Professional Documents
Culture Documents
INTRODUCERE ÎN SOCIOLOGIA
POPULAŢIEI ŞI DEMOGRAFIE
– Ediţia a IV-a –
316:314(075.8)
314(100+498)(075.8)
DAN ROŞCA
INTRODUCERE ÎN SOCIOLOGIA
POPULAŢIEI ŞI DEMOGRAFIE
Ediţia a IV-a
Cuvânt-înainte …………………………………………………………... 7
1. Demografia ca ştiinţă ….......………………………………………... 9
1.1. Concepte de bază în demografie ………………………………... 9
1.2. Istoric ……………………………………………………………. 10
1.3. Populaţia ca sistem ……………………………………………… 16
2. Răspândirea populaţiei pe Terra …………………...……………… 21
2.1. Antropogeneza. Adaptarea omului la mediu …………….……… 21
2.2. Factori ce influenţează răspândirea teritorială a populaţiei ……... 24
2.3. Populaţia Terrei ………………………………………….……… 24
2.4. Densitatea populaţiei …………………………………….……… 29
3. Numărul populaţiei …………………………………...…………….. 33
3.1. Stocuri de populaţie. Fluxuri de populaţie ……………………… 33
3.2. Număr al populaţiei ……………………………………………... 35
3.3. Recensământul populaţiei ……………………………….………. 38
3.4. Estimările de populaţie ………………………………………….. 48
3.5. Proiecţiile de populaţie ………………………………………….. 50
4. Structura populaţiei după caracteristici demografice ……………. 53
4.1. Structura (repartiţia) populaţiei după sex ……………………….. 53
4.2. Structura (repartiţia) populaţiei după vârstă …………………….. 56
4.3. Structura (repartiţia) populaţiei după stare civilă ……………….. 65
5. Natalitate. Fertilitate. Nupţialitate. Divorţialitate ………………... 67
5.1. Natalitatea populaţiei ……………………………………………. 67
5.2. Fertilitatea populaţiei ……………………………………………. 70
5.3. Nupţialitatea populaţiei …………………………………………. 76
5.4. Divorţialitatea populaţiei ………………………………………... 78
6. Mortalitatea populaţiei …………………………….……………….. 80
6.1. Mortalitatea generală a populaţiei …………………………….… 81
5
1.2. Istoric
Termenul de demografie a fost folosit pentru prima dată de către
demograful şi statisticianul francez Achille Guillard (1790-1876), în
lucrarea Elements de statistique humaine ou démographie comparée
(Paris, 1855). Acesta spunea: „Demografia descrie masele cu ajutorul
numerelor şi după sfera pe care ele o acoperă… Ea are principiile sale
proprii ca orice altă ştiinţă născută din observaţii pozitive, principii ce
se sprijină exclusiv pe legea numerelor mari sau pe calculul proba-
bilităţilor”.
Termenul demografie a fost propus de către demograful francez
Emile Levasseur (1829-1911), în 1878, la cel de-al doilea Congres
Internaţional de Igienă şi Demografie, pentru a înlocui denumirile de
statistică, fizică socială, teoria populaţiei ş.a. Lucrările Congresului
Internaţional de Igienă şi Demografie de la Geneva (1882), apărute în
1883, includ pentru prima dată oficial conceptul de demografie.
Demografia ca ştiinţă, însă, s-a născut cu mult înainte. Istoricii
demografiei sunt de acord că întemeietorul („părintele”) acestei disci-
pline este britanicul John Graunt (1620-1674), fondator, împreună cu
William Petty (1623-1687), al şcolii de aritmetică politică. La Londra,
în 1662, Graunt a elaborat celebra lucrare Natural and Political
Observations Made upon the Bills of Mortality Chiefly with Reference
to the Government, Religion, Trade, Growth, Air, Diseases etc. of the
City of London (Observaţii naturale şi politice făcute pe baza listelor
de mortalitate, în special cu referire la guvernare, religie, comerţ,
creştere, aer, boli etc. din oraşul Londra). Lucrarea mai sus amintită
marchează constituirea demografiei ca ştiinţă, datorită analizei
10
14
15
18
26
27
31
32
51
52
58
63
Populaţia
albă
Populaţia
neagră
66
73
∗
Pentru o mai bună înţelegere a acestei probleme şi a ratelor de repro-
ducere se recomandă parcurgerea mai întâi a temei referitoare la mortalitate.
74
∗
Populaţie nupţiabilă = populaţie care întruneşte condiţiile specificate
de lege sau cutumă pentru a încheia căsătoria; în România, reprezintă persoa-
nele în vârstă minimă de 16 ani pentru femei, respectiv 18 ani pentru bărbaţi,
având starea civilă necăsătorit(ă), văduv(ă) sau divorţat(ă) şi potenţial aptă de
a contracta o căsătorie.
77
82
84
20-25
30-35
40-45
50-55
60-65
70-75
80-85
90-95
0-5
Grupe de vârstă
85
86
89
6.4. Mortinatalitatea
Fenomen demografic mai puţin discutat în literatura de specia-
litate, mortinatalitatea exprimă intensitatea (frecvenţa) născuţilor
morţi, într-o anumită perioadă (de obicei, 1 an calendaristic), într-o
populaţie oarecare. Evenimentul demografic care face obiectul înre-
gistrării în statistica stării civile este naşterea acelui produs al concep-
ţiei, a cărui perioadă de gestaţie depăşeşte 28 de săptămâni şi care, în
momentul naşterii, nu prezintă nici un semn de viaţă. Intensitatea
fenomenului se caracterizează cu ajutorul ratei de mortinatalitate, care
redă, într-o formă sintetică, numărul de născuţi morţi la 1.000 de
născuţi vii. Formula de calcul este:
nm = (Nm/N)·1 000,
unde Nm – masa născuţilor morţi, N – născuţii vii, nm – rata
mortinatalităţii.
Determinarea intensităţii mortinatalităţii reprezintă o primă etapă
în procesul analizei fenomenului. Împărţirea colectivităţii de născuţi
morţi în subcolectivităţi, pe baza caracteristicilor demografice, socio-
economice, socioculturale şi de mediu, precum şi în profil teritorial,
urmată de stabilirea mortinatalităţii specifice, oferă posibilitatea
cunoaşterii legăturilor de interdependenţă şi a factorilor cauzali care
pot explica evoluţia fenomenului de mortinatalitate.
Un interes aparte pentru analiza demografică îl prezintă stu-
dierea legăturii dintre intensitatea mortinatalităţii şi vârsta mamei, cu
implicaţii asupra orientării opţiunilor în domeniul stabilirii conştiente
a reproducerii populaţiei.
94
95
100
∗
Date preluate din N. Ilinca, 1999.
102
105
110
113
114
120