,1

mio30~8re& !nllttm11 seo-

•oa1floa~.a ta.mei ,1 41mensiunilo.r anvelopei Bub efeotul p~881anil dePiDd.~.part111a·~1s1d1tltii forme

0". S8 48-8

lungul BeotitlDiit da3f

t. ralallri mal mue de to,,_ 1m.,,1all a anvelopel. Existl anumite

8chiabl patin stab .teotal ae~tllui oomprimat.
088

SaraiDa
In oont11'1u.".,
('.
A

mat ms~e din parte. aerului este preluatl de stab,11:t;. ,J)Qnd1:g111e,!n oare aU190,_JIOdifi-

o&»oaal. deoarece r1g1d1tatea 81 eate mult superioa»l oatloi_oului.

p,ni;rll a

obile 41m~81~11~I/prlnoipa1e, ele 8eo~luDi1 se va tolosi un mo....

a.l

.1.fll~ioat,al ~D.ulU1. A~e8ta .8 oODs1derK a 11 to~mat d1nt~A

o baDd. iD81~1 supual presl.nii ae~nlu1 ,1 ret1nutl de firele oo~·

a.lai tlano~11or 1. jantl. In tUDotie de t~lul anye~opei •tat 418PU88 .I.'adlal salt inolinate

fi~.l•

(f1gura 1.6) [49] • Pentl'll fnoaput ae examiueaml .ohl11b~Ql

fuelol'. lentl'u un ainga til' f'ol'~ade !ntindel'e .e noteasl

ou t. Din teo!'!a eohl11bl'.1.1 ti!!elor sa sorit.t eou..,lUe 1rltl'inaeoi ,
,

Fl~& ,
adePt

1.6.~odelsimpllfloat a1 pneului. "».

p .... ell! .. 0 t' Ta , Pn + 0,

, .. 1t

..

'b • 0,
91 P'b s!nt ", • peot1v p!fo1eo",111etOl'telol' •

.J:te:floa.~

Ditue l'epal'tt_te.
1u S

ce .o,loneall asup!'. t1l'ultd. pe dll'.o~la tan ....

de o~bl •
l1li

ISntiali, DOl'mall 11 bino~mall,.ft Gate 2.D.4. ourbQ!1 a ftrului,

1_lirAe. uculu.i
III

...

~a.

oazttl 4e fa"l P't'

~t

'n • Pad;

este 41ametl'ul f1~ului.

In aoeate oondi,1i aiD aistemul (1.5) ae obiine

f .. cODn.,

...

--

tmde rt eate ~a.a de ou.rbul a tirului detomat.

Iftl .. -pn .. p:a .. ~t • a

OODst •• , .. p. 4rf•

(1.6)

Se oSaervl aIn (1.6) 01 tirele iau torma de oerenrl, tar 801101tarea lor eate proportionall ou raza aoestor oerouri. La aoeea,1 lunSi.e a flrelor rasa 8a mio,oreazl daol !nlltimea aeotiunt~ ~e reduoe. tn telul aoeGa ,lIedllo!!ldll._ .. aHHsi...JlOUQ1'tKta s ~JLt, benzi1 Inelare ae oonsiderl un
B

Pentru a anall.ayach111brul

element al acesteia (..... ~ai.7). Asup!'a elementulul aotionea1 zl tortele de tntindere (elementul se oonsiderl tlex1bl1). presiunea Pa ,1 fortele dIn fIre T, a oaror proieotle pe planu1 eouatorial eate TnAvtnd 1n vede.re oele stabil1te anterIor. forma seotlunl1 anve10pel.!ntro reprezentare simplifiaata, este cea J1gara 1.7. Element de . Indioatl in figura 1.8. bandl. Se mat pre8upane 01 ex1st~ aoeeael forti In toate p11ur11_. !1D!nd aea_ de o_le arltate ~ezul tl t
Cc:7.;,

T= ;: 0

Tn- Toos p.oosO( .. p.drrooa ~ ooa ct.

Din oonditta de ech1l1bru a elementalul de banda zal rezultls Pa~r

~~~~--~., ~
49 .. 2B
pe

dl.reotla ~a-

ain

419

+2P. 4.1', ~ 4e.1 coalX ooa

p.

(1.7)

UDd. t eate aenattstes firalor p.

?lsara 1.8. Ao~lQD_. a.~u1ui ol~oQ.r.rlDta benzll. o01lpl'l_t asupra 8I1velop.1, l-jantl, 2-41soul ~o~11. Avlnd In .. 4are 01 e
3-becll.
:14.1,

ain' ~

48/2,

......
....Pa +

T"!b

r + 2 p. ~
oosO( oos ~ ..

c.

" (1.8)
88

Daol sub eteotul fortelor elamentul de bandl

deplaeeazl

~.d1al ou W, tneaamol, datorit. simetriai, ol aceaata ,i-& echimbat lungimea. Prin Ulmare vsr1avia de lungi.e totall & benz!! este:

..4L .. 291.,
fi1ndol W reprezintl Yariat1a de razl. De01 alungirea rel.t!vl
8

benzi! va i!
(1.9)

e. -y;Bot1nd ou tate a1 materia1ulu!

Ll L
II

i·

0b groaimea benz!! ,1 ou Eb modulul de elastic!aoeste1a, resultl !

N
b

S b ..
•W

Eb 'i •

(1.10)

Ou relat!a (1.10) Gouetta (1.8) devine

Eb 0b
1nol
A

l'

filii

p. (1 (
b

rb
b

2r,

eos

ex: oos

p)

san

W .. p. E b
c(

1'2

2rf 1- ~

coed oosfJ ).

-,

(1.11

IDsl rfoos oomportl

po<}te sll fie eXpl'imat tn funoi!e de elementanu

~.8'

Ie 8ectiun1i initiale, far~ ael' oompl'lmat, tntruott l'fooeoC vu1ati1

aooentuate. ~.J)(lR6 Bo ,1 Ho stnt

lltimea 01

peotiY lnllt1mea sectlunii In stares initlall, ~ar Bj l'epr in'l •• Iltlmea jute1, atunoi 8e poate calen1e l'fOOS a , Urmb1nd
rfoosc<:.

f'1cura

1.9 se poste 80rle

~ezultl apoi
MN .. (Bo-B )/2, 3 2

011.

r ..
H

'ii(:RO+RO+MH) • ii2+

2iO.o,

de unde
A

Pig.l.9. In lega'turl 011 deduo.rea lui l'r oosti. Pentrll 0& 1a mlrirea presiUDil diametrul .xtel'io~ al anvelop.l sI .. u1'eaeol trebl11e 8
0&

,,> 0,

84101,",in!nd aeaml de (1.11)

.....
(1.1)

asup!'a 808.teiG nu 8e 8x8J!1citlD1e1 0 tortI, !n afara de p8tl'tatea pl'oPfie, 88 numelte ,1 »aza 11bezl 1'0. Din oe1e aratate l'ezulta cl,

in tanc~l. 4. oonf1guratia anvelope1. ,l~ ~l~ea

presiunii aernlni, razei

1'aza liberl se poa~8,~lr1 8a" mi~'~1'a. Odatl ou modifioarea !ll seDe opus. 1.2. Intel'acjlanea '.2.1. petormajiile dint!'. pneu tli oaleanedefol'mab1.J.l statice ale pneului

I1bere variaz' ,1 11,lmea seotiun1i envelopei, Bobimbarile fiind

Stud:l.ulteol'etl0 al oontaotlllui d1ntre pneu V1 calea de rulare este deos.bit de dit1011, datorita feptului oitatea sa este pronuntatl,
Ylo:£ fi;-

08 ~lmensiuntle
"<

petel de contact sint marl !n report ou 081e ale pneulul, elastiia1' anvelopa are
0

struoturB

compl.xl

oe P1' • 1ntl auizotrople. Din 8cest motiv, teor1a ounOBouts a lui •

"4"-

Hel'ts ntl .e poste apl108 in casu! de fata, f1ind neoesar sa r80U1'gl 18 aeterm1nll'i exoer1mentale oODoordantl ,1 directe. treovente de Bol:l.oitlri, ele se oonsiPneUl are detorms,1! oomplexe. Pentru uvur1nta anallzei,m :

0. t1pur11e

derl sepa;ra1;pa Ill'mltoal'ele·direcjiia normali! (1'841811), tangent1.

~

all ,i 1aterall (tJll8Jlsvel'sall).140dul oum se de:f'1Jlesoeoeste d11'80t11 resultl din figure l~lO. lIe aint aiavate unul sistem trt....
ertogonal, " ebbl

.
-

or1gine

Be

afll In oentral 1\$-i de centae1; a Q1 laterals stnt oonttnu-

poealU!

OU

oalea. D11'80,1118 tangentiale

'"

ie 1n plana! 0111, prima f11nd in planul median al rot1i. 1ar oea

....
4e a doua

pe~pen-

d1oula~1 pe Boest plan. Pe 1!!'1g1 dero~matil1e ar~tatetse

ma1 oonsiderl ,i

detorma.tl11e u:ogh:lulare
Figaxra 1.10 Definirea dlrec~iilor pfin01pale
I

OO~8PQD

zltoare solioits-

autovehioula

18. roats de

ri:l ou. moment pe dire01i. normall.

lX-direo,1e tangentiall; YY- 4ir8011. 18t.rall(traDsversall), ZZ-direoiie normall •

. Detormat111e nprmale(radiale)
Sub aotiune. seroini! nor~e Or toate elementele
OWl

.:nlterldetorm.e:~i1 radiale
At;

A I',l

af.

pneulu.i .. . se arata 1n f'igura 1.11.

t

Acestea se repart1eeasa

s1-

metrio pe periter1e !n ra7

port ou.normals pe oale

0.

.6
.3
~

treoe prin oentru.l ro~1i. Be oonstatl 01 deplas!rile

~ad1ale ale punotelor perl-

"

1
0 I J. 5' 7
1$ IS"

ferioe ale anvelopel nQ

17 p~

~tnt egale (pe t1gu»~ .e arata oarolil Qoreapunsltol'

anvelope! nedetot~te
Qum ,1 oeba

circvmferYII.1ei

Pneul 6,OO-16.---Pa • 1t5 ba~, -.-~-·Pa- 2.0 bar, -- Pa-3,O ba1'. Zl" 450 dd"
lIS

Figura 1.11 Deformatis rad1all a pnGaIn!.

preDetor,,:,

.te.renti an ...
~

velope:l. datuma".).. asmnif1catlve

malia maxi.1 .8 ob,ln. penftind pent~.QD-

tru punotul 18, zona deformaii11or

gbiul 0(0. 120o~ "

140°, care define,te 8.oto~ul de luorQ al pne88 pot negllja. Se dove-

uiui. In atara Beasts! zone detorma~1ile

...
radials a pneu1u1 arl ~ ,. ~e-

de~te eXper1men~el oa 1a !Do~oarea

eorarea lungimi1 o1roumterin~el pneului. Porma pneului obtlnutl in urma apliolr11 saroin!l normale deplnde d8 oon'truo~ia anvelopei, d1agonall, radla11 sau ou bandl de rulare demont.bill. Cone1dertnd originea unghlur110r 18 oentra .,. 6,vertloala (vest ~1~a
_

1.10) Ii 4eplaaarea
c

Ar

citre oentra
-

ea positivi 88 ob~in. variatia ao.steia de torma arltatl in tigura 1.12. Prin ~mare,
,

to general, in p~tea
.

8uperl08rl are 100

detormare .pre exte:flor, lid. Idel la envelops dlagonall. pentl'tl care, 1& aproxlmatly'la
9.'V" ~
I ,.

90°, deplasl1'ile se produo oltra interior.

'. ,of

La anve10pele ~a41al. ,i ou ban4a3 demontabl1 deplasarile oltra exterior au 100 pantra ungbiu.i pinl la 01roa 130°. Be oOD.tatl,
in aoela,l tll1p,.,lvyiati:l. _1

rapide ale deformsttel la oJle,Expar1entele au dovedtt

01 modlfiousa Itmglm11
011'-

tel's.·eghiultd.
tlr

/mm}

Qumferlntel pneulu1 in oondltl11e aratate are 100 in oea ma1 ~p laoro.

30 60

deto~matli1or din zona de

.laura datoritl
8%18-

9 [1

ta

sQprafail 4e oontact

Se

constat a cl

OQ

oalea nuaqta pata de oontaot, 08raoterlzatl prin lung1me

Pl~a-l.12 (dimensiunea cea mat,mare 1n ,D8f9~ma,.1. »adla1K p. o1~oumte»ln- 41reol1a tangentlala) ,1 11-

,I .pentru dlvez.. tlp~1 de pn.U!ia .

I-d~agonal -2-.a41.1, 3-ou bandl ~.IIlODtabtl1.

t1m. dlmens unea cea ma mpJeG in dlreotle transversalll). • Proleo-

(.

L.

tis oentzulul zoil1 pe 081e reprez1n't1 oentral petel de oo~aot.

A

ID

pata 4. Gontact au 100 Qi eele mat marl aeror~l

pei. CODaia.rlnd

~ele

ale anvelo818-

deformatla tangent!all relatlvl a

-4 ....
mentelor proteotorulUi,
1&

experimental

se oonstatl v~rlatia aOGste-

.. 1n funot1e de poz1iis elementului ala onm se arat. 1n f1gura

Bx1atl
0

zon. de t~eoere plnl 1. punotul 1, lar !n pata

88

de oontaot, tntre punotele 1 ,1 2

produoe

detorma~le

toarte

aooentuatl, oare rlm!ne praot~o neaoh1mhatl intra 2-3, adioK pe oaa mai mare parte a lung1m11 petel de oontaot. Modiflol~ile Bonele 1-2 ,1 3-4 ~ata
~o

din

01 apar

aluneolrl relative lntre envelops

-JO

-ee

i
~i

-10

0
ole

10

-eo
)

9,

~i oale !n tlmpul ore,terii tor-

tvnqimeo

sect1une longitudinal! prin 08nPigura 1.1) [49J . Detorma~ia tangentlall a ele-trul petel de oontaot. In mod 81mentelor proteotorulQi. Milar se prezintl situatis ~1 !n
A

conto

tei normals. Aioi s-a oonsiderat

oazul altar seotlun! longitudinale,

deformatl11or

deplssate lateral. Valorile

se m!o~oreaza pe masttra oe seotiunea se departaazl

mai.mU!t late~al. Eete de obsel'vat oit 1a aplioarea earoin11 normale se proz,. duoe ~i
A

deformal'e latel'ala.. a pneului .

a~B cum se aratl in f1gura 1.14.

In pat. de oontaot diatl'ibut1a pl'eaiunilo!' speoifice 8re forma similara OU

cea 1nd10atlin
figure. 1.15. Se

constatit

01 ea este neunifol'ma. Ohiar !n 08zul Pigora 1.14 Detor,ma~11 laterale 1& unu1 element al profl1ului benz!! pres!tllobouea l'ad1all a . pnealul. unea nu ram!ne 808e8,i. In direciie lonA

I1tudlnall distribui1a de pl'es1uni eate sau trapezoidala 01101. In general, cea trapezoidall de autotul'isme ,1 de autooamioane, de
A

satt para-

8ate !ntl1nlta 18 pneurl1e -.

Pl'SSiUDS

josss. La pneul'ile

e p.re.iune ridioatl In partes oentrall d1atrlbutia eate tl'spezoi-

........
Dacs A;fAia petei de contaot i~

z;r\Oria

~%il)fd

nortlMC

mall pe roatl, pres1unea

speoi-

ficl media va it

(1.15)
In rea11tate,ar1a Figul'a 1.15. D1str1but1a presiunllor !n pats de oontact. do~1tl existent.i 8uprafete1 de contaot este mal mic~ de01t Ap daA

canale lor din banda de ru181'e. Daca Ape este

«

uta 4e oontact ef'ectivl, se def'lneete presiunea media rea1a

p

mr -r: pe

Zr

[bar]

It

(1.16)

Presiunea

reals de oontaot este determinata

lde saroina pe

aria profilulu1
Di06

benzii de rulare ~i 081'aote1'1&1;1011emecaDaos se oonsiders anvelopel ne

0

ale anve1opei.

Vi preslunea

din

pata de oontaot oe aotioneaza 1a rat10namentul

N

asupra se obil(1.8)

(vezl f'igura 1.16) 11 se rede 1s 1.1.2,

re1atie aS8man~toare

eu

kdPm-Pa + 'iB:: + 2Pa b

rf
b

oosex oos

(1.17)

p ~ 0,

(1.18)
de dens1tate a prof'ilu1ul. Su.b &ot1unea forie1 sa rt •• mio,o1'eazl. In formula normals unghiul
r;(, se marelte 1ar

(1.17) nu se tlne 88ama de rigi-

1'&-

........
d1tatea anvelope1 gh1ulu.1

ex:.

1s !noovoiare,
l' -+- 00

oare oontribuie
~

1& marlrea

Qn-

Avlnd tn vedere oele aratate', pl'eoum 11 taptul 01 In

,

pats de oontaot
Pili.. ~

din formula

(1.17) se obt1ne

[ p.Cl-2 ;;

OOIl(llIoiJ.ooa

P)

+ Pi] ,
08

(1.19).

unde m este un coef1oient rea la !noovolere, rea oaroasei.

supraunitar

tine seama de r1gidita-

far Pi presiunea

determinata doar de !noovo1edin pat! poate ~i mat

Din (1.19) se deduoe 08 presiunea mare san mai mioa dec1t presiunea otia de valoBrea

aerulul, aoeasts fiind In funsoade astfel

oelor dol termenl din parantezl. ajunge tn 81t~-

Daoa prasiunea aerulul ore~te,rf ore~te iar ~ 01 primul termen din paranteza soade, puttndu-se atla olnd Pm <Pa. Aoest fa.pt eate oonfirmat mentale
1'8

de verlfioari expel'l-

[49] • Rela~ia Pm> Pa, Bre

100

1n ~eneral pentl'u pl'eaiuni

reduae ale aerului ~i Ie. aaroini 1'idiaata. Un exompl"" au privi18 preaiunea

media de oontaot eate dat 1n figura 1.17. [49] • Deformal'ea pneu1ui

sub

sa~oina n?rmala ar~ loa praot10 fara os pl'es1unea ae~u1ui

sa se modifios (val'iaiia de preaiune ~eprez1nt~ doar lf2%

din preSiu~ea ln1tiala).Deoi 1uo1'u1 meoanio de oomprimare a1 aerulul eete
La • Pa

11 V

(1.20)

undo 4V eate variati~ de voFigura 1.17 .. Presiunea medis In pata de oon- lum a aernlui. taot pentru diferite pneul'i: 1-5t60-15, 2- 175-1" J- 155-15, Luorul meoanio total de 4- b,70-15, 5- 155-15. oomprimare a. pneului ae sorie

Lp. ~t Zr df,
unde f reprezint~

(1.21)

~ deformatia o pneului pe direoiia normalK ( aagea-

-9-

ta pnenlui). Luo~ul mecanio neoesar deformlri1 mate~181ului pneu. lui va ti

,m

Lp-La. •

(1.22)

,~tmoso!~d expe.rimental tunot!a Z,,- Zl'(t) ,i po~ cateUla

La ,1 Lp. In
A
~

Llv- .dV(f) ee
08 1s saroinl

telul aoesta sa dovadeote

~ ~ " ~, <: ,

normals luol'ul meoanio de oompl'imare a aerulni l'eprezintl oiroa 6~ din luorul meoaDie total 4e detol'mBl'e,ial' r8stul de 4~ p~elaat de matel'ialul ~neului. Din Boasta, oirca
1a de oltre banda 4e rulare.
0

este

treime se pre-

La saro1n1 normale, pentru a miceora s01101tirl1e pnen1ui,

88

l1adteazl valoares EIIlge~ii, astfal

oa, pentl'u pneuri obiQnuite,

fIB == 0,10";' 0,12.

La PD8U1'1 ou presinD8 reg1abil~ rapo1'tul aoasta eete

0,12 ~ 0,15, 1ar pneul'ile ou eeot1une aro de oero 0,15 i 0,20.

Deforma~ea radials a pneu1a1 dete.rm1nl aprop1eraa centrblu1 rot1i fail de oale. Distanta de 18 oentru1 rot!i plnl 1a calea de
~uldet l~ reg:l.mul stat10 de incarcare, defir:'e,ta l.!za tftatlol 1'.
a pneului.
.

Bviden~, tn or10e conditii

S8
,

r. <roe

Pentru saroina ,i

P.lI.' ..;:!.1.U1.a ollinall In standard D

indiol

,1 raza statiol a' pneu-

Det.orma:l1!'Itansenl1~e Ata ou. a-a .. Itat mat tn81nte, oh1a~ In oazul 0ln4 se,ap1101 doa» t~ta'Dormall apar 4.tormai11 tangential•• Se observl din f1sura 1.18 01 In 11niile meridiana ale pneulu! 8ufe~1 nu numa! m1olorare de lung1me
du
.,. ~v

,1 ou.rbbi 081'e 8oh! valeazl au 4e1'o1'l18..

,,11t8Dgen~1ale.
La aplio81'e.

au moment 1a 1'oatl deso ,1

ma1

forma til1e mult. 'oras

tangeD.~lale se ••
linll10.r

meridiane 1& aplioarea

Pip. 1.18. Def'orma- 1Il0118Dtulu1 eate oea arltatl Ifr

till. pneuiui sub

8aolDa normall.

In f'1gtlJ'a roii!,

1.19. Janta 8e rot6,te tail

de ua

... 0...

in timp
.

08

punotele din pats de depinae momentul apli

f·

oontao~ rlmin fixe. Ungbiul de

<'

rotatie'8r

oat 18 roat~t av!nd forma ar!tat~ 1n figure 1.20.

La ore,ter.ea momentulu1 M1' unghiul de detormare P.~gura 1.19. Deformaiiile pneului aotionat de moment.
A

ae mareQte

praotio linier. In momentul otnd elementele te aoaentuat, terminat~ petei tnoep sl p!nl o!nd momenA

aluneoe pe oale, ungh1ul oree-

9/1
0l-----r---r-----.

tul Is 1'oate.stinge valo81'es de'" de adererttl. In 80ea8tata de

ts

s!tuat1a toate punatele pe-

te! de oontaot slunees eale.

Marirea presiunii conduoe

'J'5Q

M,.lcloAlm/

Ie. majorarea

rigidi tatii

tSDgen

tiela intr-o masura mai tnaemFlgu1'8 1.20.[49) Depend:Bnta dintre nata deott cea produsa de spounghiul de tOll3iune a pneului 1n funotie de momentul la 1'ir98 saroin!i radiale. roatas PIleu 260-508, Gr- 2300 dd Deformajii lungitudiaal. 1- Pa-),5 b81'9 2- p.=4,5 bar, Sub .at!unea tort.lor tanJ- p•. - 5,0 bar, 4- ps-6,0 gentiale oare se regleea.o II 1a central roti! a~e lao
0

deplasa1'e elastica

oentrulu1
,~ <

.Qe8M

teia fa;l de pata de contaot. Daoa roata este men~1nutl plloii de spri31n i se spliol 0 fortI longitud1Dall ro,il se c1eplaseazl cu A x( pent1'u apreoierea rif ra roate nu trebuie sa se roteasol),

fixl ,1

X, o8nt~ul

coreotl a depl.slelasticA oores88

aga o~m se arata In figaat1nse ~a-

1.21,

In oare sa reprez1nta

11 oaraoteristioa

punzltoare.

Aceasta este praotio linter' plnl eind

....

loar.. tortei 4. tr.oa~e dintre banda

de ralare

01 8nprafata

ae

ep1l13 in.
8e oonstat~

oK rigiditate.

long1tQdiDal~ a pneurilor radial. este mai miol deo1t & oalor

o
"If}

8J

/I!:O

/fiO

180

Ai.sonsle, oeea

08

se expliol

prin dispunerea f1relo~ de oo~dt

Pigura 1:21 (49JD8~o~mallaong1~o~et la oele din ~ma, lnttmpil tudinala a pneurilo~ n funot1enl 0 rezistenta ma1 mare Is dede toz~a tangen~iall I 1- pneb lfi5 R 13 (p.-l,5 bar, Gr-2)O plas.rea longitudinall. daN), 2- pneu 155 R· 1) (p•• 1,5 bar, Gr-)15 dal). )- pn.u !oestes se produG sub efeo155-1) (Pa-1,7 bar, Gr- )15 daN), 4- pneu 155~1)(Pa· 1,3 tul forte! lateral., f11nd oribar, Gr- 135 daN). entate lntr-un aoela~i seuotspre
4eosebire de 081e prodal. prin tnolroare. radial! (vezi figura
.. ..

1~14).Porta laterall

'y produoe deplssarea jante1 .

In report

OU

P&-

ta de oontaot, oare nu mai prezinta un oentru de sime0

trie, 01 numa1

axl de

simetrie transversalK AB.

Deplasarea lateral! a oen-

trulu1, ro~1i Or eate determinatl de deforma~1a

,i

rularsa trensversall a pne.. ulu1. Linia ecuatoriall a pneului Figura 1.21 bis. Defo~~e~ laterall 8ub .teotal anai fo~te tansvereale
~7.
8e

deforme••l t~e-

o!nd prin 01' oare eate

d&stantat ta~l 4e 0, mijlocal eegmentulu1 AB(acGsta

va t1 numit c.nt~ml pete! de oontaot). Ca stare, se ev1dent1azl

........
4ef'o~maJHta 1.te1'all a eOlu\tol'ulUi. .ll..,. eo Vi dapla.area laterall a oentrulul petel de oontaot

.d y •. Dep18s~ea

laterall

a ;lctel

tatl de oale pl'aoiilo ooinoide ou deplasa1'ea eouatoriall • ... In 411'8011a transversall, in pats de oontaot dlst~ibu~ia de p1'8s1uni devine neeimetl'ioa, v!l'f'ul epurei filnd deplasat 11 dlatr1butia este s1metrioa • In planul 011i,

In

sensul de antiune al torte! l~terall Pya Pe dlreotle longitudina-

...

In pata de oontaot se produQ,forie 48·t1'.Y asttel oK dint!.'. forta latel'~1

Py • Y.

oal'e ~y oar8 dau 0 rezultantl Experimental

se stabllevte legatura

,1 daplasarea oorespunzatoare, fttDotle de f'oria laterall,

aea oum se arata 1n tlgura 1.22. 1a1;e1'a1e !n

.-

Se 0'on8t6ta var18:~ie p1'80tl0 I1n1a1'l a deplaslr1i ta de aderantl.

o~i1
.

ptn! o!nd aoessta se apr,opia de 11miIn aoeastl zonl 4e4ato1'1tl alunea pne.lUi
(1.22)

...

plasa1'ile creso m~t te ~igid1tatea

envelopei pe oale. Se detin.Ilaterall

dF Cy .. a{~y'}

~~---+----~r.~

M~surltor11e

aratl of rlg1d1ta-

Figura 1~22.[49]. Deformatis lateral! a pneului In funot1e de torta late~all, Pneu 260-508, Gr- 2)00 dd. 1- Pas 3,5 bar, 2- Pea 5,0 b~t 3- PaR 6tO bar. tatea laterall nu eate 'unitory pe oUou.mfer1n:tl. La pnau rr ~ile de autotaria..
as prezin>

/;(J

I---lf--+--+-.....,.at~~...,
I--l~-+-::.!~~.c---t--I

3J

D~~~~~~~~

6)o dJIII
J

F1gura 1.23. (49) • Rig1ditate. laterala In fanolia de earoina nol'l1n&1& a pneult11 Op •

•

...

alnt _1 1181'1,

4e 011'08 2~. ,. In general rig1ditatea late~all eate de aproaps doul 01'1 mal miol deo!t rlg:tdltatea radlall. Rig1dltatea este intluenlatl !n ma1 mare mlsU1'1 de preaiunea ae1'ulul deolt de a&1'olna pe pneu. la oreo. te odatl ou mlri1'ea dimeneiunilol' pne~llol'. reapeotlv ou oraoterea 8a1'01n:tinominale (figura 1.2). Se oonstatl eXistenta unei diape1'a11 a punotelor din gratio oare poate el ajunga 1a (25 i )0)%. Detormatii !pSbiulare
La apliearea

UDui moment de virare in jUl'u1 unel axe norma-

le pe oale ee treoe prin oentru1 petei de oontaot, aeeaeta rlmine fixs tats de oale (daol momentul ap1ioat nu este mare) iar roata ae rote~te au un anumit ungh1 determinat de deformar1le ale pneuluio Detormaiiile elastice oare iau na~tere in aoest mod ee numaso janta se rote~te fata de aoeas •
.:;.

detormatil unghiulare. Dao! axa mare a petei de oontaot eate bo

...

ta ou unghiul ~ • Linia eouatorials are forma abOod, In pata 1uind na~tere forte tangentia1e diatribuite cs in figura ... Figura 1 •.4. Generarea de- 1.24. In general dependenta din~ 2 formatiilor'unghiulare tre momentul de Virare pe 100.. ale pneu1ui.
,1 unghiu1

MY

uu eate 1iniarl. Pe mleura creeteril momentu1u~

se weQte

8uprafata din pata de oontaot care aluneol. A1unecare8.

inoepe ou punotele de 18 periferia petei, iar la atingerea valori!, momentului de treoare toatl 8upratata pete! 8e roteote fat~ de oaleo Se poate defin! Oi aioi rigid1tatea pneului la viral'S pe
100

o~ • 0. valoare orisntat1vl, pentru pneul 6,00-16, Cp • 2,20

[daN.cra

]•

........ 1.2.2. Oinematio.

i

81 dinamioa r~t11Q~ 80estea pot fi:

08

In funcile de f'or~ele 01 m.omente·:te &l'e aoiioneazl 8SUP1'8 O

otllor de autoveh1oule, - rot1 motoare, o1nd se apI101 moment motor, latl sens ou viteza unghiular~ a rotl1
GJl';
08

are aceare

- rot1 frtnate, o!nd se splies moment de fl'!nare. sensul 1nvers oe1:11 a1 vi·tez~1 unghiula1'8 a rotii;

.,.. .roti oonduse, otnd se apI10s numai forie de impinge.re

san tragal's (ou acala~i sens ou sensu! v1tezel de 4eplasare) sau

forte de retinal's (de sens opus vitezei de depIss8l'8 v). Aceste situat!! sint pr8zentate in ~igura 1.25.

--

......_iif

1;)
Fi~ra 1.25. Regimur!L8 de mi~care ale roillorl a) roats motoare(Mr-moment motor), b) rosts frtnata(Mr- moment de fr!nare), 0) roata oondues (Ftr- forta de tragere-tmp1ngere, Fre forte de retinal's). Pentru a studia mi~carea rattlor !n diversele sltuai11 oare se pot g~a1, in sfars cunoa,ter11

In

fortelor direct ap11c.te

arltate in figure 1.25 eate necesara ~1 OUDoa,terea reactiunilor

caii asupra rotl1or. Aoeatsa determina, 1a rtndul lor, deformaiii

oomplexe ale rattler 08 oond1tloneaz8

oinematioa aoe8to~a.

Dete.rminarea teol'et1oii a aoestor torte oomportl c11fio.ul"I:~~ mari, astfal !nc!t pentl'~ st~diul
101'

se ~eourge 1& .XJe~lmen-

ate.
In pats de oontaot
....
S6

....

tari, efeotuate pent~u pneuri afleta in oe1e trei s1tua~ii mentiop~oduc for~e elementare pe toate cele

t~ei di~eo~ii prinoipale. direoiiile ment1onate.

I

starea de solicitare a elementelor

anve

lopel din pate de contact se apreolam! prin eforturile unital'e pe pe direot1a normals presiunea speoifioA p, tangen~iale reprezentate p~in tensinnea !n planul clii tensiunile tangent1all 11 t'y"
c

long1 tud1nala. 'C:2$ 41 tensiunea tangent1all tl'SnSVe2!'8&0

ientru

roata condus! Oare se deplaseaz8 ou vitez8 toart. tensiun1lol' !n pata de oontaot eete arstata !n

mioa distr1butia

figura J..26 [~9] (ves1 ,,1 [Jal [4a, [68l [7U [94] i.

..

2. f;11JII~~~~""O...&.!8fJ""""«J+-""o~-.ItO"""-TIJ-al-J..l-l<""'2<-'O

a;

-(2 c)

Pignrs 1.26. Distr1but1& tensiunilor in pata de oontact, s) d1str1butia pres1unilor in directi1 longitudinale, in d1ter1te poz1tii tata de axa long1tud1na10(1,2,3); b) d1str1but1a preslunilor !n sectiunea transvarsala(I- Ps- 5,5 bar, 11- Pas 4,5 bal', 111- Pa• 3,5 bar, IV- PaR 2,5 bar), o)_d1str1butia tensiani1·tangentiale longitud1nale,d)distributla tensiunl1 tangentiale transve~sale in pttnotele aterente aot1unl1or longitudlnale 1,2 3.

,1

-5 ....
Se oonstatl 01 pe d1reo~1a longitudlnall mal diet~1bu1e unlform,aatfel

ol in parte. din lata & petet de oon&oestor pl'es1uJ'li.

p~eeiunGa nu se

tact prGsiW'lea devine mat m.are. Decl ~ezultanta

oare rep~ezint! reaotiunea normall a oal1 asupra 1'oi11. nu va mat

tl'eoe prin oentrul petei de oontaot, 01 va f1 plasatl in fata 80e8dlstr1butle similar! ou oea ,. 4e la lnoaroare sta.tio8.radia.ls, 81111etr1a.fiind men~~nllta.. In pl!i0

tufa. Pe direct!e transversal! exist!

vinia tensiunilor tangentiale longitudinale se observl 08 d!str1bu,

,

tis. lor este destul de apropiata

de

lege sinuBoidala. Totu~i exls-

1;1 0 anumita aSimetrie astfel oa rezultanta Boastora Aceasta rezultanta va fi

BY

eate null.

x
und. Ap
A

lilt

reprezinta aria patei de oontaot. In figura 1.26,0 sensul pozitlv al lui Tenaiuni1e tangentiale transversale

tx eete opus vlt~I

sel, astfal Ino!t forts tangentiRll sate opus. aensulul vltezei.

~y se distrib~ie slm.e-

trio atft pe l~ngimea pete! de oontact o!t ~i pe ll~i~e9 el,astfel !nctt rezultante aoestora eate nuls. Din motive de aimetrle aoeasta oonoluzie eate tntrutotul juatificatl. Se poste tntlmpla oa din oonstruo~ie pneul
~

sa nn

fie abao1ut simetria satfel 08 pe 11nla 1

slYQbtinl stortu!'! tangentiale, in general reduae

fata de celelalte.

o reprezentare a d1atributiei
tn figura 1.21 pe oare se pot U%m~i
I

de tensiuni este ar~tata ~i direoiiile tensiunilor rezulEats de observat cl tenaiun! tangentiale apar ohler 18 pneu1 1mobil solioitat doar ou
'tante.

:t..

-.
.Y

foris nOl'ma18J Dlstl'ibu~la lonPlgura 1.21. Dlstrlbutla tenslunil or tangentlale resultants in pata de oontaot. gitudlnall .ate foarte aprop19t~ de leges sinu801dal~.
S8

UrmKrind notatil1e din f1gura (1.27) integ~ala (1.2)

sorie

x.
r;(:r)

...

Dar

L x(x,y)dx

.. A(y),

-~(1)

und. A(Y) ~epreziDtl ~i&

totall .1im1tata de dlstrlbul1a ~x pe di-

reotia longitudinall 1& distant. y. Prin urmare se poate eorie

X -)
~

De aiol

Be

-~
0

A(:r)4y.

(1.. 24)

poate deduoe

metod~ simpll pent~u a aaloul. lntr-un numlr dat de di(1.25)

reaoiiunea X elnd slnt date dlstribQtii1e 1'e0111longitudinale, Intruott

X!t.

't:: 1.1

A(Yi)A Yi'

u~~~ D eate numarul 41reo,111or longitudiDale, unai benzi longltudinale.

"

iar

Y1 ll~imea

Bate evident 01 pentru A(y) • 0, adios atunci o!nd dlatribu-

t1a ••te

aimetrica, rezults X .. o. au doyedit (vezi tlgura 1.25)

Experimentarl1e

os

se produG

IIOdltlobl importante ale tenatailor

taot 1& ap1ioarsa momentelor 1a roats. Peste tenaiunile oorespunzltoars rot11 oonduse ae suprapun tensiUD11e datorata traotiunii sau
w

.tangentla1e .

!.n pats de con-

f1'tnbli. 'ensltm11e au, praot:to,

0

LIZ;

cleterminate de trao~iUlle aaa trlnal'e

dlstrlbuile triamgb.lularl 4e-. It.u).gul petei de oon01 pe mlsara ore,~er11 momentulu1 la rostl v!r-

tao~. Se ob..~1

ftll triunghiaalai se a.plaseazl tot mai mul t o"1;re tnoeputul pete!

ae

oontaot. Ay!nd !n yedere d1spunerea ourbs! 6, rezultl oK pe ml-

eur' oe or.lt. for~a de traot1une por~lunl tot ma1 mar! din zona

-~;

~Qr-~~~~~r-,

o
Q/ ...

5o,mm

Figura 1.28.

Distributia tenaiunilor in pats de oontaot. Pneu in oonstruotie diagona1a (a,b,c) ~1-1n construot1e
1'adia1a (d),

traotiune: 1";5 pent.ru valori ale momentului 1s .roatl 0; 140; 225; 295; 340 deN.m, 6- ~ortele t~~gentiale de treoare obtinute prin multipl1carea presiunii speoifics ell ooefioiantul de f'recare, ti;-.regim de f'rinarez 1-6 08 Is a), dar pent.ru momenta de fl'!nare, ~. ~6iuni1e determinate de aplioarea momentelo~ mot~are, ~ regim de traotimle; 1-3 pentru momenta 01'890a1;08re !noepind ou zero, 4- ls produoerea patinar!! rotil. posterioara a petei de oontaot aluneoa

G1'= 1550 dal::r, Pa= 4,5 bal'l8

... l'sgim d,!'

fata

de calef !ntruo!t

Z-x>/lp,'
unde feste ooef!oientu1 de f'l'e08redintre nauoiuo 01 oales de ru0

lare (!n oazul prezentat 1s ~igur. 1.2'8,f" 0, 5?). La.

10ars a momentului la roat1i se produoe pstinarea

anundta
Citld

Ve-

.rot!i,

toate

elementele din pat~ aluneoll fata de oale. La aoest regim, at!t

18

raotiune, cit ~i 18 frinare, 8re 100 un proces oso11atoriu a1 tensiunilor tangen 1ale.

La frinars
.. ~ ..... -i~~ l!'

...
0

In cazu1 pnsurilor radiale se observa

variaiie mai pronun

tats a tensiun110r tangentiele pe 1ung1maa petel de oontaot.

S8
«..~ .;.

observa 01 1e momenta de frinare relativ mioi

tens~unile in partes anteriosrl

a pete! slnt orientate in sensul

lnoepind de Ie momenta de fr~naoeea oe nn eate oazul ae referl Ie direot!.

de m1,o_~e. Tensiunea rezultantl, Ie t1'80tiune.

~ Rezultate prezentete long1tudlna11 rale, tensiunile

1'e relativ mioi, eate praot10 tr1ungb1ulara, in figure 1.28

oentrall. Ele slnt slm11~re 01 pentru direc~11 latefiind mai m10i 1n valoare absoluta.
01

Retultl asttel Zona de aluneoare Dare sau traotiune.

in tlmpul rulih'ii pneulul e1ementele din unale din aoestas alunaolnd fata de oa1e.

petl au mi~oari oomplexe,

se amplifiol ciatl ou oreQterea tortelor de f1'!Chier in cazul rotii conduse, sau al lnoaroaau pUB 1n evidenta alune-

r1i statioe radiale a rotii, experientela tea anterioarl.

..

oarl fa,1 de oa1e ale unol' zone din pate de contaot, atit in par-

..

oft ~1 !n cea poster1oarl. de rulB"eJl__jU)~\1r_11_jj£ elastica ale pneu1ui, preoum ,i a din pata de oon-

1.2.2.2. Cu.oteristlca Dator1tl deforma~1ilor

&luDeoirl10r taot au n~!n gasl

0

relative fa~l de oala a alementelor

100

pierderi de viteel la miscarea nneurilor. Pentru a ptta aoostara se va con-

evidentl mal olar ereotele oal'e au 100, preoum ~i pentru 8 modalitate naturall de oaracterizare
.

alder. mai !ntll oaBul roillor rigide. Acestea se pot gas! !n s1tua~iile tipioe aratate In tlgura 1.29. '" In cazul oind roata ruleaBI flra aluneoare tanetA 4. Jlota·~le.naol. CJl!' este vlteza unghiul~rl oentrnlui aoesteia (tigttra 1.29,8)
8

vite •• absolutl a punctului A este null, el t1i~d e1 centru instanratl1, ~ viteza

(1.26)

Q1 ~ raza ro~i1 se poate eorie

.., IS

(j).

r.

.........

c.... .

Pipra
A

1.2.9. Aluneoi!r41e relative in o~ul

rigide ~e oale risid~.

rotilor
.

In oasul olnd vlte.a punctului A es~e Denull se spune, in general, 01 roats aluneo •• In oazul b) djD flgurs 1:29 Viteza de sloneoare a punotulul A 'este opusl vlta.ei de deplasare v, oentrul instantaneu de rot_tle liln4 sltq&t intre A ,1 Or. In
a
OU
A

80$8&-

tl Bitnetie are 100. p8~inar§a. Daol .1teza de aluneoare lui A .ste de aoela,i sens

punc~u7 -

.8 atlK
01 ue

v, oentrul instantaneu de 1'0tatle

• ¥

In atara segmentului OrA QVezl figura 1.29,0). Se spune

100 alUlleoarea proprlu-JJIJI a rotii. Reg1murile
b) ,1 0)

apar la aplioarea de-~ome1'1t.marl la roatl,respeotlv d. frinar ••

motoal'e'~1

Pentrtl apreoierea patlnirll •• toloseote notionea de aluneO~. ~elativl ~

defin1tl astt.l
(1.27)

o~e

•• poate .xpl'lma ,1 in prooente s.r ,

III

100 al'[ "1 •

(1.28)

Se taoe oonventis 01 VA Oi v au aoela,l semn oin4 sensuri-

..

Ie lo.r ooinoid. Evident, in oazul l'uliril ou alUD.oare rel.t1a (1.26) 1'1tl

mai est. valabl11. S. poate insl eorie
0

relatie slmilarl de tor-

..... 1-

Wlde

1'» .ate raza de ~ulal'e, 08re oOl'lst1tu.ie 0 mbt_

Dao. se are in vedere pozit1a
<S.

de calou1. de
1'0-

oeutl'ulu1 instantsneu

.t.

tali. 0fB

,deduoe 01

1'1'....~IR 01" cua •• aratl in figura 1.29,b de .rotaii •• Rezulta 01 yaloarea1'az8i

,i o. Deoi sa pozitioneaza
1'aJJ

oen-

tral in8tsntaneu

de

'u,&> dep1nda de oondi tiile oonstruetlv~ dat~. La

1'.

4•• alar. ale roiii, .ulare.

ea nemaitiind

m!rime

till &lunGe81's aa ooincide ou raza rot!! Se obs.!'v! 01 se poate sorie

VA .. V-1' l(J l' ,

_':t,el 01 (1.27) devine:

a1'
A

I- v

1'.4.>1'
lIZ

,In oazul patinlr11 VA elwme-oalN

< 0,

-l'

1'1'

(1.29)

,til'l' astfel <:

os

"'A> 0,

1'1' >1',

asttel oe,8.1'

>O~- Dec!

"..l < 0,

la1' 18

ls t1'actiune

alune-

ear.... 1.11v8 este negative, 1ar 1a irinAl'S sa eate pozltiva.

La .ula218. fil'l alunecare Bra O.Pentl'U l'oata frtnetl! blo..tl ~ApEt T

,01 ,81'

~oo • A ~ 0,

V ..

1,O~ 1ar pentru roats motoare oere pstineaz8

1)1
81' - 00. 81'

Da'tcdl'tl taptului

OS ls t1'8ctiune

E [0, -

(X:)) se

cQuta

oa !D,so_st.
....

B1tU&lle altmeoBl'ea relative

BEl fie deftn1tl

!.ntl'-

_ a1t B04, p18c!tld de 1. faptul eM. lUI' rJ

o.

Aiei eate rational

oo.,.r~ viteza VA eu v1tez8 t8ngenii81~,Vt a punotelor pe-

ntel'ice, in 1I1,08I'e>& ~ol' fata de eentrul rot1i. Dec!

a."tel

0.1

-I' e:

,. -

IV.AI
Y't

..

1 .. .....!

l'

(1.)0)

[0,1] ,

aJ!l ,.

1,0 pentru VA- vto + .... 1

"

Deo:1. in general.
a1'

• 1 - (~)

(1.31)

tn08J1eS8

alege seimul plus pentru -tractlune .,1 aemnul minus

... 2

In oontinUA!'e Be va analiza legea de dlstrlbutie a defortl1101' (102J

~
t

W!miirlnd constru.o~i:llegratiae din

tigUl!8

l.jO
0&-

1stanta de 1a oentral roii! plnl le auprafata de sprij:ln 1n

zul olnd 1'o&ta ruleazl se numeote raza d1namiol rdt oare, !n general. 8st8 dlter1t~ de raze 9tat10a. Fie II punotul dln pats de oont~ot
C8l!'e

corespunde punotulu! Mo de

pe

ooroana benz!! de ru... ·

(1.32)

lare. Deplasarea tangentiala a punctulu1 Mo va f:l

ISe preaupune 011punctul II

uu 8luneo~ tat' de cale.

Din punotul de vedere al cinematici1 se poate apl~.
C&
1-

metoda 1nverslunii m:le-

caril. Decl ae meniine eentrul rotli fix. ea 8Y!Dd~o viteza ungh1ular! lJ)1' tar oa1i de rulere 1

selmpri--

ma
Figurael.30~ Pentru deduoerea deformatlei.
_t

m1~oare de traDslatle

legit

ou viteza v

opus§ oale1 a

Daol raze 0rMo eate solidara ou ;Jants roti1 se poate sc~l.

vM'

Oomponents

a Yiteze1 vM' este v, YMCOS 9 = 0rM' • ~roose • 1'd r• aJ Deal vM eate v1teza punotului M se poate sorie

ve

0rM • tVr•

lIB

vltt

\111

ve -

du

C1i •

Dar, evident, "1M m v, sstfel ~eBultl

v
1m

ca, tinind seaml ,i de (1.3,>

rd(c)r ....CH.

du

Pe de altl parte

.. 3-:

AU rela~la precedentl

(1.34) devine
U)

v • rd

r + liJ l'

dla 9l

Bau !nol
Begl13!nd d.formatia u !nsintea Intr~rl1 in pata de oontaot

.. poate pune urmltoaree. oondl~1e 18 11m! tl ,

~(9o~ •

o.

(1.36)

1. (1.35) sa obtlne

'inlnd seama de (1.3')

prin Integrarea

eouat1e1 dj.fsrent1a-

S8

poat.

80J:'1.

a.tfel 01

(9-90)COB9~ . v-I'd (j)

ilL

! d
•x

(1.37' )

-.

= - CUI' I'dr

D801 •• introduoe raze de rulers prin re1atla (1.29),atunoi

Se obeervl 01 expreeia dIn parantez! este similarl ou (1.31)

8v!nd Datura one! aluneolri relative, in cazul'regimului

tlua •• Se mal poate sorie

de trac-

1--.. ra
~r

1'd-rr
I'd

!!-l rr

rr Se observl 01 .101 apar exp1'8s1118 pentru alun80area rela.1'1'

3!

· ---~-... ~)+
(1OU 8rt

1-~ rr

(1.40)

tlvl Is frinar8. Prio urmare, notind a1unecarea une ,1 18 tr!nare respeot!v

re18t1vl 18 tract1-

Qi art' reletia (1.39) se tran-

arorma 8strel

- 4-

ut =
De01 pentru un~eg1m

art·x, arf
I •

(1.41)
X"

ut = - 1-al'f'
msti1le tangentiale petei de oontact. Dator1ta acestor deformaji1 slnt ~opor'tio~le

(1.42)
8e

de m100~e dat

CODstatl

oK 4efo1'-

ou distants. de 1& v!:efnl

elastice apare aluneoare re1aOU

t1vl, ohlar daoa DU exists punota din pata de oontaot cond1~1ile aratate se nume~te sluneoare elastiol, tangentiale

alnn.oa-

re fata de eale. Din aoest motiv, aluneoarea relat1v8 a rOl1i in

sau, cum se

mat

spune unsori, 2seudoalunecar~. Dstoritl deformati11or gentia1e unde C~ este ooefiolent dltiit1. 1tnind eeama de rela~11le (1.41) ~1 (1.42). rei.tis (1.4) devine
(1.. 44)

se produo tensiunl tan-

Tx = C ~ ut', 't ,

(1.4.3)
similar une! ri81-

de proportlonalltate

t'x :a I-art • Cr. x,

Deci !n pats de contact eforturile

O'1't

(1.45) unital'e tangentiale aU

o d1stl'ibutie lin1ers, ale ol'esc!nd, in valoare absolutl. sp~e partea poete1'1osra, ~,a cum de sltfel arats experimentarile, ales !n eazul trinl1'1i. Relst1ila (1.44) ~i (1.45) sint valabl1e In oondit1!1e !n oare punotul M nu slunecs unde

mat

fata
(x,y)

de cale, de01 daol jtp(x,y), de treoare static d1ntre pne~

l'

fix
reprez~nt~

1:5'

..
(1.46)

ooefio1entul

,1

cale in :M(x,y).
Daea inega1!tatea duoe a1uneoarea tangentiall, punotelor va ft (1.46) nu este satisfaouta, "atune! se prodin partea poster1oarK. 1ar tens!unea

- 5l~x(x,y)J • fLaP(x,y),
(1.47)

una.

fa rep1'8zinta ooef'ioientul de f'reoare de aluneoare. Coeficientul de treoare de aluneoare soade 18 oreeterea vi-

ezei de aluneoare pract10 11nia~

(1.48) unCle ky eete un ooetioient! 1ar YaM reprezintli viteza de aluneoare punctului
A

» fais

de 081e.
BOGotU! punot4relaiis v - vAM = rdwr

In,casul

aluneoarii

(1.34) devine

1'.'

- at '

du

oare se mai sorie

VaM =

v-t'dUJr- ;
.'

• tV r.

(1.49)

Bensal pozitlv al lui YaM eate oel a1 lui ~. Deol, 18 frtna-

.ret YaM se oonsiders. pozitiva. 01 ~ ~ 11, rezul til

Daoa se are tn vedere (1.43) ~i (1.47), preoum ~1

fa.ptul

luI =
YaM

fa (vaM)p(x,y)

1ar, ou Baeseta, ~elatia (1.49) devine

= v-rdA'r- ~
If)r

'

(i9l[a(vaM)P(Xt;Y~.

ru

.1

(1.50)

P-1'esllpwU:nd p(x,y) - p = conat. f}i tinind se80la de (1.48)f8Xpre.i. (1.50)

S8

mai sorie

'YaM == v-.rd

'-'1'
+

lJJ.
+

c; ·
..
1

P kv·

Eou.~ia difereniiala preoedents

d Iv uti vaJr"'+!r d lb ~

se transforma

astfel

•
~

'tt; •
~

0'[' .

pZJr d9 •

Pentru eOl18iia pl'ecedentl tl!ebuie cunoaouta cond1~1a 18 limi

..

tl,

(1.45) Be obtine
a2!t 01:'
X'·

..

0828 8.

obi1ne din (1.46). Avind in vedere relatii1e

l~:!tt °

(1.44) ~i

p(x,y),

(1.5)
(1.54)

x•

f p(x.:r).

'" lor doua eouaii! in x. In ipoteza oa preQiunea eate oonstanta rezult~ respectiv soIuii11e
JC

In general, deol, din (l.53) ,1 (1.54) se/ob~ln solullile os

..

....

=- ~ art

-A.
rf
T 9
0

'l'

(1.55) (1.56)

(l-art) •

Notind ou 9at ~1 Qat unghiurile 9 pentru ca~e tncepe alunecaree. rsspeotiv pentru traotiune ,1 trinal's, din rel.title p1'80e~ dente, folosind (1.37'>, se obtlne (oum s-a arltat ooa9~l,O)
9t

=-

f art 'rrd

e',
't'

(1.57)
•r

9s'"III 90 J. Bl'f'

tag

-(1-a:r).

(1.58)

Ou Bosssts, tin1nd sesma de (1.57) 01 (1.58), soluil& aouatiel dlf'srentiale (1~52) se s01'ie
"

en

en
aau inol

ve,M-v+l'd iilr -v+rd UJr

Vare

I K;a

C"

1
" plUl'

(9-9af)sgn V

aM,

+1'd ld -v+r d '" l'

I = X; • "676" ~ P
1

l'

{9-9at)sgn VaM

(1.60) Se transrorml 1n mod oonvenabil expl'esia din membrul din sttnsa a1 re1atli1ol' (1.59) ,1 (1.60) rdv vQM- v+rd4Jl' vaM-v + l' r m -v + rd (J)r -v (1- .:_g )
1'1'

vaM-v art
==

-v art

(1.61)

sau sub

alta forma
1'1'

"aM - v+1'd UJl'

-v + rd W

"'am...."'vcr r.... 1'd)

==

"laM T + v art d

1'1'

v+ vat

£iii

TTaM(1-a~t)+Tart YaM . l-a~t . .. + v art =- 1 + '"'"V"". art • Prin urmare rela~lileC(1.5i)

Iv..-"1a~ I .. v arf..
(pantra tr!na~.)

:i!40 PQ:

,1 (1.60) aa sarin reapectiv3

(e-Sat)sgn vaM

(1.63)

IvaM

a3:t + v I-a~t
0

v art .. I-art e

i!
e
se oalaule.sa membrul al 401asttel 01 pel!ltrue _,... -()() se art

(pantra. trao",lune). Pantra

valoare datI a la1

lea 4tD ~eail1e

de mat sus ,1 apot se determina solu~la pentru

'Yd. Be o'bsuvl 01 9-9at< 0, &-eat

< 0,

ebtln ~eapeotlv ~mltoarele solulii: v_v • - v

0lIl

1· -art •

Daol 8e ~lne aesma de aemoel. vltezelor in oele doua sltuat11 solut111e eouatiilor respeotive sa soriu: - pantru tr!nare

(1.66)

Pentru

valoare data a lui x se poate oaloula

e ,1 ou rela-

t1118 (1.65) ,1 (1.66) t pe~tru art' art ,1 tVr,. ounoeoute, se ~e~erDnl vitezele 4e duneoa ••• Dupl aoeea se ~alo~1easl Jla ou(1.48)
,

,1 .tortul W1itar tangen~1al au J.lelat1a(1.47). iemultl astrel dis...

tJ.e1but1a oampl."1 a te2l8iUn1lor tangen~l.ale din pata de oontaot
e

Penbu a1mplitl~!!~t ~p ~OQl rttezelor d. alulleoa~e va~1abi ... 1- •• po.t. alage

0

valoa~. media a aoesteia. coneideratA oa f11nd zad de aluneoue.

«lonaiantl In intraasa

AvinAin Tede~a ~.lat1i~e (1.65) se poate sorie pentru vite mele·m.411 4. aluneoa~e

-(VaK). •

kafa~fv,

(1.67) (1.6B)

(va.). • - kat l-apt·v,

baG

a~t

katE (0,1)

kat

£ (0,1)

sint nilts ooefi01enii de medier.,

I

oare se pot determ1na pr!n oaloul saa experimentlr1. Pantru oazul J18pa,tli1e1 uni-

•
z,

vI

forme a presianl! !n pata d.

OOD-

taot se pl'ezinta situa1;la oisil'ibu....

lp

tiei

tenaiuni10r tangen~la1e !n
0

f1gura 1.31. Pina a se ajange 1& limits foriei de treoare, existK distrlbutle lin1arl1 a tensltm110r
Jt..~-t--t-t-t-++-+-t-++-4~ 1"

tangentiale. La atingerea a08stel limite, exista

0

/',

son~ p081;e'1'1081'1,
OU 0
>

eu a1uneoare fat~ de oale

distributie exponent1al~

..

1.31,0). In oasul oonsidetiril unei

..

,.

(tigura

..
P1gura 1.31. D1str1butla tensiunilol' In pata de contaot 1s d1fe1'ite 1'8giDluri de m130are.
~~~ . .....

Figura 1.32. Rularea rotl1

fr!n~el

I-proteotor, 2-3anta.

viteze medii de aluneoare dlstrlbutla sre aspeotul din flgure 1.31,d, !ntruolt in punotul de tnoeput de aluneoare sa considers

... 9-

o vlt.zl de alunaoare date d. (1.67) .au (1.68) ,1 oare, introduel

!n (1.48) ,1 (1.47), gener.asl salt. In casul 1'0,11 trinate, coneid.rind ai,oarea reall pe oale deforms,i. ,i tension!l. tangenil8la 88 prezintl ca in flgura .. . ., 1.)2. Avina in vedere reletia (1.42) aa poate 80rie, aprox1mind
u
OU
A

...

.. ..

ut

,1 conaiderind .. u.ax

valoril. absolute , art' I-art· "p'

u..-xII

art-

unde

, u.ax

umax• I-art·

xa'

11

stnt aetormallile maXim. respeotlv tn lipsa aluDU

D8o~ii
I<

in pata de oontact ,1 in presenta aoestela, iar xa ~st8

~~

lUDSimea din pat. de oontaot pe oare

<

ee produo aluneolri.Apoi
.-

aluaeodrea re1ativl, ee .xprima asttel ,

u.a.x

(1.70)

a~t· '

~ xa+

u..~
it·

Avind in ve4.~e (1.43) ,1 (1.47) ~ezu1tl 01

O~. in intra.ga

DU

existl slUDe

pate de oontaot daol

~ 0-r
aUol

u..-x- ~1: •

u.x s I'P
< fA. .

(1.71)

(1.72)

,18 4.

..IID~

va ti

~ ,.
t'X(X,y)~. bp

Ap 0 Bf'o~tg.rl1atangen"lale maxima t"~x in lipsa al\Ul8ol1'ii

obl4 existl altuleoua vo~ til

Xr· ~

r
,

dsol se taoe ab8t~ao-

..
X(X)dx:

(1.13) 01

Tmax =
imax =
Daol
·X
88
II

...
,

C-c • l~ax'

p,

au in vedere oele aratata 19 figure. 1.31, oona1de-

rind CQzul d) se obt1ne

1b
:I ~

eP

-r- /
t,

max

=: ~

1 bee

p .P

'r Umax'

'

(1.75) (1.76Y

.._

I Xf

=: ~

bp xa

T ~ax + bp(tp"'Xa) fa

p.

Alunecarea

in pat~ !ncepe atunei c1nd xs-

fp•

;inind seama

de (1.70) alunecarea relative. ooreapunza.toere inoeputu1ui patinari1 va :t1

Inlocuind pe
ne

se obti-

Din re1atia a doue (1.70) se obtine

xe. ::

umax(l-arf)
a.
:r:f

tt

Decli se are in vedere (1.72) relatia preoedenta. devine

xe, ~ ~..

I-srt
art

(1.79)

Tin!nd seams de (1.74) ,1 (1.79) relatia (1.76) devine

X f

"R

1
~

tJ-p .. ~~ PI ~

..

I-art + b (-" arf Pp

e tg

l .... ) arr

arf

,a

u.

.....
sau inol

(1.80)

oare este vala bill

~9D1;r1rlI~t->-<.r:r-) a.

S~ detinev'te

lor;.

1;811sen$iall spe01f1C~'-rqortul

Exists rela~ia evidentl

~-t:

Zl' • bp p p. . (1.82) Avind in Tedere l'ela~11le (1.80) 01 (1.81), pentru tor~a

.' e

(1.81)

t~senilall 1 ~

8peolt~oi de trina!'e

if, plecind

de 18 (1.78) V1

(1:.80) rezultl

J.
Sf ..

c~
P

art • i-art
(1.8)

Poria tangentlall

speoifiol

de frinare le oare inoape slu-

neearea ODor elemente din patl de ohilne flc!n~ art-(art)a. Deol

(k:r)s-O.5f:
Pentru art - 1, adiol 18 blooare, dln (1.82) rezu1tl

(1.84)

~fa k."kat art v, oare ooinolde, cum e8te tireso, ou ooeticlentu1 de treoare ls alu

-f-

"' In oazul rot!! lIlotoaret 1ntoamai as

4e 1& relatie (1.41) se obtine

la tr!nare • pleoind

- ..
Re1stiile
Se ob'~i1'le

(1.71)-(1.76)

ram!n valabile

~i 1a traotiuna. (1.86

In acela~i mod, p~in !nloouire tn a~loga obtlne

rel.tiel

(1.75) se

(1.88)
S6

serie

Bat

tel

Deci, !n final, forts tangentiald serie

..

apecifiol de tractittna se

•v

,. In mod similar se obtine

(t

t) a

0,5

f·
data valoarea
8

Este de subliniat os art. cazul vitezei Dule. Pentru

A

1,0 nu se poate obtine decrt t1'1 maxima rotii motoa-

viteza de deplasare

lui art sate determinate de viteza unghiulara reD In c8zul art - 1, ~1teza de alunecare

sa

fie Inlocuita in expresia lui

fLa.

eate LUr rd, care trebuie tn mere

Deformatiile tangentiale ale pneului stnt datorate,

..
ale

pa.rte, defol'ma.r1.1or benzi1 de rulare. Av!nd in vedere Boast fapt se poate determine prin osloul ooefioientul r!~~itatlit~n.gentl-

a~. Pentru

acessts

se oonsiders banda de ru~sre pe portiunea

aferants petei de oontaot ~i se ana1izeaza'deformatille forte1or tangentiale ei'sub ereotul distribui te,

(figura 1.33).

::1

/'

'"

Se poate sorie

:::
X-

unde G reprezlntl de elast10iiate din (1.9G),prin .. ~1.43),rezulti1

Cor

~=T'

t'x

(1.90)

modul transversal a1 benz!! de rulare. ap110area relat1ei

l Pigt1ra 1.33. Tensiun1 ,i deformaiii ale benzi1 de rulare in banda de rulare.

Daoa se are in vedere faptul 08 u~ut~

7b
de tmde
A

=1r'
G • b,

C-r .. ~

(1.91) (1.82) ,1 (1.88) £Ie poapetei de ou

In locul presi~11 te sorie direct tno~carea oontaot ls

0

din relatiile

radials a pneulul. gros1mea benz1i de ruBoastors,

Deci. pentru un pneu dat, ounoso!nd elementele anumita saroina de tnoaroare, lare ,1 oaraoteristlolle~aOioe ajutorul expreslilor ~ependenta varia~ie a fortelor tangentiale ale materialului

(1.82) ,1 (1.88) se pot oonstrui curbele de speoifice in funct!e de alunecare. speoifice fajl de aluneoarea de rulrgre a pneglul. Porma aces-

torie! tangentiale

relatlvl 8e np.lD.e,te araoteristica c

tels, obtlnutl prin metoda prezentatA mal sus, se aratA in !lgur.~

1.)4. Pentru silD.plitate s-~ adoptat ~af • ltO, ceea oe eohivaleazl ou

0

majorare a efeotului vitezei. La ore,terea vltezel, soa-

derea lui

tr este
0

mal aooentuatl~

Caracteristioa

de rulare 18

traotiun. are

formA as8~ana'Q.~~e.

-7 Exper1mentir11e &rata
) It""
0

numa-

rOBSS in aceaeta d1reotle

buna oonaordanta

...

-r-- t--.

ou analiza teoretiea prer--..............

0,00 Ojj(}

zentata, mai ales' in privin-

'-

..........

"

ta slurei ourbelor de var1'<

atie. Astfal de rezultate experimentale s~nt p~ezentate tn figurile 1.35 ,1 1.36, dupa [34] , in oare a-a ut11izat
0

O,?JJ

metoda exac-

ts

de masurare a valor11or

o~jlU1
F1gura.l.34. Carscteristioa a roti! fr1nA e. Pneu: de ru18re
0,90, Ct'=~ o. 10"'.

fr

~i art' pr1n tolos1-

rea unu! sistem de reglare asemanator oe1ui de 18 410pozitivele de regiare de an· tiblooare.
so

Rgr/1Il2" V= 80 HBI/h.

ky-

Zr= .348 daN,

Q.I) 011 t kat

p. 0,18 m,
:=

J!:I

1,0,1

nersl se dispune de mat putine da~

traot1une In geBoasta aaracterist1ci fiind mal

Pentl'U

t ...
0,8

. f-.........
10'

if

...;3

rr

I~

'"'"'-

--.. r::::

-....

]-

fA
0,6

.: r---.
I'
..J-

v- ~

.L~ 1-.-

~ r--

Oaracterist1ca 4& rulare pentru pneuri 1,15-14. Pa= 1,7 bar. a) astalt usoat, b) beton U8cSt. I-V. 8 km/h.2-V-16 kmlh, 3-V.)2 kmlh, 4- V.64 km/h, 5- V m 96 km/h.

-7 ...

pnttn lmportante dealt oele 1a ~rtnaret intrno!t blooarea roil1or

este un tenomen mult mal freovent deott patlnarea lor, oeea os a impus real1zarea dispozltivelor de antlblooare.

t
0,6

~o

1,0

oJ)

0,8

op
0,'1

~+
0,2
0

-- --..If{}

!ooio.. ".

f~

-........

.._

,,I--J..
.tI'

~/'

7j".
~3"

JI
60

eo

40

6)

80 ItXJ

Pigura 1.36. Caraot.r!stloa de rulare pentru pneur1 7,15-14 pe oale umeda(glos1mea f11mulu1 de spa 1 mm). a) asf'slt 1I081e: l'-V- 32 km/h, 2'-V= 64 km/h. )'-V. 96 km/h; asf'a1t ou graunt! mio!. ou baza de zgurs: 1tt, 2", )" respeotiv aae1ea§1 v1teze oa 1s , 1', 2', 3'. t , b) deton-astalt ou aderenta mare: 1, 2 • 3~ 08 ,1 ls a); pietr1, de ria: 1", 2", 3" 08 ,1 la a).
Polo.ind datele din [73] 8-a oonstru1 t oaracter1stioa

de

1'U-

lap a aaei ~ot1 motoare oare sa prezlnta. In figura 1.37.

In leglturl
".

ou determinarea

experimentala

alunaoari!

re-

let!... t~ebui. observat 01 8e preteri oa, In loonl raze! dinam108 41. espJ1eai:Ue alun.cArilor,
,11
001141188

al se roloaee.oK raza de rulars a ro1;e

c.o»eapunzltoue "'itemei 18 care ae etectu8aZ8. 1n08'2:08.-

.rea.Aceaeta ue _
oratia",!

ttrllBre0 anumi l d1ferentl intra aluneoarea t

cea det.~m1natl

prin mlaurare in modnl arltat.

Decl alUDeeare. relatiY. ueuratl

a -l-..!.. (
J1

I'

ttn4e .Ire 8ete raza de rulere a .loti! oondb8e.

Pentru trac,iune se obline

)*1 .Ire

va fi

-7 (l.94) art • 1 ~ v • unda GJr .reprez1ntl vitsza ungh1ulul efeotiv8 a rot!! .inearcate.
Deci 1& ex...
~
1'1'0 {U 11

ea
I,10
QJ

perimenta.-

v-r-,
_/'"'

re se masea

',_

,~
8J

'-...

I"'~ r-,
"-

rs

vitfl"'~

~/

so
0/10

""r" 1\.2
<.
~

oentrulu1 roti! ~1 v1teza 131 ungh1u1sl'l, ape! ou. ajutoru1 l'elat1!10r (1.93) ,1 (1.94) se determinK aluneC81'ea relativl. Din ana-

a,!J()
al,o
,37 a
20 0. W

liza oarao'igura 1.37. Oarscteristica. de rulare a. rot!! motoare. te1'1&ti01V

1- asfa1t usoat, 2- asfalt umed.

III

24 km/h.

lor de

r~-

la1'8 se oonstat! 01 fortele de tract1une sau de fr!nal's, care pot it tl'anamise efeot1v de 1'ostl, au
mul aoests se 1'ealizeaza 1&
0

anum1tl valo81'e maxim!. 1ax1Q

anum! tl "aloars

aluneob11

~ela1;i... .

va s1tuata intre 15! ~i ~O%o Dec! existl alttnecar1 ~elat1ve optima 1&
081'e

efioao1tatea ol'ganului de propulsie eete maxima. Peste forta tange.ntiall speoificl scade ,1
8~

aoeete valori ale alunec~1i

1'08t8

tind., in funot1e de regimul de mi~oaret

patlneme pe

100

sau

sa

sa blooheze. Din acest m.attv zona din 41'eap1iamaximulul lui

8ste Dumitl 01 zonl de 1nstab111tate, sa tll'ebuindsl fie 8"1..... ~ ,. tatl !n timpul tUDo~loDlril. In zona din st!nga punotulu1 de ma..
xlm. funotionarea 8ste stabill. Se obsenl 08. aluneo~ea

-1-

»e181;1'9'1

est. Insvltab111,ea lnso!lnd lntotdeauna tll'ansmitereade for~i de 'liraoiiunesatt de fr!nare. !cest fapt se explica prin aoeea 01 1ntotdeauna 1a tll'ansndterede forie au 10c deformsti1 elast10e ale
pneulu1,care au oa urmare plerder1 de vitezl. Bvident.

in zona· din dln

stlnga, pentru ~r~(ar)8

pata de contaot. Aluneoarea

se produc Q1 aluneolr1 ale panatelor

S8

pentI'u oare
.

obtine max1mul lul

S8

ob~ln.

(1.83) 1'ezultl

Der1vata
Duma! ~ldaclna

se anuleaz8

pentru alunecare

re1&t1v2

(se retine

poz1tiva)

..
In mod similar se obtlne pentru tl'aotlune
8
A

rtm

..

.. ~J(\:',
~+

(1.96)

Se observl 08 18 soaderea viteze1 max1mul fortei tangen~la1e speoifice se stlnge 18 valor! mai mart ale aluneolri1. sibil chisr
08

Este po-

pentru aI'- 1.0 lncl

sa DU fie

atins maximul. Se ma1

oonstatl 01 daoa kv. 0, deol dao!t ooef'i01entul de f'.veoarenu 8at8 inf'luen,at de viteza, au aluneoarea. D~ t5 forma, trebuie f~ria tangen~iala speoifioa or8,te monotom oum .vezultatele experlmentale nu stnt de aceas-~

sa

se admlt~ variatis ooef'icientului de frecare

ou viteza.

.... 78La m1ovo~a~ea aoefioientului ~ig1ditl~i1 tangeD~lale Or aluneoarea relat1va de opt!m se mlre~te. iar 1a mirl~ea ooef!cientului kv maximul se atinge 1& valori mai mioi, oeea ae prin m1oQorare. ooef1cientului de treo~e

fl.-

S8

explioa

Oaraoter1st1aa de rulare este determ!natl de oU'aoteristioile pneulu!, ale olii

de

rulare 9i de vitezl, avs oum rezultl ti

din datele experimeutale aratRte. 1.2.2.3. BOl1atl:lle~Et1II1'08,'11! 'P1;t19!! Pentru 410atu:l~es eouatiilor de mitoare ale rotl1or trebuie sa tina seama 9i de reaotiunile oai1, o~e oonstituie for~ele de legators. Din studiul tortelor din pats de oontaot 8-a oonstatat
08 &101 apar tortele normale ~i tangentiale, aeestea din urml .vinA

sensul dependent de tortele ,i momentele exterioare direot .plioatee Astfel.la rotile oonduss ~i ls oele frlnate reaotiunsa tang~ntisla este opusa sensulu1 deplasar11, 1ar 1s rotile motoare ea are
~

aoela,i sens ou viteza eentrului rot1i. Aoaste oonseointe rezulta ,i din studiul eouatlilor de m1~care. Consider!nd rosts oonduss, in oazul general
al

vltezei de

deplasa~e variabils, forte1e direot aplloste, reaotlunile ,1 tortele ,1 momentele, de inertie stnt aratate In figura 1.)8. Oum ,ezultl dln experimentlri,dis~ributie de pres1unl este nesimetriol fatl de normals 0rOp asttel 01 resultants aCGetor., reactlonea normall Z, este Ieplasatl !n sensul de mera

ou

C~

titatea ao• Notind cu mr masa rOili,1ar ou Ir moment"l Pig.l.3B. Portela oe aotioneazl aaupra rot!! oonduas
de
,

inertie al

eeesteia in rapo~t ou exa

a. ro-

tatie, apllctnd prinolp1u1 lui

d'Alembe~t ~ezultK urm~to~ele

-dv dCU,r

eouatli de eoh11lbrut
(1.97) (1.98)
(1.99)

~ n ~ X, P'trIr ~ ..X rd-z ao'

z ..

Gr.

La scrierea aoestor eou8111 a-au neg11jat freoarile din lagarul.rotii ,1 resistents Ie deplssarea rotli din partes aern1ui, oa tilnd mic! !n raport ou celelalte. Pentru reglm un1f"orm zr. 0, CUr- 0 .,idin eouatiile preoedente r8zulta
(1.100)
•
•

(1.101) PriD urmare, pentru a !ntret1ne m1eoarea acests! roti trebule ea'l Se aplloe

for~e rezistente

~. date de (1.101). Aoeasta

0

forts P'tr' oare sa !nvinga aotiunes une!

forts apare Is rulere,

Ee

datorltl interaotiun!i dintre pneu .,icale.

8

ae

va

num! rezis-

tent. 1s rulere Rr 01 se calouleaz8 ou relel1a Rr = Not!nd eu

f" = - , l1d rezistenl. la ru18re sa determ1na ou relatia

Rr .. f Z.

ao

r0 d

Gr·

(1.102) (1.103)

(1.104)

Mlrimea!

sa Dumevte £oet101ent de rezistents 1& rulere.

pantru oare se va f"aoe 0 discut1e detalists 1n oapitolul urmator.

Se oonstatl oK reststents Is rulBre eate determinatl de ~

eXistenls deplaes.rl1
&0

a reaoliun11 normals. In report

,.

OU

oenI

trul l'o~il reaoliunes normalS. oreeazl un moment DUmit moment de . rez1s1en,' Is rU1B£e, Mful' oare are seneul opus vitezei unghiulara & rot!1. Jezlstenla 18 ~ulare ,1 ~omentgl_de rezistentl l~ ru1a~. actione.zl 81multan, fi1nd inseparabl1e.

Aoesta. 8e 80r1e
Hrul

0~dZ

• aoz • f Beste evident 08 dao~

Ptr

(1.105)

< R.l'

'eplaea.l'ea rot!i nu eete paeib1ll. Revenind

sa objine

Is l'egimu1 general de mieoa.1'edin eouat1a (1.98)

01 ol .1'1" ee mod1fica nu
X d

mu1t Is va.l'1at1avitese1, atuno! resultl (1.106)

are doul oomponen-

Ir dv 1" 1"1'· CJi + R.l'. tangentiall

Deol, !n general, react1unea

tex .l'ez1stents la rulare e~ o~mponenta

aferentl inert1e1 X~ (1.107)

Aoeaeta poate t1 in sensul opus m1,oarii, 1& sooeler.ref sau In aoala,1 sens ou m10oarea, exists un l'egim de deoe1erare pata de oontaot reaotiunea la deoe1erare.
X•

In oonseolnt1,

....

1& oare

o.

De01 se poate oa !n

tangentiall

81 fie Dull, farl oa aoast

1a rulare. (1.108)

luoru 81 fie impus de lipsa rezistenje1

A,ada.l', in oasul general

X • Xi + Rre Din (1.97), tinlnd seama ,i de (1.106) se obtlne

1't1'
:a

Deol forta de tragal'e sau i.pingere trebuie sl !nv1ngl res1stenta la rulare ,i fortele de !n~r~~e ale rotii .ttt din milearea de t1"anslatie, ott ,1 din mi,oarea de ~otaiie. D1n upres1a for a de lmpin re precedent I .!'!zu1tl 01.
S8

1& deO.1uatt:f.,(V

< 0)
-

m1cforeazl.

Ba

oate deven! Dull .au ne

-8-

tiVBt c!nd oonstitute

forta de ~e~inere. De pildl. 1& f'r!narea

0

pute~n1cl a unn! autovehioul pe rattle de Ie oelelalte ~ot1, Defrlnate~ se aplioe

A

slngurl punta, 1e. va t~ebu1 sa

din partes autoveh1oululul

to~ta de retinal's Pre.

In oazul une! rot! motosl'e. prooed!nd 1e. fel ea mat !nainte, ae prec1zeaza lariels oare aCiioneazl, aQ8 oum ae arats in fiM _

gura 1.39.

Reaot1unea

long1tud1nala

din lagarul roti! eate

Xe •
(1.110) (1.111) (1.112)

Eouat111e

de mi3care se 801'1u:

Da~ (1.114)

z
Pl~a

ta
08

tori! t~.8~ntiala Is l'aQta aau

oara, insumata

oneazl a8apra l'ot:l.1 motoara.

Din (1.113) rezulta astrel

1.39. Forte1e

acti-

forja moto~,

pentru toate rettle, oonstitute

tel'''. 'kG" tl'ao'lune_e .,

X ".Fr-Rr-Xt,
Il' dv

(1.115)

Xi • rdl'r • OJ • Resistents 1s ru1a~e se detine,te os. mai inainte. De01 l'eaotiunea tangent1s1a tot~amotoare, din oare nee ooreapunzltoare
l'oti1 este
88

1a roats motoare eeta data de rezlstenta 1s rulars ~1 reaotiu-

scads

momentului de inertia a1 ro~i1.

For~a efeot1v~ care se transmits autovehioulului in lagarul

...
Il' ) dv

Xe • F.r-Rl'- (mr + ~ l' d l'

n"

(1.116)

In regimul ou v1teza oonstanta

se obtine
(1.111)

Xe= Fr-Rl'.
Oa m1~carea fie !nvinsa oel pu~in rezistenta la rulare. Deol In plus, reaoiiunea tea oa1i nu poate depa~i
0 ....

s! fie poalb11a trebule !n primal r!nd ca sa

Fr~

~r':::>Xe~Oo
X !mpiedioa aluneoarea ro,11 reactlunea tangentiall

(1.118)

tatl de oa
din par-

leo Or, oum s-a ar~tat la 1.2.2.2,

anumlta valoare maxima Xmax. Daos aotise produce pat1na(1.119)·

unea din partes rot!! depa~e~te aoeaata valoare

rea oompletE! Qi nu mat are lao depla,sarea rotli. Dec! trebuie os unde reprezinta ooefloientul de aderent~ iar .rani! sau adarenta. 1& unul din paragrafele

9P reprezlnta

(1.120) foryaj!e ade-

Detalii asupra soaator marimi ae vor prezenta

uroatoare.

Deol oonditia de tnaintata a rotii motoare se serie

o - r-Rl'-Xi -, Z, <F <ro

sau !.noa

(1.121)
'

r'Z:{Pr < (CP+f)Z

oare pentru regim uniform devine

I dv + '/ldir • Qi

(1.122)

rz S,Fr~ <1' +f')Ze

Avlnd in vedere neoare. exprimata
09.

(1.123) tt eate
0

X:I

Atz

~1

08.

funotie

a. alll-

1s rtndu1 e1 prin

4Jr 01 v, eeua'i~le stabilite

rotii. scuatii de echflibru: (1.124) (1.125)

pot ii fo1oaite 1a studiul oomplet a1 miooarii arltate in figura 1.40, se Boriu urmatoarele

Pentru roata fr!nata. pleclnd de 1s fortele ~i momentele

-8 .."

Not!nd
F f'r
::I

Mf

1'd

(1.127

forts de fr!nare la rosts se obtine din (1.125) X • Ffr + Rr- Xi'

"lo,_~-_"_"""_'~ ......"" ...
y-~ ~ ....

(1.128)

unde-reaotiunea ta~g~~tiala.afe~
".-u .,. ~

z
Fig.l.40. Fortels os aotioneaza asupra rot!! tr!nate. '" pres ~apid. In realitats.

rents inertia! roti! eata I%I dv Xi = - rd 1'1'• at «

."." .Mu

......... .-,<'.-,

......

.-

...,.

~"'«-

.-

.....

(1~129)

La obtinerea expreaiai preoedents a-a oonalderat, oa ~i pina soum. 08 raza de rulare nu variaza rottle trtnate s!nt sdufoarte
rapid
t

foarte freovent

,:.H3 s lind.ta de bloo81'e oind a.lunso81'aa v81'iaza 1

08

caea

trebuie avut in vedere oonside1'ind relatia mai exaots

Xi = - 1'd

Ir

d CUr
4'

at

Se observa

oa

atlt 1s traotlune,

oit ,1 18 fr!nare,

reaoti-

unea tangentlala
'Cle1o

se d1minueaza

datorita oomponentsi

afel'ente iner-

'" In partioular, pentru Mt = 0,

X
III

ast:fel 01 X>Rr (pentru regimul de frinare, cu t:Ur< 0) Pen*~u a nu ae produoe blooarea roti! trebu1e 08 X~Xmax~
III

Rl' .... i, X

De01 De01

. Pf.r + R_r- Xi
0<1' f.r 'S. (tf -f) Z -

'5fZ•

id · , dt

I,r

dlUl'

(1.131)

DaGl

I~rl

eete m1o,atunoi conditia de rulers a rotii fr!nste (1.132)

zul ~otil motosre

A

atuno! X • O. In aoeste oondit!!

.roate.este· num1ti! liberIa rosta neutra. tangential!

Daol
1'11-

o <M.v< Mrul ,1 exlstl

Jare, rot!! aceasta
"4

(i1i 0

forta de 1mplngere oind reaotlunea

oa~e sl 8sigure

se nume~te

Defi exista s!tuatil totu~1 in toate oazurile turf tangentiale

08rs

este.DUla,

in interiol'ul pete! de oontaot spar efol'Is mioi aluneoari. lateral! a pneurilo~ sub efeotul forAcsseta protortelor ou devlere

dau na~tere

1.2.2.4.Rularea lslor laterals, prietate transversals, transversale

,

La 1.2.1 a-a aratat a pneurilor

oa,

in stare statios,

pneul prezlntl

defol'matli laterale.

faoe ca l'ularea lor, sub aoiiunea

aa

alba ~oc in alte oondlt!i

deoit eele de Is 1'u1adaoa fortele v1teza centrului 1'0de forta laterala fiind deformata.

rea fara Qssmenea tii intotdeauna

forte. La rotile r1g1de lateral, eate cont1nuta

nu depa~eec limits de aderenta,

In vederea din

""

in p1anul median al roiii. aolioitat

'"

f~tapneul

'y ae
Da-

prezlnta

es in figure 1.41, linis eouatoriala in pata de oontaot,

ce

sa maroheaza punotele

At B, 0, D pe soeesta linie, punotul A

filnd ohler 18 intrarea

Is rularea ro~li aces punctele At Bl$ 08

te punota vor devani pe calea de rulare respeotiv Clt DIe Datorlta. faptulu! deplasat Similar,

oa pneul este def'ormat, punotul B $a1:e

fata

de A. Dar oum A ram1ne fix

rata

de oale,inseamn! Is stinga

punotul B atings calea in punotul Bl deplasat punotul C este daplasst, in stings

fata

de A.

fata

de B. Dar oum B

sjunge !n BI, iar Bl ramine fix fata de oa1et inseamna 0& 0 ajunge in 01 deplasat faia de Bl* Tot astfel se petree luerurile OU
.., A ~
t

punctul

D ~1 ttrmatoarele. In oonseointa,
0

punotal.

se dispun pe

lin1s dreapta !ncllnata dreapta determina de intrare

fata

At Blt Cl, DI,e punotului

de planul median a1

ro~11. Or,soeasta l1n1el eouatoriale

t~oma1 traiectoria

in pats. Oentrul ~ot11 va deeor1e

'tot 0 I1n1e tuatl 18

Or
0

pa~alell eu pHoedenta.

Ed....
8So

anumitl 4istants fail,de

A,a~t sabiuat

4et1 planul mediaD nu ,1-8 dll'eo~la. I'lminlnd tot tlmpul

p.1'a181 Oil 81 !nsu~i, 1;otu~i dI~eo~18 de m1,c~e a oant1'ulul rot!1 este dlfe1'ltl torra!nd
011

aoesta tmghl~
aBUt,

eX

DUm1t

qnsnt
neral,

4e a.viel'a latel'all

mal alm-

plll, gnsb1 de daviera. E1 mal este numit uneori 91 ynghl de derivl. Dec!, in ge.dYec

ungb.lul de d9Vle1'e este unghiul

dintre vlteza oentr~ulul roill ,1 planul mediaD 81 rotll. Fenomenul de deViere 181;erall a pneur110r a fost descoperit de
~a
"

iallril eu devie!'e.

1.41. Exp110."ia

:tl'anoezulG.Broalh!et
-Os

tn annl 1925.
k

armare a deformar11or oomplexe

0

..... .

pl'oduc. pat..de oontaot 1,1 sohimba ,1 ea pozitla fata de

,

pJ.1I1Jtd .-dian 81 3ute!, 0lplt1n4

_ ..... -1.r

,1

al1;1 forma, asemhatoare

'I,S .,..,

OU

a una!: boabe de fasole, ata. oum ae 8.1'8•

tl 1n figura 1.42. Se observa ca 4so1 8e oOD81de~1 panatela linie1 eouato~1a1e

y , S8

constatQYdeplaBare~ lor laterals d1fe~1ta. Pe

cd

fatade ~an~aeste

~as~,a

t~eoerii cat~e Partes poster1oara a petel defo~mai1a elementelo~ anvelope:! .po~.fte. Paptul
S8

.
I'

expllo1 ufor ohiar

in pats dEl

din oel. arltate ma1 sua 18 produoerea

~"iUii: l'lmoteleiltntral'EI

ftauIll.42. 'Pate ae Jon!Do!"

::~o:s:::!:!.la
0,",.
,0.1 _1

a-

contaot ~Im!n imobile tata de oale,sattel

&l

a1t!Jtanja pe d1~eot1a transveJ.lsall dintra aoests punote diD

,1 paottal

tata

pete:!. fototdatl &poralta ,,1detorma-

-8

iia t~ansve~8811 a anYelopei ~al1de jantl.

Da~

defo~ma'11le transversale gene~eazl to»~e ele.enter. 18Qn

te~a1e oare, 18

moment dat, pot deplli tOliele de t••oa~e. In

so.st fel sa produo aluneclri transve~aale faia de oa18, tort.l. t1ind determinate chiar de valoarea fo~te1 de tr.oa~•• Deto~mali11e !n pata de oontao~ aint determinate at!t de detortlaiiil.ouoasel, c!t 31 de . , ale benz!! de lIula~et ala oe1e
OUCl1

se eratl schematio tn figura 1.43.

Figura 1.43. Deformai!11e pneulu1 le rulersa au d.~ere* a) Anvelopl !n construct!e d1agonal1tb)anvelopS in construct1. rad1all. tnteles mai mari in zona petel de oontact. In achimb, banda lar8. 'in;. ect.oto.
boJ)C.ti
A

aJ ..

Caroasa comportl deformat!i pe !ntreaga c1roumt81'intl. bine .... ..

a. ru-

Be

detor-

olvnecorea

m.... til l'aport

Oll

ce rvIOlf1~~:7IlU

lini~eCLlarori:>J5
CQrr:osO

oeoas. nuIn mona pe-

M1

te! de contact.
J(

Detormalitle in aceanl ~egiuDe slut all.tate !. .. f1gura 1.44. in zona,de

Figura 1.44. Deformaiiile anvelope1 !n pats de

contact: 1- zona de ader8n~I;II, q/lIII'ClJI'l'J

1/'fINI.I~d;,

Bonl de

aae~.n,af aaca nQ
A

se line seam! de t.nalun!le

",.(X,1)

tangenliale longitu(1.1))) (1.134)

dinale, est. lndep.).l:n1tl conditta

< fp.
·~ap.

In zona de aluneoa~e
~7(XfY)

Din c81e ~ltst8

»ezultl oK tensiunile late~$le din pata

o~e80 ptnl la a:tingerea valori! oOl'espUDzltot!1'8 fortei de freoa~.,

aup. Oafe

!.nc.p

sa

soadl datol'itl m100o~aril preaiunl1 apre part ••

posterloarl a pete! f!"mill'il'!ivitezel 4e alWleoare r81at1v8 transversall oare mio,o~easa ooetlclentul de tl'eo~e Are
100

fLso
1'80-

asttel un tenomen similar caln! de 1a rularea

tl11n'1e a 1'ot11 motoare saafrinate, !n parte. dln spate a petel de contact 1e l'oatil.

1& oare, cum s-a aratat, tot apsr alunecari ~elative lon

g1tudln3le, a care! arie se extlnde pe masura oreuter!1 momentelor Determ1nar11e experimentale au pus in ev1den'tatforte late-

rale pa unitatea de lungime a petel de oontact

..

de forma aratstl ,
ott

ala oum se preslntl in fignra 1.45.(42] •

&~~
o
J

Dator1tl ruler11
_

dev1ere

JO

I-

__'r---r-__'r---r--...

existl

vitezl a centrulu1 roi11

pe d1r!o1;la transversa.ll
~
A

......

11" ,,(fi-

iO 10 1---f--~--hI,c;-..j~H---I
IJ

gura 1.44) !n raport cu p1anul

median a1 jante1. Intruo!.t
)(

!ncliDa~ea l'oi11 c1 de deformlr! Figura 1.45. D1stf1bu1;ia tor- ~ tel laterale in pats de ,1 aluneolri din pata de conta.ot. contact a 0 1-0( 20, 2- C(,. 4 sa poate £1 considerati oa 0 v1flfi
<&

If

t! v1tesa nn ~ste determinatl de

&088&-

'esl ~e aluneoa:t'e.Decl se poate defini altmecue relativl transv,:,.s&la a l'otii (1.1)5)

....

«2! tg t.( ,
(1.136)

unde vr eete v1tez8 oentrului rot1! d1n planul median 81 jantei. Pentru ungh1uri miai de daviere v,r!!! v t

asttal OR
Deal viteza de deformare lateral! eete Yay' 1ar v1teza de alunecare eete Yay' atunei se poate sorie
Vy

(l.137) La !nceputul pete! de oontaot "8Y= 0 asttel oK rezulta

Vy :: vdy
$

"ay+ vdY.

Tinind aeama de (1.135) rezu1ta

,t-i1
l'

=:

tg DC ,

sdleK tangenta 1a lints eouBtori~la a benz!! de rulare are aoeeaqi Incllnare

A

08

Q1 viteza

centru1ul rotii.

In punctul T tangents Ie linis ecuatoriala sate orlzontala

,1

Bstrel vdy= O.Rezullioa

Vy ~ "ay.

Un aaemenea tablou a1 aparitiei al"necarilor a fost

PUB

transversale

in evidenta Is experiment!ri,

oonBt~t1ndu:8e

marire

8 zonei de aluneoare odat~ ou cre~terea unghlului de deviere [71] (vezi flgUra 1.46). Rezultanta fortelor elemental'e laterals din pats de oontaot eate Y oare oonstituie ~eaatiBPigura 1.464 Mod1flcareB pete! de contact ,1 a zone! 4e alunec81'e-la Rea lateralS: a oai1 asupre. pneului. Datol'itii dlstrlbut1el nesimetr10e numitl jeport~l nneq1'0-

marirea unghlului de deviere.

a aoesto~ torte (figUr8 1.45) rsactlunea Y se ap1101 in spstele

mi3~ooulu1 pete! de oontaot Ie distants

~t

lu1. Oa urmare, ~n report au axa normala os trace prin oentrul

~ii ~eaQiiunea Y determinB tor Mst

un momeDt Hat num1t moment atabiliz&Y

saa momentde aatoa11n1ers:

=:

$"'P.
.

(1.138

Denumirea

adoptatl

eate justitiaatil de faptul 01 Boast mo-

ment tinde sl roteascl Roata ou asenti, eate

0

roata sattel ~a unghiul c( sl se micvorerealizeaza

0

ze: ,av!nd deci un etect stabillzato~. __

pneuri
legatol

anWD1tl legltura,

oare, !n
A

oinematlci!. decl imptme l'estricii:J, !ntrsens ,1 mar1me). In oazul

un anum1t mod pentru v1teze (directle, general aoesta legatu.rl oinematics lonO~.[77J. ale pneurilo~ Stab11i~ea eeua~lllor eate d1t1cila,

s1nt lle1ntegrabl1e, cle01.!'!!2pentru legatu.rile oinematioe pentru a se svi-

fiind propuse mal multe teorl1 ale problemelo.r de dinamioa

clavierii, oare se apliol in funeiie de oonditii, ta dlf'icul1;1,11e mai mar1 ale rezolvarli sistemelar neolouoma.

Tearle eea mal la»g folosita eete 80eee. a lui Y.Rooard mitl ,1 teor~a devle!~l.
-c-

uu .... uni-

Anu.e se conslde~l rosts ~igida a carel

B

rulare se tace eu tmghittl de devie1'8 d,

carui valos!'e

Gate

voc de~erm1natl
81'ltate anterior althare
-8

de foria late.rali aplioata.

08 Ul'lgbiul

Se observa din 06le

0<. eate egal ohiar eu unghiul de !na pneulu1, ceea oe eate riguros adeeu curbul'& const,

I1D1e1 ecu&to~lale

viirat doar la depla.sal'ea :cectil1nie san 1s tra1&ctorl1

adel '1.1~ l'eg1m eta~1oDal' de m1~oare (1',. • oo~et.,

v.oonet.). oalculele inginereoti

0( a

Aoe.eta teorie a-a dovedit .sut1c1ent de exacta pentru ti, in general, 1a studia! man1abl1itltl1 ~ sa se toloeeote in mod
de d1reoi1e sau ls ana-

1}1 stabUltl;ii

..

aato.e!;l:tculelor.De aoeem

curent.
La stud1ul a~toosol1a~1ilor ratilor

liza
aDO.

ma1

exaotK a man1abilitliii
ma1

apare neoesitatea

elaborlrii

teort!

complexe~

»intra aoestea, 0 t601'i8 relativ simpll .. .. aatistacatoare eate aoesa a lui M.V.

,1

0.. ,

duoe Is. rezaltate

....

....

Keld1s. Ea se p~ezintl pe SQU~t !n oont1nu~e$ Oonsiderlndu-se o8zul mai general o!nd rosta are !nolinare ta~l de oa1e, oa~aoterizat~ prin ungh.1ul de olders

r , pluul

median al

jantei interseoteaz& calea dupa dresp-

ta

A 1:

In pats de oontaot se evipe care se

dent1az~ linis eouatoriala

define~te oentrul petei de oontact Cp aflat Is mijlooul aroulu1 delim1tat ! pata de aceasta linieo Tangenta L1 tn ectlo!OI'/ol/ Beast punct la bnlo~se nume~te axa petei de oontact. Unghiul dintre

L1l
tei
t

~i

eate C;, tar deplassrea punctului

Om' apa~tin!nd planului median al_~aDde Cp sa noteazR ou Aye Locul geometrio al eent~elor petalor de oontaot ae numeate linis. de ~ rulers a pneului.

fata

Figura 1.47. Cazul general al rularii eu deviere.

Oond1~ia lipsei alunecarli pneulu! !n partes de mijloo a pete! eate

08

revs

de oale, oel putin

linis. eouatoriall

sa ooinoldl au ~

linia de rulars a pneulul in limitele pete! de contact. Considerlnd .. veo1natatea punotulu1 Cp,llpsa aluneoar11 se asigura !n urmltoarele
oond.i~1it

s) tangentele 1s I1n1a eouato~iala

,i

la linis de rulare In

punotul Cp trebuie oK ooinoida; b) !n acala,! punot ourbur!le oalor doua linil mentionate

Sa

tie aoales.,10
Aceasta !nssamna 0& punotul Cp nu are viteza ~elativa tata 4e oale (Vep = 0) .,1 o~ nici vecinatatea lui nb s~ rotefte !n raport OQ sa (viteza ungb1ulara a dreptei

L1

eete null)G

Daal Vy eets viteza oentrului ro~ii pe direcila transversals

.9 .. ...
oons1de~tD4 senaU! pozltiv clt~a 8ttuga,~ezultl 01 v1teza punotului

am

se poate ec~ie
"0
Dl
till

"17 +

1" lidOpt

(1.139)

PunotalOm ~e deplaseasl tala de

sall, au vitesa

in a1~eotie t~ansve~-

A i(eeneul positiv in st!aga) dator1tl deforma-

tillor. Dar punotul Op are v1teza de mutare pe cale

<cp

eets, ~e

fleoa~e data, alt punot 81 pneulu1) v, tangent&. 1s traieotorie. . . Deol late~al aoesta se deplaseasl au Viteza v sine. De01

"e,. .. v
"r
P~.supan!lld
08.

sin€ +

i.
••

(1.140)

,1nind eeaml de (1.2) ) Ii av!nd tn vadera cl G 8ste mio; din relaiia preoedentl sa obtlne
III

E. +

• ..a '1 0

11'd.

(1.141)

.1?oata are 31
•

adeeus de rotat1e in jurul

lt~al axe V8l't1Calep< ~ are sensul pozit!v 81 luI e) am ~ot~'te O~ vlteza unghiularl ~e). Pe de alta parte,

p• + e

pete! se
08-

(aoaasts este vIteza de muta-

f11nd tangenti 01 1a traIeotor1a pe

le a punotulQ1 Opt se poate serie uncle .! 8ste al'oul pe t1'8i80to1'18,

~ = ~~ •. , a

1ar

este lUlgh11.11 format de

~ ou
te:1

al~eo'1. t1xi.

Din ~elat1a preoedentl se obtine vlteza unghiularl a drep-

L1
d~/dt
• p• + e..

--ron
1
v f·

de

-f ·
(1.142)

>

Av!n4 In vadere 081e al'atate mal !nainte rezultl a-au obtinut asttel 40ul oonditl! clnema'ioe. Rasa de ourbul'l f c1.p1n4e 4. pentru ~ 7" 0, &111

L\

1.

e 01 ff •

Deal se au in

vede~e valorile mie! pentru aoasta mlrimit preoum ,1 faptul ol

f ..0

8e obt1ne in mod evident oUl'bttra null.

prln 4ezvoltare In ser1e ,1 l'etinel'ea prIm110r termeni rezult.

1
experimental. Ott aoeasta,relatie
~+
A

-9 ....
m

81

Ll 'Y +

b1B ..

°11',

(1.14)

~de aI' b1 !1 01 e!nt nitta coet1cient1 oa~e pot t1 4eterm1na~1

(1.142) capatl forma

S•

v &1 L1 y + v b1

e + v °1'1•
viteza constantl)
" f

(1.144)

Intre relatiile

(1.141) 01 (1.1-44) se po .... el1m:1na t

••

e oi i

Derivtnd (1.141) se obilne (se considers

Vy ==

v & + L\ y- ,. r d'

de unde

Inlocuind

pe
t

c
:=

din relfi'!iiarecedentS. ~1 p

e
9

aeos din (1.141)

, +v

·~

in (1.144) rezulta
.... V + v rd

/J:;

v al il y + bl vy -v bl Lly + v bIrd
II

f+
•

vC11'
•

sa.u inca
(1.145) Pentru vi teze miel

ot

:=

;jl
(1.146)

asttel

os relati&

precedenta devine

Pentru forte nu pres mari reaotiunea laterala est~

,. InlocUind pe
0(, ... blTcl

1'6-

y == c~

_A
•

y.

6 y !n (1@146) se obt1ne

. ~,Y
D ... ~

+ t;rd+ 0y"....

tr; Y val U; +
os t

vbl

vb1-rrd+'VC1t

i
II

(1.147

Se eonetata aetfeJ cum se apliea

unghiul de deviere depinde de modul ~ de bracare,

"

forte. le.terala, de viteza unghiulara

oind eenst.,

de unghiul de eaders ~i de variatia aC6stmia in timpo ...

In pa.rtioular,
Sf

.cotsJ·JY

canst., 1'&1at1a

-9 precedentl deVine
c( - blvd- +~

val

Y + VOIr':

(1.148)

La atingerea reg1mului stationar

b

c.(

l1li

0, rezultl (1.149)

y ,. ....C _! oG + vOler.
"1 81

Dacl rosts.ntt a~e unghi de cadeze rezulta

b1 y ..... o =CcX,
"T a1

(1.150)

unde Q este ~glditatea 18 deYie~e a Rneului. Rela~ia de mai sus eate vs1abi1a pentru unghi~1 viera. Se oonsta~ta oa rigid1tatea 18 deviere
BU

mic1 de de-

se oonfunda ou ri

g1dltatea 1ate:all a pneulul. Ea depinde V1 de bl, oare, a~a cum rezultl din (1.14), eate in 1egatura ou r1giditatea Is viral's pe

100

a pneului.
Dec! pentru conditi1 uzuaIe, aaupra oarors a-au faout refe-

1'11'1anterior, teo1'1a de mat sus se reduce la teor1atlul Rocard.

Pentru descriel'ea oomportlrii pnettlu1 18 deviere se folosese ~nc.puto Se oonsiders fie ca~casa rigida, fie oarcass elestic8e In ultlmul oam oaroasa se modeleaz8 tie oa un fir intins sustinut de elemente e1astice, tie os. 0 srtndl pe suport elast1c. Prlmul model se alege pentru anvelope diagonale 1ar cel de a1 d011ea pentru an.. diverse .modele oare, In general, urmaresc fenomenele prezentate~ 18
A

velope ~adlale [90] • De asemenea. s-au tntoomit modele ,1 pent~u cazul cind rotile s!nt motoa~e sau f~lDate [7, 91] •

de a.viera oare
de
0

RUla~ea ou a.vle~e este oaracterisatl In esenta p~1n ungbiul este in funaiie de valoarea tor~ei laterale 8pli08-

te. Dependenja dint~e ~or~a lateral. ,1 momentul stabl1isator, pe

_,

l'J.ot,.I:J. .• .s.O. de d.'Y1.r~N" pnellltd,.Aoeasta se Qeterm1:n1 experimen ...

tal, ~eprezeDttndu-8e separat foria laterall ,1 momentul stabi11-

parte, ,1 ungbial de deTiere, pe de alta parte, se nume,te oa-

--

.9 ... ...

u~ [exe,,"}?/u y

: de astfel

de caraoteristlca

eate aratat in

figura 1.48 [71) • Se aonstata

ea

pentru unghlurl miai de deviere , de

ptna 1a 4° forte
ore~te praoas
dp

~1~r--'--Ir----~---''---~

laterals

tic linear cu unghiul

a,

Pe

masura.

ore~te unghiul

de-

viere forte laterala

O&-----r~---fO~----~----~~
v

cre~te dar m~l pu~in

0<.

16

20

[//!3!]IU(

de

ckv'/eY"'e

r1

accentuat,

astfel

a)

ca, Ie

anumita. va ....
atin-

loare a aoeatuia,
-

- --

C ok'

<./...fC'DJt:r

COl> umedd

forta laterals
ge v~lo~rea

m9xima fa~a in

(In oazul pent ru ol

5
-2ft _

de

c= 18°,

c3zul ouii uscat~. Pe pOl'tiurlsa linia-

rl s caracterlaticil
deformatiile Figura 1.480 Caracteriatic8 de deviere a unn! pneu 8,00-14, Gr= 400 daNt Pa= 1,4 bar, V=)O km/h~ a) Forts apeoific~ laterala in funotie de unohiul de deviere.b) Momentul stabilizetor in funotie de unghiul de deviars@ exieta proport1onalltate, au explicatlile crevterea oontaot ~noep mal Qceentuata anterioere
~i ten-

aiunile tangeniiale

ry

sS: astral nt

tn-

oit nu se ajunge Is
Ii m:ta t

for tei de

freogra. Deci intra forte ~i deformstii forLa

c~ra ae regasec;Jte in liniaritatea

te! in raport au unghiul de deviere,

fiind astfel in conoordanta a pete! de

0

au privire la produoerea davierii.

for tie! p punctele din regiunea poateriosra

sa

slunees

fata

de 081e, oeea

08

determine

marire

a vitezei transversale

~i, decl, a unghiulu! de de-