PATOLOGIE ORALĂ

PATOLOGIA TUMORALĂ A MUCOASEI BUCALE

TUMORI BENIGNE

Papilomul
• tumoră benignă
• în majoritatea cazurilor, excrescenţe papilare corelate cu infecţie HPV
• Clinic, leziune exofitică papilară, cu un diametru, cel mai adesea mai mic de 1 cm; sesilă sau
pediculată. Culoarea sa este albicioasă (dacă prezintă cheratinizare) sau poate fi roz deschis
(varianta noncheratinizat).
• Localizarea cea mai frecventă a papilomului scuamos este la nivelul feţei ventrale şi dorsale a
limbii, uvulei, palatului moale, gingiilor.
• Histopatologic - îngroşarea epiteliului pavimentos necheratinizat, cu formarea unui ax
conjunctivo-vascular, la nivelul tumorii. Excrescenţele papilare pot fi scurte, groase şi rotunjite
sau, dimpotrivă, pot fi lungi, subţiri, digitiforme. Îngroşarea epiteliului stratificat, şi formarea
excrescenţelor papilare se realizează prin acantoză (proliferarea stratului spinos), şi
papilomatoză (alungirea crestelor epidermice), mai rar prin hipercheratoză (îngroşarea stratului
cornos).

LEZIUNI PRECANCEROASE

Leucoplazia bucală
• placarde albicioase la nivelul mucoasei bucale care nu pot fi îndepărtate mecanic (în traducere
= “placă albă”)
• etiologie variată:
– leziuni reactive (hipercheratoză reactivă, acantoză reactivă, cheilită actinică, stomatită
nicotinică, arsuri chimice sau fizice)
– leziuni neoplazice (displazie epitelială, carcinom in situ, carcinom spinocelular,
carcinom verucos);
– infecţii (candidoză cronică hiperplazică, leucoplazia păroasă, placard mucos sifilitic)
– boli mediate imun (lichen plan, lupus eritematos)
– afecţiuni ereditare (leucoedema, nev spongios albicios)
– boli idiopatice (limbă păroasă, limbă în hartă geografică).

Nev alb spongios

• Afecţiune ereditară autozomal dominantă
• Leziuni albicioase, plicaturate ale mucoasei bucale, bilaterale, simetrice; debut înainte de
pubertate
• Microscopic: acantoză, spongioză şi hiperkeratoză a epiteliului mucoasei bucale; marcată
degenerescenţă balonizantă a celulelor din stratul spinos (aspect de celule clare) cu condensare
eozinofilă perinucleară a citoplasmei
• Nu necesită tratament, nu se malignizează

Keratoză fricţională
 • Apare la nivelul zonelor care suferă traumatisme cronice – buze, marginea laterală a limbii, faţa
internă a obrajilor etc
• Macroscopic: arii albicioase, neregulate
• Microsocpic: hiperkeratoză; minim infiltrat inflamator cronic în corion
• Nu asociază displazie în leziunile simple
• Diminuează după încetarea traumatismului – rezolvarea defectului dentra, încetarea obiceiului
cauzator
• Dacă nu diminuează este necesară biopsia pentru a exclude un proces neoplazic

Stomatită nicotinică
• Se asociază mai frecvent cu fumatul de pipă sau trabucuri
• Apare de regulă la nivelul palatului – zone albicioase cu puncte roşii înconjurate de un inel
albicios (orificii inflamate ale ductelor excretoare ale glandelor salivare)
• Microscopic: acantoză cu hiperortokeratoză; modificări inflamatorii minore la nivelul glandelor
salivare – fibroză, infiltrat inflamatorinerstiţial acinar, metapalzie pavimentoasă a ductelor
excretorii
• Tratament: încetarea fumatului; nu are risc crescut de apariţie de cancere de palat (ce excepţia
care fumează cu capătul aprins în gură) dar semnifică risc crescut de cancere cu alte localizări
(pulmonar etc)

Leucoplazia idiopatică
• Pete / plăci albe la nivelul mucoasei bucale care nu pot fi îndepărtate mecanic şi care nu pot fi
atribuite unei anume etiologii
• Cauze: fumatul (încetarea fumatului duce la regresia leziunii), alcoolul, traumatismele,
deficienţe nutritive (anemie feriprivă, anemie pernicioasă etc)
• Variante macroscopice: leucoplazie pătată, leucoplazie verucoasă
• Microscopic: hiperkeratoză şi acantoză; grade variate de displazie mergând până la displazie
severă / carcinom in situ / carcinom scuamocelular microinvaziv

Eritroplazia
• Pete / plăci roşii la nivelul mucoasei bucale Cauze: fumatul, alcoolul, traumatismele, deficienţe
nutritive (anemie feriprivă, anemie pernicioasă etc)
• Mult mai rară decât leucoplazia dar prognostic mai rezervat – asociază mai frecvent displazie
microscopic
• Microscopic: 10% din cazuri prezintă diaplazie uşară sau moderată, 90% din cazuri prezintă cel
puţin displazie severă / carcinom in situ
• Tratament: excizie chirurgicală – extinsă mai mult în suprafaţă şi nu atât în profunzime

TUMORI MALIGNE

Carcinomul de buză
• Uşor vizibil
• Frecvent la nivelul buzei inferioare
• Localizare predilectă către linia mediană
• Iniţial arie de îngroşare a mucoasei, ulterior indurate, eroziune cu crustă
 • Metastaze ganglionare locoregionale – primii afectaţi – limfoganglionii submandibulari;
necesită timp lung de evoluţie

Carcinomul de limbă
• cea mai frecventă tumoră malignă intraorală
• mai frecvent la bărbaţi după 50 de ani
• macroscopic :
– ulceraţie cu margini indurate, elevate, cu infiltrarea ţesuturilor profunde; forma
macroscopică cea mai frecventă
– tumora exofitică –tumoră vegetantă pe suprafaţa limbii
– tumora endofitică – nodul situat sub o mucoasă aparent normală; ulceraţia apare tardiv
în evoluţia bolii
– leucoplazie – fie este vorba de carcinoame scuamocelulare deja constituite, fie vor
deveni, în timp, carcinoame scuamocelulare
– eritroplazie - majoritatea sunt carcinoame scuamocelulare in situ sau chiar carcinoame
scuamocelulare invazive

Carcinomul scuamocelular de limbă

• Cea mai frecventă localizare este reprezentată de marginea laterală posterioară a limbii (în circa
jumătate din cazuri); vârful limbii este afectat numai excepţional.
Microscopic
• aspecte variabile
• carcinoamele celor două treimi anterioare ale limbii sunt scuamocelulare
• Marea majoritate sunt bine diferenţiate / moderat diferenţiate
• carcinoamele treimii posterioare sunt nediferenţiate (prognostic mai grav – metastaze
limfoganglionare laterocervicale precoce)
• Carcinoamele scuamocelulare ale limbii sunt mai agresive decât restul carcinoamelor
scuamocelulare ale cavităţii orale.
• Invazia locală a ţesuturilor învecinate apare rapid şi este extensivă – tumora se fixează rapid la
palat, planşeul bucal, amigdale, consecinţa fiind diminuarea mobilităţii limbii
• metastazele limfoganglionare apar precoce în evoluţia bolii, comparativ cu restul carcinoamelor
scuamocelulare ale cavitatii orale – afectează limfoganglionii laterocervicali, submandibulari şi
jugulodigastrici ipsilaterali
• metastazele viscerale apar mai rar, situsurile predilecte fiind pulmonul sau ficatul

Cancerele orale
Factori care influenţează negativ prognosticul:
• Descoperirea tardivă
• Vârsta avansată
• Sex masculin
• Dimensiunea tumorii
– T1 < 2 cm, T2 2-4 cm, T3 > 4 cm
• Gradul mare de anaplazie (tumori slab diferenţiate)
• Tipul tumoral (variante acantolitice, fuzocelulare, bazaloide)
• Prezenţa metastazelor limfoganglionare