Inca pe drumul de intoarcere din lunga si costisitoareadeplasare in Suedia, am avut timp sa analizam mai bine
problema stabilitatii financiare a membrilor unei peluze
. Ne aducem aminte cu placere (desi putin masochista) de"sandwichurile-submarin” cu cateva felii de parizer, impartite pe peronul unei gari, de cele cateva zeci de mii de lei stransi cu greu pentru nas, de berea la plastic si tigarile la bucata. Suntem constientide durerea mamelor noastre cand, in a doua zi de Pasti, cu oualerosii pe masa, inca ne asteptau sa ne intoarcem de la Brasov sauArad. Ne aducem aminte cum am ratat nenumarate bairame,aniversari, party-uri, cum ne-am modificat concedii dupa calendarulechipei, cum am cumparat panze si vopsele in loc sa scoatem in orascolega de banca pe care am iubit-o la prima vedere. Ne amintimcum socoteam alocatiile in ziua deplasarii, ne amintim cum nesufocam parintii., cu pretentii peste limita suportabilitatii financiare,totul pentru o "nebunie". Ne dam seama, dupa o intalnire cu un fost coleg de scoala saude munca, de drumul diferit ales in viata, motivat (in cazul nostru)de nevoia de timp pentru Dinamo si uneori parca ne vine sa damcate un pumn in masa.Intelegem romantismul acelor vremuri, cand amenzile nudepaseau costul a 5-6 beri, dar acum ii intelegem altfel. Parca nudoar cu nebunia unui adolescent care pleaca chiar si fara bani indeplasare la Timisoara.
Add a Comment