Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword
Like this
4Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Gasca de vara, gasca de semanatura,garlita mare

Gasca de vara, gasca de semanatura,garlita mare

Ratings: (0)|Views: 697|Likes:
Published by luii_bretelin

More info:

Published by: luii_bretelin on Feb 28, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, DOCX, TXT or read online from Scribd
See More
See less

02/14/2013

pdf

text

original

 
Gasca de vara
(Anser anser L.)
  
Alte denumiri: Gasca mare, gansac mare, gascan mare, boboc de
 
gasca mare.
 
Descriere: Este cea mai mare dintre gastele intalnite la noi in tara,
 
cantarind, de regula, intre 3 si 4 kg. Culoarea generala este bruna-cenusie, iar 
 
penele de contur sunt tivite cu alb, ceea ce o face sa para brazdata transversal
 
de dungi albe. Capul, gatul si pieptul sunt cenusii, iar subcaudalele albe.
 
Ciocul si pleoapele sunt de culoare roza-portocalie, cu unghia ciocului alba, iar 
 
picioarele sunt roz-rosietice. Doar puii, mai inchisi la culoare, au
 
picioarele galbene. Pupila ochiului este bruna. In zbor se observa, pe partea
 
anterioara a aripilor, cate o pata argintie, care nu se vede la alte gaste.
 
Naparlirea are loc in iunie-iulie, gasca de vara fiind incapabila de zbor 
 
 
pana cand ii cresc noile remige. In august penajul este complet refacut si pot
 
zbura atat exemplarele adulte, cat si puii.
 
Intre masculi si femele nu sunt deosebiri evidente.
 
Are vazul si auzul extrem de fine, fiind in general foarte prudenta.
 
Sunetele emise sunt asemanatoare cu cele ale descendentei
 
sale domestice.
 
Habitat: Este specie de pasaj si oaspete de vara care soseste in
 
Romania in luna februarie, venind din nordul Africii unde ierneaza. Pleaca de
 
la noi, in luna noiembrie, dar sunt si exemplare, putine la numar, care ierneaza
 
in tara noastra. In timpul pasajului stolurile de gaste zboara in forma de "V"
 
neregulat. Aceste stoluri sunt conduse, in general, de un gascan batran.
 
O mare parte dintre gastele mari cuibaresc la noi in Delta Dunarii, dar 
 
si in alte cateva lacuri intinse cu stuf din sudul tarii. Cele mai multe dintre
 
acestea cuibaresc insa mai la nord de tara noastra.
 
Prefera baltile intinse si linistite, cu stuf si papura, unde gasesc atat
 
conditii propice de adapost, cat si de hrana.
 
Hrana: Este preponderent vegetala si consta in plante acvatice, ierburi
 
fragede, semanaturi, trifoi, rapita, leguminoase, seminte de cereale, fiind doar 
 
completata cu insecte, icre de peste etc.
 
Dusmani: Cainele enot si vidra pot devasta cuibarele si ataca puii de
 
gasca. Acestia sunt amenintati permanent si din aer, de ulii de trestie si de
 
vulturii codalbi. Printre dusmani se numara insa si cioara griva, nurca, vulpea,
 
cainele si mai ales oamenii care aduna ouale din cuibare pentru a le consuma.
 
Obiceiuri: Innopteaza si se odihneste la amiaza, in mod obisnuit, pe
 
balta. De dimineata, de la orele 7 la 13 si dupa amiaza de la 15 la 17 zboara la
 
camp pentru a se hrani. Traseele sunt in general constante. In locurile
 
nelinistite, inainte de venirea cardului sosesc cateva exemplare izolate
 
(cercetasi), care prospecteaza zona si transmit semnalul cuvenit stolului ce
 
vine din urma. Pe camp, cardul este intotdeauna pazit de gaste care stau, cu
 
randul, de veghe.
 
Reproducere: Gasca mare este pasare monogama. Perechile se
 
formeaza toamna, apoi se mentin toata viata, asa incat la sosirea in Romania
 
acestea sunt deja formate. Doar in situatia disparitiei unuia dintre soti cuplul se
 
reface. Cuibul il construieste numai femela, in stuf, pe plaur sau in alte locuri
 
uscate, linistite si ferite de dusmani. Partea inferioara a cuibului este formata
 
din material fibros, acesta fiind captusit deasupra cu material maruntit si cu
 
puf fin din penajul femelei. Ouatul incepe in a doua jumatate a lunii martie si
 
se continua in aprilie. Gasca mare depune 5 - 8 oua, chiar pana la 14, pe care le
 
cloceste 28-29 de zile. In perioada clocitului gansacul sta aproape de cuib si, la
 
nevoie, apara gasca si cuibul de dusmani. Gasca paraseste zilnic cuibul pentru
 
a se hrani, perioada in care acopera ouale din cuib cu puf. Bobocii sunt
 
nidifugi si parasesc cuibul la 1-2 zile de la eclozare. Sunt capabili de zbor dupa
 
3 luni si maturi sexual dupa 2 ani.
 
Vanare: Se practica in perioada 1 septembrie - 20 ianuarie, cu
 
arma lisa si cu alice de 3,5 - 4,5 mm. Se poate impusca si cu arma cu glont din
 
categoria 5,6 mm, apropiind-o in camp deschis cu ajutorul carutelor sau al
 
animalelor domestice.
 
Panda pe traseele de venire si de plecare la camp, in locurile unde se
 
hraneste sau in cele de odihna ramane insa metoda clasica cea mai eficienta de
 
 
vanatoare. Se pot utiliza, cu rezultate bune, atrapele si chematorile, cu exceptia
 
chematorilor electronice a caror folosire este interzisa de lege. Nu este indicata
 
si nici etica panda la locurile de innoptat, deoarece indeparteaza gastele din
 
intreaga zona si conduce la ranirea multora dintre ele, in conditiile dificile ale
 
tirului pe semiintuneric. De asemenea, conduce la pierderea multor gaste
 
impuscate.
  
Gasca de semanatura
(Anser fabalis L.)
  

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->