You are on page 1of 25

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE MARKETING

RECENZIE
GOLEMAN, DANIEL (2008). Inteligenta emotionala
(Ed. a III-a, rev.), Bucureşti: Curtea Veche

Lect. univ. drd. MONICA PĂDURARU

Student: Costache Ioana-Daniela


Anul: II

BUCUREŞTI
2009

Partea I- Creierul emotional


1. Pentru ce exista sentimentele?

Este prezentat un moment din viata familiei Gary si Mary Jane Chauncey si anume
ultimul din viata lor. Se aflau intr-un tren Amtrak ce s-a prabusit intr-un rau. Acestia au
facut tot ce le-a stat in putinta ca s-o salveze pe fica lor, Andreea: au impins-o pe
fereastra catre salvatori, dupa care vagonul in care se aflau s-a scufundat si ei au murit.
Sentimentul ce sta la baza acestui act e iubirea-nevoia absoluta de a salva copilul
iubit, acesta insemnand ca uneori inteligenta poate sa nu mai aiba nici o importanta atunci
cand sentimentele ii iau locul.

Cand pasiunile coplesesc ratiunea


Este prezentat sfarsitul tragic al Matildei Crabtree o fetita de 14 ani. Parintii
intorcandu-se de la niste prieteni la ora unu noaptea, stiau ca fata lor ramane la o prietena,
doar ca aceasta s-a ascuns in debara si a vrut sa-i sperie.
Cand fetita a sarit din debara, tatal ei a impuscat-o in gat, murind cu 12 ore mai tarziu.
Sentimentul prezentat in acest fragment este frica, impulsul de a proteja familia l-a
facut pe Bobby sa puna mana pe crima si sa caute intrusul, el a tras inainte sa-si dea
seama in ce trage.
Aceste automatisme au asigurat de-a lungul timpului supravietuirea speciei umane.

Impulsurile care duc la fapte


Autorul se descrie pe sine si prezinta o intamplare prin care el trece. Conducea,
printr-o trecatoare din Colorado, cand s-a pornit o ninsoare care a acoperit masina,
nemaivazand nimic in fata ochilor. L-a cuprins teama, de aceea a oprit pe dreapta pana ce
ninsoarea s-a potolit si el si-a reluat drumul. Cateva sute de metri mai incolo avusese loc
un accident din cauza nevizibilitatii, la care el ar fi putut sa ia parte daca nu s-ar fi oprit.
Frica l-a salvat.

Fiecare emotie joaca un rol unic, ea pregatind corpul pentru o reactie diferita:
-mania: sangele circula mai repede(iti este mult mai usor sa lovesti), se degaja
adrenalina(energie pentru fapta in forta);
-frica: sangele strabate muschii cei mari (muschii de la picioare- iti este mai usor sa fugi),
atentia fixandu-se asupra amenintarii immediate;
-fericirea: inhiba semtimentele negative, incurajand cresterea energiei(ofera trupului o
odihna generala);
-iubirea: determina o trezire parasimpatica(dubleaza reactia de relaxare), da stare de calm
si multumire;
-surprinderea: marirea razei vizuale, patrunderea luminii in retina in cantitate mai mare
ceea ce inseamna informatii suplimentare despre un eveniment neasteptat;
-dezgustul: agresiv ca gust, miros sau agresiv metaforic;
-tristetea: moartea cuiva apropiat sau o mare dezamagire; scade entuziasmul si energia
fata de activitatile vietii, ajungandu-se uneori la depresie.
Cele doua minti ale noastre
Scriitorul mentioneaza faptul ca o prietena de-a lui a suferit o despartire dureroasa de
sotul ei, care s-a mutat cu alta mai tanara. Au urmat dispute intre cei doi pentru copii si
avere. La cateva luni dupa ce totul s-a sfarsit, ea a declarat ca ii este mai bine acum
datorita independentei, dar ochii i s-au umplut de lacrimi. Ea era totusi trista, in ciuda a
ceea ce spunea.
In acest caz avem doua minti: una care gandeste- cea rationala (in care suntem
capabili sa cantarim si sa reflectam si opereaza cu ganduri), alta care simte- cea
emotionala (sistem impulsiv si puternic, uneori ilogic).
“Sentimentele sunt esentiale pentru gandire, iar gandirea pentru sentimente”, cand
intervine pasiunea- mintea emotionala preia controlul.

Cum s-a dezvoltat creierul


Creierul nostru este de trei ori mai mare decat al primatelor non-umane. El a crescut
de la baza spre varf, s-au dezvoltat centrii superiori ca prelucrare a centrilor de jos.
Partea cea mai primitiva a creierului, trunchiul(aflat in jurul varfului maduvei
spinarii- acesta coordoneaza miscarile, nu e facut sa invete)- unicul in epoca reptilelor.
Din trunchi au aparut apoi centrii emotionali; dezvoltate apoi zonele de
gandire(neocortexul)- straturile superioare ale creierului.
Cea mai veche radacina a vietii emotionale sta in simtul olfactiv. Odata cu aparitia
mamiferelor, au aparut noi straturi de creier emotional- acestea au infasurat trunchiul
creierului (sistemul limbic). Acesta a evoluat si si-a rafinat doua instrumente: invatatul si
memoria.
Acum 100 de milioane de ani, creierul mamiferelor a evoluat spectaculos;
neocortexul oferea o latura intelectuala.
Neocortexul lui Homo Sapiens a dat trasatura distinctive umana- gandirea. Acesta a
permis nuantari in viata emotionala(iubirea).

2.Anatomia unui blocaj emotional

Este prezentata o intamplare din anul 1963, ziua in care Martin Luther King Jr si-a
tinut discursul inceput cu “Eu am un vis”. In aceasta zi, Richard Robles, un spargator
inrait, a fost eliberat conditionat dupa o perioada de trei ani petrecuta in inchisoare. Voia
sa renunte la viata de delicvent, dar avea nevoie urgenta de bani pentru iubita si fica lor,
asa ca s-a hotarat sa dea o ultima spargere.
In aceeasi zi, a spart un apartament, a lui Janice Wylie (documentarist la revista
Newsweek, in varsta de 21 ani) si Emily Hoffert (invatatoare, in varsta de 23 ani). Hotul
s-a gandit ca nu e nimeni acasa, insa a gasit-o pe Wylie si a legat-o. Cand se pregatea sa
plece, s-a intors si Hoffert si o leaga si pe ea; in tot acest timp Wylie il ameninta ca-l da
pe mana politiei si ca-si va aminti chipul lui cu certitudine.
Robles a intrat in panica, si-a pierdut complet controlul, a luat o sticla de suc si le-a
lovit pana au lesinat, dupa care le-a injunghiat pe amandoua.
Asemenea explozie emotionala este o forma de blocaj neural, acesta aparand inante
ca neocortexul sa analizeze ce se intampla si ce e de facut.
Locul tuturor pasiunilor
Nucleul amigdalian, la oameni, e alcatuit din structuri conectate ce se afla in creier,
in spatele inelului limbic. Hipocampul si nucleul amigdalian au dat nastere cortexului si
apoi neocortexului.
Daca nucleul amigdalian e desfasurat de restul creierului rezulta “orbire afectiva”
(disparitia sentimentelor).
Joseph LeDoux a fost primul care a descoperit rolul nucleului amigdalian in creierul
emotional.

Reteaua neurala
Exemplul dat de autor este faptul ca o tanara a mers doua ore pana la Boston ca sa ia
masa cu iubitul ei sis a petreaca ceva timp impreuna. In timpul gustarii, acesta i-a oferit o
gravura pe care ea si-o dorea de luni de zile. Entuziasmul ei a disparut cand iubitul i-a
spus ca nu poate petrece timpul cu ea ca are antrenament de fotbal, aceasta ridicandu-se s
iesit plangand din cafenea si a aruncat gravura la gunoi.
Mai tarziu, dupa cateva luni, ea s-a gandit si nu a regretat ca a plecat din restaurant,
ci a regretat ca a aruncat gravura la gunoi.
In asemenea momente, reactia impulsiva o copleseste pe cea logica, nucleul
amigdalian avand un rol crucial (el fiind un fel de serviciu de urgenta). In urma
semnalului acestuia, sunt activate si alte circuite: de ex secretia norepinefrinei- hormon
pentru starile de frica.

Santinela emotionala
Un prieten al autorului i-a povestit acestuia o imtamplare petrecuta in Anglia, in
vacanta, cand a luat masa la o cafenea pe malul unui canal. Dupa a ce iesit la o plimbare
si a zarit o fata ce privea fix spre apa cu o expresie de groaza pe fata. Acesta s-a aruncat
in apa cu hainele pe el si atunci a realizat ca fata se uita socata la un comis voiajor care
cazuse in canal si pe care acesta a reusit sa-l salveze.
Nucleul amigdalian devine santinela emotionala capabila sa blocheze creierul
(LeDoux). Cercetarile acestuia pun in evidenta caile neurale ale sentimentelor, care
inconjoara neocortexul (puterea emotiei de a coplesi rationalul).
Nucleul amigdalian poate declansa o reactie emotionala prin intermediul caii de
urgenta. El este cel care ne indeamna sa trecem la fapte, in vreme ce neocortexul
desfasoara un plan mai amanuntit de reactie.

Specialistul in memorie emotionala


LeDoux a descoperit ca intr-o stare de stress un nerv care porneste de la creier
ajunge la glandele suprarenale si rezulta o secretie de hormone (epinefrine si
norepinefrine) care activeaza receptorii nervului vag, acesta transmitand mesaje de la
creier pentru a regla inima si transmite inapoi la creier.
Nucleul amigdalian e locul principal unde se duc aceste semnale; se imprima in
memorie momente de intensa activitate emotionala. Experientele care ne ingrozesc cel
mai mult in viata sunt dintre cele mai de nesters amintiri.
Exista doua sisteme de memorie: unul pentru fapte oarecare, iar altul pentru fapte
cu incarcatura emotionala.

Alarmele neurale demodate


Nucleul amigdalian scaneaza experienta respective, deci o analizeaza comparand
ceea ce se intampla in present cu ceea ce s-a intamplat in trecut.
Imprecizia creierului emotional in asemenea momente se adauga faptului ca multe
amintiri emotionale provin din primii ani de viata (si anume traumele).

Cand emotiile sunt rapide si confuse


Autorul povesteste ce-a patit intr-o noapte cand un obiect enorm a cazut prin tavan
si acesta a sarit din pat crezand ca se va prabusi tavanul si a iesit ingrozit. Dandu-si seama
ca e in siguranta dupa cateva momente, s-a uitat in camera sa vada ce s-a intamplat si a
vazut ca era doar o gramada de cutii pe care sotia le inghesuise intr-un colt.
Reactia lui, de a sari din pat, ilustreaza puterea nucleului amigdalian la situatii de
urgenta, inainte ca neocortexul sa inregistreze in intregime ce s-a intamplat. Astfel se
economiseste timp intr-o situatie de urgenta, mai ales cand e necesara o reactie
instantanee.

Manager emotional
Jessica, o fetita de 6 anisori, dormea pentru prima data la o prietena de joaca. Nu
se stie care din ele, mama sau fica, este mai nelinistita. La miezul noptii, cand mama se
pregatea de culcare, a sunat telefonul. A aruncat periuta de dinti si a sarit la telefon,
imaginandu-si tot felul de ipostaze cu fica ei. Raspunse si striga: “Jessica!”. Cand
doamna din telefon i-a spus ca a gresit numarul atunci mama s-a linistit.
Cortexul prefrontal pare ca functioneaza atunci cand cineva e speriat sau infuriat,
linistindu-se, ca si in cazul unei mame ingrijorate. Zonele prefrontale guverneaza reactiile
noastre emotionale. Fara functiunea lobilor prefrontali, in mare parte viata emotionala s-
ar narui.
-lobul prefrontal stang: comutatorul cheie care poate inchide emotiile tulburatoare;
actioneaza ca un termostat neural, regland emotiile neplacute;
-lobul prefrontal drept: locul unde se gasesc sentimentele negative (frica, agresivitatea).

Armonizarea emotiilor si a gandurilor


In punctual de legatura dintre gand si emotie, circuitul prefrontal- amigdal este o
poarta pentru ceea ce ne place sau ne displace de-a lungul unei vieti. Odata intrerupta
memoria emotionala de la nivelul nucleului amigdalian, indiferent ce gandeste
neocortexul, nu mai sunt declansate reactii emotionale(totul devenind o neutralitate
absoluta).
Sentimentele sunt indispensabile pentru deciziile rationale.
Se poate spune, intr-un fel, ca avem doua creiere, doua minti si doua feluri diferite
de inteligenta: rationala si emotionala. Felul cum reusim in viata este determinat de
ambele.
Partea a II-a: Natura inteligentei emotionale
3. Cand a fi destept e o prostie

Jason, elev in anul doi de liceu, cu nota 10 pe linie, a invatat la liceul Coral
Springs, Florida si isi dorea sa ajunga la Medicina, la Harvard. Profesorul de fizica,
Pologruto, l-a pus sa faca un chestionar la care a luat 80 de puncte din 100. Jason,
crezand ca acest lucru ii va afecta admterea la facultate, a luat de acasa un cutit de
bucatarie si si-a injunghiat profesorul in clavicula. Un judecator l-a gasit nevinovat, patru
psihologi si psihiatri au declarat sub juramant ca in momentele alea, baiatul era nebun. A
fost transferat la un liceu particular si doi ani mai tarziu a terminat liceul ca sef de
promotie, cu nota 10 pe linie.
Scriitorul e preocupat de inteligenta emotionala: capacitatea de a fi in stare sa ne
motivam sis a perseveram in fata frustrarilor, de a stapani impulsurile si de a amana
satisfactiile(de a regla starile de spirit si a impiedica necazul san e intunece gandirea).
Inteligenta emotionala e un concept nou, ea poate fi la fel de puternica si uneori
chiar mai puternica decat IQ-ul.

Inteligenta emotionala si destinul


Autorul povesteste ca un coleg de-al lui avea capacitati intelectuale extraordinare(a
luat 800 de puncte la testul SAT), insa isi pierdea vremea, se culca tarziu si nu ajungea la
cursuri, de aceea si-a luat diploma in zece ani.
IQ-ul explica intr-o mica masura destinele diferite ale celor care promit in egala
masura, urmeaza cam aceleasi studii si au aceleasi sanse. Un IQ ridicat nu e o garantie de
prosperitate, prestigiu sau fericire in viata.
Dovezile arata ca persoanele care se descurca din punct de vedere emotional sunt
in avantaj in orice domeniu al vietii. Cei care nu-si pot controla viata emotionalasi duc
batalii interne ajung sa-si saboteze capacitatea de a se concentra asupra muncii si asupra
unei gandiri clare.

Un alt fel de inteligenta


O fetita de patru ani, Judy, parea destul de izolata in comparatie cu colegii ei, nu
participa intens la joaca si nu iesea deloc in evidenta. Educatoarea ei i-a adunat pe toti
copii de patru ani pentru a juca Jocul Clasei- test asupra perceptiei sociale. Educatoarea a
descoperit faptul ca Judy detine o harta sociala perfecta a grupei sale de la gradinita si un
nivel de perceptie exceptional.
Talentele, precum al lui Judy, sunt importante; educatia trebuie sa le hraneasca in
loc sa le ignore, scoala devenind un factor important si in “predarea” capacitatilor de a se
descurca in viata.
“Frames of minds”(1963) a lui Gardner propunea ideea ca nu exista un singur tip
monolitic de inteligenta care sa stea la baza reusitei in viata; lista lui includea inteligenta
verbala, logica matematica, invatarea, capacitatea spatiala, geniul chinestezic si talentul
musical.
Spock vs Data: atunci cand cunoasterea nu este de ajuns
Autorul se rezuma in acest fragment la rolul emotiilor, dimensiune a inteligentei
personale.
1960 “revolutia cognitiva”: teoria traditionala acceptata de savantii cognitivisti
considera inteligenta ca fiind rezultanta unui proces la rece al faptelor. Totul e hiper-
rational, precum Mr Spock(din Star Trek)- lipsit de orice fel de sentimente, intruchipeaza
ideea ca emotiile nu au ce cauta la nivelul inteligentei. Acesti savanti au imbratisat
calculatorul ca model operativ al mintii.
Aceasta versiune se schimba treptat, pe masura ce psihologia a inceput sa
recunoasca rolul esential al sentimentelor in gandire. Precum Data din “Star Trek:
generatia urmatoare”, psihologia incepe sa aprecieze puterea si virtutile emotiilor. Logica
acestui personaj nu reuseste sa gaseasca solutii umane. El incearca sa simta, vrea
prietenie si loialitate, tanjeste dupa valorile cele mai inalte ale sufletului omenesc:
credinta, speranta, devotamentul, iubirea.

Emotiile pot fi inteligente?


Psihologii Peter Salovey si John Mayer au reusit sa prezinte in detaliu felurile in
care putem da inteligenta emotiilor noastre.
Salovey include inteligentele personale ale lui Gardner in 5 domenii principale:
1. Cunoasterea emotiilor personale: constientizarea de sine-recunoasterea unui
sentiment atunci cand el apare-piatra de temelie a inteligentei emotionale;
2. Gestiouarea emotiilor-stapanirea emotiilor-capacitatea de a construi
constientizarea de sine;
3. Motivarea de sine: autocontrolul emotional-amanarea recompenselor si inabusirea
impulsurilor;
4. Recunoasterea emotiilor in ceilalti-ocupatia e fundamentul “capacitatii de
intelegere a celorlalti”;
5. Manevrarea relatiilor-arta de a stabilii relatii, capacitatea de a gestiona emotiile
celorlalti.

IQ-ul si inteligenta emotionala: tipuri pure


Acestea doua nu sunt contradictatorii, ci separate. Cei care au un IQ ridicat si o
inteligenta emotionala scazuta sau un IQ scazut si o inteligenta amotionala. ridicata sunt
relativ putini.
Jack Block, psiholog, a facut o comparare intre doua tipuri teoretic pure.
-tipul pur de IQ mare-caricatura a intelectualului incapabil sa se adapteze la lumea
personala; are tendinta de a fi critic, greu de multumit, rece emotional.
-I.E. ridicata-echilibrati d.p.d.v. social, simpatici si veseli; intelegatori si afectuosi.
-Femeile cu IQ ridicat-au incredere intelectuala cu interese intelectuale si estetice;
ezita sa-si exprime mania deschis.
-Femeile cu inteligenta emotionala ridicata.-categorice, parere pozitiva; simpatico si
comunicative, vesele, spontane.
4. Cunoaste-te pe tine insuti
La o prima privire, sentimentele noastre sunt evidente, dar o gandire mai atenta ne
aminteste insa ca am trecut cu vederea ceea ce am simtit cu adevarat.
Psihologii folosesc cuvantul “metacunoastere”- constientizarea procesului de
gandire si “metadispozitie”- constientizarea emotiilor.
Mayer descopera ca oamenii au tendinta de a aborda stiluri diferite de a participa
sau de a-si stapani emotiile:
• autoconstientizarea- constientizarea dispozitiilor in momentul in care ele
apar; inteligenta ne ajuta san e stapanim emotiile;
• inchiderea in sine- oameni cuprinsi de emotiile lorsi nu se simt in stare sa
scape de ele; se simt adesea coplesiti si ca au scapate emotiile de sub control;
• acceptarea- au tendinta sa accepte cu usurinta dispozitiile prin care trec,
fara a incerca sa le schimbe; intalnit mai ales la persoanele deprimate.

Patimasul si indiferentul
Suzanne Miller, intr-un test psihologic de-al ei face un scenariu cu un avion.
Acesta are un zbor lin, dar pe masura ce se apropie de munti, se aude vocea pilotului care
spune ca vor urma niste turbulente. Ea a facut acest test pentru a constata daca oamenii au
tendinta de a fi vigilenti, preocupati de fiecare detaliu intr-o asemenea situatie disperata,
sau, din contra, oamenii incearca sa-si distraga atentia.
Pentru primii- constientizarea emotionala e coplesitoare, in schimb pentru ceilalti
abia daca exista.
Diener constata ca femeile traiesc atat emotiile positive, cat si pe cele negative,
mai puternic decat barbatii.

Omul fara sentimente


Exemplul din acest fragment este cuplul Gary si Ellen. El este un tip inteligent
care a reusit in cariera (chirurg), dar nu are nici un fel de emotii, e impasibil si lipsit de
orice fel de reactii. De aceea, Ellen l-a trimis sa discute cu un terapeut, acesta descoperind
ca motivul pentru care Gary e incapabil sa vorbeasca despre sentimentele sale este faptul
ca nu stie ce simte.
Platitudinea emotionala, ceea ce psihiatrii numesc alexitimie: incapacitatea de a-si
exprima emotiile. Acest termen, “alexitimie” , a fost inventat de Peter Sifneos, psihiatrul
de la Harvard, in 1972. Aceasta produce o deconectare intre sistemul limbic si neocortex,
in special centrii vorbirii.

Laudand sentimentele viscerale


Elliot avea o tumora de marimea unei portocale in spatele fruntii, care prin
operatie i-a fost indepartata. Operatia a fost declarata reusita, numai ca el era schimbat.
Fusese un avocat celebru, acum concediat, sotia l-a parasit si Elliot a ajuns sa locuiasca
cu fratele sau.
A mers la neurologul Antonio Damasio care a descoperit ca, desi nu era nimic in
neregula cu logica sa, cu memoria sau alta capacitate cognitive, Elliot isi uitase
sentimentele referitoare la ceea ce se intamplase cu el.
Aceasta neconstientizare avea drept sursa indepartarea odata cu tumora de pe
creier si a umei parti din lobii prefrontali, s-a taiat legatura dintre centrii de jos ai
Din acest exemplu desprindem rolul crucial al sentimentelor atunci cand luam
deciziile personale din viata. Cheia unor decizii personale sanatoase: sa fim in accord cu
sentimentele noastre.

Golirea inconstientului
Unii dintre noi sesizam cu mai mare usurinta decat altii frica sau bucuria, suntem
mai constienti de noi insine d.p.d.v. emotional.
Freud spunea ca “mare parte din viata emotionala este inconstienta”.
Exista doua nivele de emotie: cel constient si cel incostient. Constientizarea de
sine emotionala devine piatra de temelie a stratului urmator de inteligenta emotionala:
capacitatea de a se scutura de o proasta dispozitie.

Inrobit de patimi
Stapanirea emotiilor tulburatoare e cheia impacarii cu viata emotionala; extremele
– emotiile prea intense sau de prea lunga durata ne submineaza echilibrul.
Momentele bune si cele proaste pot condimenta viata, au conditia sa fie pastrat un
anumit echilibru. S-a dovedit ca pentru majoritate, sentimentele foarte intense sunt relativ
rare, cei mai multi ne aflam intr-o zona de mijloc, cu usoare tresariri in acest carusel
emotional.

Anatomia maniei
Tice a descoperit ca mania este dispozitia pe care oamenii reusesc cel mai greu s-o
controleze. Spre deosebire de tristete, ea da energie, chiar o stare de euforie.
O cale impotriva maniei ar fi subminarea de la bun inceput a convingerilor care
alimenteaza mania. Tice a descoperit ca regandirea a unei situatii in mod pozitiv este una
dintre cele mai eficiente cai de-a potoli mania.
Manie “da buzna”: psihologul Dolf Zillmann a descoperit ca in toate cazurile
mania este declansata de senzatia de a fi pus in primejdie.
Mania se cladeste pe manie: Zillmann spune ca explozia furiei e “o secventa de
provocari, fiecare declansand o reactie excitanta care dispare incet”. Mania netemperata
de ratiune se transforma usor in violenta.
Balsamul pentru manie: Zillmann socoteste ca exista doua cai principale de
interventie in risipirea maniei: a lua in stapanire gandurile care declanseaza valurile de
manie, puterea de intelegere necesara pentru a dezamorsa mania.
Calmarea: o modalitate de a potoli mania este psihologia calmarii- asteptand ca
adrenalina sa ajunga acolo unde nu se mai poate declansa mania. Ex: intr-o cearta,
inseamna sa te distantezi de celalalt pentru o vreme. Tice a descoperit ca distractia ajuta
si calmeaza mania: TV, filmele, cititul si orice intervine in indepartarea gandurilor
manioase.
Eroarea descarcarii: un exemplu ar fi un sofer de taxi in trafic, care se grabeste si
se ia la harta cu pietonii, injurand cat il tine gura. Catharsisul-a da frau liber maniei- e
uneori o modalitate de a aborda mania, dar asta nu inseamna si a o alunga.

Calmarea nelinistii: cine, eu sa-mi fac griji?


Ingrijorarea este o repetitie a ceea ce s-ar putea intampla rau si a felului in care
trebuie abordata situatia; misiunea ingijorarii este sa gaseasca solutii positive in cazul
pericolelor ce apar, anticipand primejdiile.
O analiza atenta a ingrijorarii cornice sugereaza ca ea are toate atributele unui
blocaj emotional, ajungandu-se la tulburari de anxietate, cum ar fi fobiile, obsesiile sau
crizele de panica.
Amxietatea apare sub doua forme: cocnitiva- ganduri ingrijoratoare si somatica-
simtome fiziologice ale anxietatii (transpirat, batai rapide ale inimii, febra musculara).
Functionarea ingrijorarii: Borkovec a descoperit ca exista cativa pasi foarte simpli
care pot fi de folos pana si celor care sufera de o ingrijorare cronica:
1.constientizarea de sine, detectarea
episoadelor ingrijoratoare cat mai aproape de incepurul lor;
2.abordarea unei pozitii fata de presupunerile
facute.
Pentru cei care au ajuns sa aiba fobii, obsesii, crize de
panica este mai prudent sa ia anumite medicamente care intrerup acest cerc vicios.
Abordarea melancoliei: oamenii fac cele mai mari eforturi pentru a scapa de
tristete. In cazul unei pierderi, efectele sunt: pierderea interesului fata de distractii si
placeri, diminuarea energiei. Exista si semne la nivel intellectual: dezorientarea,
incapacitatea de concentrare si pauzele de memorie. Efecte fizice: insomnia, apatia,
nervozitatea, fragilitatea si o vesnica neliniste.
Tice a constatat ca tactica cea mai des folosita pentru lupta
impotriva depresiei este o vesnica neliniste. Femeile sunt diagnostificate ca depresive de
doua ori mai des decat barbatii. Barbatii isi pot ineca deprimarea in alcoholism, numarul
lor fiind de doua ori mai mare decat al femeilor (Nolen-Hoeksma).
Modalitati de ridicare a moralului: cititul, TV-ul si cinematograful, jocurile video
sau jocurile puzzle, dormitul, reverie (Tice). Wenzlaff adauga faptul ca distractiile cele
mai eficiente sunt acelea care iti schimba starea- un eveniment sportiv palpitant, o
comedie, o carte optimista. Gimnastica aerobica, constata Tice, este una dintre cele mai
eficiente tactici pentru indepartarea depresiilor usoare, dar si a proastei dispozitii.
Unele dintre modalitatile obisnuite prin care
oamenii se calmeaza atunci cand sunt deprimati ar fi baile fierbinti sau consumarea
mancarurilor favorite ori a asculta muzica sau o partida de sex. In cazul femeilor, de a-si
cumpara singure cadouri.
O alta metoda eficienta de a scapa de
deprimare este a-i ajuta pe altii (implicarea in voluntariat), dar si rugaciunea(pentru cei
credinciosi).

Cei ce reprima: negarea joviala


“I-a tras un picior in burta colegului de camera…dar, de fapt, voia sa aprinda
lumina”. Acest caz face referire la reprimatori- oameni care par sa estompeze tulburarile
emotionale inainte de a le constientiza.
Psihologul Daniel Weinberger arata ca desi aceste persoane par calme si
imperturbabile, uneori ele pot ajunge sa clocoteasca din pricina acestor tulburari
psihologice care par sa le ignore.
Imperturbabilitatea este un fel de negare joviala, o disociere pozitiva si un indiciu
pentru functionarea mecanismului neural in cazul unor stari disociative grave care pot
aparea dupa o situatie de stres posttraumatic.

Aptitudinea de a stapani
Scriitorul se da pe sine ca exemplu la un examen de matematica, in primul an de
facultate cand nu invatase. O ora s-a uitat la caietul de examen, gandindu-se la
consecintele pe care urma sa le aiba de suferit. Ramasese incremenit, mintea devenise
inchisa, el a ramas fixat o ora intreaga asupra fricii ingrozitoare, asteptand sa se termine,
insa nu cauta nici o rezolvare a problemelor.
Studentii nerabdatori, furiosi sau deprimati nu invata, ei nu primesc informatii in
mod eficient sau nu stiu ce sa faca cu ele.
Cand emotiile coplesesc puterea de concentrare, este blocata de fapt capacitatea
mintala cognitiva, pe care savantii o numesc si “memoria functionala”.
Pe de alta parte trebuie luata in considerare si rolul motivarii positive- indreptarea
sentimentelor spre entuziasm(ex: sportivii de performanta, muzicienii, sahistii).
In masura in care suntem motivati simtind un entuziasm sau o placere pentru ceea
ce facem sau chiar si un grad optim de neliniste- vom fi propulsati spre reusita.

Controlarea impulsurilor: testul prajiturii


Testul a facut pentru un copil de patru ani: daca asteapta sa se faca unele
comisioane, va primi doua prajituri. Daca nu poate astepta, va primi una- chiar atunci. (pe
loc).
Aceasta e o provocare pentru un copil de patru ani. In functie de ce alege el, poate
fi graitor- ofera o interpretare a caracterului, dar si a traiectoriei in viata.
Nu exista un talent psihologic mai important decat a rezista la impulsuri, aceasta
fiind baza autocontrolului emotional.
Copiii au fost nevoiti sa astepte 15-20 minute- unii si-au acoperit ochii, au vorbit
intre ei , au cantat, unii au si adormit, toti acestia primind apoi cele doua prajituri, altii
imediat ce a iesit persoana care facea experienta au si insfacat cate o prajitura.
Cei care au rezistat ispitei la patru ani au devenit intre timp adolescenti mult mai
competenti d.p.d.v. psihologic.

Dispozitii proaste, gandire proasta


Exemplul il constituie o mama ce isi face griji pentru fiul ei, care a inceput sa
joace in echipa de fotbal. Ea crede ce o data si-o data tot va avea un accident, asa ca nu
mai merge cu el la meciuri, chiar daca acesta va fi dezamagit.
Mama uemeaza o terapie pentru anxietate. Ea nu mai este libera sa aleaga, grijile
ii coplesesc ratiunea.
Anxietatea submineaza interesul. Predilectia pentru ingrijorare duce la o mai slaba
performanta la invatatura. Daca ne preocupa griji cum ar fi posibilitatea de a pica la teste,
suntem mai putin atenti la felul in care am putea gasi rapunsurile.
O stare usor exaltata- hipomania, pare ideala pentru scriitori si alti creatori. Daca
se scapa de sub control, ea devine direct nebunie.
Buna dispozitie sporeste capacitatea de a gandi flexibil si mai complex, solutiile
problemelor fiind gasite mai usor.
Cutia Pandorei si Pollianna: forta gandirii positive
Atunci cand se face o comparatie intre studentii cu aptitudini intelectuale
echivalente in functie de rezultatele la invatatura, ceea ce ii face sa difere e speranta.
Cercetatorii recenti au descoperit ca speranta inseamna mai mult decat un leac.
Snyder o defineste mai précis ca fiind: “credinta ca exista vointa si posibilitatea de a-ti
atinge scopurile, indifferent cum ar fi ele”.

Optimismul: marele innovator


Optimismul, ca si speranta insa un orizont de asteptare comfirm caruia, in general,
lucrurile se rezolva pana la urma in viata, in ciuda obstacolelor si frustrarilor.
Din punct de vedere al inteligentei emotionale, optimismul este o atitudine care ii
impiedica pe oameni sa cada in apatie, deznadejde sau deprimare intr-un moment mai
dur.
Seligman spune ca optimistii considera ca un esec se datoreaza unei situatiii care
poate fi schimbata, asa incat data viitoare vor reusi,
Ca si in cazul sperantei , optimismul prezice reusite la invatatura.
O perspectiva pozitiva sau negative poate fi o trasatura temperamentala innascuta.
Optimismul si speranta pot fi si dobandite insa. Ceea ce sustine ambele trasaturi positive
este viziunea ceea ce psihologii numesc eficacitate personala; convingerea ca esti stapan
pe intamplarile vietii tale si ca poti face fata provocarilor cu care esti confruntat.

Transa: neurologia maiestriei


Descrierea unui compositor: “Te afli intr-o stare de extaz intr-o asemenea masura
incat simti ca aproape nu existi.Am trait asemenea momente de multe ori. Parca mana
este desprinsa de trupul meu si nu am nimic de-a face cu ceea ce se intampla. Stau doar si
ma uit si ma minunez. Totul decurge de la sine”.
Starea aceasta, traita de alpinisti, campioni la sah, chirurgic, baschetbalisti,
ingineri, directori etc, se numeste “transa”, asa i-a spus Mihaly Csikszentmihalyi,
psiholog la Universitatea din Chicago.
Sportivii numesc o asemenea stare de gratie “zona” pe care o ating atunci cand
rezultatele lor extraordinare par a fi obtinute fara efort, publicul si ceilalti competitori
disparand pentru o clipa, intr-un moment binecuvantat care ii absoarbe cu totul.
Capacitatea de a intra intr-o asemenea transa este, de fapt, un moment de
inteligenta emotionala maxima. Transa este o stare de uitare de sine, opusa contemplarii
negative sau ingrijorarii.
Cai de a intra in transa:- concentrarea maxima, intentionata a atentiei asupra
actiunii de indeplinit;
- odata instalata, aceasta concentrare are propria sa
putere, care detaseaza acea persoana de tulburarile
emotionale.

Invatatul si transa: un nou model de educatie


Asa cum transa este o necessitate pentru maiestria intr-o anumita arta sau profesie
ori intr-un mestesug, tot asa este si cu invatatul. Elevii care intra in aceasta transa pentru a
invata mai bine isi depasesc potentialul masurat prin testele anterioare.
Howard Gardner, psihologul de la Harvard care a dezvoltat teoria inteligentelor
multiple, considera transa si starile pozitive care o clasifica astfel drept cea mai sanatoasa
cale de a-i invata pe copii, motivandu-i din interior si nu cu amenintari sau promisiuni de
recompense.
In general, acest model al transei sugereaza ca stapanirea unui talent sau a unui set
de cunostinte ar putea sa aiba loc de la sine, pe masura ce copilul este atras in zonele care
ii plac.

7.Radacinile empatiei
Empatia se construieste pe constientizarea de sine; cu cat suntem mai mai deschisi
fata de propriile noastre emotii, cu atat suntem mai capbili sa interpretam sentimentele
altora.
Dezorientati de propriile lor sentimente, alexitimicii sunt la fel de uluiti cand
ceilalti isi exprima sentimentele fata de ei. Absenta empatiei este detectata la psihopatii
criminali, la violatori si la cei care molesteaza copiii.
In masura in care mintea rationala inseamna cuvinte, empatia inseamna nonverbal.

Cum actioneaza empatia


Rezultatele unui studiu au sugerat ca radacinile empatiei se afla undeva in prima
copilarie: un copil de 9 luni a vazut un alt copil cazand si a izbucnit in plans; un baietel
de un an si trei luni s-a dus sa-si ia jucaria de la prietenul lui, care a inceput sa planga si
din cauza aceasta baietelul i-a dat inapoi ursuletul prietenului sau.
La cateva luni dupa nastere, sugarii reactioneaza la orice le se intampla in jurul lor
ca si cum li s-ar intampla lor. Pe la un an si ceva, incep sa inteleaga ca suferinta nu le
apartine.
Teoria lui Titchener sustine ca empatia isi are baza intr-un fel de imitatie fizica a
nefericirii altora, ceea ce evoca sentimente in persoana respective.

Copilul bine racordat


Daniel Storn, psihiatru, a facut un studio si a tinut-o sub observatie pe Sarah, o
mamica de 25 de ani si pe gemenii acesteia: Mark si Fred. Ea avea impresia ca Mark ii
semana mai mult, de aceea cei doi erau tratati un pic diferit. La varsta de trei luni a
baietilor, Sarah incerca adesea sa intalneasca privirea lui Fred, acesta reactionand,
devenind mai empatic. Un an mai tarziu, Fred era clar mai speriat si mai dependent decat
Mark(acesta nu voia sa piveasca pe nimeni in ochi).
Stern considera ca cele mai importante lectii de viata emotionala sunt date in
asemenea momente de intimitate.

Pretul racordarii gresite


Absenta prelungita a racordarii dintre parinte si copil duce la un chin emotional
ingrozitor pentru acesta din urma.
In mod similar, copiii pot ajunge sa favorizeze o gama nefericita de emotii, care
vor genera dispozitii pe masura.
Costul emotional al lipsei unei racordari in copilarie poate fi unul foarte mare
pentru tot restul vietii si nu doar pentru copil.
Neurologia empatiei
Leslie Brothers, psihiatru la Institutul de Tehnologie din California, care se ocupa
de biologia empatiei, realizand atat descoperirile neurologice cat si studiile comparative
pe animale, a subliniat ca nucleul amigdalian si legatura dintre acesta si zona asociativa a
cortexului visual constituie cheia circuitului la nivelul creierului de care e lagata empatia.
Cea mai exacta empatie s-a produs in cazul sotilor si sotiilor a caror proprie
fiziologie o urmarea exact pe aceea a partenerului la care se uita. Adica atunci cand
partenerul reactiona transpirand masiv, la fel reactiona si celalalt. Trupul lor imita
reactiile fizice ale partenerului de viata.
Empatia presupune suficient calm si receptativitate, astfel incat semnalele subtile
ale sentimentelor celuilalt sa poata fi receptionate si imitate de catre propriul creier
emotional.

Empatia si etica: radacinile altruismului


John Doune vorbeste despre legatura dintre empatie si afectiune: suferinta altcuiva
devine a ta.
Atitudinea empatica este mereu antrenata in judecati morale, in dileme morale care
implica potentiale victime.
Hoffman crede ca exista un fel de progres firesc al empatiei inca din cea mai
frageda copilarie.
Empatia subliniaza multe fatete ale judecatii morale si ale faptei. Una ar fi “mania
empatica”, pe care John Stuart Mill o descrie ca fiind “sentimental firesc revansard…care
se formeaza la nivelul intelectului si al simpatiei. O alta situatie este atunci cand o
persoana din afara este suficient de impresionata ca sa intervina in favoarea unei
victime.”

Viata fara empatie: ce este in mintea celui care molesteaza;


moralitatea sociopatului
De obicei, empatia le lipseste celor care comit cele mai oribile crime. Profilul
psihologic al violatorilor, al celor care molesteaza copii si al celor care dau spargeri
extreme de violente este acelasi: ei sunt incapabili de empatie.
Ciclul incepe atunci cand agresorul este foarte suparat: furios, deprimat, singur.
Atacatorul care cauta mangaiere in fantezia favorite doreste de obicei o prietenie calda cu
un copil; fantezia devine sexuala si sfarseste prin masturbare. Atacatorul incepe sa se
gandeasca cum ar putea sa-si puna in practica fanteziile erotice, spunandu-si ca exista
justificari, ca de exemplu: “De fapt, nu-i fac niciun rau copilului, pentru ca nu sufera din
punct de vedere fizic”. Aceasta detasare emotionala caracterizeaza tot ceea ce urmeaza.
Psihopatia, incapacitatea de a simti empatia sau vreo compasiune de orice fel sau
macar de a avea o tresarire de constiinta, este una din cele mai uluitoare lipsuri
emotionale.

8. Artele sociale
Exemplul este acela dintre doi frati, Len si Jay, primul de 5 ani, iar al doilea de 2
ani si jumatate. Se jucau amandoi cu piesele de lego atunci cand Len s-a infuriate ca Jay
ii incurca piesele si l-a Muscat. Auzindu-l mama pe Jay plangand, vine si-l cearta pe
Lencare izbucneste si el in plans.
Jay, desi initial era partea vatamata, devine atat de preocupat de lacrimile fratelui
sau, incat se linisteste. Adopta o atitudine maternal incercand sa-l calmeze pe Len, dar
degeaba. Atunci adopta o alta tactica strangand piesele de lego de pe jos si incearca sa-I
distraga atentia fratelui sau cu o masinuta.
Pentru a manifesta o asemenea putere interpersonala, copiii trebuie sa ajunga la un
nivel de autocontrol, inceputul dezvoltarii acelei capacitate de a-si potoli mania si
supararea, impulsurile si enervarile.

Manifestati-va emotiile
Paul Ekman a studiat reactiile faciale ale studentilor la un film infiorator despre
ritualul circumciziei aborigenilor adolescenti. Cand studentii au urmarit acest film in
prezenta unei persoane ce reprezenta o autoritate, fetele lor dadeau doar vagi semne de
reactie. Dar atunci cand au crezut ca sunt singuri, chipurile lor s-au contorsionat,
dovedind un amestec de chin, disconfort, spaima si dezgust.
Reguli de baza in privinta modalitatii de exprimare:
- minimalizarea exprimarii emotiei (ca si in cazul
studentilor din exemplul de mai sus);
- exagerarea a ceea ce simte cineva, prin exacerbarea
expresiei emotionale;
- inlocuirea unui sentiment cu altul (atunci cand este
nepoliticos sa refuzi).

Expresivitatea si contaminarea emotionala


La inceputul razboiului din Vietnam, un pluton american s-a refugiat intr-o
plantatie de orez in toiul unui schimb de focuri. In toiul luptei, sase calugari se indreapta
spre ei, intrand exact in zona de lupta. Nimeni nu i-a impuscat, dupa ce au trecut, apoi,
toti si-au pierdut orice chef de lupta. Calmul calugarilor i-a molipsit si pe ceilalti. Acest
lucru ilustreaza ca emotiile sunt contagioase.
Imitarea de zi cu zi a sentimentelor este de obicei destul de subtila. Ulf Dimberg,
cercetator suedez de la universitatea din Uppsala, a constatat ca atunci cand oamenii vad
un chip zambitor sau unul furios, propriul lor chip reda semne ale aceleiasi dispozitii prin
usoare modificari ale muschilor faciali.
A stabili tonul emotional de interactiune este intr-un fel o dovada de dominare la un
nivel profund sau intim; acest lucru insa determinand stari emotionale a celeilalte
persoane.

Originile inteligentei sociale


Intr-o gradinita cativa copii alearga pe iarba. Regie se impiedica, se loveste si
plange. Ceilalti continua sa alerge, cu exceptia lui Roger, care se opreste, isi freaca
propriul genunchi si striga: “Si eu m-am lovit la genunchi!”. Roger este citat ca avand o
inteligenta interpersonala exemplara si apare intr-un studio facut de Thomas Hatch.
Componentele inteligentei interpersonale, identificate de Hatch si Gardner:
-organizarea grupurilor- calitate esentiala pentru un conducator( talent remarcat la
regizori, ofiteri etc);
-negocierea solutiilor- talentul mediatorului care previne conflictele si le rezolva;
-relatiile personale- talentul lui Roger; empatia si stabilirea unor legi interumane;
-analiza sociala- capacitatea de a detecta sau e a presupune sentimentele celorlalti,
motivele si ingrijorarile lor.

Semnele incompetentei din punct de vedere social


Cecil era un adevarat expert in studii in limbi straine, un neintrecut traducator, insa
parea lipsit de cele mai elementare calitati pentru viata in societate, incapabil de cele mai
simple schimbari sociale. Se simtea bine doar in prezenta fratelui mai mare, care reusea
sa amelioreze oarecum situatia cand acestia ieseau impreuna. Psihologul Lakin Phillips
sustine ca problema lui Cecil isi radacinile in esecul sau din copilarie de a invata cele mai
elementare lectii de interactiune sociala.
Disemie- incapacitate de a detecta mesajele nonverbale.
Copiii care interpreteaza gresit aluziile emotionale au tendinta sa nu se descurce
prea bine la scoala, desi potentialul lor la invatatura este bun, conform testelor IQ.

“Nu te putem suferi”: pragul abordarii


Descoperirile au aratat ca este extreme de important pentru adaptarea in societate sa
se observe, sa se interpreteze sis a se reactioneze in raport cu aluziile emotionale sau
interpersonale.
Pentru ca acest moment de trecere a pragului de intrare intr-un grup este atat de
important pentru un copil, cercetatorii l-au numit “un diagnostic foarte précis…care
scoate rapid in evidenta diferenta de talent social”.

Inteligenta in relatiile emotionale: studiu de caz


In testarea calitatilor sociale, cel mai important este sa stim sa calmam emotiile
negative ale celorlalti, reprezinta culmea maiestriei.
Terry Dobson, in 1950, a fost printre primii americani care au studiat artele
martiale in Japonia si anume aikido. Intr-o zi se intorcea acasa cu un tren, cand a urcat un
muncitor violent, beat si murdar. Acesta a inceput sa-i terorizeze pe pasageri. Terry a
simtit nevoia sa intervina. In timp ce se indrepta spre muncitor, s-a auzit un glas vesel
strigand “hei!”. Era vocea unui batranel care a intrat in vorba cu muncitorul, a aflat ca
bause sake si din ce motiv bause si a inceput sa-si povesteasca fiecare ce avea pe suflet,
chipul acestuia incepand sa se mai imblanzeasca.
Asta inseamna sa ai geniu in relatiile emotionale.

Partea a treia: Inteligenta emotionala aplicata


9. Dusmani intimi

Freud remarca fata de discipolul sau Erikson faptul ca a iubi si a munci sunt cele
doua capacitate umane care determina maturitatea completa. Insa rata divorturilor
sugereaza ca acestea doua nu sunt de ajuns, rata fiind in anul 1890 de 10% si ajungand in
anul 1990 de 67%.
Legaturile dintre sot si sotie au fost recent analizate cu o mai mare precizie.
Masuratorile arata care sunt fortele emotionale care pastreaza o casnicie sau o distrug.
Greselile apar de la bun inceput din pricina diferentelor dintre lumea emotionala a fetelor
si cea a baietilor.
Casnicia lui si a ei: radacinile se afla in copilarie
Baietii si fetele invata lucruri total diferite despre felul in care sa-si stapaneasca
emotiile. Parintii, in general, discuta emotiile mai mult cu ficele, decat cu fiii.
Leslie Brody si Judith Hall sustin ca acest lucru se intampla probabil pentru ca
fetele isi dezvolta mai rapid si mai usor limbajul decat baietii.
Aceste contraste apar si in perioada de scoala. Fetele devin “apte sa interpreteze
atat semnele emotionale verbale cat sip e cele nonverbale, sa-si exprime si sa-si comunice
sentimentele”, iar baietii sunt apti sa “minimalizeze emotiile care duc la vulnerabilitate,
sentimente de vinovatie, teama sau durere”.
Femeile sunt mai empatice decat barbatii.
Tacerea crescanda a sotilor se datoreaza si faptului ca barbatii sunt mai optimisti in
privinta casniciei lor, in vreme ce sotiile se preocupa de toate problemele care apar.

Neajunsurile din casnicie


Intocmirea unei harti a neajunsurilor ce pot duce un cuplu la divort a avut un rol
primordial in privinta inteligentei emotionale si a importantei sale in supravietuirea unei
casnicii.
Intr-o casnicie sanatoasa, barbatul si nevasta se simt liberi sa-si exprime
nemultumirile.
Diferenta dintre reprosuri si critici directe la persoana este una simpla. Intr-un
repros, sotia specifica faptul care a nemultumi-to si critica fapta sotului ei si nu pe el.
Exprimarea aceasta dovedeste inteligenta emotionala, dar nu cu un ton violent sau pasiv.
Critica si dispretul sau dezgustul devenite obisnuinta in viata de cuplu sunt semne
de pericol, pentru ca indica faptul ca sotul sau sotia si-au judecat in gand cat se poate de
tare partenerul de viata.

Ganduri toxice
Aaron Beck, fondatorul terapiei cognitive, da un exemplu de gandire ce poate otravi
o casnicie- atunci cand copiii nu sunt cuminti, fiecare din parinti se gandeste ca celalalt
poarta vina in ceea ce priveste educatia lor.
Aceste ganduri sunt foarte puternice(odata ce unul din soti se conside vactima), ele
declanseaza sistemul de alarma neural.
Virulenta cea mai mare a acestor ganduri otravitoare se constata la sotii violenti din
punct de vedere fizic cu sotiile lor.

Potopul: scufundarea casniciei


Gottman foloseste un alt termen- potopul- referitor la o tulburare emotionala; sotii
si sotiile lor sunt atat de coplesiti de negativisul partenerului si de propria lor reactie fata
de acesta, incat ii cuprind sentimente cumplite, scapate de sub control(aceasta potopire
este un blocaj emotional care se prelungeste de la sine).
Acesta e punctual de cotitura cal mai periculos al unei casnicii, o schimbare
catastrofala intr-o relatie. Partenerul potopit ajunge sa gandeasca tot ce e mai rau despre
celalalt, interpretand mereu tot ceea ce face acesta intr-o lumina negativa.

Barbatii: sexul vulnerabil


Sotii divedesc o mai mare intensitate a spiritului negative decat sotile lor; barbatii
cad mai usor prada acestui potop decat femeile, ca reactie la reprosurile partenerului.
Cand sotii se izoleaza, ei declanseaza potopul asupra sotiilor lor, care se simt
complet descurajate. Pe masura ce carturile in casnicie se intensifica, ele pot scapa usor
de sub control.

Al lui si al ei: sfat matrimonial


Barbatii si femeile au nevoie de reglari emotionale diferite.
Pentru barbate, sfatul ar fi sa nu devina parte intr-un conflict, ci sa inteleaga ca
atunci cand sotiile lor le aduc in discutie o nemultumire sau o neintelegere, o pot face ca
pe un act de iubire, incercand sa pastreze relatia sanatoasa.. De asemenea, trebuie sa aiba
grija san u scurt-circuiteze discutia, oferind prea curand o solutie practica, dand dovada
de empatie in raport cu sentimentele ei.
Pentru femei, ar trebui sa faca un efort si sa aiba grija sa nu-si atace sotii; este de
ajutor ca reprosurile sotiei sa fie incluse intr-un context mai larg, in care isi reafirma
inclusiv iubirea fata de soti.

Cearta sanatoasa
Un articol din ziar era despre cuplul Lenick. El voia sa vada un meci la stiri. In
vreme ce el si-a adjudecat meciul, ea a luat un pistol din dormitor si l-a impuscat de doua
ori. Ea a fost acuzata de atac de maxima gravitate si eliberata a contra a 5 000 de dolari,
iar el si-a revenit dupa atac.
Ceea ce le lipseste in mod special cuplurilor care ajung la divort este incercarea
unuia de a detensiona atmosfera presupusa de o cearta.
 Calmarea: Unul din talentele-cheie intr-o casnicie este ca partenerii sa invete sa-si
calmeze sentimentele de nemultumire.
 Vorbitul in gand pentru indepartarea admosferei otravite.
 Cum sa asculti si sa vorbesti fara a aborda un ton defensiv.Ascultatul este un
talent datorita caruia cuplurile raman impreuna. Una dintre metodele eficiente
pentru o ascultare emotionala atenta se numeste “oglindire” si se foloseste foarte
des in terapia pentru recuperarea cuplului.
Comunicarea deschisa nu inseamna teroare, amenintari sau insulta si nici nu lasa
loc pentru una dintre nenumaratele formule defensive.
Respectul si iubirea dezarmeaza gesturile estice din casnicie si din viata, in
general.
● Exersarea: daca o reactie emotionala pozitiva nu ne este familiara sau am extras-
omai putin,ea devine foarte greu de aplicat in momente de criza.
Aceste antidoturi ale destramarii casniciei sunt un mic remediu educational la
nivelul inteligentei emotionale.
10. Conducand cu inima
Melburn McBroom era un sef dominator si pilot de linie. In 1978, intr-o zi, se
afla in avion si se pregatea de aterizare, cand a observat o problema, iar atunci s-a invartit
deasupra pistei la mare altitudine incercand sa remedieze problema. Rezervorul s-a golit,
dar copilotii se temeau atat de mult de el incat nu i-au spus nimic. Avionul s-a prabusit,
decedand zece oameni.
Exista un pret de platit pentru nivelul foarte scazut al inteligentei emotionale la
locul de munca. A sti sa conduci nu inseamna a sti sa domini, ci a sti sa convingi oamenii
sa munceasca pentru un scop comun.

Critica este o slujba


Intr-o companie, toata lumea este parte dintr-un sistem, deci feedback-ul este
esential pentru organizarea acesteia, respective schimbul de informatii pe care ii
face pe oameni sa afle daca ceea ce realizeaza ei merge bine sau e nevoie de o
reglare, de o modernizare sau de o redirectionare.
Critica este una din cele mai importante misiuni ale unui manager. Totodata, e
una din cele mai temute misiuni si poate distruge tot.
Felul cum se aduc criticele si cum sunt ele primate determina pe termen lung cat
sunt oamenii de satisfacuti la locul de munca si cei cu care se lucreaza si cei de
fata de care se raspunde.

Cea mai nefericita modalitate de a motive pe cineva:


Cea mai intalnita critica distructiva la locul de munca este: “Ai dat-o in bara”,
spusa pe un ton dur, sarcastic, furios. Persoana care primeste aceasta critica se simte
neajutorata si suparata. Ea evidentiaza o intelegere a sentimentelor declansate la cei
carora le este adresat si un efect devastator asupra sentimentelor care stau la baza
motivarii, a energiei si a increderii in ducerea la bun sfarsit a unei indatorari profesionale.
Arta criticii: Acest tip de critica facuta cu arta se concentreaza asupra a ceea ce
persoana a facut si poate face si nu asupra reinmarcarii unui defect dintr-o treaba prost
facuta.
Harry Levison, a sfatuit:
- Fiti la biect- mentionati-i persoana ce a facut bine si ce
a facut prost si cum s-ar putea modifica situatia.
- Oferiti o solutie;
- Fiti prezenti;
- Fiti sensibili.

Cum te descurci cu diversitatea


In toate companiile din America s-au facut seminarii despre avantajele clientei
multirasiale, deoarece chiar si cei care au prejudecati trebuie sa inteleaga ca ele trebuie
depasite, iar angajatii sa reactioneze ca si cum nu le-ar avea.
Barbatii albi nu mai formeaza grupul dominant, ei devenind o minoritate in
America.
Radacinile prejudecatilor: Prejudecatile sunt un fel de date emotionale dobandite
inca de la cele mai fragede varste, facand ca aceste reactii sa fie foarte greu de eradicate
in intregime.
Toleranta zero pentru intoleranta:
Inchiderea ochilor in fata prejudecatilor duce la aparitia discriminarilor.
Pentru ca aceste cercetari asupra prejudecatilor sa duca la adevarate lectii de
comportament la nivelul companiilor trebuie ca oamenii sa fie incurajati sa demaste chiar
si actele minore de discriminare sau de hartuire.

Talentul organizatoric si IO-ul grupului


Forma cea mai rudimentara de organizare a unei echipe este sedinta, care nu
poate fi evitat de sefi.
Exista in sedinta un IQ al grupului, ce insumeaza talentele si capacitatile celor
implicati. Cel mai important nu este IQ-ul academic, ci mai curand al inteligentei
emotionale.
Maximizarea excelentei in a produce ceva: membrii sunt in stare sa creeze o stare
de armonie.

11. Minte si medicina


In lumea bolii, emotiile detin suprematia, iar frica este singurul gand. Un om
poate fi atat de fragil din punct de vedere emotional atunci cand sufera de ceva, pentru ca
starea lui mentala de bine se bazeaza in parte pe iluzia de invulnerabilitate. Boala, mai
ales una grava, distruge aceasta iluzie si naruie premise conform careia lumea lui este una
a existentei in deplina siguranta.
Problema apare atunci cand personalul medical ignora felul in care reactioneaza
pacientii din punct de vedere emotional. Sistemul medical modern este mult prea lipsit
adesea de inteligenta emotionala. De prea multe ori personalul medical e grabit sau
indifferent fata de disperarea pacientilor.

Mintea trupului: felul in care emotiile influenteaza sanatatea


Robert Ader, psiholog, a descoperit ca sistemul imunitar poate invata multe, la
fel ca si creierul.
Sistemul imunitar este “creierul trupului”, cum il numea neurologul Francisco
Varela. Celulele imunitare circula in sange prin intreg trupul, intrand practic in contact cu
toate celelalte celule. Celulele pe care le recunosc le lasa in pace, pe celelalte le ataca.
Psihoneuroimunologia studiaza subiectul si a devenit o stiinta medicala de frunte.
Sistemul nervos nu numai ca stabileste legatura cu sistemul imunitar, dar este
esential pentru o functionare corecta a acestuia din urma.

Emotiile toxice: date clinice


Camran Nezhat, chirurg specialist in ginecologia laparoscopica, a spus ca daca o
persoana ii spune ca a intrat in panica in ziua in care trebuie sa se opereze sin u mai vrea
acest lucru, anuleaza operatia: “Fiecare chirurg stie ca oamenii foarte speriati pot avea
probleme foarte grave in timpul operatiei. Pot sangera prea tare, pot face o infectie sau
alte complicatii”.
Un studiu facut pe cateva mii de barbate si femei a confirmat ca emotiile
perturbatoare dauneaza sanatatii, intr-o oarecare masura.
Cand mania este sinucidere curate: au fost studiati niste pacienti care au suferit
deja un infarct si se punea problema daca mania a avut un impact semnificativ asupra
functionarii inimii lor. In momentul in care pacientii povesteau incidentele care i-au
infuriat, pomparea sangelui in inima scadea cam cu cinci procente. Mania se pare ca este
acea emotie care dauneaza cel mai mult inimii.
Stresul: o anxietate exagerata si nelalocul ei
Anxietatea este emotia cu cea mai mare importanta, ca dovada stiintifica a legaturii dintre
declansarea unei boli si vindecarea ei. Crizele repetate de anxietate dovedesc un
nivelmare de stres.
Costurile medicale ale depresiei: depresia joaca un rol important in alte boli, mai
ales in inrautatirea lor. Simptomele depresiei(la cei deja bolnavi) le sunt confundate cu
usurinta cu semnele altor boli.

Avantajele medicale ale emotiilor pozitive


Ceea ce confera emotiile pozitive pare destul de greu perceptibil, dar facandu-se
studii pe un mare numar de persoane, se pot desprinde cateva efecte din masa de variabile
complexe, care afecteaza cursul bolii.
Pretul pesimismului si avantajele stapanismului: ca ruda apropiata a
optimismului, speranta- are puterea vindecatoare. Cei care au multa speranta este firesc sa
depaseasca mai usor marile incercari, inclusiv probele medicale.
Cu putin ajutor din partea prietenilor: valoarea medicala a relatiilor interumane
Tacerea se adauga si ea pe lista riscurilor emotionale periculoase pentru sanatate. Izolarea
sociala dubleaza riscurile de imbolnavire sau de deces.
Forta vindecatoare a sprijinului emotional: se pare ca a spune tot ce avem pe
suflet ajuta, devine chiar un bun medicament atunci cand apar probleme cu inima.

Aportul inteligentei emotionale la ingrijirile medicale


Multe dintre nevoile emotionale ale pacientilor nu sunt satisfacute de stilul
actual de practicare a medicinei.
Tehnicile de relaxare pot sa-i ajute pe pacienti sa depaseasca neplacerile ce
insotesc unele simptome, precum si emotiile care declanseaza sau exacerbeaza
simptomele.
Relaxarea si yoga sunt de asemenea miezul unui program innovator pentru
tratarea bolilor de inima.

Spre o medicina careia sa-i pese


1. Ajutarea oamenilor astfel incat ei sa-si stapaneasca mai bine supararile- este o
forma de prevenire a imbolnavirilor.
2. Multi pacienti ar avea de castigat considerabil daca nevoile lor psihologice ar fi
satisfacute odata cu cele care presupune doar o ingrijire medicala.
Tratarea emotionala a pacientilor stresati, dupa cum arata primele dovezi, poate
insemna si o economie de bani sau prevenirea si instalarea bolii.
Partea a patra: Oaze de oportunitati
12. Creuzetul familiei

Viata in familie este prima noastra scoala pentru dobandirea cunoasterii


emotionale. Felul in care un cuplu isi stapaneste sentimentele- pe langa felul cum isi
trateaza copilul- poate oferi lectii foarte eficiente pentru copii, care sunt ascultatori
neintrecuti, ce sesizeaza schimburile emotionale cele mai subtile din cadrul familiei.
Tipare emotionale inadecvate de care au dat dovada parintii:
•ignorarea tuturor sentimentelor: parintii trateaza supararea emotionala a
copilului ca pe un lucru neinsemnat;
•a fi prea indulgent: parintii se straduiesc sa calmeze toate supararile si
vor folosi, de exemplu, tocmelile sau mita pentru a-i impiedica pe copii sa fie tristi sau
suparati;
•manifestarea dispretului, lipsa de respect fata de sentimentele copilului:
parinti care vesnic nu sunt de acord cu ce se intampla.

Pe propriile picioare- heart start


Abilitatile emotionale pe care copiii le dobandesc ulterior in viata se bazeaza pe
cele formate in primii ani.
Sapte elemente cheie pentru capacitatea de a sti cum sa invete a copilului:
1. Incredere- in faptul ca va reusi cu siguranta in ceea ce incearca;
2. Curiozitate- descoperirea unor lucruri noi;
3. Intentie- a actiona cu o anumita perseverenta;
4. Control de sine- a controla actiunile conform varstei;
5. Raportare- implicarea alaturi de altii;
6. Capacitatea de a comunica- de a schimba idei, sentimente si concepte cu ceilalti;
7. Cooperare- echilibrul ideilor proprii cu ale celorlalti.

Dobandirea elementelor emotionale fundamentale


Toate micile schimburi dintre parinti si copil au un subinteles emotional si,
odata cu repetarea unor mesaje de-a lungul anilor, copiii isi formeaza o baza a
perspectivei emotionale si a capacitatii lor emotionale.
S-a constatat ca neglijarea copiilor mici este cel mai rau lucru; acestia devin
anxiosi, neatenti si apatici, alternand agresivitatea cu izolarea.

Cum poti creste o bruta


Exista o lectie in privinta egresivitatii si despre cum se transmite de la o
generatie la alta. Cei care la varste mai mari creaza probleme au fost crescuti de
parinti care i-au disciplinat in mod arbitrar si mereu prea sever; acestia cand ajung la
randul lor parinti, ei repeta modelul mostenit.

Maltratarea: disparitia ampatiei


Maltratarea- bataile repetate datorate dispozitiilor proaste in care se afla
parintii- distruge inclinatia fireasca a copilului spre empatie.
Copiii maltratati ii trateaza pe ceilalti asa cum au fost si ei tratati; ei au tendinta
de a fi nepasatori atunci cand, la joaca, vreun copil se loveste sau plange; ei tind sa
adopte o raceala permanenta, care culmineaza cu brutalitatea.
Incapacitatea de a manifesta empatie se repeta uneori generatii de-a randul, cu
parinti brutali care la randul lor au fost maltratati de proprii parinti in copilarie.

13. Trauma si reinvatarea emotionala


Patrick Purdy a aparut cu un pistol in curtea scolii in care si el a invatat si a
inceput sa imprastie timp de sapte minute gloante. Atunci cand a ajuns politia 5 copii
erau pe moarte, 29 raniti si intre timp si el s-a impuscat.
In lunile urmatoare, jocul “Purdy” aparuse la scoala elementara, atat la baieti,
cat si la fete. Cele mai profunde cicatrice ale scolii nu se aflau in cladire, ci in psihicul
copiilor si al personalului, care incercau sa-si duca viata mai inainte.
Cateva saptamani bune, copiii au fost inspaimantati pana si de oglinzile din
dormitoare. Amintirile traumatizante devin declansatori mintali, gata sa dea alarma la
cel mai mic semnal care ar putea insemna ca un moment cumplit este pe cale sa se
repete.

Groaza inghetata in memorie


Tulburarea de stres posttraumatie reprezinta o scadere periculoasa a nivelului la
care centrul neural da alarma, facand persoana respectiva sa reactioneze la momente din
viata ca si cum unele ar fi de mare criza.
Cu cat evenimentele care declanseaza blocarea nucleului amigdalian sunt mai
brutale, mai socante si mai oribile, cu atat amintirea se sterge mai greu.
Persoana neajutorata este cea care risca sa sufere ulterior de o tulburare de stes
posttraumatic.

Tulburarea de stres posttraumatic ca tulburare limbica


Principalele simptome ale fricii dobandite- inclsiv cele mai intense ale
tulburarii de stres posttraumatic- se datoreaza schimbarilor din circuitul periferic, ce se
concentreaza asupra nucleului amigdalian.
Substantele neurochimice: adrenalina si nonadrenalina mobilizeaza trupul in
cazul unui moment de criza si dau o forta speciala amintirilor.
ACTH- principalul hormon al stresului; corpul il secreta pentru a se mobiliza in
situatia de criza.

Reinvatarea emotionala
Conditionarea fricii este denumirea pe care o folosesc psihologii pentru
procesul prin care ceva ce in ultima instanta nu este amenintator devine inspaimantator,
pentru ca in mintea persoanei afectate se asociaza cu ceva cumplit.
In tulburarea de stres posttraumatic, reinvatarea spontana nu mai are loc. Frica
initiala incoltita in nucleul amigdalian nu dispare complet.
Reeducarea creierului emotional
Schimbarile la nivelul creierului in privinta tulburarii de stres posttraumatic nu
sunt reversibile si oamenii isi pot reveni chiar si din cele mai cumplite traume
emotionale(ex. Cei care au supravietuit Holocaustului).
In vreme ce adultii care au trecut prin traume coplesitoare pot suferi un fel de un
fel de amorteala psihica, de blocare a memoriei sau a senzatiilor in raport cu o anumita
catastrofa, adesea psihicul copiilor trateaza cu totul altfel problema.
Amintirile puternice care ii preocupa pe copii se strecoara in desenele, ca si in
gandurile lor. Desenatul in sine este o terapie, ce poate fi un inceput de stapanire a
traumei.

Reinvatarea emotionala si refacerea dupa o trauma


Medicatia le ofera pacientilor posibilitatea de refacere in asa fel incat ei sa-si dea
seama ca nu trebuie sa fie la dispozitia alarmelor emotionale ce-i cuprind odata cu o
anxietate inexplicabila.
O alta faza a vindecarii presupune repovestirea si reconstituirea intamplarii care
a creat teama intr-un mediu sigur, care permite circuitului emotional sa dobandeasca o
noua intelegere, una realista.
Reconstituirea unei vieti noi, cu relatii puternice bazate pe incredere si pe un
sistem de convingeri care sa aiba o logica chiar si intr-o lume in care se pot intampla
asemenea nedreptati, reprezinta semne ale succesului in reeducarea creierului emotional.

Psihoterapia ca educatie emotionala


Misiunea psihoterapiei este sa vindece tulburarea de stres posttraumatic, dar si
cicatricele emotionale de care suferim multi dintre noi.
Noi nu putem hotari cand sa avem iesirile noastre emotionale, dar avem un
control mai mare asupra duratei lor.
Lectiile emotionale, chiar si in cazul obiceiurilor celor mai inradacinate
dobandite inca in copilarie, pot fi remodelate. Invatarea emotionala este un proces de
durata, putand sa tina o viata intreaga.

14.Temperamentul nu este predestinat

Fiecare avem o anumita gama emotionala favorita, cu temperamentul ne nastem


in parte datorita loteriei genetice, care are o forta extraordinara de-a lungul vietii.
Jerome Kogan, psiholog la Harvard, a facut un studiu si sustine ca exista cel
putin 4 tipuri temperamentale: timid, indraznet, vesel, melancolic.
Kogan considera ca de fapt copiii care sunt prea sensibili si tematori se transforma
in adulti timizi si timorati.

Neurochimia timiditatii
Un prim indiciu asupra tiparului mostenit de copil vine din cat de dificil sau de
irascibil este sugarul si din gradul de tulburare din momentul in care este confruntat cu
ceva sau cu cineva necunoscut.
Un alt barometru al timiditatii e tacerea. Inceputurile crizelor de anxietate sunt
strans legate de perioada de pubertate.

Nu ma deranjeaza nimic: temperamentul vessel


Emotiile unora par ca si in exemplul dat de autor(si anume matusa sa), sa
graviteze un jurul unui pol pozitiv; acesti oameni sunt energici si amabili, in vreme ce
altii sunt pasivi si melancolici.
Richard Davidson a descoperit ca oamenii care au o activitate mai mare in lobul
frontal stang comparativ cu activitatea din lobul frontal drept, sunt din fire mai veseli.
Tendinta spre un temperament melancolic sau vessel, ca si spre timiditate sau
indrazneala apare in primul an de viata.

Imblanzirea nucleului amigdalian prea excitabil


Nu toti copiii tematori devin adulti izolati- temperamentul nu este predestinat.
Pentru copilul timid, ceea ce conteaza este felul in care este tratat de parintii sai si cum
invata sa isi depaseasca timiditatea innascuta.
Temperamentul fricos, sau orice alt temperament, poate sa fie parte a mostenirii
biologice a vietii noastre emotionale, dar nu suntem in mod necesar limitati la un anumit
meniu emotional de trasaturi mostenite.

Copilaria: o sansa unica


Thorsen Wiesel si David Hubel, neurosavanti, au facut demonstratia clasica a
impactului experientei asupra dezvoltarii creierului.
Daca un ochi al unui copil este acoperit cateva saptamani, acest fapt poate crea
un deficit in capacitatea vizuala a ochiului respectiv.

Sanse cruciale
Instalarea pubertatii marcheaza una din cele mai navalnice perioade de
specializare in creier. In vreme ce zonele senzoriale se maturizeaza in prima copilarie, iar
sistemul periferic la pubertate, lobii frontali continua sa se dezvolte pana catre sfarsitul
perioadei de adolescenta, intre 16 si 18 ani.
Una din lectiile emotionale esentiale, invatata in prima copilarie si slefuita pe
percursul anilor ce urmeaza, o reprezinta felul in care este calmat copilul atunci cand e
suparat.
O psihoterapie prelungita este, intr-un fel, un remediu pentru ceea ce s-a gresit
sau s-a ratat complet in perioada anterioara in privinta pregatirii copiilor.
Prin urmare,trebuie sa facem tot ce ne sta in putinta pentru a cultiva calitatile
emotionale esentiale inca de la bun inceput in viata copiilor.

You might also like