DAN BOZARU

- profosor yoga-

(expunere generald asupra originilm;, dezvoltdrii Ii trdsdturilor fundament ale ale tantrismului)

TANTRA

!il TAINELE EI

EdI1:Ura UMA 1997

profesor yoga DAN BOZARU TANTRA ~I TAINELE EI - expunere generala asupra originilor, dezvoltarii §i trasaturilor fundamentale ale tantrismului

copyright © 1997 DAN BOZARU consilier editorial: MIHAELA DASICOMIS coperta: CAMELIA CHI~cA tehnoredactare computerizata: RADU BOZARU tiparit la sc PANFILIUS srI Iasi, 1997

ISBN 973-98101-0-1

OJ SHIVA! Stdpdn Suprem fi Maestru desdvdrptal dahsului cosmic! TU Gel care Ii chemi in sunetul de cristal al tamburinei Tale celeste , ." pi'tofi cei cufundafi in mrejele tnfeldtoare ale acestei lumi; TU Gel care alungi frica,din cei umili {i buni, oferihdu-le extazul nesfdrfit al iubirii Tale divine; TU Gel care desfd§oripe pdmdnt prin ale Tale sacre urme de pafi Galea Adevdrului fi Slasei; TU Gel care defii insUJiflcul Sacriftciului Di'iJin Supnm tare dansezi simultan in nenumdratele lum; ale acestui Macrocosmos lnftnit; PROTEJEAZA-NE PE NO!, CA.RE NU AM A11NS iNcA
J J J J J J

Ji

A TA GUNOA§TERE §l PUTERE ABSOLUTA!

cu

J!Je5icacest stu5iu maestrufui meu spiritual; exie« care mi-a 5esteptat in inimd neinc/jipuita savoare a atingerii J!Jumne;eiepti.
J

CUPRII\I!i

Argutnent

..................................

Capitolull. ASPECTE GENERALE Originile tantrismului . . . . . . . . . . . . Semnificatie, Etimologie . . . . . . . . . . Tantra in scrierile traditionale hinduse Ce1epatru epoci ~i shastra hindusa Texte fundamentale in tantra . . . . . . . Shiva - principiul masculin in tantrism Shakti - principiul feminin in tantrism Cuplul divin Shiva-Shakti . . . . . . . . . Principale1e ~co1iin tantra . . . . . . . . . Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . .. 12 16 18 20 26 31 35 44 50 63

Capitolul2. CARACTERISTICILE TANTRISMULUI Influe?~a mamei.univer~~e ..................•.. 66 Maya U1 concep?a tantrica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 71 Rezo~an~a - prin~ipi?-~damental in tantrisrn 75 Necesitatea consnentizaru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 83 Calea mainii drepte ~i calea mainii stangi in tantrism .. 86 Relatia dintre spirit ~i materie in viziunea tantrica 90 Corpul uman - teinplul spiritului 94 Fiziologia subtila 97 Tattva-e1e in procesul manifestarii 114 Experien~a spiritual a in tantra 126 Aici ~i acum 136 Maestrul spiritual tantric ~i initierea discipolului 140 Limbajul ocultat in texte1e tantrice 149

..................................

Capitolul3. PRACTICA

SPIRITUALA

TANTRICA 153 156 162 172 178 184 186 200 206

Sadhana §i importanta ei Cele trei categorii de oameni: pashu, viria §i divya Mantra Yantra Mandala Conceptul de sunet in tantra Manifestarea lui Kundalini Shakti Dansul, muzica §i astrologia in viziunea tantricii Concluzii Capitolul4. SEXUALITATEA

iN TANTRA
211 219 234 240 250 280 288 302

Conditia erosului in societatea modernii Abordarea tantricii a sexualitatii Aspecte specifice in amorul tantric Continenta sexualii Maithuna (actul amoros tantric) Starea androginalii Evolutia de la cuplul convenponalla cuplul spiritual tantric Bihliografie selectiva

... ,.. ,..

··e······· ..

ARIiUMENY

Lucrarea de fa~a apare ca urmare a unei necesitati stringentece priveste cunoa~terea ~i intelegerea de catre omul contemporan a unui sistem spiritual exceptional prin valoarea sa teoretica, dar ~i practica, Aceasta necesitate a fost fundamentata insa pe 0 realitate trista care, din pacate, mai exista in tara noastra (~i chiar ~i in Occident, cu toata avalansa de volume de specialitate aparute in ultimele decenii), realitate trista care se mai face resirntita prin cate un articol defaimator in reviste sau ziare, in unele carp conexe cu activitatea spirituala, dar mai ales in constiinta neforrnata a omului care a fost lips it de 0 prezentare adecvata '~i pertinenta a sistemului spiritual TANTRA. Filozoful german Herman Keyserling observa cu luciditate in a sa lucrare ))THE TRAVEL DIARY OF A PHILOSOPHER«l d: ))oricdt de extravagante ni s-arparea unele din afinnafiile tantra-elore, tnfelesul lor se prezinta totufi - pentru un cunoscator - a fi foarte clar, iar ideologia lor fundamentald confonnd cu ratiunea fi plina de 0 profunda fi tnalta cunoajtere spirituald«. A~adar, Occidentul poate ~i trebuie sa-si dezvolte sfere de tntelegere ~i de cultura spirituala prin studiul traditiei orientale ~i prin stabilirea unui contact cat mai strans cu mod~ de gandire §i percepere a Asiei moderne, a carei traditie ezoterica este rnilenara. Vor fi descoperite astfel traditii fecunde ~ipline de 0 bogape spirituals de neimaginat, iar dorinta launtrica a omului catre 0 universalitate a religiei i~i va gasi, in cele din urma, implinirea. • Secolul in care ne aflam a marcat 0 preocupare tot mai mare catre aceste aspecte, revelate de altfel in multe studii ~i Iucrari de specialitate remarcabile. Desigur, exista ~i multe "rebuturi", care nu au facut decat

mca

.....

1 2

"Jurnalul de calatorie al unui filozof" (n.a.) Textele ~i scrierile specificc tantrismului .

...

·e·········

·sa amplifice confuzia sau sa tulbure ~i mai mult intelegerea ~i a§a fragila a omului de rand care dorea sincer sa cunoasca. Acesta este, deci, motivul principal pentru care ne-am decis sa scriem aceasta carte. Pe de 0 parte, riguroasa ei documentare ~i prezentare, pornind practic de la notiunile de baza pentru a putea fi intelese de catre oricine, vor permite 0 imagine de ansamblu, coerenta §i plina de inteles asupra a ceea ce nurnim TANTRA. Iar pe de alta parte, rod al unei gandiri ~i meditatii adecvate, aceasta lucrare poate avea ~i darul unei impulsionari viitoare a cititorului pentru a cuno~te mai mult §i mai profund din tainele inefabiIe ale acestei adevarate mine de aur, care este tantrisrnul, 'Sa nu uitam insa ca valoarea unui sistem spiritual necesita in egala rnasura, pentru a putea fi corect receptat, valoarea vie a unei minti inteligente §i agere care sa-l inteleaga, Sunt bucuros sa subinteleg aici conditia celor care au defaimat §i poate inca mai incearca sa 0 faca, pe baza unor ratiuni puerile sau interese obscure, sistemele spirituale tantra ~i yoga, deoarece ei i§i definesc astfel, implicit, ignoranta §i incapacitatea sau reaua lor vointa in a avea 0 parere obiectiva asupra unui anumit subiect. MariIe concepte §i filozofia Indiei se adreseaza in primul rand celor capabili sa le inteleaga ~isa Ie puna corect In aplicare si nu detractantilor sau celor care nu au altceva mai bun de facut decat , , sa comenteze in mod penibil un domeniu care Ii depaseste cu mult prin valoarea notiunilor ce le contine.. Pentru ca diletantismul este in floare, , , cartea de fata i~i propune sa raspunda la principalele intrebari ~i nedumeriri pe care ernul obisnuit, avand un anumit bun sirnt innascut, §i le poate pune in legatura cu TANTRA. Desigur, subiectul fiind mult prea vast, nu putem pretinde cii el poate fi dezvaluit intr-un singur volum, care nu reprezinta de altfel decat 0 abordare globala, gerierala, asupra tantrismului. Dupa 0 credinta eronata, dar larg raspandita, cuvantul "tantra" este (si voi folosi chiar un citat-): »lirrtitat....-la... cdrtile necromantice ale , misticismului shivaic on shaktic". A§a cum bunatatea ~i compasiunea iarta multe greseli ~i pacate, tot astfel "mistic" ~i ,,misticism" reprezipta cuvinte ce acopera 0 mare ignoranta. Este greu de inreles, de asemenea, ce anume doresc astfel de autori sa arate prin "necromantie",
)

..................................•...................

J. Waddel-

"BUDDHISM

OF TIBET",

pag. 164

atunci cand atribuie acest cuvant tantrismului. Atat sistemul cu practicile ca atare, cit ~i scrierile sale.. sunt uneori profund gresit intelese, caracterizate prin remarci de genul: 0 tnvdlmdfeald de ))magie

neagrd(( fi ))misticism erotic", finute laolaltd. printr-un ritual ce reprezintd inganare fdrd nici un tnfeles((. Cea mai mare parte dintre persoanele care vorbesc astfel
))0

n-au ~ut niciodata In rnaini vreo carte de tantra, iar cei care totusi au mai studiat cite ceva, citind unele pasaje din aceste scrieri, nu le-au priceput, caci altfel nu s-ar fi exprimat la adresa lor ca fiind "tara de inteles". Tantra-ele pot fi obscure pentru multi, insa in mod sigur au un inteles, caci oamenii nu sunt a§a de prosti incit sa creada secole de-a randul in ceva ce nu prezinta inteles, Folosind acest terrnen, cei In cauza au recunoscut liber faptul ca, intr-adevar, ideile §i conceptele respective nu sunt intelese de ei, lucru perfect adevarat, caci a defini MANTRA-eledrept "cuvinte mistice", MUDRA-ele ca "gesturi mistice" §i YANTRA-eleca "desene mistice" nu implica nici un fel de cunoa§tere. Aceste notiuni eronate in ceea ce priveste natura sistemului tantra se datoreaza, bineinteles, identificarii gresite a intregului gmp d~ scrieri (AGAMASHASTRA)cu ceea ce reprezinta doar 0 sectiune a ei. In plus, chiar §i aceasta sectiune l1Ueste cunoscuta decat prin abuzurile la care s-au dedat persoanele cu 0 intelegere §i un nivel de constiinta inferior atunci cand au inceput §i au savar§it diferite practici dificile §i periculoase - neintelese corespunzator In adevarata lor profunzime - practici care n-au fost duse la bun sfarsit si care sunt indicate doar aluziv in anumite parti ale scrierilor fun'd~entale. De altfel,- chiar in aceasta , dL! AGAMASHASTRAexista un avertisment foarte sever inainte prezel1~a as el de tehnici cu totul inedite avertisment atrage 'atenpa asupra a tului ca a pen~coQli:~~....g:1.fill:...Q.JW:QJJ~~-¥-.Q;jI~:c.t..lll..a...ll.f!.ll..aJJ.Ige...ap.lAS Infer

~~~E.7~~~~==~~~~~~.

Tans:a de Mana Stanga §i aici, in particular, la ritualun e KAULA. ad vorri muta insa planul de refennta, aJ dlscutnJor noastre fn Occident, , vorn descoperi ca §i acesta a scos la iveala multe doctrine ~i practici cu un caracter anarmal §i chiar antiuman, putand sa intalnirn adevarate

............... :

extreme, adevarate acte abominabile. §i, chiar daca acest lucru nu este fecunoscut, faptul ca ritualurile si tocedeele KAULAse b _ a, din punct de vedere 1 ozofic, pe 0 doctrina monista e cel mai in:ut nivel, este totu§i perfect adevarat, 'Aceasta dociiljj~ ;p!act;icTKAULA,"'pupn raspindita deoarece este foarte secreta, serv~te mereu - pentru unii ca echivalent al cuvantului "TANTRA".Nimic altceva nu este mai gresit decat acest lucru, c!ci doctrina KA_!:!LA reprezinta doar 0 diviziune a adoratorilor care, dm nou, nu .reg,rezinta _decat 0 sectiune a num<;;Io§ilor adepp ai curentului shivaic, shaktic sau aTVArSHNAVA TANTRA-ei.Exemplele date mai sus nu fac decat sa reveleze Inca 0 data in plus adancimile ignoran~ei ~i prejudecatilor care Ind mai exista §i 11 mentine pe omul obisnuit In mlastina neputintei ~i a neintelegerii.

Torusi, intrucat suntem acum avizati In acest sens, sa rernarcam ~i faptul d nu intreaga critica este ignoranta ~i plina de prejudecati, desi ea prezinta 0 multitudine de erori In aprecierile facute. Dirnpotriva, un nurnar tot mai mare de persoane inteleg §i chiar adopta idei1e unor sisteme spirituale precum yoga §i chiar tantra, in dorinta lor de a se cunoa..~te cat mai bine. In particular, caracteristicile practice ale caii VAMACHARA sistemul tantra, cu totul inedite, au parut ~a de mondin struoase, iar abuzurile ei au fost discutate atat de mult, incat aceasta latura a sistemului tantra a acaparat, practic, intreaga atentie a _lumii occidentale, in detrimentul altor aspecte din acelasi sistem, S-a ajuns astfella situatia penibila ca, la simpla rostire a cuvantului "tantra" fa~a de 0 alta persoana, chestiunea sa fie considerata deja incheiata, Desi, prin intermediul textelor (SHASfRA) sale specifice, tantra se adreseaza tuturor claselor de oameni, de la cele mai de jos spre cele aflate In varful ierarhiei sociale, conceptele sale esentiale - sub orice aspect s-ar manifesta ele ~i In orice medju-araparea - sunt marcate de un deosebit caracter metafizic si subtil. Intr-adevar, este bine sa se stie d studiul tantra-elor, tocmai datorita acestei subtilitati a principiilor expuse, la care se adauga ~i dificultatile de intelegere a expunerii rituale §i a limbajului "intenfional", ocultat, nu este deloc U§or de abordat. Ceea ce doresc sa spun este urmatorul fapt: acela ca, mai Intfu de toate,

.....................................................................

trebuie s:l distingemintre un principiu §i aplicarea lui. Un principiu poate suna §i poate fi perfect pertinent §i adevarat §i totusi, aplicarea . lui intr-o anumita rnaniera de catre unii, care nu l-au inteles in Intregime, s:l nu-l reprezinte deloc, fie in sensul c:l aceasta aplicare a lui a violat vreo lege morala sau fizica, fie pentru d ea poate fi periculoasa, conducand la abuz. Este oare corect ca aceste abuzuri §i esecuri ale unor minti §i timpuri ratacite sa le atribuim unui intreg sistem transmis peste milenii?! Procedeul sexual PANCHA TATrVAl (sau ritualul celor "SM") a suscitat eel mai mare interes, dar din pacate nu in sensul pur, spiritual, profund simbolic - pe care, de altfel, il reprezint:lci tn eel morbid §i plin de un puritanism fad §i ipocrit, specific sexua- . lita~i decazute a epocii 1n care traim. Speram ca aceasta lucrare sa aduca lumina cu privire la acest aspect §i la multe altele care privesc J tantra, in mintile celor care 0 doresc §i care pot sa 0 primeasca.

~autorul

".'

...

1 Despre erotica tn tantra vezi ultirnul capitol al d'1ii de fara ~i eel mai vast totodad: "Sexualitatea in Tantra" .

•••..........•......•..•..........

Capit:olul 1

ASPECTE
ORIGINILE

6ENERALE

' TANTRISMULUI

in primele secole ale erei crestine, spre jurnatatea primului mileniu, a inceput sa se manifeste §i sa se dezvolte pe teritoriul anticei §i maretei civilizatii indoariene, mai precis pe teritoriul Indiei de astazi, 0 rniscare spirituala caracteristica ce se deosebea in mai multe privinte de curentele spirituale precedente. Tot ceea ce apartinea de hinduismul ortodox de pina atunci (ritualuri, zeitati, procedee de ado rare etc.) a inceput sa fie rapid influentat de aceasta noua miscare §i ideologie spirituals. lntaInim aceste puternice influente deopotriva §i In diferitele scoli de yoga existente atunci, In diversele speculatii post-upanishadice, In cultullui SHIVA sau allui VISHNU; chiar §i In budism se remarca un curent nou, numit VAJRAYANA ("Calea de Diamant"). In srar§it, noul sistem spiritual se asociaza pe de 0 parte anumitor credinte §i practici magice populare, iar pe de alta parte celor mai inalte §i ezoterice lnvataturi si revelatii initiatice. , , " Acest nou curent spiri~al aparut In traditia orientala a fost numit tantrism. In ansamblu, el se constituie din sinteza principalelor miscari spirituale hinduse, avand In acelasi timp coloratura unei nuan~e particulare care-l deosebeste §i II impune cu precadere in timpurile noastre .

.••.....••...•....•..•..•.•....•.. ~

Mircea Eliade arata ca exista, practic, doua ramuri importante ale tantrismului: tantrismul budist si tantrismul hindus. Influentele acestei , , noi gandiri spirituale au sf'ar§it prin a fi asimilate in cultura spirituala de ansamblu a Indiei antice; pana §i asceticu1 curent spiritual al jainismului a acceptat in ideologia sa anumite metode tantrice. Mai rernarcam, de asemenea, puternice influente tantrice in shivaismul din Kashmir, in marea rniscare PANCHARATRA (catre anul 550 d.Cr.), in BHAGAVATA-PURANA (catre anul 600 d.Cr.), cat ~i In alte curente devotionale vishnuite. , Orientalisti de clasa (cum ar fi Winternitz) plaseaza originile tantrismului catre sec. al VII -lea d. Cr. Cu toate aces tea, multe alte marturii ~i traditii orale ne determina sa credem faptul ca aceste origini sunt, in fapt, cu mult mai vechi. Ne bazam argumentatia pe doua . aspecte fundamentale, care nu pot fi ignorate: • un astfel de vast curent spiritual, avand 0 extindere §i 0 viziune asupra intregii creatii cu totul extraordinara, nu se putea concretiza §i dezvolta cu 0 asemenea rapiditate nici chiar In mai multe secole, adica de la inceputurile sale si pana In zilele noastre. Insasi uluitoarea sa maleabilitate In fata , , oricarui aspect - fie e! fenomenologic, ori abstract, pur transcendent - precum ~i capacitatea de a imbina intr-o sinteza de ansamblu, perfect ordonata §i adusa la esenta, toate lnva~aturile ~i conceptele principalelor curente spirituale existente, ne due la concluzia ca acest lucru trebuie sa acopere 0 arie ternporala mult mai vasta, necesara acumularii unei experiente atat de grandioase; • s-a constatat ca descoperirea unui text nu corespunde aproape niciodata cu perioada in care el a fost elaborat §i scris; din aeest punct de vedere trebuie spus ca traditia orala este foarte importanta In India si, in general vorbind, in intreaga Asie. Pe de alta parte, exista ace!e manuscrise foarte vechi care contin texte avand un nive! ezoteric foarte inalt, fiind copiate de mana ~i care, din aceasta cauza, pot fi chiar unieate (in eel mai bun caz, adica atunci cand nu au fost distruse de curgerea irnplacabila a timpului). Astfel, ele raman practic neeunoscute omenirii, exceptie racand doar un extrem de mic numar de discipoli, care au primit initial aceste inva~aturi de la un GURU competent ~i apoi le-au transmis sau au
A ,

.•................................

permis sa fie transcrise pentru un nurnar foarte mic de alp aspiranti (CHELA) devotati, ajunsi pe treptele de ~us ale progresului spiritual. Este foarte posibil, totusi, ca astfel de texte sa intre intr-o zi sau alta - ~i acest lucru a avut loc, Tara indoiala - intr-o mare biblioteca publica sau sa ajunga, printr-un anurnit concurs de imprejurari favorabile, la cunostinta unor cercetatori de elita, capabili sa le intuiasca rnacar partial intclesul lor profund; dar chiar ~i a~a, cine le-ar mai putea preciza sinuosullor drum de-a lungul tirnpului? In spiritul acestor doua puncte de vedere expuse, este util sa rnentionarn aici parerea marelui ganditor hindus, Sri Prabhat Rainjar, Sarkar (cunoscut ~i sub numele sau spiritual de Sri Sri Anandarnurti), care preciza ca, in urma studiilor sale indelungate, poate afirma d tantra este 0 ~tiinta spirituala foarte veche, aparuta in India acum aproximativ 7000 de ani. In China, tantrismul a fost introdus de Subhakara In jurul anului 716 d.Cr., care l-a convertit pe mareIe calugar chinez I Ring, devenit mai apoi discipolul sau. Doi alti hindusi, apartinand castei brahmanilor, s-au stabilit in China prin 719 d.Cr.; numele lor erau Vajrabodhi si Amogha. Mai tarziu, Amogha a fost delegat oficial din partea Irnparatului Chinei sa cerceteze ~i sa adune cat mai multe texte ~i manuscrise tantrice din India ~i Ceylon. De altfel, Amogha a fost conducatorul unei mari ~coli tantrice in China, scoala autentica ~i mult respectata sute de ani mai tarziu; discipolii sai erau, spun textele chinezesti, adevarate "semin~e de diarnant", formand un grup secret ~i foarte puternic, cunoscut sub nurnele de ,,~coala misterelor". Gratie miscarii tantrice din China, a fost posibil sa se recupereze multe dintre valoroasele manus crise in limba sanskrita, considerate initial pierdute pentru totdeauna. Putem aminti astfel lucrarea MADHY ANTANUGAMA SHASfRA scrisa de mareIe intelept Asanga. Cu toate acestea, trebuie sa lntelegem bine ca orientalistii occidentali nu vor putea niciodata sa determine in mod riguros originea acestor texte; pe~tru a le studia ~i intelege In mod eficient trebuie sa ne plasam in acea grandioasa atmosfera mistica a unei inalte realizari metafizice la nivel de constiinta, proprie autenticelor si in acelasi timp secretelor grupari ezoterice yoga si tantrice. Invataturile lor erau rezervate asa-nurnitilor ADHIKARI, adica "ceior care sunt calificati" sa le prirneasca. Aceste initieri foarte secrete erau in mod evident destinate doar unei elite, care nu ar fi divulgat
A A ,
A , , ,

................................. ~•..................................

niciodata procedeele sau metodele utilizate celor profani si neinitiati. , A" In ceea ce priveste traditia budista, tantrismul ar fi fost introdus spre anul 200 d.Cr. de Nagarjuna, ilustrul reprezentant al scolii MADHY AMIKA §i de mareIe intelept Asanga, prin jurul anilor 400 d.Cr. Insa problema originilor tantrismului budist este Inca departe de a fi pe deplin elucidata, Astfel, desi majoritatea datelor par sa indice aparitia tantrismului In primele secole ale erei crestine, aceasta nu ar reprezenta - In opinia noastra - decat efectul unei rnaturizari §i sinteze realizate de fapt pe parcursul a mii ~i mii de ani anteriori. Cel mai probabil, sistemul tantric a cunoscut 0 evolutie si 0 dezvoltare rernarcabila la unison cu vechile traditii ale civiliza~iil~r antice , , din India §i din celelalte regiuni ale Asiei 1. Cu aproximativ 7-8000 ani i.Cr. India traversa 0 perioada cruciala In istoria sa. Arienii, care erau triburi nomade din Asia centrala, patrundeau In tara pe care ei au numit-o Bharata Varsha ("Pamantul care hraneste §i inmulteste neamul omenesc"). Cu toate d arienii aveau 0 cultura nornad-razboinica, existau printre ei intelepti numiti RISHI, care incepusera sa formuleze intrebari fundamentale cu privire la originea §i destinul universului. Prin aceasta nu trebuie sa inrelegem Ins a ca inainte vreme astfel de intrebari nu au fost puse sau nu au existat; problema era doar aceea de a le reuni §i de a forma 0 Invatatura, W1 sistem care sa fie accesibil §i sa conduca mase mult mai mari de oameni spre 0 astfel de viabila cunoastere spirituala, Invataturile orale ale unor astfel de Intelepti, sau )' , RISHI au fost astfel adunate §i apoi scrise sub forma unor texte care, eel putin In ceea ce priveste civilizatia ariana din acele timpuri la care ne referim, au fost denumite "VEDE". De altfel, insusi termenul de VEDA are drept radkina pe vid, care inseamna "a cunoaste, a afla adevarul". Invatatura lor emitea ideea existentei unei Constiinte Supreme, idee care depasea conceptele anterioare despre 0 lume in care mai multe
A ,

..

Pcntru nopuni suplirncnrare, vezi Benjamin Walker -

·e··

"TANTRISM",

pag. 86 .

zeitati erau presupuse a fi intruchipat fortele naturii. Ei au creat ~i au dezvoltat un sistem de rugaciuni ~i adorare pentru a intra in contact ~i a realiza la modul eficient aceasta Constiinta Suprema. in India, arienii au intalnit populatii indigene: austrii, mongolii ~i dravidienii, cu care au intrat in conflict. Considerandu-i pe acestia inferiori, i-au descris in poemele epice, de exemplu in RAMAY ANA, ca pe maimute sau demoni. Totusi, arienii s-au aratat interesati de practicile spirituale ale acestor populatii, Viziunea spirituala a ne-arienilor 0 constituie tocmai sistemul tantric, deosebindu-se de complicatele practici vedice ale arienilor prin faptul ca era in mod fundamental un proces de introversiune spirituald, adica un intens proces de resorbtie in Sursa Suprema folosind tehnici inedite.

SEMNIFICATIE.

ETIMOLOGIE

Serge Hutin afirrna ca terrnenul ,,tantrism" apare in India inceputului epocii medievale; despre eroarea unei astfel de datari am discutat ~i argumentat in subcapitolul precedent. Ceea ce ne intereseaza aici este provenienta acestui termen, "tantrism". EI deriva din cuvantul sanskrit "tantra", care are un sens primordial de ,,fistem" ~i, mai vechi inca, de ,tesaturaJ urzeala". Tantra provine de la radacina tan-, care insearnna la modul foarte general - a intinde, a continua, a multi plica. Mircea Eliade alege dintre multiplele intelesuri ale termenului "tantra" pe eel de .succesiune, defafurareJ proces continuu". Astfel, intr-o prima traducere libera, tantra ar insemna ceea ce extinde cunoa§terea, ceea ce poate duce la dilatarea constiintei individuale spre sferele superioare ale Macrocosmosului, in~elegind prin acest ultim termen Creatia infinita, cu multitudinea planurilor ~i subplanurilor in manifestare, cu infinitele ei benzi de energie subtila modulata etc .

...........

·e··································

Arthur Avalon (Sir John Woodroffe)

analizeaza! astfel, etimolo-

gic, cuvantul ,Iantra": )}n conformitate cu derivatia cuvantului ))tantra(( , din rdddcina «tan» = a desfafura, tantra este acea scriptura prin care cunoaperea (JNANA) este raspdndita in rdndul oamenilor. Sufixul «tra» vine de la riidticina "a salva". Astfd, infelesul in ansamblu ar ft urmtitorul: prin tantra se infelege raspdndirea acelei cunoaperi care aduce salserea. §i care ar putea ft aceasta cunoapere autentica daca nu in principal cea spiritualti? Astfel cal afa cum apare aici fi, de fapt, pretutindeni, tantra semnifoa un anumit gen de scriere in domeniul spiritual. KAMIKA AGAMA din SHAIVA SIDDHANTA (TANTRANTARA PATALA) aftrmd: «Se numepe tantra deoarece confine 0 inalta cunoapere in ceea ce privepe TATTVA-ele fi MANTRA-elefi pentru ca ea aduce salvarea». (( Deseori, cuvantul "tantra" mai este inteles si ca "tratat",
"expunere", "prezentare"2 ; impreuna cu AGAMA-'ele (texte apartinand, de asemenea, tantrismului), tantra pare sa mai semnifice "ceea ce a provenit, ceea ce a descins din (sau de la)"3. Aceasta interpretare implies faprul ca tantrismul reprezinta 0 extensie ulterioara a inva~aturilor traditionale continute in VEDE; poate acesta este §i motivul pentru care, uneori, tantra mai este denumita §i cea de-a cincea VEDA,cum s-ar spune, 0 revelatie care se adauga primelor patru VEDE cunoscute. Multiplele intelesuri §i sernnificatii ale cuvanrului tantra i-au pus deseori in incurcatura pe cercetatori atunci cand acestia au dorit sa inteleaga mai bine felul in care tantrismul s-a impus cu 0 atat de mare foqa in randul tuturor celorlalte religii. ,)Nu pim din ce motiv fi in urma cdror

imprejurari a ajuns acest termen sa desemneze 0 grandioasa mifcare ftlozoftca si religioasa care se anunta inca din sec. al IV-lea al erei noastre fi ia forma unei ))mode(( panindiene incepdnd cu sec. at VI-lea [. .. J. Intr-un timp relativ scurt, ftlozofta, mistica, ritualul, morala, iconografta) chiar fi
)' A

Cf SHAKTI AND SHAKTA" A1t~'interpretari ale etivantclui "tantra" mai sunt mentionarc ca "trup, corp" (deoareee sistcmul tantrie acccnrueaza asupra praerieilor ee implid eorpul); "intinderc" (deoarece amplifica facultatile de percepere a constiintci); "franghie" (pentru ca Ie~atura intrc tantric si zeitatea ado rata devine fo~rte stransa); "harp:l" (cxprimand muziea ~i frumusctea filozofiei sistemului ea atare); "ocultare" (dcoarecc atar doctrincle, cat si procedcclc sale raman foarte secrete). Cel mai cunoscut In!eJes al cuvanrului "rantra", insa, este acela de razboi de tesur, urzeala, sugerand cxistcnta si interpcnetrarea a doua principii cosmice, rnasculin ~i feminin, ce nase si resor b'c<' mcctare rntreaga C reape. lara 3 Julius Evola - "I.E YOGA TANl"RIQUE", pag. 11 ~i urm.
1 2
A A

"'

""

""

.. ..
.,

".

.,.,

.. ., "',..,

""

"'

.. .,

""

.,.,

"

literatura sunt. i,!,fluen;ate ,detantrism. Este 0 mifcare pcmindiand) deoarece este astmtlatd de toate marile religii ale Indiet Ii de toate fcolilt'. sectare-, «

TANTRA HINDUSE

iN SCRIERILE .

TRADITIONALE ,

Stiinta sacra traditionala hindusa este continuta, practic, in cele patru VEDE2. Se spune ca VEDELE sunt APAURUKSHEYA, adica tara un autor personal. Aceste scrieri traditionale au fost revelate unor mari intelepti (ruSHI), avand deci 0 sursa divina. Acesti RISHI nu sunt autorii de drept ai VEDELOR, ci doar cei care au perceput valorosullor continut spiritual prin clarviziune. Esepp Inva~aturii cuprinsa In VEDE este exprimata prin MANTRA ADM. In jurul Cuvanrului Primordial este ~esut, deci, intregul ansamblu de rituri ~ialte procedee de adorare, care s-au transmis pana In zilele noastre. Tot astfel, scrierile tantrice nu au fost efectiv concepute de cineva anume, ci percepute prin clarviziune de catre mari intelepti, AVATARl ai Supremului, ~i apoi revelate omenirii. Prin AVATARA se inteiege descinderea Insa§i a Divinitatii in planurile inferioare ale Creatiei, descindere sau coborare care ia numele de "Incarnare a Supremului" atunci cand se rnanifesta la nivelul planului fizic. Multi AVATARI, InS3., nu coboara pana aici, ci se manifests in alte planuri subtile, superioare

.....................................................................

Cf. Mircea Eliade - "YOGA - NEMURIRE 51 LIBERTATE", pag. 177. . Cele patm VEDE sunt: RIG VEDA (sau ~tiinta Imnurilor), SAMA VEDA (sal! Stiinp Canmr,ilor), YAJUR VEDA (sau Stiinra S<'!vh~irii Rirualurilor) ~i ATHARVA VEDA (sau $tunp Proccdurilor Magicc) .
I 2

planului fizic, astfel lncat ei nu pot fi perceputi decat de catre cei care au ajuns deja la un inalt nivel de realizare spirituala §i intelepciune (RISHI),marii "clarvazatori" dupa cum erau numiti, Astfel de coborari ale Supremului sau AVATAR! planeta noastra au fost numeroase: pe pURANA-ele,de exemplu, care de asemenea fac parte din scrierile traditionale hinduse, ne vorbesc de numeroase incarnari ale lui VISHNU,noua la numar, In actuala MAHA-YUGA1; zecea, ne spun a aceleasi scrieri profetice, va purta numele de Kalki Avatara §i urrneaza sa apara in aceste timpuri tulburi de sfaqit de ciclu. Un vechi proverb hindus afirrna ca))Tantra se regdsefe in VEDE afa cum parfumul existd tn floarea ee-l emand", Cele patru VEDEreprezinta prin excelenta baza traditiei spirituale hinduse, iar valoarea lor metafizica nu a fost niciodata pusa la indoiala, nici chiar in zilele noastre. Fundamentele invataturilor prezentate de VEDEse regasesc §i servesc drept temelie pentru 0 alta traditie, mai secreta inca §i avand profunde conotatii cu cele mai inalte aspecte mistice, traditie pe care 0 identificam In existenta sistemului tantric. Cele doua traditii, vedica ~i tantrica se impletesc si, eel putin pana la un anumit punct, ele sunt definite de aspecte generale comune, de ajuns Insa pentru a nu Ie opune ,....-------...---------, sau exclude reciproc. lntr-adevar, ar fi destul de arbitrar §i chiar artificial sa incercam sa separarn tantrismul de Invatatura vedica sau de alte forme spirituale traditionale din Asia. , VEDELE, de pilda, contin descrieri ale unor tehnici §i metode pe care Ie gasim In unele din cele mai vechi texte §i scrieri, ce corespund foarte mult tehnicilor tan trice medievale §i chiar L-~ moderne-.
....II.. """" "___'

11

Scrierile traditionale hinduse sunt cunoscute, In general, sub numele de SHASTRA. disting, astfel, patru tipuri diferite de SHASSe TRA-e sau scrieri: 1) SHRUTI sau VEDELE(care reprezinta baza tradi tionala);
1

Vezi subcapitolul urmator.

..........................
----------

2 A. Barth - "RELIGIONS D'INDE" .

2) SMRITI; 3) pURANA-ele§i 4) TANTRA-ele.Fiecare dintre aceste scrieri sunt caracteristice unei anume epoci sau diviziune ciclica a omenirii, asa dupa cum vorn vedea in subcapitolul urrnator.

CELE PATRU EPOCI

§I

SHASTRA HINDusA

Doctrina hindusa asupra epocilor omenirii a fost expusa In unele tratate sanskrite antice, in special de coloratura tantrica; Hesiode a preluat aceasta doctrina, expunsnd-o astfel Occidentului §i aratand ca ea indica fazele generale ale unui proces relativ involutiv la 0 anumita perioada de timp, ceea ce a putut fi verificat §i cunoscut de-a lungul istoriei. Aceasta anumita perioada de timp la care se face referire reprezinta ceea ce hindusii numesc 0 MAHA- UGA.Conform cu celeY brul text tantric MAHANIRVANATANTRA, 0 MAHA-YUGA estealcatuita 1 din patru YUGA mai mici, fiecare dintre ele avand caracteristici diferite. Astfel, VISHNU PURANAse rnultumeste doar sa precizeze existenp acestor perioade de timp, sa le denumeasca §i sa le descrie pe scurt caracteristicile, Iacind si 0 trecere in revista a incarnarilor (AVATARI)ai lui VISHNU. In minunata sa carte, ,,AUTOBIOGRAFIA UNUI YOGHIN", marele intelept eliberat Paramahansa Yogananda precizeaza aceste intervale de timp, care - se pare - se apropie eel mai mult de realitate. Arthur Avalon, in a lui Introducere2 Ia MAHANIRVANA TANTRA, citeaza intervale de timp diferite. Daca opiniiIe asupra duratei fiecareia dintre cele patru epoci sau YUGAdifera, atunci in ceea ce priveste denumirea, precum §i trasaturile specifice care definesc spiritualitatea lor, nu exista nici 0 contradictie. Astfel, cele patru YUGAcare forrneaza 0 MAHA-YUGA sunt, in ordine, urrnatoarele: 1) SATYA(sau KRITA) YUGA- -"Epoca de Aur", "Epoca Adevarului Spiritual"; 2) TRETAYUGA- "Epoca de Argint"; 3) DVAPARAYUGA- .Epoca de Bronz"; si, in sfarsit: 4) KALIYUGA- "Epoca de Fier", "Epoca Intunecata", _ In conformitate cu scrierile hinduse numite PURANA,succesiunea acestor varste sau epoci ale omenirii marcheaza insusi destinul ei, fiecare dintre de fiind mai scurta decat cea precedents §i caracterizata
A ,

"

.....................................................................

= pcrioada dcterminara dc timp; epoca, Arthur Avalon - "INTRODUCERE iN TANTRA MARELUl Bucuresri, 1995 .
I YUGA 2

EXTAZ"

Ed. Decencu,

printr-o desacralizare, degenerare spirituala, rnorala, mentala ~i fizica a rasei umane. Prima dintre aceste epoci, SATYA, a fost cea ill care domnea adevarul ispirirual ~i i n t e le p c iu n e a , Culoarea asociata acestei YUGAera albul, iar metalul: aurul. Pe atunci nu exista decat o singura §i unica religie, ce reunea aspiratiile §i gandirea fiecarui Iocuitor al planetei. Scriptura acestei epoci era VEDAsau, denurnita altfel: SHRUTI. Cea de-a doua epoca se nume§te TRETA YUGA, este caracterizata prin cunoa§tere - desi nu Ia acelasi niveI cu cea din SATYAYUGA -, cuIoarea asociata ei este rosul, iar metaIuI: argintul. Scrierile ce definesc aceasta varsta a omenirii poarta numele de SMRITI. A treia epoca este DVAPARA YUGA, caracteristica ei principala fiind practica diferiteIor ritualuri, Culoarea ei este galbenul, metaluI asociat: cuprull, iar scriptura fundamentala: pURANA-ele. In sfarsit, KALI YUGA este cea de-a patra varsta si ultima a , , omenirii, caracterizata in special printr-o desacralizare aproape completa a fiintei umane prin raport Ia Fiinta Suprema sau Dumnezeu. Culoarea acestei YUGAeste negruI, iar metalul asociat: plumbuJ2. KALI YUGA este marcata prin absenta cunoasterii sau macar intuirii Adevarului Suprem; perioada conternporana in care ne aflam reprezinta ultimii ani ai acestei epoci "a terorii". Adevarata credinta a disparut din inimile oameniIor, In Iocul ei tacandu-~i loc Iacomia, ura, duplicitatea, violenta, crima, perversiunea, intriga §i minciuna. Este perioada de timp In care proprietatea §i bogatia Ii pot conferi individuIui un rang insemnat in societate, banul reprezentand adevarata rnarca si adevaratul semn al virtutii. Conditia spirituala, mentala si fi, " ,
1 Cf. Benjamin Walker - "TANTRISM", pag. 12.

.....................................................................

Idem .

zica a omului din aceasta epoca este deplorabila; peste tot lntalnim boli §i diferite semne ale decaderii morale §i spirituale. Preocuparile materiale (in general materialismul) au fost impinse la extrem, iar sexualitatea este prac~cata intr-un mod jalnic, pierzand orice tangen~a cu spiritualitatea. In aceasta epoca, cele patru VEDE au fost In mod intentionat fragmentate sau traduse necorespunzator, inva~atura lor este supusa acum nenurnaratelor interpretari sterile §i pline de confuzie. Aceste texte sacre sunt acum practic lipsite de putere, "precum serpii fira veninul lor", precum "copacii uscati care nu mai pot da fructe" sau precum "papu§ile care se misca, lipsite insa de orice intelegere''. In ceea ce priveste scriptura acestei epoci, se afirrna ca inva~atura potrivita pentru actual a perioada de timp nu rezida nici in VEDE§i nici In alte texte traditionale, ci doar In TANTRA-e§i AGAMA-e. Umanitatea poate gasi cunoa§terea §i avea adevarata viziune asupra lumii care 0 inconjoara urrnand doctrina, procedeele §i practicile eficace din aceste texte (TANfRA-ele), pentru ca omul sa devina un supraom §i pentru a obtine victoria asupra mortii, ceea ce de altfel reprezinta telul general al intregii spiritualitati hinduse. Astfel, se precizeaza- ca singura metoda spirituala viabila In timpullui KALI YUGA o reprezinta tehnicile tantrice, iar dintre acestea, in special cele bazate pe cultul adorarii lui SHAKTI, Mama Universala, Puterea Divinului In Manifestare; toate celelalte cai sau inva~aturi se dovedesc aproape la fel de neputincioase precum un §arpe lipsit de venin. Pentru 0 mai buna clarificare a aces tor aspecte vom cita un fragment din admirabila Introducers a lui A. Avalon la MAHANIRVANA TANTRA, referitoare la cele patru YUGA:JJ YUGA reprezintd 0 fracfiune dintr-o KALPA sau Zi a lui BRAHMAJ zi care - se spune - dureazd 4320000000 ani. KALPA)la randul ei, se divide tn 14 MANVANTARA care fi de sunt I-.:;,pdrfitein 71 de MARA - YUGA. .MARA -YUGA (epoca cea mare) este ea tnsdfi compusd din patru YUGA (epoci): a) SATYAj b) TRETAj c) DVAPARA fi d) KALI. §tiinfa modernd rIC tnvafd cd omul a apdrut pe pdmdnt tntr-o stare imperftctd de La care) gradat - dar continuu - el Ii. evohuu spreforma lui superioard. 0 astfel de tnvdfdturd este, tnsd) tn conflict cu tradifiile tuturor popoarelor - evrei, babilonieni, egipteni) hindufi) greci) romani fi creJtini - care vorbesc despre 0 epocd in care omulera inocent fi ftricit. Din aceastd stare de perftcfiune primard el a cdzut) iar
(I, 20) .

..........

1 MAHANIRVANA

TANTRA

aceastd decddere a devenit atdt de accentuatd incdt mari AVATARA (incamdri ale Divinitdfii) au cobordt pe pdmdnt pentru a salva rasa umand Ji pentru a-i permite reintrarea pe calea dreptdfii Ji a adevdrului. Grddina Edenului reprezintd emblema corpului paradisiac al omului. Acolo, odatd, omul a empatizat in totalitate cu Natura. EI tnsufi a flst paradisul tnconjurat de 0 grddind a pldcerii. in conformiuue cu traditia. hindusd SArrA YUGA reprezintd 'Vdrsta de Aur a dreptdfii libera de pdau, caracterizatd prin longevitate putere jizicd frumusefe fi masivitate. «in acele vremuri existau giganfi» a cdrorputere morald, mentald Jijizica le permitea sa suporte 0 lunga BRAHMACHARYA (abstinenfd sau continenfd sexua!a) Ji un lung TAPAS (austeritate). De asemenea, longevitatea lepermitea indelungi practici spirituale. Pe atunci, viafa depindea de energie Ji dura un LAKH de eni, omul murind atunci cdnd. dorea. Unei astfel de epoci i-au aparJinut incamdrile lui VISHNU:.MATSYAJ KURMAJ VARAHAJ NRI-SIMHA Ji VAMANA. Durata ei este de 4800 de ani divini care, atunci cdnd sunt inmulf~ti cu 360 (un an al zeilorjiind ega! cu 360 de ani pdmdntefi) dau echiva!entul a 1 728 000 ani obiJnuifi. A doua epocasau TRETA (trei patrimi) YuGA este aceea in care dreptatea, calea dreapta Ji armonioasd (DHARMA) scad cu 0 patrime. Durata ei este de J.(j(JO,al1f. fiipi?1:f ,sa,u .J 29,6 000 ani pamdnf,efl Iflngevjtatea puterea Ii statura s-au micsorat. Viafa dura cam 10 000 de ani pdmdntefi Ii depindea de materie. P4catul Ji greJeala reprezentau un sfertJ iar virtutea trei sferturi. Oamenii inca erau ataJafi actelor pioase fi de caritate, austeritafilor sacrijiciului 1.ipeleri1!ajului. Locul pe la care treceau cei mai mu~ti era Naimisharanya. In aceasta perioadd au apdrut urmt'itorii AVATARI ai lui VISHNU:PARASHURAMA Ii RAMA. A treia sau DVAPARA (jumatate) YUGA este aceea in care dreptatea a scdzut la jumatate; durata ei era de 2400 ani divini sau 864 000 ani pdmdnteJti. Aceasta epoca este marcatd de 0 Ii mai accentuatd scddere a
J J J J J J J J

1
.

.........•................•.......

..........................••••..••

longevitafii Ji puterii fi de 0 instaurare a sliibiciunii Ji a bolii. Viafa) care dura cam 1000 de ani pamdntepi) era centrata in sdnge. Pdcasul fi TJirtutea erau de flrJe egale. Omul oboseafi) deJi nerti)Jdator in a dobdndi cunoaperea) el era deseori dezamagit. Principalul loc de pelerinaj era Kurukshetra. Du_pa spusele tnfelepfilor vyasa) Anushtubhacharya fi j ayaDeva, .tn aceasta epoca a aparut BALA-RAMA) unul din AVATARll lui VISHNU.Acest AVATARA era fratele mai mare allui KRISHNA care) dupa alte afirmafii) i-a luat locul mai tdrziu. in SANDHYAsau perioada de trecere) de 1000 de ani) de la aceasta epoca la urmatoarea) a flst revelata Tantra, afa cum de altfel ea va fi cunoscutd la inceputul fiecarei KALI
ruGA.

KALr rUGA reprezinta epoca modemal) in care dreptatea fi spiritualitatea exista doar tn mdsura unui sfert. Durata ei este de 1200 ani diTJini) adica 432 000 ani pamdntepi. Dupa unii) aceasta epoca a tnceput tn anul 3120 t.Cr., la data reintoarcerii in ceruri a celei de-a opta tncamari a lui VISHNU pe pamdnt. Conform PURANA-elorfi TANTRA-elor) aceasta este perioada caracterizata de viciu, sldbiciune) boala p) tn general) declinul a tot ceea ce este bun. Viafa omului) care dureazd eel mult 120 de ani pamdntepi sau, dupa cum spun alfii) 100 de ani) depinde de hrana. Locul principal de pelerinaj £1 constituie, acum, imprejurimile Gangelui. in aoeastd epoca a aparut BUDDHA AVATARA. Ultimul, KALKl AVATARA) Distrugatorul pdcatului) trebuie sa soseascd.El va fi acela care va distruge minciuna fi viciul Ji va restaura epoca dreptafii depline. KALKl PURANA vorbepe de EI ca despre Acela al carui corp este albastru ca cerul atunci cdnd este acopent cu nori de ploaie, care ciildrepe - cu sabia in mdna) afa cum 0 face calaretul diu Apocalips - un cal alb; EI este Speranta fi . Salsatoru! omenirii, Distrugatorul rasei viaoase din [(ALI YUGA Ji Sursa adevaratei religii. Iar jayadeva) in a lui ODA A iNCARNAluLoR) I se adreseazd astfel: «Pentru distrugerea a tot ceea ce este impur) tu tragidupa tine cimitirul tau) precum 0 cometd aprinsa. 0) cdta ~refie! 0) KESHAVA) Tu) Care ifi asumi corpullui KALKl! Fii pe deplin victorias! 0) Tu) HARr, Stapdn al Universului!»
) )

1 in mod surprinzator, marele yoghin intele{lt Sri Yukteswar Giri in cartea sa, "THE SACRED SCIENCE", atribuie perioada de tunp contemporana celei de-a treia epoci, DVAPARA. Aceasta este insil 0 eroare, avsnd in vedere toate.scrierile vechi traditionale, profepile marilor sfinti ~iinte1epp! precum ~i.realitatile cu care se confrunta umarutatea, conforme cu cele enuntate in textele hinduse .

•••......•..•••...••..........•... ~

...••••...•........•..............

incepand cu SArrA YUGA, 0 noudMAHA YUGA 17aencepcJi epoeilevor continua sa seperindc, fteeare dupa speeificul ei, pana la sfarJitul unei Zile a lui BRAHMA. Atunei va ase« foe noaptea·Disolupei(PRAMTA)" de 0 durata egald eu cea a Zilei lui BRAHMA. in aceasta Noapte a,DisoluJiei (PRALATA), Stapanul Suprem se odihnefe en TOGA-NIDRA(somnul yoghin constient en PRALATA), aJezat pe Jarpele Sbesha, Cel fara de SforJit, pand ce apare din nou Ziua, iar universul este din nou creat. Atunei ineepe 0
noud
KALPA. ({

.',

Am citatacest lung fragment perttru a clarifica modul ciclic in care are loc derularea destinului urnanitatii, De notat ca, desi exista 0

decadere a cunoasterii §i valorii spirituale incipiente spre formele desacralizate, proprii lui KALI-YUGA, totusi aceasta ciclicitate nu se blocheaza ~i nici nu se rutinizeaza la exemplul unui singur ciclu care se repeta, aproximativ cu aceleasi caracteristici, sub forma unui cere inchis, Din acest punct de vedere, modul in care are loc evolutia pe ansamblu a unei civilizatii ~i de aici, prin interpolare, la nivelul intregului Univers, este admirabil ~i concis descris de Vasile Lovinescu: » Vorbind strict metafizic, sepoate spune ca in lumea noastrd nu poate exista cereperfect din cauza Timpului Ji a MiJcarii. Ceea ce numim noi cere este in realitate un element de spirald care revine la punctul de plecare, dar cu un pas infinitezimal mai sus) de unde se inifiaza un alt element de spirala. Dea, din punct de vedere conceptual Ii faptic, cercul este intrerupt. Traditia. orientala afirma ca in acest punct critic se afla VISHNU care, unind Ii desparJind cele doua elemente de spirala se afla in lume fi) totufi, in afara ei{d.

.....................................................................

1 Vasile Lovinescu Bucuresti, 1989.

"CREANGA

SI CREANGA

DE AUR",

Ed. Cartea Romaneasca,

'

TEXTE FUNDAMENT ALE iN TANTRA Bibliografia tantrica este extrem de bogata; exista sute de scrieri numite tantra-e, majoritatea in limba sanskrita ~i tibetana, apartinand atat influentei hinduse, cit §i celei budiste. De obicei, tantra-ele se prezinta ca un dialog intre SHlVA1 §i consoarta lui (SHAKTI2), care este PARVATI. Din acest punet de vedere, aceste texte sunt impartite in doua mari categoriisau clase: 1) AGAMA, tunci cand cea care pune intrebarile este SHAKTI, a in cali tate de discipol, iar eel care raspunde este SHIVA, in calitate de inva~ator spiritual sau GURU. Acestei categorii ii apartin cele mai multe dintre scrieri; 2) NIGAMA,atunci cand SHAKTI, la randul ei, este cea care explica §i of era inva~atura ceruta (de exemplu: NIGAMA KALPADRUMA). In aceste dialoguri sunt expuse inva~aturile ,generale, precum §i modul in care trebuie urmate practicile definite. In ansamblu, tantraele se ocupa de aproape toate subiectele (LAKSHANA)care pot preocupa fiinta umaria: • conceptul de Dumnezeu sau Stapanul Suprem, Supremul Absolut, Divinul, etc.; • creatia lumii, expunand totodata 0 cosmologie deosebit de elaborata §i exacta; • originea §i cultul diferitelor zeitati, insotite de numeIe, statutul §i puteriIe fiecareia; • procedeele de adorare corespunzand aces tor zeitati; • clasificarea diferitelor tipologii de spirite §i alte fiinte (umane sau non-umane); • studiul ~i descrierea starilor ~i conditiilor spiritului dupa moarte, precum §i a diferitelor etape de realizare spirituala a omului in chiar planul fizic; • descrierea centrilor subtili de for~a (CHAKRA) la fiinta umaria; • diverse procedee yoga;
1 2

.....................................................................

Vczi subcapitolul urrnator. Idem .

• diferite metode de adorare sau punere la unison cu marile energii §i puteri macrocosm ice binefacatoare, cum ar fi MUDRA1-ele, JAPA2,MANTRA3-ele,YANTRA4-ele; ~ tehnici §i procedee specifice prin care se pot dobandi puteri magice, supranaturale (SIDDHI); • aspecte privind disolutia lumii (PRALAYA)§i reintoarcerea intregii Manifestari in sanul Creatorului. De asemenea, tantra-ele mai of era multe elemente §i instructiuni privind multiple moduri de divinatie folosind stiinta altor ramuri, cum ar fi: astrologia, fiziologia subtila a fiintei umane (accentuand asupra plexurilor nervoase (CHAKRA) din structura subtila a omului), disciplina mentala §i spirituala, tehnici de control al respiratiei (prescrise in special in HATHAYOGAsau yoga fizica), arta llalchimiei interioare" (a transmutarii ~i sublimarii diferitelor energii din corp). Textele descriu, uneori cu lux de amanunte, alteori doar aluziv sau intr-un limbaj ocultat, ccasrnictia diferitelor forme magice numite MANDALA; modul corect de int~nare a unor silabe sacre (MANTRA); felul in carepot fi dobandite anumite puteri paranormale (SIDDHI) pent:rl!.a putea controla foqele naturii. Multe dintre texte se ocupa aproape in mod exclusiv de erotica rrusnca, constituind adevarate tratate de sexologie pentru care, de altfel, tantra a devenit foarte cunoscuta dar, din pacate, eronat interpretata de cea mal mare parte a Occidentului. Tantrisiiiiil a patruns ill Iridla, pnma 'aan;-sub forma orala; abia dupa sec. al XVIII-lea d.Cr. sunt rnentionate primele scrieri, cum ar fi GUHYA-SAMAJATANTRA, urrnata in secolul urmator de l;!EVAJRA T~A §i altele. Cu toate aces tea, unele scrieri tantrice extrem de vechi - dar foarte importante - au fost mentionate pe cale orala deoarece au disparut pentru totdeauna sau nu au ram as decat unele
... ,-,.~-.~... ·,-r·r·'·.... · •. .-· - •... " '" .... "

I MUDRA = gest sincronizator, ce pune in rezonanta microcosmosul fiintei umane cu aspectele benefice universale din Macrocosmos: 2 JAPA= repetarea unor cuvinte sacre, de obicei nume ale Divinului sau ale unor mari zeitap. 3 MANTRA = expresie a unor forte subtile macrocosmice, prin a carei emisie rnentala se poate realiza punerea la unison ~i fuzionarea cu aspectele esentiale ale resfectivei zeitap sau Puteri Cosmice. YANTRA= diagrams geometrica simpJa in care sunt sintetizate caracteristicile esentiale simbolice ale unei anumite zeitap. Ea este utilizata in vederea unei consonante telepatice spirituale pentm a realiza fuziunea cu Constiinta sau realitatea ae~lci sfere de foI1'l, fii~d un simbol esential al divinelor s~le caracteristici, al pu- terilor sale sau al anurrutor aspeete fundamentale ale acesteia .

•..•...•••..••.................•..

..........•.......•..•....•.••....

fragmente din ele. Acesta este cazullui.RBPRAYAMALA TANTRA, £Slate C~Qmplex tratat in eeea ce prive~te sistemul tantric, spune traditia, Urrneaza, apoi, spre eel de-al XII-lea secol KULARNAVA T~RA ~i, mai apoi, considerata cea mai importanta: MAHANIRVANA

TANTH.A.
Scrierile tantrice nu exprima, in ele insele, 0 filozofie cornplicata sau aparte, dar fac nota discordanta cu religia ortodoxa brahmanica, prin lips a rigiditatii §i austeritatii acesteia, a oricarui fel de impuneri sau contractii exterioare sau interioare ale fiintei. Din aceasta cauza, tantra-ele nu sunt privite ca fund texte canonice §i nu fac parte din lista celor paisprezece ramuri principale recomandate din literatura hindusa. Din timp in timp, scrierile tantrice au fost distruse de catre fanatici ai diferitelor secte ale hinduismului sau budismului, tocmai datorita opiniilor exprimate in ele, ce contraveneau traditiei ortodoxe vechi. Din cele rama~e, multe au fost arse mai tarziu de catre invadatorii musulmani care au apreciat d ele exprirna 0 doctrina reprobabila ~i anti-religioasa, aceasta doctrina facandu-se totodata vinovata de promulgarea unei asa-zise ~i rap~e "practici de idolatrie". Aceste realitati i-au cons trans pe inteleptii tantrici sa ~ina intr-un secret §i mai mare invataturile lor, transmise in continuare cu precadere pe cale orala. Ceea ce totusi a mai fost scris, constituie texte de 0 exceptionala valoare metafizica §i practica, care au ramas foarte secrete §i extrem de purine, fiind in pastrarea - din generatie in generatie - a liniei discipolilor celor mai de seama, Importanp scrierilor tantrice poate fi rezumata prin afirrnatia d ele re rezmta adevarate manuate ate racticii spintuate, deomce este cunoscut faptul ca, in prezent, problema pnnclp care se pune este aceea cum sa realizezi practic adevarurile religiilor, indiferent care sunt aceste -religii. Descopenm faptul ca TANTRASHAsTRAsau AGAMA

astra

.....................................................................

,I

(adica ansamblul scrierilor §i textelor tantrice) nu reprezinta - a§a dupa cum presupun unii - 0 SHASTRAneinsemnata, care nu are nimic de spus, un aspect lipsit de irnportanta in traditia hindusa, Dimpotriva, laolalta CU VEDA,SMRITIsi PURANAea constituie una din SHASTRA-ele , (scrierile) de varf ale Indiei, ale carei invataturi pot fi sesizate §i tntalnite in diferite grade §i pe diverse di in temple §i in ritualurile practicate astazi, cat si in trecutul indepartat. In ceea ce' priveste doctrinele fundamentale pe care Ie prezinta, TANTRASHASTRA expune multe aspecte ce pot fi intaInite §i in filozofia non-dualista VEDANTA.De aceea, cei care i§i inchipuie d vor gasi in aceasta SHASTRA noi adevaruri fundamentale cu privire la lume, creatie §i divinitate vor fi dezamagiti in asteptarile lor, deoarece TANTRASHASTRA r~aJOoa~te.. cii se s.pci.jilla- ca de altfel toate cdelarte scneri antentice hinduse - pe invataturile promulgate tnvsos. De fapt, se ~ ar constitui 0 imensa eclectic de texte §i scrieri, fiecare sernnificand 0 manifestare particulara a unicei §i esentialei invataturi din VEDA.De aici izvoraste ideea §i eredinta d aceste SHASTRA-enu se contrazic ci, dimpotriva, se afla intr-o stransa legarura una cu cealalta, Aceasta, pentru ca Adevarul este doar unul, indiferent de gradul in care el este primit, ori de forma in care clarvazatorii si inteleptii RISHI 11fac cunoscut acelora a caror vedere spirituals nu este indeajuns de puternica pentru a-i trezi. Insa cum . putem §ti d ceea ce se spune a fi 0 RevelaFe, precum VEDAsau une1e TANTRA-e, este intr-adevar ast&,l? Raspunsul este cel dat §i intalnit in meditina tm:ittionaIa hindusa, nurnita si AYURVEDA:un medicament , " este bun in masura in care el il vindeea pe eel bolna», In acelasi mod, 0 SHASTRA este valoroasa ~i autentid dad SIDDHI-urile (puterile supranatUrale) pe care ea pretinde ca Ie of era se obtin cu adevarat rin practlca not1UOl or §1 proce ee or ex use 1n acele scrieri. Acest principiu este un ac IC §I arg adoptat, caci intotdeauna copacul se cunoaste dupa l!Qade. --Nurnarul precis al scrierilor tantrice existente in zilele noastre nu este cunoscut cu precizie. In uncle liste privind textele hinduse putem gasl menponate 6fCle tantra-e, in alta 84, iar pe 0 a treia 108. Apoi mai exista sute §i poate chiar mii de aIte tantra-e aparute ulterior celor originale, cat §i diferite cornentarii §i aprecieri ale acestora, unele constand doar din cateva pagini .
, , , A

..•............................... .

Dad vom mai include ~i anumite texte ale canonul~ taoist ~i tibetan, mare parte din el fiind de natura tantrica, nurnarul scrierilor existente creste vertiginos. Este de ajuns sa rnentionam doar canonul taoist intitulat TAO TSANG (aldtuit din 1200 de volurne-) pentru a ne face doar 0 mid idee asupra vastitatii bibliografiei eXiStente. In plus, canonul tibetan budist consta si el din doua masive colectii de scrieri, numite KANJUR (care cuprind~-ll.O.lume) ~i comenta:iile la aceste volum~se in ceea ce l}umim TANJUR (ce cuprinde 225 de volume), ata~ KANJURul, cat ~i TANJUR-ul totalizind impreuna aproximativ 4500 de texte. Din tot acest material, 0 mare parte este dedicata prezentarii principiilor ~i inva~aturii tantrice, incluzand ~i 0 descriere a cercului mistic format din zei ~i zeite, 0 colectie ordonata a diferitelor MANTRA-esi invocaW. pentru a intra in legamra cu diferite entitap celeste subtile, unele rit_!:!.aluci privind uoiuoea'sexuaJij transfiguratoare, precum §i multe alte sfaturi ~i inva~aturi rituale care au 0 provenienta pur tantrica. Chiar excluzand canonul tibetan ~i alte materiale publicate in China sau Japonia, 0 bibliografie tantrica complete (dupa spusele marelui invatat Agehananda Bharati) ar necesita scrierea unei dqi de aproximativ 700 de pagini-!

1 Foarte multe capitole din "T AO TSANG" se ocupa cu prezentarea invataturilor tantrice asupra difentelor rocedee de control al res ira 'ei, POZlP.l corporale, alchirriie IOte §l erotica mistica, rpentru 0 iIocumentatie suplimentara, vezi Mircea Eliade - "YOGA - NEMURIRE ~I LIBERTATE", pag. 340, Nota VI, 1.

aaa

••

a aa

•••••••••••

a ••••••••••••••

IN

SHIVA - PRINCIPIUL TANTRISM

MASCULIN

Este de remarcat faptul d tantrismul s-a dezvoltat cu precadere in cele doua regiuni de frontiera ale Indiei: in nord-vest, la granita cu Afganistanul, cat ~i in partea opus a, la estul Bengalului (mai ales in Assam)". Incepaod cu sec. al VI-lea, tantrismul se bucura brusc de 0 imensa popularitate, atat printre filozofi ~i teologi, cat ~i printre "practicanti" (yoghini, asceti, etc.), prestigiul sau atingand in egala masura ~i straturile populare. Astfel, tantra este asirnilata - intr-o forma sau alta - de toate marile religii ale Indiei. Acest proces incepuse, de fapt, cu rnii ~i mii de ani inainte, in timpul civilizatiei ariene §i a impletirii diferitelor traditii existente (dravidiene, etc.). In acea perioada plina de framantari, ne spune legenda, se nastea o mare personalitate, pe nume SADASHIVA,insernnand "cel care §i-a dedicat existenta pentru binele celorlalti". S~ASHIVA, cunoscut §i ca SHIVA, a fost un mare preceptor spiritual sau GURU. EI este eel care a oferit omenirii prima prezentare sistematica a unei gaodiri pur spirituale. Tot el, se spune, a fost fondatorul muzicii si dansului s iritual hindus; de aceea, mai este nurrut a esea §I ATARAJA (Zeul Dansului Cosmic). S IvA este considerat, in plus, adevaratul intemeietor al medicini.i_gadiponale hinduse, fu_!Plzan un SIS em ~i 0 cunoa§ e e in acest domeniu care poarta denumirea de VADYAK SHASTRA.SHIVA a jucat un rol deosebit de important §i in sfera sociala, EI a fost eel care a creat sistemul casatoriei, prin care ambele parti accepta responsabilitatiegale, indiferent de casta sau de comunitate. SHIVA insusi provenea dintr-o familie mixta ~i, prin casatoria cu 0 printesa ~riana, el a ajutat mult la unificarea fractiunilor beligerante din India. Inteleptul hindus Sri Sarkar, care a facut numeroase studii §i cercetari asupra tantrismului, 11 considera pe SHIVA ca un adevarat parinte al civilizatiei umane. Cea mai importanta contributie a lui SHIVA la interneierea civilizatiei consta in conceptul de "DHARMA".DHARMAeste un cuvant sansA ,

1 Pcntru altc dctalii, vczi subcapitolul "Principalclc ~coli tantricc" .

.•.••.•••....•............•....•..

.......•.•.•••.....•.........•••••

krit care inseamna, literal, "caracteristica innascuta". Care este aceasta caracteristica innascuta a fiintei umane? SHIVA a explicat ca fiinta , , umana doreste sa obtina mai mult decat fericirea datorata satisfactiei , , , simturilor. Scopul fiintei umane este sa obtina pacea si libertatea abso, , )' luta, cuno~terea infinita §i beatitudinea spirituala, iar Inva~atura lui SHIVA este dedicata ajutarii omului In vederea indeplinirii acestui scop.

Ideile lui SHIVA au fost mai Intm raspandite oral §i apoi au fost scrise in carp. Sotia lui SHIVA, PARVATI, obisnuia sa-l intrebe adesea des pre unele probleme ridicate de practica spirituala predata de el. SHIVA raspundea intrebarilor puse §i aceste dialoguri au ram as consemnate sub numele de scrieri tantrice sau tantra-e (texte, scrieri, care prezinta filozofia §i practica tantrica). Tantra-ele se impart in doua mari categorii: 1) principiile sistemului tantric; filozofia §i conceptiile acestuia asupra diverselor aspecte se gasesc In scrierile denumite NIGAMAj 2) practicile prin care scopurile propuse pot fi atinse §i dobandite; diferitele metode, tehnici §i procedee sunt cuprinse in textele numite AGAMA. Mult~tre aceste manuscrise antice s-au pierdut pentru totdeat.!!}2...) altele sunt In mare parte distruse sau alterate de scurgerea implaQbiliL.a timpului, iar altele sunt practic indescifrabile pentru omul profan, din pricina codificarii menite sa ascunda secretele tantrismului de neintelegerea celor care nu sunt initiati. De aceea, conceptiile si fundam~nteJe tantrismului nu au fost 'cdm let decodificatt de catre cercetatorii orientali~t1111C1c lar pana in zileJe noastre, caci metoda si cunoasterea lor este pur intelectual~, rece, oarecum sterila si inca, , , pabila sa recunoasca sau sa asirnileze aspectele metafizice inaI~atoare pe care acest sistem le promulga .

.......................

Dupa parasirea planului fizic de catre SHIVA,s-a creat un gol de spiritualitate in urma sa, iar inva~atura tantrica a intrat oarecum in declin. 0 parte din aceste inva~aturi s-au pierdut, altele s-au imprastiat pe 0 arie larga, fiind asimilate In diferite moduri ~i sub diferite forme in traditiile sau scolile locale. Astazi, tantra apare celor mai multi ca , , , fiind lnvaluita intr-un mister terrebros, de nepatruns, vehiculandu-se totodata 0 rnultime de controverse cu privire la invaratura sa. pe vre- ; mea cind ins i SHIVAera GURU,el preda conce tele tantrice tinand cont de sta 1U de dezvo tare a con~tiintei discipolului. SHIVAobservase d exista oameni care se afla la un nivel dommat de pasiuni animalice si cu 0 intelegere redusa asupra realitatilor inconjuratoare si altii " , ,, care, dimpotriva, se aflau intr-un stadiu mult mai avansat de percepere ~i ratiune. Acesta a constituit motivul principal pentru care el prescria practica diferitelor metode in stricta conformitate cu calitatile discipolului. In pantheonul hindus, SHIVA1este numele unuia dintre zei, component al trinitatii (TRIMURTI):BRAHMA,VISHNU, SHIVA. Acestia reprezinta trei aspecte ale Divinului, cunoscuti ca BRAHMA Creatorul, ,, VISHNUMentinatorul ~i SHIVADistrugatorul. In contextul trinitatii, SHIVA are locasul in SVARLOKA i§i (planul celest), lumea tuturor zeilor §i semizeilor, al carer conducator este MareIe Zeu INDRA.Studiind diversele aspecte ale Divinului in rnanifestare, hindusii s-au orientat, dupa propriul lor temperament, catre un curent spiritual sau altul ce implica adorarea unuia sau altuia dintre zei. Astfel, tantrismul §i yoga se ataseaza in mod particular adorarii lui SHIVA,din care cauza adoratorii lor se numesc shivaifi, iar curentul spiritual respectiv poarta numele de SHAIVA. Alpi s-au orientat catre cultullui VISHNU,nurnindu-se VAISHNAVA. trebuie insa sa se cada in greseala unor studii Nu occidentale, prin care se afirma ideea unei anumite opozitii, competitii sau chiar Iupte intre cele doua curente spirituale. Trebuie inteles ca SHIVA §i VISHNU reprezinta dona aspecte complementare ale lui BRAHMA(Creatorul Universal), primul fund principiul distrugator, transformator ~i renovator al Creatiei infinite; iar eel de-al doilea cons1 Traditia hindusa Ii confcra lui SHIVA multe atribute stranii si misterioase, dupa cum 'putem deduce din numcroasele (peste 1000) altc nume atribuite lui: MAHAKALA (Marcie Intuneeat); Marcle Timp - adica eel care dizolva si distruge tot ceca cc cstc supus curgerii timpului; BHAlRAVA (Cel Teribil); Srapandl Demonilor; Mdniosul; Cel cu Mcmbrcle Negre; Marcie Ascet; Cel Rosu; Cel Gol; Cel eu Phallus-ul aflat mereu In crcctic; Cel Viril; Sdpanul sexualitatii transeendentc, etc .

.•.....

tituind principiul animator, conservator, care mentine Creatia In ansamblul ei 1. Tantricii (adica cei care practica tantra) ~i yoghinii (cei care practica yoga) sunt shivaifi, deoarece aspectul Divinului In cali tate de "transformator", de etern "Innoitor" al unei Creatii mereu vii, efervescente, se adapteaza eel mai bine cautarilor lor spirituale, ce vizeaza realizarea starii supreme In care spiritul individual (ATMAN)se reune~te cu Spiritul Universal (PARAMATMAN). toate acestea, exista §i unele CU tantra-c care se ocupa §i trateaza In mod amanuntit aspectul lui VISHNU, texte numite PANCHARATRA AGAMA (care au dat na§tere marii miscari PANCHARATRA, arnintita anterior+). Astfel, SHIVA nu apare ca avand 0 provenienta vedica, desi VEDELEvorbesc de marele zeu RUDRA, ce poate fi considerat intr-un fel echivalentullui SHIVA din tantrism. Aceasta apropiere a favorizat de fapt adoptarea zeului SHIVA In pantheonul hinduismului ortodox. RUDRA, "Stapinul fulgerului", este 0 personificare a divinitatii sub aspectul ei distructiv sau, mai bine zis, a "transcendenfei distructive", care mereu ref ace, face sa renasca, transforma ceea ce a fost rau §i nepotrivit In ceea ce este pur spiritual §i amonios. Potrivit VEDELOR, RUDRA-SHIVA simbolizeaza tot ceea ce este haotic, periculos, irnprevizibil, care inspira teama, dar misterioasa-i magie - benefica In esenfa ei -poate fi indreptata §i In scopuri constructive (el mai este considerat §i "vraciul vracilor"). S-a scris mult despre originea §i structura originara a lui RUDRA-SHIVA, considerat de unii drept zeu al mortii (avand In vedere un plan mai putin metafizic); dar §i zeu al fertilitatii, incarcat de elemente ne-ariene, divinitate rnisterioasa adorata de acea clasa de asceti nurnita VRATYA. tapele transforrnarii lui RUDRA-SHIVA E din VEDEIn Zeul Suprem, a§a cum ne este l11rap§at 111 SVETASVATARAUPANISHAD, nu prea sunt cunoscute. Pare sigur ca In decursul timpului, RUDRA-SHIVA a asimilat - ca §i multi alti zei - numeroase e1emente de religiozitate "populara" de origine ariana sau ne-ariana. Shivaismul II prezinta pe SHIVA "absorbind" toate atributele Divinitatii Supreme §i care, deci, este un Creator Supremo Reprezentarea lui simbolica dansand, tema iconografica adrnirabila §i foarte bogata In sernnificatii, ne of era ideea ritmului de viafa al intregii

................................

1 2

J.M. Riviere Vczi pag. 13.

»RITUEL

DE MAGIE TANTRIQUE

HINDOU((,

pag. 14.

..•.............

~-

-~-

-~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

creatii, cat ~i a distrugerii ei. rnsa in forma pe care el §i-o asuma in tantrism, SHIVA presinta caracteristicile specifice starii de pur<! transcendenta, Astfel, el este privit ~i desemnat ca principiul masculin sup rem ~i transcendent.Tatal Supremo Dupa cum vom vedea in continuare, el este insa asociat in mod esential unui alt aspect, care reprezinta contrapartea sa ferninina sau SHAKTI.

SHAKTI - PRINCIPIUL IN TANTRISM

FEMININ

Una din caracteristicile principale ale tantrismului, considerata de multi ca fiind cea mai importanta ~i distincta, 0 constituie - f'ara indoiala - conceptul de SHAKTII. Adeseori se spune ~i se crede despre tantra ca ea este un "cult de adorare a Mamei". Desi acest lucru nu este de natura sa defineasca in intregime tantrismul, el reprezinta totusi un adevar. SHAKTI este principiul universal al energiei, puterii ~i creativitatii. Aceasta energie este personificata ca feminina, fiind Mama Universala-,
I Cuvanrul SHAKTIvine de la radacina shak- (a fi capabil sa faci, a define forta ~i puterea de a face ceva, de a actiona), fiind interpretat In mod unanim ca "putere" (cf. Julius Evola - )}LE YOGA TANTRIQUEC(, 17). pag. 2 SHAKT!este intotdeauna invocata de celelaltc zeitiffi atunci d.nd un mare pericol ameninfif Universul. 0 legends hindusa poveste~te cum a luat fiintif Marea Zcitif (DEV!). Puternicul demon MAHISAarneninta intreaga Creatic ~i, prin aceasta, toate faprurilc existentc in ea. Chiar zeitatile erau in pericol de a pieri, BRAHMA si cc1c1alte zeitari au facut apc1 la VISHNU si la SHIVA. Reunindu-si puterile lor divine, top zeii au emis imprcuna cncrgii1c lor colosa1c sub forma unui foe care le iesea din gura, Prin comb ina rca acestor focuri a luat na~tere un nor fierbinte, care s-~ transformat mai apoi lnrr-o zeita cu 18 brate. Aceastif.zeifa, SHAKTI,a reusir sa-l invinga pe monstrul MAHISAsi sa' salvcze rotodata intreaga lume de la distrugere. ,,zeii restituit ene"lJiile lui SHAKrI} Porta Unicd, sursa din care au provenit toase La tnceput. RczuLtatuL a fast 0 mare re£nnoi';e a stiirii de inceput a pttterii universale." (Heinrich Zimmer - }}MrTHSAND SYMBOLS«, pag. 191) .

r-«

...............................••. ~
,~~~~~~~~~
~-----

In eel mai inalt sens cauzal, SHAKTIreprezinta Divinul sub aspectul sau de Mama ~i, privind din alt punct de vedere, ea este insusi acest Univers (Creatia infinita sau Macrocosmosul) ce izvoraste din Pantecele Ei. lata cum preamareste §i adora YOGINIHRIDAYA TANTRA pe Cea care concepe, sustine, produce §i apoi hraneste infinitatea Iumilor In manifestare:

In prezent, stiinta moderna occidentala vorbeste des pre, energie ca fiind ultima treapta fizica a formelor pe care Ie poate Iua materia. La fel au inteles §i cunoscut Iucrurile §i vechii lntelepti ai Indiei care 0 adorau pe SHAKTI, doar cii ei mai adaugau acestei afirrnatii faptul cii 0 astfel de Energie nu reprezinta decat 0 manifestare lirnitata (cum ar fi, de pilda, Mintea §i Materia) a Minunatei §i Infinitei Puteri Supreme (MAHA-SHAKTI) ill perfecta Ei identificare cu Eternul Absolut-, ca Transcendentul Imuabil (SHIVAy. Unul dintre fundamentalele texte ale ill~elepciunii hinduse (PRAPANCHASARA TANTRA) ne dezvaluie: »Tot ceea cepoate fi vazut cu ochii poate fi definit ca atare, dar nu fi Ea, care este Mama". Ca 0 completare, un alt text tantric (VISHVASARA TANTRA), afirrna: ,,Ea este inefa?ila §i de neconceput; avand forma (VIKRITI), este totusi In Ea Insasi (MULA PRAKRm) Tara de forma." SHAKTIreprezinta atat MAYA,adica cea prin intermediul ._1M' careia Constiinta Absoluta (BRAHMAN)este ascunsa §i apare diferentiata in manifestare, cat §i MULA PRAKRITI, sau starea nernanifestata (AVYAKTA) §i nediferentiata. SHAKTI sau Energia Feminina Universala se polarizeaza, deci, sub doua aspecte: static §i dinamic. Aceste doua forme nu trebuie ln~elese, lnsa, ca existand separat, rupte una de

»Respect fi adorare Celei care este Fiinfa) Conpiinfa fi Fericirea Absoluta) ca Putere Infinitaj care existd sub forma Timpului fi Spafiului fi a orice se afld in ele; fi care constituie, de asemenea, Lumina Suprema Divina din toate fiintele. «
)

cat

mai ales In upanishade, Supremul ~i Eternul Absolut, Divinul insu~i (BRAHMAN) sau Durnnezeu, pcntru ca nu poate fi descris prin nici un fel de
eu SHAKTI, definesc Fiinta

In vedansisrn; care reprezinra curcntul filozofic promulgat de cele patru

. atribute, a fost apelat ca "Acela" (TAT). imprcuna Suprema ~i Unitara, Pura Exisrenta (SAT).
-

VEDE,

cealalta, ci ca ele coexista In fiecare moment intr-un tot indivizibil. In orice sfera a activitatii fortei creatoare avem , , un aspect dinamic, care este reprezentat de toate fortele in rniscare, sprijinit de celalalt aspect potential, static, pe fundal, reprezentat de SHAKTI dormind "incolacita" la baza coloanei vertebrale. Ea este asa-zisa "cauza materiala" primara, de la care pornesc toate celelalte forme de manifestare. U niversalitatea lui SHAKTI cuprinde ~i triad a hindusa: VISHNU) BRAHMA, SHIVA, polarizand cele trei aspecte fundamentale ale Manifestarii sernnificata de cei trei mari zei. Intreaga materie, indiferent de gradul ei de subtilitate ~i vibratie, reprezinta 0 forma de relativa stabilitate a energiei. Aceasta forma de stabilitate dainuieste un oare, care Atimp §i apoi dis pare din nou in mediul din care a provenit: energia. In acest fel este rnentinut universul §i, sub aceasta calitate, SHAK11 este cunoscuta ca V AISHNAVI, Mentinatoarea, Sustinatoarea, contrapartea ferninina a lui VISHNU. Pe de alta parte, fiecare moment al creatiei, analog unei activitati de regenerare celulara, se manifesta ca SHAK11 BRAHMANI, contrapartea ferninina a lui BRAHMA, Creatorul. In afarsit, in fiecare moment are loc moartea moleculara si disolutia , , , formeJor, sub acest aspect Puterea Divina fiind cunoscuta ca RUDRANI SHAK'n, contrapartea ferninina a lui RUDRA-SHIVA1.
1 Marile Mame sau sHAKTI-urile (conrrapartilc feminine) celor trei zei ai trinitatii hinduse mai sunt cunoscute ~i ca SARASVATI SHAKTIa lui BRAHMA), ( LAKSHMI(SHAKTIa lui VISHNU) si PARVA"11au DURGA (SHAKTIa lui SHIVA). s Gencralizand la nivelul intregii cr~afii, cele trci aspecte ale Divinului care sunt MAHALAKSH1IAl, MAHASARASV AT!si MAHADURGAcorcspund unui triplu simbol: respectiv eel al Frurnusctii, a! Infclepciunii §i al FOJ1eiin Actiunc, Astfcl, prin adorare si identificare cu accste aspecte fundarnentale, tantricul se confrunta cu aceste atrib{lte: concentrarca, invararura si realizarea. In clc Insele, SHAKTI-Urilernentionate nu reprezinta decar un' aspect al Principiului Suprern; rnarea iluzie a Lumii, MAYA, este cea care Ie face sa fie distinse In mod separat si sa prezinte activitati aparent opuse. De fapt, SHAKTI se raporteaza rnereu '§i reprezinta energia Divinu!ui, In sensu! ei de porcntialitatc, creativitatc, generare .

..

Creatia nu a avut loc odata, la un moment trecut de timp ~i, de asemenea, nici disolutia ei nu va fi intr-un moment viitor, caci In fiecare clipa au loc ~i se petrec ambele procese. Ceea ce exista §i se petrece acum, In fata noastra §i in noi insine este analog cu ceea ce s-a petrecut la "Inceputuri". Tot ceea ce exista, in fapt, nu reprezinta altceva decat efectul confruntarii continue dintre cei doi poli opusi: unul static (SHAK"ITMAN) celalalt dinamic (SHAKTI). Partea exterioara a §i oricarei forme sau fenomen reprezinta aspectul creator al fortei dinamice; In interiorul oricarei creatii, insa, exista ~i 0 forta statica, ce reprezinta chiar nucleul, inima existentei fenomenale. Manifestarea lui SHAKTI nu cunoa§te nici inceput §i nici sfarsit. Desi activitatea ei este continua si oinfinita, energia actioneaza totusi dura un anumit ciclu bine stabili~, alternand perioadele de rniscare cu cele de odihna. Atunci cand se misca §i actioneaza intr-un nurnar incalculabil de permutari §i diferite combinatii, energia (sau SHAKTI) Supremului se obiectiveaza (VIKRITI) in tot ceea ce ne inconjoara ~i se manifesta. Dupa 0 perioada adecvata de asa-nurnita "odihna" - in care are loc un fel de sinteza, un fel de "compunere" a expericntelor acumulate anterior - ea, Energia, se reorganizeaza §i astfe!, procesele creatiei, mentinerii si distrugerii (sub forma reorganizarii si a unei noi , , , , creatii) continua la nesfirsit. Tantra afirma ca, atat timp cat lumea fenomenala exista, SHAKTIsau Mama Universala este cea care asigura creatia, sustinerea §i distrugerea ei. Din aceasta cauza, SHAKTI trebuie adorata ca fiind tocmai aceste aspecte esentiale ale Supremului Divin. SHAKTI reprezinta fundamentul intregii exisrente; datorita ei Iurnile se rnanifesta, se dezvolta si tot Ea este cea care Ie sus tine si le , ,,

..................................•..................................

)J

hraneste; in ceIe din urrna, toate U niversurile din Manifestare sunt resorbite in SHAKTI. "Ea este tnsufi Supremul BRAHMAN (PARABRAHMAN) {. .. J Ea este ievorul tuturor celorlalte zeitafi din Creasie, cdci fara SHAKTl acestea n-ar putea subzista prin ele tnsele nici mdcar 0 clipa.1(( Unul din imnurile din MAHAKALI-SAMHITA spune: ,}ntr-adevar, tu nu efi nici biirbat, nici femeie, nici neutru. Tu efi tnsafi puterea de neconceput, nemdsurabila, sujletul a tot ceea ce exista{ ... ] Tu efi liberd. de orice dualitate, efi BRAHMAN suprem care nupoate fi atins fi cunoscut decdt prin iluminare spirituala(c2. Din aceasta cauza, SHAKTI mai este apelata §i ca PARAPARA, "supremul Supremului"; adica, tea care face ca Supremul (metafizic vorbind, BRAHMANdin conceptia vedica) sa fie intr-adevar suprem §i unic. Astfel, in forma ei primordiala, excluzand orice alt principiu sau concept superior ei, SHAKTI devine ceea ce hindusii numesc PARASHAKTI (SHAKTI Suprema). Ea devine, deci,)Jcea care exista tn toate lucrurile sub aspectul puterii fi al potenfialitafii (SHAKTIRUPA) ((. Aceasta conceptie despre SHArD i§i gaseste sinonimul in ideologia preariana §i in cea arhaica, transmisa pana in zilele noastre sub forma lui MAGNAMATER, Mama a tuturor zeitatilor §i divinitate ferninina2 stapana ~i creatoare a intregii vieti §i a tot ceea ce exista-'. In tantrism, manifestarea lui SHAK11este considerata ca fiind perfect libera; ea nu cunoa§te nici un fel de lege care sa 0 supuna, sa 0 constranga sau sa 0 determine in vreun feI anume. AstfeI, nu exista nimeni §i nimic care sa i se opuna in fata dorintei ei de a se manifesta. Conform cu unul din aforismeIe din TANTRATATTVA, spune despre se SHAK'D ca )Jsubstanfa ei este alcatuita din voinfa (ICCHAMAYIyc4. Sau: Tu efi tnsafi Puterea; cine ar putea sa-fi ordone safaci sau sa nu facicee« ce Tu dorefi?(c5. Facand 0 paralela cu planul uman In care prototipul actiunii complet libere §i neconditionate este jocul sau LILA6, tantra
1 TANTRATATTYA (XVII, XXI, 355). 2 Cf. John Woodroffe - "SHAKTI AND SHAKTA", pag. 29. 3 Notiunca de SHAKTI, a cultului ~i adorarii zeitei (DEVI), 0 putem intaIni ~i in VEDA, sub forma lui SARASYATI SUKTA, a lui LAKSHMI SUKTA (YAJUR VEDA) ~i sub cea a lui DEYI SUKTA (RIG VEDA, X). Upanishadele post-vedice ne vorbesc des pre ferninina UMA care II apare lui 1NDRA ~i altor zeita~, pentru a le dovedi faptul ca nu datorita propriei lor puteri (SHAKTI) ei rraiesc, se ~ci ~i actioneaza, CI col. ot t

ceea ce a fast creat ~i exista se datoreaza imuabilei ~i infinirei forte divine, care este
MAliAsHAKTI.

4 TANTRATATIYA (II, 378).

5 6
e

Idem (I, 194). In sanskrira, LILA

joe.
_ .

afirma faptul ca intreaga manifestare reprezinta un joe al Divinului 1, ca insa~i substanta lui SHAKTI este un joc §i ca, de aceea, SHAKTI mai este nurnita "cea care joaca" (LALITA) . Astfel, toate formele divine 2 (zeitati), umane sau subumane ale existentei manifestate ~i conditionate nu exprirna altceva decat jocul soli tar al Supremei SHAKTI, P ARASHAKTI3Acest joc al unei manifestari in continua miscare §i dez. voltare, complet liber §i lipsit de orice Iegaturi, este privit ca. un dans, dansul cosmic. Din perspectiva actiunii Puterii Supremului care actioneaza in manifestare, cel care danseaza nu este insa SHIVA, ci insa§i Zeita (DEVI), SHAKTI aureolata de nenumarate straluciri sclipitoare in aspectul ei de creator allumilor. In spiritualitatea, cat §i in iconografia hindus a, SHAKTI este reprezentata sub mai multe forme, desernnand anumite aspecte precise sub care ea ~

wi

poate fi adorata corespunzator. Cele mai cunoscute sunt: PARVATI,zeita frumusetii §i a incantarii divine §i SATI, aspectul tragic al zeitei §i KALI, aspectul ei teribil. Traditia hindusa ne relateaza, intr-o Iegenda, tragicul destin allui SATI. Acesta a inceput atunci cand, in timpul unei mari sarbatori la care luau parte multi invapp, SHIVA - sotul lui SA'I1 - a fost insultat de catre unul din acesti mari invapp (RISHI). Urnilita de afrontul adus iubitului ei, SATIs-a aruncat In focul sacrificial aprins la acea mare sarbatoare", Intristat de cele intarnplate, SHIVA a recuperat rarna§i~ele nearse din corpul tinerei sale sotii, luandu-le cu el. Parp din membrele §i organele ei au cazut pe parnant In 108 locuri diferite (PITHA) care, In timp, au devenit importante locuri de pelerinaj.A<;tfel, se spune, degetul mare de la piciorul zeitei a cazut langa Calcutta, iar organele ei sexuale in Karnakhya, Assam.

~.~.m~
~

~.Q~.

1 In literatura occidentala, Manifestarea sau Creatia infinita estc deseori prezenrata ca fiind "Sportul divin", ' 2 Cf. ANANDAJ,AHARJ, sutra 35: »Prin al tau joe (eel al lui SHAKn), tu maniftpi eonpiinfa ji beatitudinea spiritualii in toate fiinfele ji lucrurile din infinitul Macrocosmos". 3 TANTRATATrVA (I, 336). 4 Accasta legends a pus bazcle ritualului hindus numit chiar "SATI" - acum interzis in India, dar, cu toatc acestea, inca practicat oeazional in uncle districtc rurale - in care 0 vaduva sc arunca ~i ea in foeul care mistuie corpul neinsufletit al sotului ei.

.................................

.•...

Unul din aspectele teribile ale lui SHAKTI ste personificat de zeita e KALl. Cuvantul KALIinsearnna "negru" si, de asemenea, el reprezinta forma ferninina de la cuvantul KALA, are inseamna "timp"I. Deseori, c KALIeste reprezentata dansand pe un cadavru, avand pielea neagra, un ~irag din cranii de om la gat ~i patru maini. In cele doua rnaini din dreapta ea pne, respectiv: 0 sabie plina de sange ~i 0 ~epu.~a;In celelalte doua maini din stanga sunt reprezentate doua capete de om din care picura sangele. Mai exista, de asemenea, multe alte reprezentari ale zeitei, implidnd diferite alte obiecte sau atitudini (gesturi) cu semnificatii ~i simbolistica precisa. Pentru a completa tulburatorul tablou, KALIeste reprezentata razand infricosator, dezgolindu-si dintii albi si ascutiti ~i Iasand sa-i atarne limba i~ afara, semnul u~ei n~inceta~e devorari si transformari universale a ceea ce este rau, impur si nespiri, , tual. In una din cele mai teribile imagini din pantheonul tantric (deseori complet neinteleasa de occidentali), Marea Zei~a KALI este reprezentata ca fiind tara cap (CHHINA-MASTA), tinandu-si in una din maini propriul ei cap taiat, in timp ce sangele - curgand suvoi din al ei gat - este baut cu nesa~ de gura capului taiat pnut in mana. Aceasta imagine terifianta a Zeitei, care a dat nastere la multe controverse printre cercetatorii orientalisti din Occide~t ~i In special printre cititorii ~i ascultatorii ignoranti sau neavizati - ducand pana la a cataloga

.........

I Herman Gunter asociaza denumirea zeitei eu un cuvdnr greeese care inseamna atat "timp", c:1tsi procesul rcalizarii unui model din mai multe fire la un razboi de resut. Aceasta ~emanare ne sugercaza inca 0 data asocierea zeitei eu puterea timpului ~i a destinului .

tantrismul drept un cult de magie neagral - aceasta teribila reprezentare a FOL1ei ~i Puterii Divine infinite ill Univers a fost onorata de marii In~elep~i hindusi ca fiind JAGAN-MATRI, ,Mama intregii , Creatii". Cei care 0 adora pe SHAKTIpoarta numele de sbakta. in cultul sau, atat doctrina cat ~i practica accenrueaza asupra aspectului Unitatii, ill care SHAKTI reprezinta Sursa Schimbarii. Concomitent, aflata sub forma Timpului §i Spatiului precum §i a tot ceea ce exista in interiorul acestora, SHAKTI ESTE Insa~i aceasta schimbare. Apare, cum s-ar spune, 0 schimbare ill chiar sanul neschimbarii, adica tocmai unul din acele paradoxuri ce definesc realitatea imuabila §i suprema, cum este SHAKTI. Doctrina SHAKTA(ca ~i cea a VEDANTEIIn general) este acel lucru care, in vorbirea occidentala, s-ar putea numi 0 teologie bazata pe revelatie, conducand la 0 experienta pur spirituals ~i suprasenzoriala. Aceasta ne conduce la gandul unei noi evaluari a posibilitatilor de cunoa§tere ale omului §i la 0 justa considerare a bazelor filozofiei expuse In cele patru VEDE. Ar fi, deci, 0 eroare fundarnentala sa se 1 priveasca VEDANTA ca fiind doar 0 rnetafizica simpla ~i speculativa, asa cum superficialitatea occidental a rnoderna tinde sa 0 clasifice. Dad lucrurile s-ar prezenta astfel, aceasta filozofie (VEDANTA)n-ar avea nici

...........

I VEDANTA reprezinra termcnul utilizat pentru a desernna filozofia sau ~coala filozofica ce defineste inva~atura din cclc patru VEDE .

un drept in plus de a fi acceptata mai mult decat orice alt sistem filozofic existent in traditia civilizatiei umane. VEDANTA afirrna ca invataturile sale suprasenzoriale pot' fi certificate rara nici un dubiu prin intermediul practicii metodelor propuse de ea, caci doar teoria nu este deloc suficienta. In plus, acesta este de altfel si laitmotivul invataturii , .' tantrice: un gram de practica valoreaza cat tone de teoriel In consens cu aceasta, un adorator al lui SHAKTI (deci un shakta) este in primul rand un om practic si activ, adorand tocmai aceasta Activitate Divina. Invatat ca el este Puterea Infinita a Divinului, el doreste cu intensitate sa realizeze in fapt acest lucru minunat. Un poem tantric! vorbeste cu dispret amuzat despre guralivii §i flecarii invap~i care-si petrec timpul in dezbateri inutile §i Iipsite de sens in jurul plajei "Lacului indoielii". Baza adevaratei cunoasteri, fie d aceasta este dobandita urrnand calea lui shaiva (adorator al lui SHIVA) sau a unui shakta (adorator al lui SHAKIT)2 0 constituie practica §i experienta dobandita prin aceasta, aspecte ce vor fi tratate, insa, intr-unul din capitolele urmatoare,
A ,

MANDA STOTRA. Un shaiva sc numeste astfel intrucdr zcitatea aleasa de el pentru adorare (ISHTADEVATA) SHIVA.SHIVArcprezinta numele prin care se sirnbolizeaza aspectul este neschimbator al U~culuiJi a carui .putere de a'1i~nc ~i activitatea tos<4i 0 reprezinta SHAKTI.Dar, mtrucat SHIVASI SHAKTIsunt in mod necesar asoclap (v. subcapitolul urmator), toatc scolilc ii comuniratile din tantrism recunosc aceasta asociere, convenind asupra denumirii ei prin nurnele de SHAKTI.Astfel, din motivul prezentat mai sus, este 0 greseala sa sc presupuna ca un "tantric" cste to mod necesar un shakta si d tantra nu reprezinta altceva ded.t scriptura unui shakta. Shakta nu rcprezinta Jedt 0 ramura a scolii marelui sistem, care este ranrrismul. Docrrina si practica shakta sunt continute in primul rand to SHAKTA-TANTRA-ei in traditis fie orale, uncle dintre ele fi1nd secrete. Pc de alta parte, cultul shaiva, fi~ el de No~d sau de Sud, arc propriile lui scripturi numite tantra-e, cat ~i cdc ce corespund unci forme stravcchi a cultului VAISHNAVA, denumit PANCHARATRA. Doctrina acestor cornunirati, care impart in comun anumitc idei, variaza de la monismul shaiva ~i shakta din Nord (Kashmir), la sistemele mai mult sau mai putin dualiste ale celorlalti. Privit in ansamblu, ritualul de adorare cste comun in toatc aceste scoli, desi in mod necesar - apar uncle deoscbiri datorarc adt naturii aspecrului ilivin adorat,
I 2

c:1t~i formei particulate a teologiei invarate .

............•............•....••.• ~

.........•.•. ~

CUPLUL DIVIN SHIVA-SHAKTI

in cosmologia tantrica, tntregul univers este perceput ca fiind creat, patruns §i sustinut de catre doua forte fundamentale care se afla incontinuu intr-o uniune perfecta §i de nedespartit. Aceste forte sau aspecte universale sunt numite SHIVA §i SHAKTI, a..~adupa cum s-a prezentat anterior. Traditia a personificat aceste aspecte, respectiv, ca zeitate massculina §i zeitate ferninina; astfe!, SHIVA reprezinta e!emente!e constituente, iar SHAKTI poten~a dinarnica care face ca aceste elemente sa prinda via~a §i sa actioneze. Metafizic vorbind, cuplul divin SHIVA-SHAKTIcorespunde la doua aspecte esentiale ale Principiului Unic: principiul masculin ce figureaza aspectul imuabil al Divinului §i principiul feminin ce reprezinta Energia sa, Puterea care actioneaza in manifestare, viata Ins~i privita la nive! cosmic; In acest sens, principiul ferninin sau SHAKTIsernnifica aspectul imanent al Divinului, adica ace!a de irnplicare in chiar actul continuu al creatiei, Poate ca aceasta triisamrii definitorie a tantrismului, a viziunii lui privind Femininul In Creatie a facut ca interesul fiintei umane sa se orienteze mai mult catre acest "imanent", catre principiile active ale lumii, decat spre ce!e care privesc pura transcendenta, A§adar, SHIVA defineste trasaturile specifice transcendentei pure §i este In mod esential asociat unei SHAKTI avand un aspect. teribil (cum ar fi KALI sau DURGA1), personificare a propriei sale manifestari neirnblanzite §i lips ita de orice Iimitari, Datorita faptului ca SHAKTIeste, intr-un fe!, mai accesibila intelegerii §i adorarii de catre fiinta umaria (deoarece ea priveste aspectele de via~a, de manifestare, apropiate conditiei umane in creatie), cultul zeitei (DEV!) s-a impus cu precadere, combinindu-se cu notiuni ale filozofiei SAMKHYA2 §i
1 "Un fragment din SATANTRATANTRA, citat de Krishnananda in lucrarca sa TANTRASARA, expune vizualizarea lui DURGA. Zeita, asemanatoare unui munre ne~ru, are un chip inspairndntator, este imbrafi~ata 'de SHIVA §i poarta mai multe

ghlrlande de cranii imprejurul gatului; are parul desplctit ~i fata surazatoare. Nu Iipsesre nici un amanunt: nici ~arpeJe (NAGA) pnand loe de cordon sacru, nici luna de pe frunte, miilc de mdini de mort dimprejurul ~oldurilor, gura insangerata si corpul patat de sange, cele doua cadavre de copii in chip de cercei etc." (cf Mirce'a Eliadq -» YOGA - NEMURIRE 51 LIBERTATE«, pag. 183). 2 In mod obisnuir, termenul de SAMKHYA este tradus prin "sistem filozofic" care, etimologic vorbind, se refcra la ceca ce rezulta in urma analizei unui anumit punct de vedcrc.

.............•..•...••............ ~

............................••....

oferind preroisele necesare doctrinei lui MAYA (iluziei) de mai tar-ziu, forrnulata de marele intelepr eliberat Shankaracharya. Aceasta posibilitate a imbinarii, a Intrepatrunderii a doua sau mai multe notiuni din , doua sau mai multe cai spirituale se datoreaza faptului cii principalele sisteme filozofice hinduse nu reprezinta niste sisteme inchise ~i izolate, inflexibile, ci doctrine complexe ~i maleabile, care se pot adapta ~i pot fi in~elese din multiple unghiuri de vedere. Filozofia SAMKHY A, de piIda, este 0 filozofie dualista, promulgand 0 dualitate cosmica originara, cea a lui PURUSHA ~i a lui PRAKRITI. Aceste doua principii fundamentale corespund, respectiv, principiului masculin ~i celui feminin in creatie, ori principiului pur transcendent, spiritual ~i celui al naturii. PURUSHA ~i PRAKRITI mai sunt intelese ~i ca principiul constient ~i eel inconstient, ca eel solar ~i eel lunar, ca principiul imuabil ~i cel al miscarii ~i devenirii lumii in ansamblu. PURUSHA este exprimat ca spiritul pur, lipsit de orice atribute i s-ar putea conferi, intangibil, impasibil ~i neimplicat in nici 0 actiune sau act al creatiei. Filozofia SAMKHY A explica manifestarea lumilor ~i a universurilor printr-un gen de uniune cu totul speciala a celor doua principii (PURUSHA ~i PRAKRITI), in care PURUSHA are rolul unui fel de "catalizator" In chimie", actionand intr-un fel anume asupra lui PRAKRrIl doar prin simpla lui prezenta. pRAKRITI este conceputa, in forma ei nernanifestata, ca 0 stare de echilibru a celor trei "calitap" universale (GUNA), prin a carer combinare ulterioara intr-o infinitate de proportii ia n~tere orice lucru, fiinta, fenomen sau aspect in Macrocosmos. "Reflexia" lui PURUSHA
1 Cf. Julius Evola - "LE YOGA TANfRIQUE((, pag. 42 .

••••.•.......................•.... ~

....................•••..••.......

asupra lui PRAKRITIeste de natura sa rupa acest echilibru initial al celor trei "calitap" sau GUNA-e, reprezentand tocmai acel gen de uniune cu totul speciala, aproape ca un act fecundator, despre care vorbeam mai sus. Aceasta rupere a echilibrului in chiar sanul lui PRAKRITI va da n~tere unei mi~dri ~i unei dezvoltari sau evolutii a lui PRAKRITIsub aspectul numelor §i formelor, care exprima in ansamblu intreaga creatie (SAMSARA) in care facem ~i noi parte'. d Din punctul de vedere al tantrismului, aceasta "schema" a creatiei data de filozofia SAMKHYA este oarecum transforrnata, in sensul d PURUSHA§i PRAKRITInu sunt concepute ca fiind separate, deci ca 0 dualitate eterna §i originara, ci dimpotriva, ele sunt vazute ca doua diferentieri, doua aspecte fundamentale ale universalei SHAKTI. Aceasta este deosebirea esentiala introdusa de tantra, bazata pe 0 conceptie superioara in favoarea unitatii celor doua principii aparent con-

.....................................................................

1 Cele trei GUNA-e,"calit<tp" sau .factori de determinare" sunt: SKIlV A, RAJAS ~i TAMAS. unctia principala a lui PRAKRlTI ste aceea de a acoperi, de a limita sau F e de a Ingradi Consriinta pura, infinita ~i fara de forma, astfel mdt ea s<tproduca forma; dad nu ar cxista 0 astfel de limitare, nici forma n-ar putea sa apara, Cele trei GUNA-eac~oneaza In mod reciproc. Astfel, functia lui TAMAS cste aceea de a opaciza Constiinta Suprema; functia lui SATrVA este aceea de a revela aceasta Constiinta Imuabila; iar actiunea lui RAJAS GUNAsau a principiului activ inrermcdiar ~te aceca de a face ca TAMAS In<tbu~eSATrVAori SKITVAsa suprirne TAMAS. sa La orice scara am privi lucrurile ~i manifestarea In general, evolutia sernnifica 0 cre~tere In proccntaj a lui SATfVAGUNA.De exemplu, lumea minerals este supusa eel mai mult influenrei lui TAMAS GUNA, mai mult decit orice altceva In lumca fenornenala. 1n ceca ce priv9te lumca vegctala, aici influenra lui TAMASesre mai mica, iar SKtlVA este mai evidcnta decat In cazul mineralclor; In lumea anirnala, Insa, SA1TVA estc In mod considcrabil crescura In procentaj, atingand cele mai inalte cote in cazul fiinrei urnane. Prin cultivarea ~i sporirea lui SKI1VAGUNAIn el insusi, omul poate accede in fmalla Constiinta Pura ~i libera de orice lirnirari (MOKSHA). Privita In ea insa~i, In esenta ei, aceasra Constiinta Suprema nu se schirnba, ci schimbatoare sunt invelisurile ei, material si m~ntaJ, pcrrnitdnd astfel un joc din ce In ce mai amplu. ~i, I~trud.t Consriinta nu rcprezintf altceva dedt Spiritul Suprem, eliberarea ei treptad de JeghunJe materiei Inseamna d formele - care izvorasc din Puterea Spintului (SHAKTI)- devin din ce In ce mai SA1TVA-ice.in acest fel, Natura (PRAKRrrI) reprezinra invelisul Spiritului ca TAMASGUNA, Revelarea Lui - ca SAnVA GUNAsi Activitatea Lu~ - ca RAJAS GUNA,activirare care fapruiesre ambcJc lucruri, adica ;tat ocultarea cat ~i revelarea naturii adevarate a Spiritului la momentul potrivit. Patrunderea unei fractiuni din acest Spirit Suprem (PARAMATMAN) (sau Durnnezeu, sau Constiinra Pun si Ererna) In manifestare se numeste Spirit individual (ATMAN),iar ocultarea sati inrruparea lui sub forma fiinfei' umane se numestc JIVATMAN. Progresul spiritual al unui astfcl de JIVATMAN (sau JIVATMA) este perceput, deci, ea 0 actiune de revelarc §i, in acelasi tirnp, de lnlaturare a predorninantei lui TAMAS prin raport la eca de SA1TVA GUNA .

trare, dar reunite totusi in mod indisolubil in orice act al creapel. Asupra cosmogoniei tantrice vom reveni, insa, mai amanuntit, intr-un capitol viitor. Sa observarnacurn (ceea ce, de altfel, este foarte usor) d. unui pol sau principiu (PURUSHA) exprimat de filozofia SAMKHYA II corespunde in tantrism SHIVA (Divinul sub aspectullui pur metafizic, transcendent ~i imuabil); iar celuilalt pol sau principiu (PRAKRITI) ii corespunde SHAKTI,dar intr-un sens limitat, cum s-ar spune ca 0 contraparte a lui SHIVA, ca fiind consoarta feminina a Zeului Suprem, sotia lui, ce reprezinta de asemenea ~i puterea lui 1. Cu toate aces tea, tantrismul acorda lui SHIVA ~i SHAKTIatributele celor doua principii fundamentale (PURUSHA~i PRAKRITI)din filozofia SAMKHYA. stfel, lui SHIVA ii apartin atributele de spirit pur, imuabil, A avand natura lui ATMAN(a Sinelui Suprem) ~i fiind, in acelasi timp, principiul etern constient, Lui -SHAK11 revin, in mod complementar, ii atributele de miscare, schimbare, ea aflandu-se la originea oricarui act de producere, generare ~i transform are. Ideea unui act fecundator la nivel divin, pur spiritual, §i care dupa cum am vazut - nu apare explicit in SAMKHY (dci acolo se A vorbeste depre un gen de "reflexie" §i de activitate stimulata oarecum de prezenta pur transcendenta a lui PURUSHA) prinde viata §i este adrnisa in schimb in conceptia cosmogonica tantrica, Astfel, cea care
1

Cf. Julius Evola -

»LE\OGA

TANTRIQUE«,

pag. 42 .

.s.: ~

da na§tere intregului Macrocosmos-, atit sub aspectul sau stabil §i static, cat §i al celui dinamic, atat sub perceptia formelor sale materiale (ponderale) §i constiente, cat §i a celor imateriale (subtile) §i inconstiente, este eterna §i indestructibila uniune dintre SHIV A §i SHAKTI, care astfel forrneaza stralucitorul cuplu divin In tantra. Reprezentarile diferite In bogata iconografie tantrica subliniaza in mod evident diversele trasaturi antitetice ale celor doua principii, ajutand la 0 mai clara intelegere a acestora. Astfel, pe de 0 parte este prezentat cosmicul dans al lui SHAKTI (alcatuita din flacarile focului originar) peste corpul imobil §i intins la oriz~ntala al lui SHIV A, corp mult mai mare decat dimensiunile obisnuite. In acest tablou, imobilitatea lui SHIVA (prezentat ca un cadavru (SHAVA» semnifica imobilitatea principiului masculin, iar dimensiunile sale foarte mari sunt de natura sa arate rangul sau ontologie superior prin raport la cea care se • afta intr-o vesnica miscare (SHAKTI). Pe de alta parte §i In multiple reprezentari ale cuplului SHIVA-SHAKTI (sau ale altor divinitati hinduse sau tibetane care Ie sunt asemanatoare), cele doua zeitati sunt 1nIaF§ate in ceea ce numim VIPARITA-MAITHUNA, adica intr-o uniune sexuala caracteristica, aparte de conceptia occidentala obisnuita prin faptul ca barbatul ramane imobil, iar femeia - imbrati§andu-l - are rolul activ In timpul actului sexual.

Asadar, evolutia cosrnica este intaF§ata in tantrism sub forma unei polarizari 10 Fiinta Suprema, care este Divinul, Durnnezeu, Absolutul nemanifestat, in doua a.."pecte fundamentale: static §i cinetic. Tantra sirnbolizeaza acest lucru prin compararea cuplului SHIVA-SHAKIT cu un bob de grau (CHANAKA). Un astfel de bob prezinta doua jumatati
1 Termen ce defineste Creatia in ansamblul ei, cu multitudinea de lumi, universuri, planuri ~i subplanuri in manifestare, al carui corespondent perfect este microcosmosul fiintei umane (VISHVASARA TANfRA) .

..•..........

atat de apropiate una de cealalta, incat par a forma un intreg, jumata~i ce sunt inconjurate de un singur invelis. Simbolic, cele doua jumatap ii reprezinta pe SHIVA §i SHAKTI, iar invelisul este MAYA . (iluzia manifestarii' prin raport Ia Realitatea Suprema, care este insusi Dumnezeu), Atunci cand invelisul este necojit, adica atunci cand opereaza MAYA-SHAKTI (puterea iluziei in creatie, cea care face ca natura divina esentiala a fiintei Sinele sau ATMAN~ sa nu poata fi perceputa) cele doua jumatati (serninte) stau desparpte. Inveli§cl se decojeste atunci cand sernintele (jumatatile) sunt gata sa germineze, adica atunci cand in somnul profund §i rara de vise (SUSHUPTI) apare amintirea bucuriei traite in trecut in Forma, care va da na.~tere acelei "gandiri" sau "imagina~ii" creatoare divine (Creatia) sau atunci cand fiinta umana atinge nivelul ilurninarii spirituale, sub forma unei revelatii launtrice. , Una din sutra-ele (aforismele) din KULARNAVATANTRA afirrna: ,}ntreaga Creatie este !acuta din SHIVA Ii SHAKTI«. Manifestarea, deci, nu este un produs eferner al unei Puteri iluzorii, ci este chiar 0 creatie a Puterii Divine (SHAKTI). Din aceasta cauza, SHAKTI este omniprezenta, ornniscienta §i omnipotents, in aceeasi masura insa Ea fiind si Consriinra.care inspira si ghideaza totul.ln.acest Macrocosmos infini~, sub aspectul For~e( Universale care executa. Aceasta Constiinta-Forta sau CHIT-SHAKTInu este Insa singura, ci este incontinuu ernanata ~i sustinuta de catre SHiVA. De fapt, a§a cum specificasem putin mai inainte cand comparam DARsHANA-ele (filozofule) celor doua sisteme: SAMKHYA TANTRIC,SHAKTInu reprezinta altce§i va decat SHIVAinsusi, este SHIVAca SHAKTI.Astfel, viziunea este clara: oriunde 0 intalnim pe SHAKTI il aflam §i pe SHIVA, fie in aceasta lurne, fie In oricare alta, caci Adevarul Suprem este unul singur, revelandu-se pe sine in aspectul sau dublu in manifestare .

.......................

PRINCIPALELE

SCOLI iN TANTRA

Desi tantra este astazi raspandita in toata India §i practicata intr-o forma sau alta peste tot unde exista hinduism, diferitele §coli tantrice sunt mai cu seam a prezente in zona centurii muntoase, intinsa din Kashmir §i pana la Assam, precum §i in regiunile invecinate acesteia (atat in India, cat §i in statele vecine - in Pakistan, de exernplu). Principalele centre in care s-a manifestat tantrismul, mentionate in rextele traditionale, par sa corespunda acestor teritorii, fapt ce conduce la concluzia ca aceasta regiune a fost inca din antichitate patria tantrismului. Relatarile din diferitele texte mentioneaza de la 3 la 108 centre; dintre aces tea, eel mai frecvent amintite sunt: Uddiyana la nord, ce corespunde probabil viii Swat (la nord de Pakistan); Purnagiri (cu 0 localizare nesigura); Kamarupa in est ~i Ialandhara in vecinatatea Kashmirului. Scrierile traditionale vorbesc ins a des pre extinderea influentei tantrismului §i in afara frontierelor Indiei §i anume, in Bahlika, Kirata (zona himalayana), in China §i Mahachina, in Mayda, Parshvakika (probabil In Persia), In Airaka (probabil Irak), Camboja (Cambodgia), in Yavana, Gandhara, Nepala. Nil se ~tie exact daca tantra s-a raspandit in aceste zone plecand din presupusul sau loc de nastere, adica de pe inalpmile muntilor Himalaya sau dimpotriva, a fost introdusa In India dintr-una din aceste ~aril. Oricum, In cazul Tibetului §i al Cambodgiei s-a dovedit ca influenta tantrica este de origine hindusa. La fel ca §i in cazul centrelor importante in care era practicat tantrismul, scrierile traditionale (AGAMA-ele §i tantra-ele) enumera numeroase §coli, culte §i chiar secte irnparptedupa diferite criterii: geografic, mitologic sau filozofic. De exemplu, din punctul de vedere al cultului pe care-I practica, adoratorii tantrici se impart in cinci mari cornunitati: cultul SOARELUl, al lui GANESHA2, al lui VISHNU, al lui

.................

Vczi subcapitolul "Originile tantrismului". GANESHAsau Zeul cu Cap de Elefanr este fiullui SHIVA~i aI consoartei sale, PARVATl.Este invocat pentru buna reu~ita in orice ac~une, avand de asemenea un rol important si in erotica mistica, Contrapartea lui ferninina csre SIDDHI, Zcita Marilor Puteri' Supranaturale (cf. Nik Douglas, Penny Slinger - »SECRETELE A.\1.0RULUI TRANSFIGURATOR EXTATIC iN TANTRA YOGA", Ed. Satya, Iasi 1994) .
1 2

SHIVA~i eel al lui SHAKTI,iar ele corespund, respectiv, celor cinci mari grupe de ~coli: SAURA,GANAPATYA, VAISHNAVA, HAIVA§i SHAKTA. S Studiul general al acestor §coli trebuie facut in srransa Iegatura cu principalele texte care le definesc traditia, pentru a in~elege atat asernanarile, cat ~i deosebirile existente. Ca 0 prima regula, va trebui intotdeauna sa distingem bine intre ceea ce spune 0 §coala des pre ea ins~i §i ceea ce vorbesc altii des pre ea, deoarece doctrinele §i practicile lor pot fi supuse deseori la diferite interpretari, mai mult sau mai putin conforme cu realitatea. Cele cinci diviziuni principale ale §colilor in tantrism prezinta ~i ele, la randul Ior, mai multe subdiviziuni. Astfel, exista cateva §coli SHAIVA,dintre care cele mai importante sunt: §coala SHAIVA de Nord (nurnita si scoala TRIKA din Kashmir) si scoala ,, , SHAIVAde Sud (numita §i SHAIVASIDDHANTA).Apoi scoala SHAKTA, cea a adoratorilor lui SHAKTI(grupati in special in regiunile Bengalului §i Assamului), are noua subdiviziuni. Prin specificul §i irnportanta lor deosebita, aceste doua mari §coli, SHAJVA§i SHAKTA,se apropie din multe puncte de vedere §i, uneori, chiar i~i intrepatrund conceptia filozofica §i practica. Ne putem intreba, fireste, in virrutea carui fapt se r== petrece un astfel de lucru? SHIVA si SHAKTIsunt unul si acelasi 1 , " §i acela care. II adora pe unul din ei II adora §i pe celalalt, Dar, in timp ce shivaifii II adora in mod special pe SHIVA, SHAKTA-§ii0 adora predominant pe SHAKTI, ca parte (jumatate) din Androginul Universal, numit de hindusi ARDHANARISHVARAMuRTI,care este atat SHIVA, cat §i SHAKTIintr-o singura fiinta,

~.,

Aspectul unitatii (ADVAITA,insernnand non-dual) in tantrism nu trebuie inteles ca manifestandu-se doar in cazul lui SHIVA §i al lui SHAKTI. Astfel, la eel mai inalt niveI, MAHAVISHNU§i SADASHIVA2,de pilda, reprezinta aceeasi unitate indestructibila, vazuta insa din unghiuri
Vezi subcapitolul "euplul divin Shiva-Shakti". (adorat de cei din ~coala VAISHNAVA) ~i SADASHIVA nu reprezinta ded.t aspectelc extrem de elevate ale Absolutului Transcendent ~i Ncmanifestat .
.1 2 MAHAVISHNU

................................

putin diferite, precum fetele unui cristal. Unul din textele traditionale

afirrna 1: ))Fara PRAKRIn SAMSARA (lumea maniftstataJ creatia tn ansamblu) n-ar putea exista, iar fara de PURUSHA n-ar putea fi atinsa adevarata cunoapere. lata de ce trebuie ca amandoua acesteprincipii safie adorate cu intensitate, ca MAHAKALI Ji ca.MAIiAKAL.A.« Unii, spune acelasi text,
vorbesc de SHIVA, altii de SHAKTI, iar altii de NARAYANA(VISHNU). Dar Supremul Narayana (sau Am-NARAYANA) este chiar Supremul SHIVA, BRAHMANeel tara de atribute din VEDANTA.In SAMMOHANA TANTRA se spune: J~cela care vede vreo diferenfa intre RAMA (un AVATAR allui VISHNU) fi SHIVA este un ignorant desavarfit. « S-a afirmat ca scoala SHAKTAn-ar avea legaturi, din punct de vedere istoric, cu §coala SHAIV dar n-au fost expuse §i prezentate nici A, un fel de dovezi in acest sens. Oricare ar fi originea istorica a scolii SHAKTA,cert este faptul ca in cadrul celor doua §coli exista multe concepte §i aspecte comune, care insa nu pot fi intelese decat de 0 persoana familiarizata cu principalele texte atat ale filozofiei (DARSHANA) scolii SHAKTA,cit §i a celei SHAIVA.lntr-o prima analiza descoperim elementul com un ce formeaza insa§i baza filozofica a celor doua §coli §i care este doctrina celor 36 de TA1TvA-e, prin care este prezentata conceptia cosmogonica in tantra, adica modalitatea - in mod foarte precis enuntata - in care Dumnezeu a creat Lumea in ansamblul ei2. Referiri la clasificarea TATrvA-elor sau asa-numitelor "categorii", "etape" sau "trepte" in manifestare mai fac §i alte lucrari sau texte apartinand §colii SHAKTA, cum ar fi ANANDALAHARI§i SHARADA 3 TILAKA , precum si comentariile lor. In cele ce urrneaza vom trasa pe scurt principalele trasaturi ce definesc scolile din tantrism.

.................. ·e··

I SAMMOHANAANTRA(cap. VIII). T 2 Vezi KULARNAVA TANTRA(cap. VII). 3 Faptul d autorul textului SHARADA TILAKA a fost marele intelept Lakshrnanacharya, ce apartinea ~colii SHAlVAdin Kashmir ~i ca acest text reprczinta unul de 0 mare insemnatate ~i autoritate In cadrul ~colii SHAKTA Bengal, vine din sa probeze Inca 0 data lcgaturile, asemanarile ~i confluentele multiple dintre cele doua ~coli de-a lungul timpului .

~COALA

SHAIVA

Atunci cand vorbim de SHAIVA T ANTRA intelegem ansamblul evolutiei tan trice ce a avut loc in Kashmir (In partea de nord a Indiei) In contextul shivaismului (al adoratorilor lui SHIVA), intinzandu-se pana la dmpiile Gangelui din Bengal, unde a intalnit cultul SHAKTA (adoratori ai lui SHAKTI). Scolile SHAIVAs-au manifestat §i In sudul Indiei, purtand denumirea de SHAIVASIDDHANTA. Scolile SHAIV au dezvoltat eel mai mult practicile tantrice §i culA tul lui SHIVA. Astfel, doctrina shivaita recunoaste trei realitati fundamentale si eterne: " , 1) PA11, care este Stapanul Suprem, adica Dumnezeu sau SHIVA In conceptia tantrica; 2) PASHU, adica sufletele individuale, fiintele pe care Divinul Ie ocrote§te precum un pastor; 3) PASHA sau legatura care une§te aceste suflete individuale cu lumea fenornenala. In esenp sa, SHIVA este Stapanul Suprem (PARAMESHVARA), flat a dincolo de orice realitate particulara; EI nu are parp (NISHKALA),este deci infinit §i omogen, tara componente diferentiate §i mai precis tad parp energetice diferentiate (KALA).Cu toate acestea, desi perfect transcendent §i imuabil, SHIVA contine totusi in inima sa, in sinele sau - dar tara 0 manifestare distincta, cum s-ar spune: in nemiscare, in potentia!itate, in stare globala - energia lui, puterea lui (SHAKTI). Atunci cand se afla in starea de disolutie, nu exista nici ill1 fel de manifestare sau creatie, astfel incat atat PASHU cat ~i PASHA sunt induse in acelasi Absolut nediferentiat sau SHIVA Supremo Arunci cand creatia este expulzata §i obiectivata, PASHU~i PASHAse afla, intr-un fel, "in afara lui SHIVA", fiind inso1etern dependente §i in legatura cu acesta. Filozofia SHAIVAexprima dar faptul cit manifestarea are loc sub actiunea energiei lui SHIVA, nurnita la modul general SHAKTI. In starea ei fundarnentala, de inceput - de la care urmeaza sa ia na§tere toate diferentierile ulterioare - aceasta energie infinita poarta numele de PARASHAKfI1 sau Am-SHAKTI2. Din aceasta PARASHAKTIse diferenti,

.............. ·e···
2

1 PARA

AD!

suprem, fanl: de un alrul mai mare. unic, nedifercntiat, aflat la inccput .

aza cele trei puteri colosale ale Divinului, care vor duce in mod treptat la emisia (SRISH11) a Creatiei. Acestea sunt: a) ICCHASHAKTIsau puterea vointei, prin care EI, Stapanul Suprern (SHIVA), doreste ca Lumea sa se manifeste; b) JNANA SHAKTI sau puterea cunoasterii, puterea de a cunoa.~te in orice moment aceasta Creatie infinita ~i, totodata, de a 0 gandi ~i concepe a~a cum este; c) KRIYASHAKTI sau puterea actiunii, prin care toate conceptele primare des pre creatie sunt realizate ~i obiectivate efectiv. Modalitatea in care este dusa la lnfaptuire intreaga creatie prin cele trei energii sau puteri fundamentale aratate este expusa foarte precis in susccesiunea celor 36 de TKITVA-e sau "categorii" amintite antenor. Desi inceputa foarte devreme, dezvoltarea tantrismului shivait nu a lasat texte scrise decat incepand aproxirnativ cu sec. al VIII-lea. Principalul reprezentant al scolii SHAIV TANTRA este considerat A marele intelept eliberat Abhinavagupta, a carui opera extrem de vasta ~i importanta este de fapt 0 profunda sinteza a celor trei mari orientari sau sisteme sbivaite: KRAMAJ TRIKA (sau PRKfYABHIJNA)~i KAULA. Sistemul KRAMA. Nascut in centrul tantric v' Uddiyana, avea ritualuri ~i procedee specifice cu inalte sernnificatii spirituale; ele urmareau fuziunea deplina cu sfera de foqa a lui KALI (in acceptul ei de Mama Universala ~i consoarta a Stapanului Suprem SHIVA), suprimarea oricarei dualitati! ~i eliberarea constiintei de orice limitari, Fiinta eliberata este mai ,, , presus de dualitate, dincolo de bine ~i rau, deasupra castelor, a moralei sexuale ~i poate deci sa manifeste aceste atitudini in diferite gesturi ~i acte din ritualuri. Sistemul TRlKA. 0 §coala shivaistd aparte, desernnata in mod traditional prin numele TRIKA (triada), a inflorit in Kashmir incepand cu sec. al IX-lea, in inva~aturile ei simtindu-se puternice influente din scoala KRAMA. Sistemul sau scoala TRIKA din Kashmir este de aserne, , nea non-dualist si urrnareste realizarea Unitatii Transcendente care se afla deasupra tuturor triadeJor. in acest sens, 0 posibila sernnificatie a
1

(ADVArrA) .

Deoarece ~coala SHAIVA, general, este In

~coalil.tantrica monista, non-duals

.................................. ~

..........•••......••••••.........

denumirii de TRIKA data acestei scoli poate proveni de la atentia acordata lui SHIVA, lui SHAKTI (Energia lui) §i Sinelui individual (ATMAN),care sunt in esenta unul §i acelasi lucru, adica au aceeasi natura. Este de asemenea posibil (lntrucat cele trei subiecte nu-i apartin exclusiv in tratare sau orientare) ca aceasta scoala sa-§i fi datorat numele de "triada" celor trei surse de texte sau scrieri (SHASTRA)pe care Ie recunoa§te: AGAMA (ce confine 0 eclectic bogata de diferite tantra-e); SPANDA§i PRATYABHIJNA. Textul clasic fundamental al acestei §coli este considerat SHIVA SUTRA1, ca fiind revel at de SHIVA insusi lui Vasugupta (intemeietorul §colii) prin sec. al VIII-lea. Dintre tantra-e, cea mai importanta este desernnata a fi MALINIVIJAYA TANTRA, iar apoi SVACCHANDA TANTRA §i TANTRALOKA lui Abhinavagupta. Seria tratateIor din categoria numita "SPANDA"incepe cu SPANDAKARIKA, atribuit lui Vasugupta. Numele de SPANDAprovine din faptul ca manifestarea are ca inceput un gen de "vibrafie" (SPANDA) infinita a Fiintei Supreme (Dumnezeu, SHIVA) §i a Energiei sau Puterii Sale (SI;_IAKTI), care se perpetueaza in fiece moment, sustinand creatia ernisa, In ceea ce priveste textele PRATYABHIJNA, mentionam SIDVN)~I~.HJ! \!llu(S.Qmana!ld<;\..~i,PRATYABHI}NI\ SU1~RA principalual lui sau disci pol, Utpaladeva. "PRATYABHIJNA" inseamna, literar: recunoa§tere, referindu-se la acea recunoastere a adevaratei naturi a Sinelui, in momentul eliberarii finale: recunoa..~terea propriului Sine ca fiind identic cu SHIVA. Conform doctrinei generale a shivaismului din Kashmir, singura realitate absoluta este Fiinta Suprema (SHIVA), din care face parte Energia ei (SHAKT!). Printr-o vibratie cu totul specials (SPANDA), SauYoga Supremei Identitati
"'.,

ell

Srapmul Suprem sau SHIVA .

" "
"

........................

infinita, lumea provine din aceasta Piinta in urma unei transforrnari reale §i nu iluzorii, pentru ca ea reprezinta 0 priza de constiinta existentiala din " , partea Fiintei Supreme (SHIVA) ~i pentru ca tot ceea ce apartine de aceasta este real. Din acest punct de vedere, reprezentantii ~colii TRIKA din Kashmir au criticat foarte subtil si , intelept doctrina MAYA(iluziei) a lui Shankaracharya, prezentand un punct de vedere care poate fi experimental ~i practic, punct de vedere neegalat ~i nedepasit de nici 0 alta ~coaI:'l. pirituals s din traditia civilizatiei umane de paml acum, datorita extraordinarei lui valori metafizice ~i a dificultatii de percepere a notiunilor foarte abstracte expuse. De altfel, marii intelepti ~i eliberati care au alcatuit ~i au definit (prin inva~atura ~i scrierile lor) aceasta ~coala pe parcursul a cateva secole sunt considerati in mod unanim ca fiind fie spirite ajunse la 0 cunoa~tere extrern de inalta §i aprofundata a Absolutului Transcendent, fie incamari ale Divinului SHIVA pe

pam ant.
Transformarea care va duce, in cele din urma, Ia desavarsirea creatiei in ansamblu este conceputa in 36 de etape sau realitati fund amentale (TAnVA), prima dintre acestea fiind nurnita SHIVATATrVA, iar ultima (a 36-a) purtand denumirea de PRITHIVITKnVA (pamantul) si , corespunzand materiei ponderale ce defineste planul fizic, In ceea ce priveste SHIVA TATrVA (prima TATIVA sau categorie), aceasta este exclusiv spirituala, fiind definita uneori ca un "vid dincolo de vid"; ei nu i se poate atribui nici un fel de specificatie, este libera in esenta de orice forma, depasind chiar §i natura lipsita de obstacole a vidului primar, obisnuit. Prin aceasta se rnarcheaza transcendenta absoluta a lui SHIVA inraport cu lumea pe care 0 manifesta intrand i~ vibratie (SPANDA} §i a carei perceptie prin intermediul Constiintei (VIMARSHA)0 are EI Insusi, a~a cum te pop vedea pe tine insuti intr-o oglinda'. Spiritele

1 VA-C,

...........

Pcnrru detalii suplirncntarc privind succcsiunea ~i caracteristicile acestor vezi capitolul afercnt rxrrvx-elor .

TATf-

(ATMAN), precum niste scintei avand aceeasi esenta ca a focului suprem (SHIVA) din care provin, sunt "acoperite", ocultate intr-un anume fel de MAYA(sau puterea iluziei in manifestare), ajungand la eliberarea de aceste voaluri ale necunoasterii §i ignorantei prin ceea ce am numit PRATYABHIJNA, adici prin recuno~terea constiintei Sinelui, distinct de aparen¥i "eu"-lui fals §i efemer pe care II au aut timp cat sunt supuse influentei lui MAYA. Sistemul KAUL4.1. ~coala KAULAi§i trage numele din eel al principiului ultirn, KULA, realitatea de dincolo de tot, imposibil de denumit, sursa a Tot. Aceasta realitate trascendenta este in mod esential Iibera si orice cautare spirituala tinde catre dobandirea acestei libertlti. Aceasta stare suprema este, de asernenea, nurnita KULA. Invapturile fundamentale ale §colii KAULAsunt cuprinse in unul dintre cele mai celebre tratate ale acestei §coli, KULARNAVA T ANTRA, pe care Abhinavagupta 0 citeaza deseori in lucrarea sa de referinta, T ANTRALOKA.Preluand doctrina transcendentei de la §coala KAULA, Abhinavagupta subliniaza ca doctrina TRlKA duce de fapt la aceeasi experienta care este sernnificatia ultima a triadelor. TANTRALOKA reprezinta, astfel, 0 exegeza a doctrinei TRlKA in lumina doctrinei KULA §i 0 sinteza a traditiilor KRAMA, din care el conserva cultullui KALr (ca SHAKTrSuprema) §i ritualurile sexuale asociate ei, dar situand sernnificatia lor la nivelul unei realizari mistice, interioare. Acest cult al lui KULA conduce adeptul de la eel mai de jos nivel la cea mai inalta constiinta, stralucitoare, etern fericita §i care imbrap§eaz:l totul.
, A ,

1 Cuvantul jlaula" vine de la cuvanrul r.ldacina kula, insemnand cl intrcaga lume, inrreaga manif~tare, reprezinta familia aceluiasi principiu-mama (vczi ~coala KULA din SHAKTA). In AGAMA SHASfRA, termenul ,Juda" mai este illv:Jes ~i ca Energia Creatoare Universals. De asemenca, KULA este ~i PrithiJ1i, Zci? Pamanmlui, intruclr energia subtila a c1ementului pamant corcspunde lui MULADHARA CHAKRA, centrul subtil de forti aflat la baza coloanei vertebrale ill care »doarme" esen? energici cosmice sau KUNDALINl SHAKTL, care mai poart3. numcle de KULA-KuNDAUNI SHAKTI .

•....•.•••..••••.••...............

~COALA

SHAKTA

Cultul lui SHAKTI, foarte raspdndit pana In zilele noastre In intreaga ~ndie, a inflorit in regiunile din nord-est: Orisa, Bengal §i Assam. In aceste §coli predornina adorarea aspectului feminin (SHAKTI) al Fiintei Supreme (SHIVA). Principalele Inva~aturi ale scolii SHAKTAurmaresc trezirea §i ridicarea energiei cosmice, latente In om, nurnita KUNDALINI. Se subliniaza astfel numeroase tehnici bazate pe utilizarea MANTRAl-elor §i YANTRA2-elor, precum §i alte tehnici §i procedee din HATHAYOGAsi RAJAYOGA.Termenul KULA este si el folosit in §coala SHAKTA,dar rni In acelasi sens ca In §coala din Kashmir. In sistemul SHAKT este pus accentul mai ales pe In~elesul de familie al A cuvantului KULA, adica tot ceea ce exista apartine familiei lui SHAKTI, Creatia in totalitate fiind manifestarea acestei forte initiale. Din acest , , , punet de vedere, SHIVA, Transcendentul, este considerat ahula, adica neapartinand acestei creatii. ~coala SHAKTA fost imparpta in trei grupe: KAULA- cuprinzand a 64 de tantra-e; MISHRA- cu 8 tantra-e; §i SAMAYA care, se spune, este cea mai importanta diviziune din SHAKTAAGAMA(grupul de texte §i scrieri apartinand §colii SHAKTA).

~COALA

VAISHNAVA

Chiar dad intr-o masura mai mid, tantrismul a actionat §i prin intermediul cultului vishnuit, adica cel de adorare al lui VISHNU. Scrierile vishnuite sunt denumite, in general, SAMHITA-e (mai ales cele care tin de marea scoala PANCHARATRA3dar exista si multe tantra-e , v AIS~AVA. In m~ toate textele §i cultele vishnuite' se regasesc elemente ale simbolismului §i atitudinilor tantrice, eel mai dar exemplu in acest sens fiind marele text vishnuit BHAGAVATA PURANA.LAKSHMI, sotia iubita a lui VISHNU, este de asemenea energia sa creatoare Vezi pag. 27, nota 3. Vezi pag. 24, nota 3. 3 Exista nu mai putin de 108 lucrari ale accstei ~coli (cf. R. Ananta Shastri »THE TEOSOPillST((, vol. XIII, pag. 357-363) .
1 2

...............

SHAKTI. Spre deosebire de celelalte §coli tantrice, trezirea energiilor realizata prin aplicarea diverselor tehnici - nu are dedt 0 valoare subordonata: aceea de a produce experimentarea lui BHAKTIsau a devotiunii fa~a de VISHNU, adorat ca Suprema finalitate a existentei, Singura ~coala tantrica propriu-zisa a lIirhnuism-ului este cea a "Doctrinei felor cinci nopti" (PANCHARATRA),in care - spune 1egenda - VISHNU l-a initiat pe BRAHMA. Doctrina acestei ~coli spune d lumea este 0 emanatie (SRlSHI1) a Fiintei, care se manifesta prin actiunea Energiei SHAKTI, conceputa ca fiind de esenp ferninina. Cultul PANCHARATRA este In mod esential tantric: meditatii asupra silabelor de rezonanta cu anumite energii ~ubtile din Macr~osmos, adorarea prin interm~diul MANTRA-elor si mai ales atitudinea launtrica a detasarii si abandonului , ,, de sine In fata vointei divine a lui VISHNU. , ,

~COALA

GANAPATYA

Tantricii GANAPATYA deriva numele i§i de la Zeul cu cap de elefant, GANESHA, fiul lui SHIVA ~i al lui PARVA11.Adeptii acestei scoli 11 vizualizeaza pe GANESHA cu patru brate si trei ochi, avand mana ridicata Int:-un' geSt protector. Tantricii din ~coala GANAPATYA, are au urmarit sa atingii starile c de dincolo de bine §i rau urmand diferite atitudini §i concepte tantrice sbivaae ~i consacrandu-se numeroaselor ritualuri §i tehnici, nu mai exista ca grup separat, dar cultul tantric al lui GANESHA joacii Inca un rol important in India mai ales In zonele Maharashtra si Karnataka. ,

~COALA

SAURA

Numele de SAURAderiva de la SURYA(Soarele) si semnifica "adorator al Soarelui". In afara de faptul cii sunt mentionati ca 0 ~coala distincta, se stiu foarte putine lucruri despre ei, poate ~i datorita caracA '

.......•.• : .••.....••.•••••....•..•..................................

terului foarte secret al tehnicilor bazate pe captarea directa a unei energii specific solare, ce poate conferi mari puteri supranormale. Se presupune, totusi, ca ar apartine cultului lui VISHNU.

BUDISMUL ~COALA

TANTRIC. VAJRAYANA

In cadrul budismului, tantra reprezinta un fenomen foarte complex ~i uimitor. La prima vedere, religia budista pare rnai putin adaprata pentru a primi ~i integra doctrina tantrica; cu toate acestea, intr-un anumit fel ea este practicata ~i traita (de exemplu, in Tibet) poate chiar mai mult decat in hinduismul indian. Tantra pe care 0 gasim astazi In budismul tibetan, numit si TANTRAYANA, MANTRAYANA sau VAJRAYANA, desi avand 0 predorninanta indiana, este de fapt 0 sinteza rezultata din mai multe curente. In budism exista cele trei cai de realizare spiriruala cunoscute: HrNAYANA,MAHAYANA VAJRAY §i ANA.HINAYANAreprezinta Calea cea Mica, Calea Micului Vehicul. Se considera, In general, ca practicarea tehnicilor HINAYANA constituie baza cea mai solida pentru a Ie aborda pe cele din MAHAYANA. HINAYANApoate fi cornparata cu mersul pe jos, lent, dar fecund in cunostinte diverse. 0 cadere pe aceasta cale spirituala nu este prea grava. A doua cale, MAHAYANAsau Calea cea Mare, Calea Marelui Vehicul, poate fi comparata cu mersul intr-un automobil. Detaliile drumului se cstompeaza, iar un accident poate fi deja gray. In sfirsit, a treia cale, VAJRAYANA sau Calea de Diamant este asernanata cu 0 dlatorie intr-un avion supersonic. Impresia general a este aceea de estompare, lucrurile sunt vazute de sus, lumina este violenta, rasaritul ~i apusul soarelui sunt grandioase; tnsa un accident este, de obicei, fatal. Aceasta a treia cale In budism este specifier influentei tantrismului ~i are un caracter direct, rapid, de facilitare a patrunderii constiintei ordinare a omului tn Unitate (asimilata vidului creator

.....................................................................

beatific, SHUNYA); acesta este ~i motivul pentru care VAJRAYANA este subliniata de un ezoterism cu totul aparte. Budismul, ca religie, patrunde prima data in Tibet dinspre China, pe la incepurul sec. al VIII-lea ~i suscita interes pentru conducatorii tarii de atunci. Influentele tantrice sunt introduse cam in aceeasi ,; , perioada de marele intelept tantric Padmasambhava, care venea din centrul tantrismului indian, Uddiyana. Succesul lui a fost fulgerator, deoarece specificul invafaturilor sale era eminamente practic, adica mai apropiat spiritului de actiune tibetan. Budismul care s-a instaurat in final ca religie autohtona a sosit prin sec. al X-lea din regiunea Kashmirului, unde a cedat rapid in fata impunerii scolii SHAIVA din acea rona. Introducerea acestui budism este atribuita tibetanului Rin-ChenBzan-Po (958-1055), care a locuit in Kashmir, ~i calugarului hindus Atisha, care sosit in Tibet in anul 1042. Acesti calugari si-au concertat eforturile asupra construirii templelor §i manastirilor, cit ~i asupra traducerii a numeroase sutra-e ~i tantra-e aflate Ia baza nasterii multiplelor ordine ale budismului tibetan actual. Marii maestri desavar~ip care au jucat un rol esential in propagarea budismului tantric in Tibet sunt Padmasambhava, Tilopa ~i Naropa, centrele principale de raspandire fiind cunoscutele universitati monastice Nalanda ~i Vikramashila. Notiunea centrala a ~colii VAJRAYANA este Vidul Creat_?r (SHUNYATA) in calitate de Absolut, de "nou-nascut, nou-devenit", Inva~aturile promulgate de aceasta ~coala nu sunt doar teoretice, ci ele reprezinta

..............•......•.•.•••••••••

•••.•.........•...........••••••••

~hiar instructiuni practice pentru devenirea spirituala a unui aspirant. In ele este subliniata identitatea dintre SAMSARA (Lumea creata) ~i NIRVANA(vidul beatific, extinctia oricarei forme de manifestare), precum ~i echivalenta dintre Macrocosmos si microcosmos. Budismul tantric (RGYUD) este fondat, ca ~i tantris~ul hindus, pe experientele interioare, dar se pare ca el a dezvoltat cu precadere tehnicile evocative ~i simbolice, implicind intensa vizualizare a "lumilor" ~i a nenumaratilor ,,zei" din pantheonul tibetan'. De asemenea, budismul tantric acorda un rol fundamental imaginatiei. EI urrnareste sa transforme fiinta umana intr-un adevarat Buddha, desavarsit, grape unui §ir intreg de activitati fizice, men tale §i spirituale centrate pe triada fundamentala corp-cuvant-spirit, adica cele trei mari "mistere" ale lui Buddha. Venerand conceptul de ATMAN(Sinele individual, natura esentiala divina a fiintei umane), realitatea permanents ~i imuabila, budismul tantric vorbeste despre VAJRA- indestructibilul §i indivizibilul centru al fiintei, care trebuie revelat plenar cat mai rapid posibil. Pentru aceasta, omul trebuie sa ajunga la perfecta cuno~tere a corpului §i mintii, la descifrarea lor in profunzime printr-un ansamblu simbolic, extrem de bogat. Adeptii folosesc diferite MANTRA-e,MUDRA-esi MANDALA2-e. A' , In abordarea sa, tantrismul conteaza inainte de toate pe realizarea efectiva, practica, a inva~aturilor. Nu este yorba de a te opri la argumen1 incllnim in budismuJ tibetan aceeasi idee ca in tantrism privind natura zeiclPJor din pantheon; astfel, se afirma ca zeiratile nu au 0 natura ontologica, ci ca de provin, reate, ca emanatii ale ViduJui Universal (SHUNYA)(cf. ADVAYA VAJl\A SAMHRAHA, Ed. P. Shastri Ananta, pag. 50-51). Un alt text (SADHANAMALA, II, pag.I22 ~i urm.) explica aceasta origine pornind de la Vid, in parru etape distincte: 1) perceperea corecta a starii de Vid (SHUNYATA); legatura cu BIJA-MANTRA 2) (care va defini individualitatea zeitatii respective in manifestare); 3) conceptia unei imagini iconografice; ~i 4) reprezentarea obicctiva, proiectara in afara a divinitatii. 2 MANDALA are semnificapa literala de "cerc", iar in Iimba tibetana ea inseamna clod "cerc", clnd "ceea ce Inconjoara" (cf. Mircea Eliade =» YOGA NEMURIRE ~I LIBERTATE((, pag. 192). »De fapt) este un desen destul de complex, comporttmd 0 centlwii exterioarii si unul sau mai multe cercuri concentrice care inchid un patrat impiirJit in patru triunBhiuri. in mijrocul ftecaruia dintre aceste triunghiuri) precum f in centrul MANDALA-ei) segiisesc alte cercuri confinand figurile divinitafiWr sau emblemele lor. Aceastii schema iconografica este susceptibila de un numar inftnit de variant»: anumite MANDALA-e au aparenfa unui labirint, altele pe cea a unui palat) cu metereze, tumuri, griidini. Desenele fWrale se tnvecineaza cu structuri cristaWgrafice f uneori avem impresia cii recunoRfetn dinmantul Jifloarea de lotus" (Idem, op.cit ). Un caz particular al MANDALA-ei ~i eel mai simplu totodacl- este YANTRA.) -

••••.............................. ~

tatii, ci de a aranja intregul t......~ spirit intr-un univers in care totul--' este facut pentru a te conduce, pe 0 cale "ca muchie de cutit", ~a~e liUIl_1inare.· I?vatatorul .,,. spiritual, sau GURU,capata atunci eel mat mare rol; el este eel care, prin initiere ~iprin diverse alte inva~aturi, fereste ~ fiinta aspirantului de a se pierde sau a fi cuprinsa de deznadejde. Importanta sa este absoluta; in VAJRAYANAca de altfel in aproape toate scolile tantrice - el este Divinitatea insasi. BUdismul tantric joaca diferite roluri in viata spirituala tibetana. Membrii anumitor ordine ezoterice abordeaza aceste roIuri dupa 20 de ani de studii, in timp ce in cadrul altora ele formeaza esentialul inva~aturii. Din vasta Iiteratura tantrica tibetana se rernarca cu precadere HEVAJRATANTRA~i GUHYASAMAJA TANTRA,venerate ca tantra-e "mama" ~i "tata" pentru traditia tibetana. __,__,

L. .~

.......-r-

341\"

CONCLUZII

Atat in India, cat ~i in Tibet, tantra-eIe reprezinta expresia principiilor ce au 0 aplicabilitate universala, caci doar expunerea adevarurilor religioase, pur teoretica, nu se vadeste a fi de vreun folos. Ceea ce prezinta insa importanta pentru top este 0 metoda practice de reaIizare spirituala, inclusiv pentru ocultisti. Omenirea nu se poate

••••................•..•.••••••••• ~

.••••••.•.......•......•...••..••.

multumi numai cu aflarea ~i inteIegerea conceptclor metafizice; ea le ya accepta doar atunci clod ii vor fi prezentate intr-o forma specifica. In general, oamenilor nu le pasa de SHUNYATA (Vidul Beatific) §i nici de SAT - CHIT - ANANDA (Pura Existenta - Constiinta Absoluta Beatitudinea Infinita). Ei vor apela intotdeauna la diferite entit~p din bogatul pantheon existent, la SmVA, VISHNU sau DEVIl de pilda sub forma celor 10 Mari Puteri Cosmice sau MARA- IDYA, care Ie vor V asculta rugsciunile §i li vor ajuta. Insa ei nu vor putea ajunge la aceste zeitap cu de la ei putere, deoarece le lipseste cuno~terea §i initierea necesara. A§adar, pentru a primi un sfat §i 0 ghidare spirituala competents, vor cauta un GURU sau maestru spritual autentic. Oamenii au nevoie de 0 imagine clara a obiectului lor de adoratie, ~a dupa cum ea apare detaliat exprimata in prezentarea anumitor forme de meditatie (DHYANA)a zeitatilor (DEVATA),in YANTRA respectiva, in MANDALAacelei zeitilp §i ~a mai departe; ei au nevoie de un ritual complex §i bine pus la punet ~i de 0 anumita religie picturala. Nu putem spune cl omul gr~~te cerand toate acestea. Totusi, vorn observa cum aceste tendinte naturale se accentueaza pe masura ee timpul trece, devenind ceea ee numim "superstipe", adica un element pociv §i totodata periculos in progresul spiritual al fiintei umane. In sine, superstitia reprezinta un gen de devotiune mecanica §i formalism lipsit de viat-l. Apoi, apare de obieei ~a-zisa "reforma spirituala" in directia unei religii mai spirituale, aeeasta fiind dusa, de asemenea, in prsgul platitudinii. Budismul, de exernplu, care la originea sa a fost reprezentat ca fiind 0 reactie imporriva ritualismului excesiv ~i fad, nu se putea muIpmti doar cu 0 afirmare a adevsrurilor nobile §i a caii cu opt ramificatii. Era nevoie, deci, de ceva practic; astfel a aparut MAHAYANA (Calea Marelui Vehicul). Pentru a se atinge telul final s-a recurs la folosirea tuturor puterilor omului, fizice §i mentale. Prin eel de-al doilea secol d. Cr., Nagarjuna a introdus ideile tantrismului in proaspita religie budista. Astfel, asa-numitul budism tantric s-a rasp~dit cu repeziciune mai ales in Tibet, dar de asemenea §l in China, India, Ceylon §i Iaponia, Tsong-Khapa, unul din reformatorii tantrici, a introdus §i "codificat" tmJtm-ele principale in una din lucrarile lui fundamentale, MareIe Cod, KANJVR1; acesta contine in una din sectiunile sale tantra-

Vczi

JI3i' 30.

••.•...•..........•••••..••..•••..

ele (RGYUD) ce expun ritualurile, adorarea Mamelor divine, teologia, astrologia §i §tiinp naturala, intocmai ca in scrierile corespondente lor din India. Similar, cea de-a doua mare scriere a Tibetului, TANJUR, contine §i ea multe astfel de tantra-e. Tantra-ele expuse in aceste doua mari texte se impart in patru clase! ~i, dupa conceptia §colii VAJRAYANA, om nu poate atinge Eliberarea Finala tara sa aiba in un vedere ~i sa cunoasca aceste patru clase in TANTRA. Asa cum spun scripturile, "influenp nefasta a timpului" tinde sa copleseasca adevarurile spirituale esentiale cu un formalism neinteligent §i perimat, Sunt deci necesare 0 metoda §i un ritual practic pentru a salva 0 religie de la platitudine, iar natura acestei metode §i a acestui ritual va diferi dupa capacitatea ~i dezvoltarea spirituala a oamenilor din acea perioada de timp. Pentru actuala epoca, asa dupa cum s-a precizat, cea mai potrivita doctrina ~i practica 0 constituie TANTRA.

1 Acestea sunt: KRlYA, CHARYA, YOGA

~i NUTfARA A

••••••••••..••.••.•...............

.•.........••••...•.••....•••••...

Capi~Dlul

i!

CARACTERI!iTICILE TANTRI!iMULUI
Din cele prezentate in primul capitol, putem in~elege ca tantra se concretizeaza intr-un sistem spiritual care i~i propune sa-i invete pe adeptii sai anumite practici secrete gratie carora omul poate sa se elibereze de lanturile existentei fizice, sa depaseasca "urzeala" aparentelor sensibile pentru a atinge 0 stare arrnonioasa ~i de lurninoasa inflorire in Intreaga lui fiinta, Aceasta stare li va permite mai apoi foarte u~or sa sesizeze realitati superioare celor din planul fizic ~i sa cuprinda, intr-o intelegere integratoare, insus! misterul creatiei, Prin cuvinte, imagini ~i multe alte procedee inedite, tantra urmare~te sa trezeasca scanteia divina din om, pentru ca acesta sa devina una cu Absolutul Inefabil. Aspirand neobosit sa piitrunda tacerea enigmatica §i misterul fascinant al cosmosului, tantricul devine el insusi 0 parte integranta a acestui mister.
INFLUENTA MAMEI UNIVERSALE

Calea pe care 0 propune tantra nu este facuta din negatii §i mortificari ale trupului ~i ale psihicului uman (asa CUll1 aces tea pot fi intalnite In tendintele ascetice ale unor religii, cum ar fi jainismul, crestinismul), ci din placere §i beatitudine, deoarece traditia milenara tantrica subliniaza faptul d starea de arrnonioasa inte-

•••••

•••

•••

grare ~i eliberare spirituala poate sa apara numai prin experienta directa; aceasta, pentru d planurile de constiinta In manifestare nu pot fi controlate §i depasite pana ce nu au fost traite In mod plenar, intens ~i total. Modalitatea In care tantrismul ajunge eminamente la aceasta experienta divina este data In principal de elementul feminin In creatie (SHAKTI), element ce dobandeste astfel 0 pozitie predorninanta In istoria spirituals a Indiei 1. Aceasta "forta cosmica", indeplinind functia unei Marne Divine §i Universale care creeaza §i sustine totul in Manifestare reprezinta una din caracteristicile principale ale gandirii §i filozofiei in tantra, Pe linga aspectul cosmogonic, mai putem sesiza In acest adevarat cult allui SHAKTI ~i pe acela al redescoperirii §i fascinatiei In fata misterului de neparruns al Femeii, pentru d mai ales ferneia constituie sirnbolul §i intruchiparea existentei lui SHAKTI In Macrocosmos. ))EmoJie mistica in fafa misterului generarii p at ftcunditafii, dar p recunoajtere a tot ceea ce este departat, ))transcendent", invulnerabil in Femeie: aceasta ajunge sa simbolizeze ireductibilitatea sacrului fi a divinului, esenfa imperceptibila a realitafii ultime. Femeia tncarneazd in acelap timp misterul CreaJiei Ii misterul Fiinfei [Supreme}, misterul a tot ceea ce este p devine, moare Ii rentgte tntr-un. mod incomprehensibil.2(( SH~K'1'I sau Natura Insa§i este conceputa a fi Mama Universals §i Mama Intregului Macrocosrnos, considerata adevaratul Creator, SHIVA sau Constiinta Absoluta asumandu-si doar rolul de martor tacut §i suprem, ncmiscat §i pasiv, caruia SHAKTI ii prezinta toate rnanifestarile sale. Atributele principale ale lui SHAKTI sau Naturii (PRAKRI'1'1) sunt cele trei GUN,,?--e "calitati", cele trei cornponente tipologice sau care impregneaza intreaga creatie, Atunci cand vorbirn de expulzia §i evolutia universului intelegem faptul ca imuabila Constiinta
1 Mircea Eliade - "PATANJALI ~I YOGA", pag. 180, Ed. Humanitas
2

Idem, op.cit .

1992.
"' •••••••

...................................

•••••••••••••••••

IIfI~

•••••••

- ----.----------------------------------

Universals ~i-a asumat rolul de SHAKTI, adica eel al Puterii Creatoare, ca reprezentand, de fapt, acel principiu de "acoperire" a constiintei, de na.~tere a formelor In Cel fara de forma; acest lucru se realizeaza prin intermediul celor trei GUNA-e sau "calitap", care se combina la infinit in proportii diferite. Atat timp cit aceste GUNA-e intr-un echilibru perfect, nimic in univers nu se manifests. Insa In momentul In care apare eel mai mic dezechilibru in ceea ce priveste proportia celor trei GUNA-e, apare manifestarea. Aceasta redescoperire a Zeitei (DEVI) sau SHAKTI, Mama Universala, aceasta readucere In prim plan a Elementului Feminin din creatie, se pliaza foarte bine si este In acord perfect cu spiritul si rna, , ,., , nifestarea conditiei din KALI YUGA(Epoca de Fier, Varsta Intunecata), In care spiritualitatea §i cuno~terea divina, sacra, sunt mult umbrite de catre puterea si atractia elementelor grosiere, de abuzuri si de multe ",' , , alte vicii. Intr-adevar, omul nu mai dispune de spontaneitatea §i vigoarea spiriruala pe care 0 avea la inceputul ciclului (MAHAYUGA), fiind incapabil sa acceada direct la Adevar, drept pentru care aplicarea Inva~aturii rituale vedice nu mai este potrivita acestei epoci '. Asadar, conditia omului fiind deja decazuta, el va trebui sa se reintoarca, sa strabata drumul inapoi spre ceea ce, odata, a constituit ins~i originea lui. Pentru aceasta, el se va servi de 0 multitudine de tehnici "vii", concepte inedite §i lipsite de acel formalism inchistator care mai poate fi inca intalnit la unele religii, folosind practic infinita bogatie §i noutate perpetua a Energiei (care este SHAK'l'T)in creatie. Astfel, tantrismul se opune acelui ritualism stererotip §i fad, lipsit de expresie sau mecanic, fie d acesta priveste 0 tehnica anume sau doar 0 sirnpla rugaciune. De asernenea, el nu incurajeaza speculatiile pe teme filozofice §i nici conternplarea pur intelectuala, deoarece nu contribuie experimental la progresul fiintei umane. Putern chiar splme ca unei astfel de atitudini speculative, intelectuale, privind aspectele doctrinale sau metafizice, tantra ii opune acea atitudine Pill' practica, de realizare efectiva a adevarurilor enunpte. De altfel, practica spirituala perseverenta - SADHANAsau ABHY ASA reprezinta, intr-un fel, cuvantul de ordine in tantrism. ~.:.ue!IS~~

raman

.........................................................

I MAHANIRVANA TANTRA (I, 20-29, 37-50) .

___

Unul din semnificativele fragmente. (printre atatea altele) din textele traditiei , tant:rice 11constituie, in acest sens, urrnatorul: »[. .. J Ceea ce are cu adevarat importanfa tn Tantra este mai curdnd faptul de a tkbdndi etccti» )si a realiza imediat conditia :1' ) supraumana si divina a Realitatii J J Sepreme"), Descoperirn, deci, til una din carac-

teristicile esentiale ale tantrismului rezida in specificul s~HANA-ei sau practicii lui spirituale. Aceasta practica nu inseamna Insa 0 continua lamentare, constringere In fata unor reguli impuse sau tehnici ineficiente. Eficacitatea SADHANA-ei tantra 1n este probata in primul rand prin rezultatele obtinute §i, prin aceasta, veridicitatea doctrinei ~i a ideologiei promulgate. Extraordinara diversitate a tehnicilor §i procedeelor descrise, profundul simbolism al ritualurilor de adorare, precun1 ~i accentul pus pe divinizarea corpului §i sacralizarea lui ca Templu desavarsit al prezentei Supremului sunt tot atatea consecinte ale ernanciparii femininului in creatie, ale puterii nelimitate conferite lui SHAKI1care, precum 0 adevarata Mama Cosmica, intercoreleaza orice aspect sau fenomen in laptele efervescent al Creatiei infinite. Aceasta continua ~i mereu noua revelatie, aceasta plasare in insa~i "inima" ~i esenp intima a dualitatii, care este Energia, ofera in acelasi timp ~i canalul direct, modalitatea inedita pentru a realiza efectiv aceasta transcendere ~i cufundarea in Realitatea Unica (PARAMASHIVA). Spunearn putin mai sus ca .omul acestei epoci (KALI YUGA)a ajuns la acest extrem al decaderii sale spirituale deoarece materia (corpul) a inabusit esenta (spiritul), ocultand adevarata cunoa~tere. Fiinta umaria conternporana este atat de legata de corp, incat practic ea nu mai poate face abstractie de acesta. Drumul spiritual potrivit, in conditiile prezente - spun inteleptii tantrici - nu-l mai reprezinta eel al detasarii pure §i al renuntarii (proprii brahmanismului incipient, budismului originar sau crestinismului), deoarece omul din zilele noastre
1 TANTRATATrVA

............................. ·e·············

(1, 125-127) .

are vointa foarte slaba, este dependent de foarte multe legaturi §i relatii pe care le cultiva in fiece moment ~i este lip~it de energia §i aspiratia necesara implicarii intr-o astfel de hotarare. In loc de aceasta, tantrismul propune calea cunoasterii de sine la toate nivelele, aceea a trezirii §i stapanirii prin orice mijloace (§i aici, tehnicile ~i procedeele abunda, un rol predominant avandu-l KUNDALINI YOGA1 a multiplelor energii subtile din structura umana, ~i, dad atitudinea antispeculativa a tantrismului a fost evocata anterior, se cuvine acum sa mentionam 0 alta caracteristica esentiala a sa ~i anume, aceea antiascetica, deoarece tantra ridica sexualitatea la eel mai inalt punct al transfigurarii spirituale, aratand ca energia sexuala poate fi folosita cu succes pentru obtinerea eliberarii finale (MOKSHA) intr-un timp foarte scurt-. Aceste aspecte ne releva faptul ca tantricul nu numai ca nu se retrage din lumea ~i tribulatiile sale pentru a-si gasi Iinistea ~i interiorizarea, dar el caura tocmai aceasta liniste §i inpelegere superioara (sinonime cu transcenderea) in chiar mijlocul acestei lumi. De altfel, in acest sens, KULARNAVA TANTRA afirrna: »Se spune ca yoghinul nu poate sa traiasca in lume fi sa se bucure de placerde efemere ale acesteia, caci eel care procedeaza astJel nu poate sa cunoascd. YOGA) insa invafatura fi calea fcolii KAULA (KAULA-DHARMA) arata modalitatea prin care tantricul sepoate bucura de BHOGA (placenle lumii Jenomenale) fi) in acelafi timp) sa le tnfeleaga fi sa le integreze in YOGA sau Juziunea deplina cu Conjtiinfa Divind". Un alt text fundamental al invataturii tantrice afirma:» Tantra oJera calea de a te bucura in acelafi timp de placerile lumii in care traiefi) cat fi de beatitudinea spirituala suprema sau eliberarea finalacc3. Cu alte cuvinte, tantra reprezinta 0 disciplina spirituals care of era posibilitatea individului de a ramane libel', neconditionat de vreo limitare §i invulnerabil in plin joe de manifestare a lumii, in chiar mijlocul acestui spectacol divin grandios, care este creatia, bucurandu-se din
1 Asupra accstui subiect poatc fi studiara rcmarcabila lucrare a lui A. Avalon, "THE SERPENTPOWER", aparuta intr-o traduccre adaptata ("KUNDALINI SHAKTI") la Ed. Satya, Iasi 1993. 2 Sc spWle ~a rcgclc Suchandra I-a intrebat odata pc sublimul Buddha desprc rOGA capabila sa-i salvczc pc oamenii din KALI rUGA. Atunci Buddha i-a dezvaluit . faptul ca intregul Macrocosmas sc afla chiar in corpul ornului, aratandu-i prin accasta ca omul arc acccs ~i, implicit, poate cunoastc si stapani orice energii. EI i-a explicat rotodara importanta scxualitatii, tnvatandt;-I de ascrncnca sa controleze ritmurile temporale prin disciplina suflului, pcntru a sdpa de influcnra Timpului (KALACHAKRA TANTRA(3, T, 23). 3 MAHANIRVANA TANTRA

I
\..

r''

(I, 51) .
"."

..................................

"".

plin de placerile ei §i ceea ce aceasta ii ofera incontinuu. In acelasi timp insa, tantricul se ridica mereu, la nivel de constiinta, deasupra lumii fenomenale, transcenzand aparenp, iluzia §i efemeritatea dualitatii, realitati secundare care in filozofia VEDANTA sunt sinonime cu termenu! de MAYA. Aici intervine, de fapt, subtilitatea observatiilor tantrismului fa~a de conceptia vedantica asupra iluziei sau MAYA .

•
MAYA iN CONCEPTIA TANTRICA Tantra afirma d nu este tocmai corect sa interpretam MAYA ca fund "iluzie". Mai intai, aceasta este perceputa ca 0 Putere reala a Fiintei Supreme! ~i, sub acest statut, ea este implicit una cu Realitatea Suprema sau SHIVA.De altfel, acest aspect al uniunii divine dintre contrarii poate fi inteles §i din paradoxala coexistenta a libertatii infinite sinonime cu dimensiunea purei transcendente In sine §i plenara experien~a a lumii inconjuratoare, formula care se incadreaza in tabloul esential al tantrismului ~i anume, uniunea dintre irnpasibilul ~i nemiscatul SHIVA(transcendent, masculin) §i ardenta SHAKTI(irnanent, feminin) in .propria structura, in propriul sine al aspirantului tantric, caqi peste toateplanurile.realitatii manifestate. , Pura Constiinta si Existenta, care este Plinul, U nicul sau Intregul este Iibera de ~rice' ih~zie; astfel, Ea experirnenteaza rnanifestarea ce!1trilor finiti sau a existentelor limitate In §i ca propriul Ei sine neschimbator si tara parti2. Acesti "centri finiti", aceste lirnitari, aceste indivi, "

,.

I Sau, dupa cum se va vcdea mai jos, "MAYA" poate fi numita ~i Puterea magica a lui Dumnezcu (MAYA-SHAKTI), face ca toatc forrncle ~i obiectelc din creatie care sa apara ca ~i cum ar exista prin de lnsde ~i pentru a induce iluzia d de sunt cdc care ar putea oferi adevarara fericire. 2 Acesr Principiu Unic ~i Transcendent (SHIVA) mai este numit si "eel care cste camp let gol" (D1GAMBARA), adica "liber de orice fel de atributc sall detcrminari",
" .... If.,., .... " ..... .,
III .... " .... " ......... "'" ....... ,,"

<II" ...

e ...,.,,,,,,, "".. ,,,,, .. .. .. " ., ,, .. ,, .... " .. ., ,, " ......

dualitati, de orice natura ar fi de ~i care iau na~tere, intr-un anumit fel, in afara Constiintei Supreme - dar racand torusi parte din ea - sunt prezentate ca MAY A-SHAKTI§i sernnifica, in esen~a, "ignoranp" ancestrala sau AVlDYA-SHAKTI.Tot ceea ce se rnanifesta in aceasta creatie , este astfel denurnit pentru ca nu c~)!1stituie 0 experienta deplina, unitara, ci 0 experienta a par~ilor din Intreg. Totusi, privita In alt sens,· aceasta "ignoran~a" reprezinta 0 cunoastere, adica acea cunoa§tere pe care 0 poate avea un "centru finit", 0 individualitate din Macrocosmos, indiferent de regnul careia Ii apartine. Astfel, prin identificare cornpleta cu orice astfel de "centru finit" din Creatie, Supremul Divin are 111orice moment perceptia ~i cunoasterea unui astfel de "centru finit". Prin intermediul Puterii Sale (SHA~fI) ~i fiind chiar aceasta Puterel, SHIVA devine In orice moment orice experienta si orice aspect al rnanifestarii, rarnanand in acelasi timp separat de ;ceasta, complet Iiber in EI insu~i, transcendent §i imuabil.
In acclasi rimp, El este inteles ~i ca "cel al carui corp cstc intregul univcrs", dcoarece - desi cI se idenrifica si "coboara" in mijlocul pasiunilor ~i flucruatiilor lumii fcnomcnale, fund mercu 'intr-o dcplina uniunc cu energia ~i puterea Sa (SHAKTI)totusi El ramdnc in eternitate perfect liber, invulnerabil si imposibil de rcdat prin orice fel de atribute. Nimic din ceca cc, in jocul cosmic al supremci SHAKTI (PARASHAKTI), sre difercntiat si mulriplu nu rcusestc sa afcctezc unitatca imancnc ta a lui SHIVA. Astfel, tot 'cec; ce cstc finit ~i ne ~pare ca fiind inconsticnt prin raport la Realitarca Ultima, deriva din ceca cc cste constient. In accst rel ia nastere MAYA-SHAKTI care, dupa cum se va vedea, in c:t lnsasi I~U este torusi inconstienta. 1 Vezi subcapitolul "Cuplul divin SHIVA-SHAK·,i'. '

..................................

Sa luam ca exemplu fiinta umana; ea reprezinta Puterea Divinului (SHAKTI) in forma ei limitata ca AVIDYAsau ,Jgnoran~a". Pe de alta parte, Supremul reprezinta Puterea nelimitata ca fiind MAYA sau intreaga manifestare. Atunci, se poate pune intrebarea: in cine subzista, de fapt, "iluzia"? "Iluzia" nu subzista in nici un caz (lucru admis in unanimitate) in Suprem dar, de asemenea, nici in om, a carui trasatura esentiala in aceasta creatie este aceea de a-si privi propriile sale limitari , A' , ca fiind reale. Insesi aceste limitari II constituie, II definesc ca pe un "centru finit" ~i Iimitat, racindu-l ceea ce el este de fapt in creatie, Astfel incat, experienta lui ca om nu furnizeaza nic} un punct de plecare din care s-ar putea trage concluzia de "iluzie". In sine, iluzia semnifica ceva care nu este conform cu experienta obisnuita, cu realitatea, chiar dad aceasta realitate este cea limitata, a omului ca "centru finit" in manifestare. Dar iata, tocmai aceasta experienta normala este considerata totusi de filozofia VEDANTA al carui exponent de frunte a fost marele in~elept Shankaracharya 1 - ca fiind iluzie. Aici, dupa cum se vede, tantrismul a criticat foarte subtil aceasta doctrina a lui Shankara, extinzand cu un pas viziunea monista a VEDANTEI.Dad n-ar exista acea forta, acea putere reala pe care noi 0 numim "ignoran~a" (AVIDYASHAKTI), omul- ~i nimic altceva in aceasta creatie infinita - n-ar putea exista. Pe scurt, cunoa~terea ca Experienta Plenara §i Suprema este un lucru, iar cunoasterea prin experienta limitata, finita, un alt lucru. Aceasta experienta limitata reprezinta AVIDYA (ignoranp, noncunoa§terea adevaratei realitati), iar Puterea care 0 produce este MAYA (MAYA-SHAKTI)2. Amandoua sunt aspecte eterne ale Realitatii Unice §i Supreme (SHIVA) desi formele, care sunt AVlDYA-SHAKTI, afla intrse o perpetua transform are §i devenire. Pentru experimentatorul limitat, universul este real §i privit ca un lucru limitat, individul racind el insusi
I Un studiu bun asupra accstui subiect poate fi incllnit in "VIVEKA CHUDAMANI", Ed. Anandakali, Sibiu 1993. 2 Sub acest aspect nu putem spune ca lumea este absolut "reala", dar de asemenea nici nu putem spune ciI MAY - care este insa~i radacina acestei lumi - este ireA ala. Caci, daca am afirma totusi ca MAYAestc 0 iIuzie, d este ceva ireal, atunci de unde poate proveni SAMSARA,~are reprezinta lumea finira ~i schimbatoarc] De aici nu mai rarnane decit un pas sa afirmam ca, dad MAYAcste ireala, atunci in mod obligatoriu SAMSARAeste reala! Pentru a rezolva aceasta situatie, tantra raporteaza MAYAla 0 putere sau SHAKTI; astfel, conceptului vedantic de MAYAi se substiruie, in tantrism, conceptul de MAYA-SHAKTI,adica manifcstarea lui SHAKTI suprema, a lui P ARASHAKTI.

.....................................................................

parte din acest univers. Dar Experienta Ultima, Experienta Divina §i Suprema 1, este in mod necesar diferita, caci altfel n-ar rnai putea exista 0 Experienta Deplina ~i Integratoare. Dumnezeu, care ar experidoar ca un simplu om, nu ar mai fi 2 .uUU.... ""'.4, ci om . De aceea, nu exista nici rnacar un experimentator \ pentru care Lumea sa reprezinte 0 "iluzie": Divinul nu intra in discutie, deoarece Lumea a provenit din EI ~i este parte integranta din El; iar omul 0 priveste ca realitatea in care i§i desfasoara activitatile §i prin care el percepe. S-ar putea spune, totusi, ca Experienta Suprema este intreaga ~ineschirnbatoare ~i, astfel, pe deplin Reala; §i ca, desi experienta limitata este ~i ea reala in felul ei, totusi ea constituie 0 experienta a schirnbarii in aspectele ei de baza, care sunt Spatiul si Timpul. De aceea, MAYA este consi,, derata Puterea ce contine in Ea Ins~i centrii finiti in Timp ~i Spatiu, iar AVIDYA este experienta in fapt a experimentatorului finit in Timp §i Spatiu, Ca 0 concluzie edificatoare, citam urrnatorul fragmenr': »Pentru metajizica tantricd) atdt
L" •

hindusd cdt Ji budistd) Rcalitatea Absolutd tncbide in sine toate dualitdfile polaritdfile reunite) reintegrate intr-a stare de absolutd Unitate (ADVAYA). Creafia devenirea care decurge din ea reprezintd sfdrdmarea Unitdfii primordiale separarea celor '-"'1"'"_ doud principii

Ji

Ii

Ii

.....~••••.••....•..........••••••

in plus pentru a observa colDivinul experimcnteaza ambele stari: cea a ExJ?Crientei Infinite ~i Transcendente (starea plenara a indumnczeirii) ~i cea a Experientci Finite ~i Imancntc (cunoasterea ordinara, a omului in manifcstare) . 3 Mircea Eliade - "YOGA - NEMURIRE ~I LIBERTATE", pag. 182 .

1 PARAHANfA (sanskrita). 2 Acesta constituie un motiv

.........•••.•......•...........•.

(SHIVA-SHAKIT etc.); experimentdmJ prin urmare, 0 stare de dualitate (obiect-subiect etc.) Ii in aceasta constd suftrinfaJ iluzia, «sclaoia»«1.

REZONANTA PRINCIPIU FUNDAMENTAL

iN TANTRISM

Poate eel mai important principiu care se manifesta in Macrocosmosul infinit, principiu care este perceput ~i exprimat sub diferite forme in mai toate traditiile spirituale, iI constituie REW, NANTA, in fapt 0 extindere ,atat ideologict cat ~i practica a binecunoscutului fenomen din fizica. In tantrism, esentiala ni se pare modalitatea in care este gandita §i apoi racuta sa fie aplicata practic aceasta lege universala a rezonantei, ce defineste astfel la toate nivelurile SADHANA (practica spiritual a) aspirantului la spiritualitate. Legaturile care unesc §i interconditioneaza toate elementele Universului (lucrurile, fiintele, procesele, fenomenele create) au la baza REZONANTA. Datorita asernanarii dintre eIe, fenomeneIe, obiectele sau energiile subtile consoneaza, adica vibreaza la unison, evocandu-se reciproc ~i selectiv, prin actiune la distanta, intocmai ca in

1 Deci nu in aparenJa iluzorie ~i nereala a lumii, ci in "separarea" datatoare de suferinf~ a "centrulUl finit ~i limitat" de originea lui suprema ~i divina,

atotcuprinzatoare.

'

•....................•............ ~

.......•.•...•.•.......••••••••••.

cazuI acordarii pe aceeasi frecventa de vibratie a doua posturi de

emisie-receptie.

inlelegerea profunda, intima, esentiala a oricarui obiect sau proces! poate fi descrisa de asemenea ca un fenomen de rezonanta, in care fiinta rnentine constant, prin evocare mentala sau perceptie directa, respectivul obiect in campuI constiintei sale. Altfel spus, dad 0 fiin~a trimite permanent energii meota~irecpa obiectului pe care intentioneaza sa-l cunoasca, obiect care este practic »traversat in acest fel, de gandurile respectivei fiinte, aceste ganduri se intorc apoi la effiiW_orul2lor incarcate cu e ". . "3. In egala masura se Ornery;)10S3 ca §i fenomenuI sau obiectul evocat este transformat la randuI sau de gandurile trimise spre eI; de aici rezult!Jn n;oa fir.escd un lUcPJ sal! feoamen sufed anumi~ modificiri sub simpla influenta a gandurilor uman..!. Astfel, in functie de natura sau caracterul gandurilor pe care fiinta urnana le nutre..~te,ea poate schimba intr-un fel sau altul desfasurarea procesuIui evocat sau natura obiectului gandit, avand posibilitatea de a realiza 0 modelar ~rin ganQk.e, a oridOli lucru, fiinti sau energie a uniVerSuIy1~ Pe de alta parte, gmdurile purtatoare de informatii, care se intor la emipitorul lor, n modified §i pe acesta, schirnbandu-i in mod corespunzator frecventa de vibratie, care va fi egala cu aceea a obiectului atentiei sale. Daca procesuI de unison prin acordare, caracteristic rezonantei, \ este suficient de muIt mentinut, atunci syn,ine 0 veritabila fuziune sau , ~ itknrificare4 Jotre cei da; rezooatori~ care, dad este perfecta, va uni intr-un tot indisolubil ~i inefabil cunoscatorul, obiectul de cunoscut §i rocesuI cuno terii". Astfe , rumic nu este univoc sau unidirectional, in orice interactiune dintre doi sau mai multi rezonatori. Totul este reversibil, retroactiv, cu repercusiuni 10 ambele directii. Acelasi lucru este valabil §i pentru orice numar de rezonatori acordati simuItan .
U

.................•................ ~

Cunoasterea oncarui lucru sau fiinta rezumandu-se in ultima instants numai la asemenea procese de rezonanta - prin acordare reciproca intre constiinta cunoscatorului §i fiinta sau obiectul cunoasterii - rezulta in mod cIar ca, explorand §i stapanind toate frecventele posibile 'de vibratie, adica toate starile de constiinta care pot fi atinse-, omul 'poa~e ajunge sa cunoasca intregul Univers. In felul acesta se p.oate intelege intr-o alta lumina, mai adecvata modului actual de gandire §i intelegere a omului contemporan, stravechiul aforism yoghin §i tantric: "Ceea ce este aici [in microcosmosul fiintei mele] este pretutindeni {in intregul Macrocosmos sau Univers]; ceea ce nu se afld aici [in totalitatea fiintei mele], nu se afld nicdieri [in Univers Cunoscandu-se astfel, cat mai plenar, atat ln aspectele sale manifestate cat §i in cele laterite, fiinta umana va putea cunoa..~teprin rezonan!a, intregul Univers care 0 cuprinde, ceea ce ii va permite sa cuprinda §i ea la randul ei Universul, esentializat la nivelul propriului ei microcosmos. De asemenea, prin identificarea esentei ultime (scanteia divina individual a sau ATMAN) cu esenta Universului (Dumnezeu sau PAlt{\M;,\TMAN), s,e realizeaza in acelasi timp §i 0 transformare a intregului Univers, accelerandu-se prin evolutia spirituala individuals, datorata proceselor complexe de corespondenta la toate nivelele, evolutia intregului Univers. lata, in continuare, sintetic prezentate, unele trasaturi specifice ale procesului de rezonanta:

i~=!t~
r2.

................................ ··e·······

1 Aici sunt implicate si trezirea sau dinamizarea acelor srari sau capacitati ale constiintei aflate tnca in I~tenta. 2' Aceea~i idee este exprimata sintetic ~i de marele intclcpt din antichitate, Hermes Trismegistos, in ale sale "Table de smarald" (TABULA SMARANDINA) .

• rezonanta este un fenomen complex, caracterizat prin similitudine (intre cele doua elemente rezonante), selectivitate (acord precis) §i miscare armonizata (sau vibratie In faza) a- acesteia; • rezonanta poate fi puternica (pana la identificarea total a a celor doua elemente) sau slabs (sirnpla relatie de analogie); • rezonanta este perceputa spapal ca simetrie, iar temporal ca simultaneitate ~i sincronicitate ; • rewnanp poate fi ornogena (intre aceleasi categorii de elemente: imagini, sunete, etc.) sau eterogena (interactiunea complexa a sirnturilor; de exemplu, audipe. colorata sau vizualizare sonora, etc.); • rewnanta poate fi natural a, spontana, inconstienta sau, dimpotriva, provocata, cautata, mentinuta prin atentie constienta; • opusul rezonantei este disonanta-. Tantrismul afirma ca., toate lucrurile §i fiintele fiind create din aceeasi Unica sursa sau izvor (Absolutul), ele au toate'' un fond esential ultim identic, care este Sinele individual (ATMAN), identic de asemenea cu Sursa (PARAMATMAN sau Dumnezeu). Este evident atunci d, neputand exista nirnic In afara creatiei Divinului, nu pot exista lucruri sau fiinte care sa nu aiba aceasta scanteie a constiintei divine universale sau, altfel spus, total incompatibile (disonante) cu celel~te. La baza tntregii creapi se afla, deci, rewnanta. In cazul fiintei umane, principalii rezonatorit sunt cei §apte centri principali de forta (CHAKRA), care Ii permit acesteia sa vibreze la unison (sa rezoneze sau sa cunoasca prin identificare) cu diferitele energii si nivele de vibratie si constiinta ale Universului, '" In contextul "" teoriei rezonantei, ADEvARUL ULTIM (sau PARA. MASHIVAIn tantrism) este 0 rezonanta total reversibila (In care rezonatorii sunt intr-o perfecta armonie de faza). Este 0 realitate interioara
Vezi teoria sincroniciratii lui Iung. Disonanta reprezinta inhibitia, atenuarca sau chiar neutralizarea rcciproca ~i selectiva a doua fenomene vibratorii (energii, fiinre erc.) ale caror faze sunt opuse ~i ale carer manifesrari sunt antagoniste ~i reciproc distructive. Disonanta are la baza diferenF, deosebirea, incompatibilitatea dintre doua obiecte sau fenomene. 3 Chiar ~l intr-o lume alcaruira din antimatcrie. 4 Rezonatorii sunt obiectele rezonantei, manifestandu-se in mod cu totul analogic unor aparate de ernisie-receprie .
1 2

..................................

...••••...........•...............

certa, indiscutabila, clara, durabila, reproductibila, bine constatata ~i neincetat confirrnata. Fiecare rezonator (in cazul omului, fiecare CHAKRA) poate fi asimilat analogic cu un circuit oscilant. Un circuit oscilant poate fi excitat (adica pus in vibratie) de 0 energie (un alt circuit oscilant) avand fie 0 frecventa riguros egala cu a lui (~i in acest caz vibratiile sale vor avea cea mai mare intensitate), fie 0 frecventa apropiata (cand vibratiile sale sunt mai putin intense). Eficienta diferitelor tehnici ~i procedee in tantrism reprezinta, asadar, modalitati precise de punere in rezonanta (a fiintei umane) cu rezonatori spirituali din Univers, adica cu diferitele energii divine, forte cosmice, zeitati, etc. Prin urmare, aceasta eficienta este direct proportionala cu apropierea dintre frecventa proprie de vibratie a aspirantului ~i cea a respectivul focar sau camp de forta din Macrocosmos cu care se doreste sa se rezoneze. Astfel, se poate intelege acum foarte bine de ceunii practicanti (si acest lucru este vala, I.' , bil pentru mice aspirant la spiritualitate, indiferent de calea spirituala aleasa) nu obtin decat rezultate nesemnificative, de~i realizeaza chiar zilnic diferite. rocedee sau exercitii, insa mental ei nu au a roa e deloc aten ia ocalizata asupra rocesului de acordare t arid eu fenorncm sau energla cosmica.eyoc;lt;).4>in aceasta cauza, intelepciunea tantrica afirrna ca.: ,,[... ] mai presus de cei care aplica [practicile de dinamizare complexa a constiintei prin rezonanta] sunt cei care ohfin rezultate"l.

TANTRA

SARA .

.................•..........•.....

........•.....••.••...•..•••.•••••

UNELE

CARACTERISTICI FUNDAMENTALE ALE REZONANTEI

'1. Principiul reversibilitatii - Daca A §i B sunt cei doi rezonatori, atunci reoznanta poate merge fie de la A Ia B fie de la B la A; este deci indiferent de unde incepe §iunde se sf'ar§e§te0 rezonanta. in acest sens, doua exemple de reversibilitate cu doi termeni sunt cIasice: senzatie-memorie §i simboluri-idei; 2. Principiul dinamizarii §i inhibitiei - Atentia reprezinta 0 dinamizare prin rezonanta, fiind un efect direct al acesteia, deoarece atentia semnifica focalizare, iar focalizarea implied 0 foarte mare a amplitudinii de vibratie, gratie aparitiei fenomenului de rezonanta, 0 senzatie fara rezonator specific este mai slaba decat 0 senzatie cu un astfel de rezonator (forta cre§te exponential cu nurnarul rezonatorilor). De exemplu: un diapazon izolat in aer rasuna mai slab decit unul ~ezat pe 0 cutie de rezonanta. 0 amintire, 0 idee, 0 sugestie, etc. sunt cu atM mai vii cu cat gasesc in rnintea respectivului mai multe puncte comune sau de rezonanta. De asemenea, trebuie retinut ca sugestiile opuse se exclud una pe alta, timp ce sugestiile asernanatoare se fortifica una pe alta; . 3. Principiul non-identitatii - 0 idee sau 0 sugestie oarecare ce c:llatore§te simultan in miile de directii ale sferei-focar al carui centru ea il formeaza, nu ramane totusi neschimbata numai in mijlocul sferei. Ea se regaseste (se manifesta) in diverse grade, in acelasi timp, §i in centruI sferei §i la margine a acesteia, cat §i tn fiecare din punctele continute tn sfera respectivului spatiu mental consideratl. 4. Principiul antagonismului - Daca intr-un sistem rezonant ) fona de atractie inceteaza, atunci forta de repulsie predornina; echili{ brul rezonantel este asdel stricat, iar cei doi rezonatori se indeparteaza \unul de altul (de exemplu: 0 relatie de cuplu care se destrama). 5. Principiul instantan~ Extraordinara viteza arezonantei conduce catre situatii energetice paradoxale (existenta unor campuri de rezonanta specifice, structurate intr-un camp fundamental unificat, dincolo de spatiu §i de timp).

=s=

Dar totusi nu identica ~i la fel de purernica precum cea din punctul central .

•••••••••••••.....•..............•

............•.....•...............

6. Principiul preciziei - Este exclusa orice presupunere a comparmi rezonatorilor de la distanta prin anumiti purtatori de informatie (de exemplu electroni). Este exclusa orice comparare partiala, precizia rezonantei implicind cornparatia totala, detaliata, instantanee, in campul de rezonanta specific. Ca un corolar al acestui principiu se prezinta principiul intalnirii "personale", prin care chiar rezonatorul evocator trebuie sa se "incllneascil."(adica sa se acordeze precis) cu fiecare dintre rezonatorii evocap. La rezonanp perfects nu exista nici un fel de intermediari intre A ~i B. 7. Principiul inclietatu - qrice proces de rezonanta are la baza o cauza, niciodata intdmplarea. In cadrul unui proces de rezonanta desfasurat in timp ~i spatiu, rezonatorii sunt angajati conform ordinii logice sau frecventei proprii de vibratie (dupa gr~dul de asemanare cu ideea de baza) ~inu conform ordinii cronologice (de exemplu: diversele relatii de iubire ~i apropiere intre oarneni) .. 8. Principiul simultaneitatii - Rezonatorul evocator "cheama" top rezonatorii asernanatori in acelasi timp. 9. Principiul alegerii inversate - Chemarea evocatoare este generala, universala ~i anonima, in timp ce raspunsul este strict localizat, individual ~i nominal. Nu rezonatorul evocator hotaraste cine sa raspunda, ci rezonatorul evocat hotar~te dod ~i cui sa raspundal. 10. Principiul complexitatii - La fiecare proces cosmic participa top rezonatorii (obiectele, ideile, etc.) prezenp.in manifestare la toate nivelele ei (totul este legat ~iinfluentat de tot). In mentalul individual, la fiecare pulsatie a gandirii participa obligatoriu toate ideile ~i sugestiile continute in minte (atat in constient cat §i in subconstient). • 11. Principiul ignoran!ei totale ~i acela al omniscien!ei Inainte de evocare, rezonatorul evocator (A) nu ~tia nirnic despre (B) (rezonatorul evocat); dupa evocare §i identificare prin rezonanta, (A) §tie totul despre (B)2. . 12. Principiul ierarhiei ~ Exista 0 ierarhie a frecventelor de' vibratie §i, implicit,la nivelul mentalului individual, 0 ierarhie a conceptiilor, fiecare conceptie fiind potrivita unui anumit nivel de con~tiinta. Pe masura ce nive1ul de co tiinp (frecven a de vibrati~
Deci nu (A) presimte (B), ci (B) simte (A). De la (B) instqi.

I 2

..................................

~.~

individuala) se eleveaza, se e1eveaza~iconceppile sau graduI individual de reflectare a AdevaruIui Ultlm. 13. Principiul contilluitatli - Atentia, odata dinarnizata de 0 rezonanta, se mentine singura, fara efort, atat timp cat acea rezonanta continua; elementele rezonantei se intensified atunci unul pe celalalt, prin energia captata prin rezonanta, 14. Principiul atracvei - Elemente1e asernanatoare se atrag simuItan ~i spontan, elementele deosebite se resping (disociaza) . . 15. Principiul oglindirii - Mintea umana, ca sistem rezonant, este 0 oglinda care retransmite (mai muIt sau mai putin deformat, in functie de graduI ei de ,,limpezime", coeren~ §i elevare) informatia
primita,

Acestea reprezinta, deci, unele caracteristici de baza ce definesc rezonanta ca principiu universal. Traditia tantrica i~i prezinta inva~turile mai muIt sau mai putin voalat, avand la baza §i promovand sub diferite forme, toemai acest principiu, care este rezonan~a. Tantrismul afirma ca, in fapt, rezonan~a constituie baza cunoasterii §i a gandirii, de unde se inpelege ca, in ansambluI ei, cuno~terea este 0 rezonanta. Din cele prezentate, sintetic ne apare ca rezonanta este un proees selectiv ~i reversibil, dinamicl, care se rnanifesta la distanta (in timp §i spatiu) §i are loe in mod automat. Rezonanta este irnateriala, energe- tica ~nvizibila) §i creeaza ceea ce numim un camp rezonant. In concluzie, nu exista nici rnacar un proees sau fenomen in creatie care sa nu sesupuna legilor individuale ale rezonantei,

Adicl rezonanfl este produsa ~itotdat:l producltoare

de miscare,

.•••...•.•........................•..•••••..•••••••••••.•••..••••....

NECESITATEA

CON§TffiNTIZARrr

Un principiu fundamental in tantra 11constituie acela aI perfectei corespondente dintre Macrocosmos (Creatia In ansamblul ei) si micro, ,,. cosrnosul asimilat fiintei umane, incluzand toate nivelele ei de manifestare. Universul infinit sau Macrocosmosul, prin §i in care se manifesta toate fortele cosmice, se regaseste deci in structura fizica §i subtila a fiintei umane, considerata - dupa cum am spus - un adevarat microcosmos. A§a dupa cum s-a mai prezentat, in virtutea acestui principiu: »Tot ceea ce se aJld aici, tn microcosmos, se aJld pretutindeni, tn Macrocosmos. Tot ceea ce nu se aJld aici, tn microcosmos,nu se afla nicaieri altundeva" (VISHVASARAANTRA).lata, deci, motivul pentru care T tantra afirrna ca nu este neaparata nevoie sa privim catre cer pentru a-I gasi pe Dumnezeu, deoarece el exista inainte de toate in interiorul nostru ca esenta divina (ATMAN). aIt text al intelepciunii tantrice afirUn rna In acest sens: )ficela care realizeazd adevarul corpului poate sa tnceapa sa tnJeleaga Ji sa cunoasca adevarul tntregii manifestari(( (RAlNASARA TANTRA). Astfel, obiectul diferitelor tehnici tantrice se concretizeaza In acela de a manifesta §i exprima diverse forme de energie (SHAKTI)In plenitudinea lor stralucitoare, de a face ca fiinta aspirantului sa se topeasca, sa se identifice cu Sursa Suprema prin crearea starii de rezonanta intre centrii de forta (CHAKRA) microcosmosul fiintei individuaIe si cendin trii corespondenti din Macrocosmos (MAHACHAKRA). legatura cu In 1 acest lucru, TANTRA SHASTRA(scrierile tantrice) afirrna ca sta In puterea omului de a sav3.r§itot ceea ce el doreste prin focalizarea ~i concentrarea vointei spre lucrul dorit. EsentiaI aici este Insa faptul de a fi si a urmari sa ram:ll mereu '. , constient. In acest sens, Invatatura tantrica ne spune ca, constientizarea intensa - prin traire plenara - a legaturii care Incatuseaza spiritul in lumea fortelor supuse dualitatii (SAMSARA) constituie exact procesul dinamic care poate sa-l elibereze rapid pe adept din "sclavie", caci transformarea nu se face prin conflict, ci prin constientizare,

1\

J. Woodroffe -

1 Deseori numira, printr-o conventie deja stabilita, SHAKTA TANfRA. Acest lucru nu semnifica, insa, faptul cl aceste texte exprima doar cultullui SHAKTI (vezi "SHAKTI AND SHAKTA") .

..................................

•.............•.........•.........

---------------------------------------Concentrarea intensa asupra starii interioare, launtrice, identificarea ~i patrunderea in profunzimile fiintei noastre va perrnite intelegerea ~i transcenderea acestei stari, caci toate starile provin din noi insine, pe cand ceea ce se afla in exterior reprezinta doar acele situatii care permit rnanifestarea diferitelor aspecte ce subzista In fiinta noastra. Astfel, folosirea In dtod- inteligent a fortelor ~i energiilor naturii va conduce In cele din urrna la transcenderea ei. A te cufunda ad:1nc ~i a fuziona profund cu momentul ~i actiunea realizata, a trai din plin orice aspect din manifestare, a te identifica profund cu orice fiin~a sau fenomen (fiind stabilit intr-o ferrna constientizare a lor), afi extrem de concentrat ~i atent la fiecare clipa pe care 0 traiesti, inseamna a considera viata ca 0 reala sarbatoare, 0 adevarata cununiein care tu esti -In fiecare act al zilei - fie "mirele", fie "mireasa sa", eel puternic sau eel slab, iubitul sau eel care iubeste, Din aceste adevarate "casatorii" ale fiecarui moment, veritabile uniuni ale contrariilor, ale principiilor aparent antagonice In creatie, apare insusi misterul reinnoirii continue a vietii, izvorul inrregii manifestari, Sursa Suprema a Cunoasterii Transcendente ~i, In acelasi timp, Irnanente In Macrocosmos. Aceasta conceptie se afla intr-un deplin acord cu faptul exprimat mai sus ~i anume ca In tantrism lumea nu este conceputa ca 0 ihizie, ci ca 0 magica realitate, fiind practic 0 extindere concreta a Scopului Ultim al sufletului In manifestare. lata cum exprima Serge Hutin aceasta trasatura definitorie a tantrismului-: » Tantrismul admite ca un fapt cu totul legitim (aceasta este chiar marca sa distinctivd) posibilitdfile de cucerire a libertrJi,tii rin a deveni un mare »magician«2) capabil de a p

....

Un magician al lntregii creatii, in acceptiunea ultima de Creator al unei lumi infinite ~i magice. Aceasta magie divina nu trebuie tnIcleas:l, lnsa, ca cea in care iluzionistii ~i prestigitatorii creeaza diverse iluzii spcctatorilor, ci ca pe 0 am ereatoare ce d:l na~tere la efecte reale .
2

1 "SECRETELE TANfRISMULUI",

pap. 166.

·e······

doMndi toate puterile spirituale fi chiar de a putea obfine 0 victorie personala asupra tuturor limitelor (inclusiv asupra celei mai inexorabile: moartea fizica\ ce Inlantuie existenta curenta. Nu numai ca '/ . ar fi cu totul posibil) tn viziunea tantrismului) sa se lucreze la autotransformarea tn supraom tnvingator) tnsa atingerea eliberarii finale ar fi realizabild chiar prin contrariul aparent al drumului spiritual ce comporta represiuni ascetice".
) )

Numai in cele mai adanci si frenetice trairi ale sufletului , se afla sub lima f011a creatoare ~i putere de patrundere catre cde mai sublime adevaruri, caci Adevarul Suprem nu poate fi invapt teoretic, ci numai trait §i experimentat in mod direct. Astfel, Iuand in considerare toate aceste elernente §i caracteristici definitorii, tantra ne apare ca fiind 0 cale inalt spirituala, caci nu exista spiritualitate superioara Adevarului. Toate invataturile nu reprezinta altceva decat substanta experientei altor oameni, a ideilor, perceptiilor §i trairilor lor fixate in ganduri permanentizate. Din acest punct de vedere, ele reprezinta deci traditia ce a devenit in fapt 0 lege. Spre deosebire de impunerile §i regulile unei astfel de traditii, tantra cauta mereu omuI real, natural, liber ~i nesupus nici unei dogme sau prejudecati, Adevararul tantric va fi mereu multumit §i fericit In el insusi §i aceasta fericire divina va em ana continuu din el spre ceilalti, Cel care aspira la dobandirea Cunoasterii Ultime in virtutea invataturilor din sistemul tantric este un om cu , adevarat viu §i prezent oricand ~i oriunde, in sensui ca el constientizeaza din ce in ce mai profund adevarata realitate pe care 0 reprezinta, apropiindu-se din ce in ce mai muIt de natura sa divina; pentru ca viata este Dumnezeu §i nu exista un alt Dumnezeu decat viata .

....•••........................... ~

........•.•.....•.....••••..••••••

iN

CALEA MAlNII DREPTE TANTRISM

~l CALEA

MAlNII

STANGl

Desi filozofia sau doctrina spirituals in tantra este egal imp:lrt:l§ita de toate ~colile ~i sectiunile ei, totusi modurile in care acest ideal spiritual este adus la indeplinire difera prin procedeele §i tehnicile specifice fiecarei cai in parte. Putem astfel distinge, aparte de cultul de adorare, filozofie sau credinte, doua cai fundamentale In tantrism, care se deosebesc prin specificul atitudinii pe care 0 adopta fata de practica; una din aceste atitudini este cea ascetica, in care aspirantul are la dispozitie toate tehnicile in afara celor conexe cu sexuaIitatea. Nu este vorba atat de 0 neintelegere a aspectului in sine, cat de 0 alegere libera, pe masura temperamentului §i a inclinatiilor launtrice ale aspirantului. Aceasta cale este numita Calea Mainii Drepte. Adeptului pe "calea mainii drepte" i se pune la dispozitie 0 serie vasta de practici care includ exercitii fizice profund binefacatoare pentru sanatate, metode respiratorii care fac sa se rniste la vointa fluxurile energiei vitale, procese de purificare ce arrnonizeaza aspectele emotionale ale fiintei, tehnici mentale care disciplineaza ~i focalizeaza mintea, practici meditative care implies diagrame geometrice (YANTRA) §i sunete subtile (MANTRA) care rafineaza constiinta §i 0 fac apta sa reveleze spiritul.

in practica tantrica, potentialul creator (energia sexuala transmutata), atunci cand este valorificat cu succes prin sublimare, devine 0 forta extrem de importanta care poate conduce rapid catre 0 transformare extraordinara a fiintei umane. Toate acestea pot fi reaIizate de catreun individ care, raminind abstinent, practica singur; Insa ele pot fi traite, In egala masura §i intr-un cuplu plin de tandrete §i iubitor in care se urrnareste permanent continenta sexuala §i sublimarea superioara a energiilor rezultate, precum in cealalta cale tantrica. Aceasta a doua cale tantrica urmareste realizarea Unitatii Primordiale prin unirea

.............................•.•.. ~

..•...............................

principiilor de baza in manifestare: eel masculin ~i cel ferninin, lntruchipate in fiintele barbatului §i femeii. Aceasta cale poarta nume!e de Calea Mainii Stangi (VAMACHARA), iar ritualul sexualla care ea face ape! - numit PANCHATATfVA - precum ~i alte trasaturi caracteristice vor fi discutate in ultimul capitol al acestei carp. Astfel,in timp ce multe traditii ~i religii afirma ca ~e!ul ultim ~i atingerea indumnezcirii nu se pot dobandi decat printr-o . atitudine ascetica, de renun~are la aceasta lume pentru a avea acces la cea transcendenta, tantrismul expune in mod dar propria lui doctrina, a implicarii in chiar placerile ~i senzualitatile acestei lumi fenomenale pentru ca, sublimandu-le in focul cunoasterii adevarate ~i transfigurandu-Ie prin raport la Existenta Unica ~i Suprema, individul sa sa bucure de 0 realizare arrnonioasa §i plenara, nu fragmentata, la nivelul intregii lui fiinte. Calea M:linii Stingi, deloc inferioara Caii Miinii Drepte (ascetice), demonstreaza veridicitatea acestei doctrine prin: Insa~i traditia (de altfel foarte secreta) a marilor maestri tantrici ~i a consoartelor lor, care exprima la nivel simbolic ~i la scad microscopica, sublimul mister androginal aflat la Originea Timpului ~i a Spatiului, Abordarea intima, afectuoasa, a acestor aspecte in cuplu presupune 0 rafinata ~i sensibila explorare §i valorizare a relatiei dintre barbat §i ferneie, iubire reciproca, respect pentru celalalt, transfigurarea fiecaruia de catre celalalt fiinfa ideala divina, transmutarea potentialului sexual §i sublimarea energiei rezultate in sferele cele mai elevate ale fiintei, pentru a atinge tmpreuna - sau fiecare la un anumit moment - starea de extaz divin (SAMADffi). Aplicarea corecta a acestor precepte izvorate din intelepciunea milenara a Orientului conduce gradat la 0 elevare §i 0 amplificare a trairilor In cazul uniunii sexuale con§tient controlate, de la un proces guvernat de instincte ajungandu-se la

in

....•.....••.....•...•..•.•..••••• ~

.......••..............•.......•••

o veritabila experienta spirituala in care cuplul resimte la unison fericirea oceanica §i infinit nuantata a Realitatii Ultime. Aceasta stare extraordinara este definita adeseori in textele fundamentale YOGAsub numele de ANANDA,beatitudine cosmica sau extaz. Dincolo de aberatiile .pe care Ie sustin cei ignoranti §i rauvoitori, Calea Mainii Stangi in tantra reprezinta 0 viata traita plenar §i superior. Revelator pentru autenticitatea §i profundul simbolism al vAMAcHARA-eieste §i urmatorul citatl: ))[. ..] Acest proces de transmutare a unei activitdfi psihoJizio-

logife in sacrament este caracteristic intregii spiritualitdfi arhaice. ))Decadenfa(( incepe odatd cu disparifia semnific~tiei simbolice a activit~tilor carnal»; aceasta este calea care duce la abandonarea »vechilor obiceiuri". Dar simbolismul unirii contrariilor continua sd joace un rol de seamd in gdndirea brahmanicd. De foptul cd »/mpreunarea sexuata(( era resim)titd ca 0 ))unire a amtrarulor" std mdrturie Ii /nlocuirea de cdtre unele texte a expresiei MAITHUNA cu termenul SAMHITA) ))unire«: el este folosit pentru a desemna gruparea binard a silabelor, metrilor, melodiilor etc., dar Ii pentru a exprima unirea cu zeii Ii cu BRAHMAN [. ..]. Or) unirea contrariilor amstituie constanta metaJizicd a tuturor ritualurilor Ii
meditatiilor tantrice". Cele doua cai fundamentale in tantrism pot fi aplicate trinitatii hinduse (TRIMURTI)sau altfel spus, triplului aspect al Principiului Unic §i Suprem, personificat in cele trei divinitati: BRAHMA, VISHNU §i SHIVA. Semnificatiile Caii Mainii Drepte §i a Caii Mainii Stangi sunt dare in acest caz. Primul termen al trinitatii este BRAHMA, Zeul Creator; al doilea este VISHNU, Zeul care "conserva" §i mentine creatia, ordinea §i armonia cosmica; iar eel de-al treilea este SHIVA, Zeul care distruge (prin actiunea transcendentei sale asupra a orice se prezinta ca finit §i trecator). Astfel, Calea Mainii Drepte se afla sub semnul primilor doi zei, mai bine zis reprezinta prin excelenta primele doua aspecte ale Divinitatii, care au fost mentionate; iar Calea Mainii Stangi se afla sub semnul celei de a treia divinitati, SHIVA. De fapt, 0 apreciere justa a situatiei ne conduce la conduzia ca aceasta Cale a Mainii Stangi (VAMACHARA) luat fiinta §i s-a dezvoltat in principal datorita conflua entei dintre tantrism (in special ca forma de adorare a femininului (SHAKTI) in creatie) §i shivaism (avdndu-l ~a ax director pe SHIVA).
)

1 Mircea Eliade - "YOGA - NEMURIRE ~I LIBERTATE", pag. 221.

.................................. ~

..................•..•..•...•.....

In spiritul acdorasi, cordatii, metafizic vorbind, aspectul creator si , , producator al procesului cosmic este legat de specificul Caii Miinii Drepte; el se leaga de culoarea alba §i de cele doua zeite Uma §i Gauri, care reprezinta "lumina divina" §i .rnanitestarea". Cel de-al doilea aspect, al reintoarcerii spre sursa, este legat de Calea Mainii Stangi, de culoarea neagrd ~i de cde doua zeite teribile §i distrugatoare ale ignorantei: DURGA §i KALIl. Aspirantul are, deci, la dispozitia sa doua di esentiale, fiecare dintre de fiind la fel de viabile in ceea ce prive§te scopul ultim care trebuie atins. Nu vom intra aici in amanunte privind analiza sau studiul comparativ dintre cde doua metode, dar vom atrage atentia asupra acdei categorii care pretinde adoptarea unei pozitii neutre; chiar dad se urrneaza in special practicile Caii Mainii Drepte, dar se rnentine §i 0 activitate sexual a, atunci aceasta trebuie neaparat sa pna seama de principiile VAMACHARA-ei. erespectarea acestor principii in cazul sexuaN litapi plaseaza individul pe 0 pozitieA extrem de periculoasa, a§a dupa cum remarca §i Vasile Lovinescu: »Intre solicitarea cerului fi vertigiul

abisului, lima orizontala este lipsita de orice consistenfa. Nu este alta alternativa decat sa ne prabufim spre Inftrn sau sa nazuim spre tnalfimi. Din cauza pozifiei lui centrale tn Univers, omul este campul de biitalie a celor doua extremitafi ale Manifestarii. Lipsa noastrd de adecvare cu Unitatea ne face in aceeafi masura complici cu Altentatea, altfel spus cu acea forJa pe care religiile 0 desemneaza cu numele de Satan. ((

I.,

!!

.......

I Unul din textele intelepeiunii tantriec, MAHAKALA-TANTRA, afirma ea atat timp cat Calea Mainii Stahgi si Calea Mainii Drepte se am in eehilibru, omul se va confrunta eu legaturile sAJ\1sru-iee, deei va fi supus dualitaFi ~i suferinrei, insa arunci dnd Calea Mainii Stangi "aeopcnl." Calea Mainii Drepte, individul dobandcsre eliberarea finala .

..•.

RELATIA DINTRE

SPIRIT

~I MATERIE

iN VIZIUNEA

TANTRICA

in multe dintre practicile sau filozofiile spirituale, problema dramatica a relatiei dintre spirit §i materie a dat nastere la numeroase controverse, ajungandu-se tn multiple cazuri la negarea sau neglijarea materiei in favoarea spiritului. De aici au derivat multe dogme care au dat n~tere la prejudecati ~i refulari penibile in fiinta umaria, Atitudinea tantrica in ceea ce priveste aceasta fuziune delicata dintre spirit §i materie este de acceptare, de intelegere ~i de integrare a spiritului §i materiei intr-un tot armonios. Aceasta atitudine deriva in special din aspectul dual al Constiintei Absolute, transcendent ~i imanent, ce da n~tere la viziunea tantrica a creatiei ca realitate obiectiva ~i nu ca iluzie. Astfel, tantra recunoa§te d trupul are in sine modelul propriei sale perfectiuni, iar atingerea acestei perfectiuni se realizeaza prin rafinarea energiilor multiple ee-l strabat §i in special a energiei sexuale, in forme din ce in ce mai subtile, creand astfel gradat Corpul Spiritual. o asemenea atitudine de respect pentru corp nu este lnsa raspandita in cultura occideptala ~i, ca atare, nici inteleasa corespunzator. Pentru marea majoritate a oarnenilor, trupul este un fel de masina ce poate fi condusa dupa bunul lor plac. Datorita acestui fapt, ei i~i constrang corpul, 11supun diverselor transforrnari artificiale pentru a se incadra in "moda zilei", in stereotipurile impuse de 0 societate mercantila ~i superficiala, neglijind naturaletea §i frumusetea interioara. De pilda, ei muncesc din greu pentru a dobandi trasaturile §i modul de comportament al vreunei celebritati, Rezultatele, insa, de cele mai ,multe ori sunt dezastruoase §i nereusita conduce la complexe. Acesti oameni srar~esc prin a aparea ca niste mici marionete manevrate de irezistibila §i atat de raspandita putere a irnitatiei. Corpul, ca §i tot c~ea ce-l inconjoara, reprezinta "materie" vibrand la diferite frecvente. Insa aceasta materie are ca substrat si origine Porta Cosmici Creatoare, Insasi Puterea Divinului sau SHAKTI.Nu vom reveni asupra modului in care aceasta forrnidabila Energie Infinita creeaza §i produce "iluzia universala" (perceptibila in special prin existenta Timpului §i a Spatiului), deoarece acest aspect a fost tratat deja in unul din subeapitolele anterioare. Vom spune doar d eel
, A ,

............................................................

care ramdne complet detasat si neafectat de aceasta iluzie este Sinele individual (ATMAN) au spiritul esenfa din fiinta umaria. EI "peres grineaza" prin manifestarea adusa la obiectivare de SHAKTI, ar pentru d aceasta este nevoie sa fie intr-un anumit fel ,)mbracat", necesitate evidenta pentru 0 natura unica §i irnuabila, aflata inca in planul dualitatii. Acest vesmant al Spiritului (sau scanteii din Constiinta Infinita a lui SHIVA)este pus la dispozitie de catre SHAKTI ub forma Mintii §i a s Materiei. Practic, putem spune ca Mintea §i Materia reprezinta Corpurile Spiritului, prirnul fiind de natura subtila, iar eel de-al doilea de natura grosiera. Amandoua aceste corpuri insa au 0 origine comuna ~i anume: Puterea Suprema (SHAKTI); de asemenea, atar Mintea, cat ~iMateria reprezinta un mod real de manifestare a lui SHAKTI.Din acest motiv, nici unul din cele doua corpuri nu-l poate produce pe celalalt, ci ambele iau n~tere §i exista ca moduri de a fi ale aceleasi Cauze Originate (SHAKTI).Totusi, acest aspect nu-l exclude §i pe eel al interactiunii mutuale dintre cele doua "corpuri" (Mintea §i Materia), iar stiinta moderna a descoperit §i acceptat acest aspect foarte important, deoarece o buna §i arrnonioasa conlucrare dintre materie ~icorp poate §i trebuie sa-l conduca pe aspirant in mod accelerat spre pnta suprema. Problema societatii actuale intervine tocmai in acest punct, al totalei discrepante intre modul de gandire al omului contemporan §i 0 realitate rnai obiectiva, care este corpul sau (atat din punctul de vedere al unei corecte functionalitati interne, cat ~i al actiunilor sale exterioare).

~tiinta conternporana a descoperit ca materia inseamna, in fapt, energie. Aceasta energie, precum §i infinitele forme sub care ea se obiectiveaza sau apare, reprezinta Puterea Sinelui (SHAKTI) de a se 1nfati§a ca obiect al unui centru Iimitat de cunoa§tere. Mintea, la randul ei, reprezinta -intr-un anumit fel spus - aspectu1 de "con~tiinta" a Sinelui, limitat de 1osi§i Puterea Lui Ia starea unui astfel de centru finit din Creatie (de exernplu, omul). Printr-o astfel de contractie, 1n loc de "atotcunoscator" - ,calitate esentiala (omnistienta) atribuita Sinelui ca fiind de natura lui SHIVA sau a Principiului Suprem §i Absolut in viziunea tantrica - ornul se confrunta cu un "putin cunoscator" §i ln loe de atotputernic (omnipotent), el este doar un "mic §i biet faptuitor". Astfel se prezinta limitarea Ia nivel de creatie prin interrnediul Mintii §i al Materiei. Privite in ansamblu, 1nsa, Mintea constituie aspectu1 subiectiv, iar Materia aspectu1 obiectiv al Unicei §i Infinitei Constiinte Divine. Atat Mintea, cat §i Materia exista In fiece particula a universului, desi nedispuse identic sau In echilibru in acestea. Nu exista nici un colt §i nici 0 parte (oricat de mid ar fi ea) din acest Macroeosmos care sa contina ceva potential §i care sa nu se gaseasca oriunde in alta parte a sa. Constiinta Pura §i Irnuabila (SHIVA) este implicata in cele mai dense forme ale materiei grosiere (fie ea organica sau anorganica); Iimitata extraordinar de mult la acest nivel, ea nu este totusi deloc "inerta" ci dimpotriva, strabatuta de 0 vie §i continua miscare sau pulsatie divina (SPANDA).Aceasta constiinta apare deci ca fiind imanenta in Minte §i Materie. De pilda, materia anorganica (rocile, de exemplu) reprezinta Constiinta Suprema supusa complet Puterii Ignorantei (AVIDYA).Materia se afla pretutindeni sub toate formele §i densitatile pe care §i le-a asurnat, dar §i Mintea se afla acolo desi, datorita imixtiunii ei in Materie, este 1nca intr-un stadiu incipient de dezvoltare, Se spune, de aceea, ca Dumnezeu este eel care doarme chiar §i intr-o piatra de pe drum. Viata este continuta, deci, 1n mod potential, tn.Fiinta Suprema (Dumnezeu; SHIVA; BRAHMAN) §i, prin urrnare, in materia anorganica, materie pe care unii 0 considers "fad viata si sirntire". Incepand de la aceasta stare adanc implicata in procesul "contracpei" Constiintei Absolute, SHAKTIincepe sa evolueze spre forme organizate de materie, din ce in ce mai inalte. Modul de manifestare al acestei Puteri Supreme este eel al unui proces evolutiv, avand asernanarea cu
A. ,., ,

.....................................................................

o uria~a Inirna Universala, a lntregului Macracosmos, care pulseaza inainte ~i inapoi intr-o cosmica sistola ~i diastola. Acest proces evolutiv in spatele caruia actioneaza SHAKTIapare sub forme ce definesc 0 transform are a Constiintei de la materia aparent inconstienta a rocilor (regnul mineral) catre cea ~or constienta a lumii plantelor (regnul vegetal), apoi catre 0 constiinta sporita a lumii animale, pana la constiinta mult mai inalta a omului care, in plenitudinea evolutiei lui indiyiduale, se elibereaza de Minte §i Materie, devenind astfel una cu Ins:l§i Suprema Constiinta, Nu exista nici 0 lacuna ~inici 0 lipsa in acest praces grandios al Creatieil. Pentru un tantric, diferenta iritre 0 planta §i un animal, sau intre eel de-al doilea §i un om este mai curand 0 diferenta de grad de apreciere, decat una de fond. Pretutindeni exista 0 Constiinta unica ce da nastere unei ,, , Minti Cosmice (de la care se desprind §i in care sunt incluse mintile individualizate) §i unei Materii universale care se organizeaza pe mai multe trepte de evolutie. Evolutia sernnifica, deci, pierderea ~i indepartarea legaturilor ln care s-a adancit Constiinta (in adevarata ei natura neschimbatoare), aceasta pierdere a legaturilor fund cu atat mai pronuntata, cu cat procesul evolutiv avanseaza, La caparul acestor straduinte se ajunge la acea stare despre care textele vorbesc ca fiind "atat de dificil de obtinut", caci ea reprezinta rodul a multor §i mari eforturi. De aceea, astfel de scrieri avertizeaza fiinta umana sa nu neglijeze anumite trepte ~i stadii care nu reprezinta altceva decit tot ata~a pasi necesari atingerii Experientei Depline .

.......

~.

....

ale Supremului .

1 Vezi subcapitolul in care sunt dcscrise TA"ITVA-cic sau "cmanatiilc"

succesive

.•....................

eORFUL

UMAN - TEMPLUL

SPIRITULUI

Inva¥atura ~i practica tantrica acorda 0 mare importanta corpuIui §i aceasta deriva din doua motive esentiale: 1) datorita nivelului actual al constiintei omenirii, sunt foarte putini cei care pot sesiza realitatile subtile dincolo de dim ensiunile planuIui fizic. 2) in viziunea tantrica, acest corp II reprezinta chiar pe DivinuI SHIVA ~i trebuie adorat ~i respectat intocmai, Dad analizam primuI motiv putem constata ca, in acceptiunea civilizatei moderne, "Eu sunt" inseamna, de fapt, "Eu sunt corpuI" ~i, avand in vedere acest grad minim de intelegere, omuI contemporan se situeaza doar la niveluI lumii fizice, tranzitorii, efemere. Trairea ~i experienta lui se limiteaza la ceea ce este material ~i muritor. Majoritatea ~colilor ~i curentelor rnetafizice ~i teologice i~i incep expuneriIe lor cu sufletuI ~i cu blamarea fizicului. A§a dupa cum afirrna Rajneesh: ))Ei divinizeazd omul r! eondifioneazd sa-fi vada eorpul ca du~an. Corpul este astfel ))seCfionat«in zona de mijloe: deasupra eenturii fi zona ))bestialdcc) sub eentura. Este necrezut de stupid) dar Bisericile au fiicut din om 0 fdptura divizatd) care se simte rau in pielea sa". Tantra, insa, debuteaza intotdeauna cu ceea ce este imediat, la indemana oricui in cazuI discutat, chiar cu corpuI omuIui. Ea accepta totuI, aproba totul! ~i mai ales transforrna (sublimeaza) totuI, chiar §i sexualitatea. De mii de ani, ea este singura ~iunica traditie spirituala ce are aceasta arnploare-. Tantra ofera mereu solutii §i porne~te pe calea spirituals propusa intotdeauna din punctul in care se Agase~te intelegerea umaria ajunsa la un nivel sau altuI de percepere. In cazul societatii de astazi, corpul uman este conceput ca fiind unica realitate existenta, iar sexualitatea (din pacate, una pervertita ~i compIet neinteI ~a dupa cum s-a mai mentionar, nu trebuie sa se inteleaga de aici d sunt aprobate inrerpretarilc abuzive sau practicile care judeca i~ mod gresir anumite concepte. Trebuie sa se cunoasca faptul ca in accasta crcatie infinita "totul este posibil, dar nu totul este perrnis", Justa ratiune, bunul simt ~i 0 vie discriminare sunr tot acltea atribute csentiale care-I pot face pc tantricul ce aspira la eliberare sa se men~a pe calea ingusta "precum 0 lama de cutit" a sistemului tantra. 2 0 abordare profund spirituala ~i initiatica a sexualitatii mai poate fi intalnita ~i In taoism, preCtill1si In anumite forme ale sufismului islamic, Insa influcntele lor au fost mai mult regionale .

•.••.....••.•.•...•............... ~

.........•.•••...••••...••..•.....

,--=:::----,

leasa) - unica placere. intr-o astfel de siruatie, tantra opune viziunii opace a omului contemporan perspectiva sacra, purasi divina a corpului ca sala§ divin, adevarata trambulina catre invizibil. Corpul uman se infap§eaza, asadar, celui interesat ill a-i descoperi misterele, ca un vehicul deosebit de complex, prin a carui explorare sistematica omul I§i poate descoperi secretele §i poate Invap sa-§i transforme energiile, energia sexuala fiind de departe cea mai mare forta a fiintei mod erne. Abordarea corpului din acest punct de vedere deterrnina 0 largire gradata a campului de constiinta §i, ca atare, gratia divina poate surveni in mod natural, deterrninand sentimente plenare de bunastare, vitalitate §i autoapreciere fireasca. Astfel de train §i ""'"-''''--';;:.:..;'''' simtarninte provin din interior §i nu sunt absolut deloc dependente de vreo orientare socials. Pentru un tantric veritabil, trupul este un adevarat prieten, pe care 11 accepta, II ingrijeste §i il iubeste dincolo de varsta, forma sau culoare. Frumusetea vine din spirit pentru ca el este cel care "imbraca" cu adevarat trupul §i nu hainele, iar realizarea acestui fapt determ~na acea fericire extraordinara, continua §i Iipsita de un obiect anume. In acest sens, HEVA]RA TANTRA afirrna: »Fara corp) cum ar putea exista fericirea?

Nici macar nu se poate vorbi de afa ceva. Lumea este in intregime patrunsa de fericirea care ea insafi este patrunsa de lume. AJa cum parfumul se afla in floare fi n-ar putea exista fara ea, tot astfel) fara forma (corporald) fericirea n-ar putea fi perceputa«.
in ceea ce priveste cel de-al doilea motiv sau punct mentionat la inceput, nu putine sunt religiile care Asus~in ca trupul este Templul Spirituluil dar nu-l trateaza ca atare. In aceasta privinta, tantra face exceptie. In KULARNAVA TAN~rRA se spune: »Corpul in sine este Templul; iar ]IVAI este SADASHWA2cc. Astfel, conceptia tantrica ne infap§eaza trupul ca locasul unei un ice divinitati, al Sinelui Nemuritor (ATMAN).
1 Intelesul cuvantului JIVA(etirnologic, el provine de la radikina ,,jiv" = a trai, viui esre accla de fiinra vie, incamata, deci muritoare. Se refera, aici, la om. SADASHIV rcprezinta unul din aspectele foarte inalte ale Absolutului A (PARAMASHIVA). Prin identitatea mentionata in KULARNAVA TANTRAse arata explicit faptul ca nu doar spiritul este de origine divina, ci ca omul in ansamblul sau (trup, suflet, spirit) csre chiar SHIVA .

Acest corp trebuie deci respectat, purificat, rnentinut cat mai curat §i sanatos (atat tn exterior cat §i in interior) pentru d el este eel care sustine aceasta divinitate in mani, festare. Trupul constituie un ansamblu uluitor de complex, inteligent §i sensibil, deoarece reprezinta cea mai inalta evolutie a formelor vietii. Din perspectiva tantrica, corpul este vehiculul prin care constiinta se transforrna, dilatandu-se din ce in ce mai mult; este, 1 metaforic vorbind, ATHANORUL in care energia grosiera de la nivelul planului fizic se rafineaza §i se transforma printr-un proces alchimic complex in aurul pur al extazului divino Pentru in~elep~i clarvazatori tantrici, descoperind inefabilele comori ale corpului, omul ajunge sa inteleaga d "cine realizeaza adevarul corpului realizeaza Adevarul intregului Macrocosmos" (RATNASARATANTRA). Nu trebuie sa vizitezi, asadar, zeci §i sute de temple exterioare ca sa-l gasesti pe Dumnezeu, pentru d aceasta cautare poate fi superflua §i uneori tara valoare. Propriul trup este destinat, pentru cei care pot sa in~e1eaga §i sa simta Iauntric acest lucru, tocmai acestui scop. Ornul il poate cauta pe Dumnezeu chiar in acest corp, poate sa-l adore §i sa-l descopere in profunzimea inimii sale, acesta fiind de altfel adevaratul pe1erinaj §i rugaciunea eterna din interiorul Templului sau, veritabil ))sanctum sanctuorum", unde sala§luie§te Divinul in forma lui JIVATMAN (ATMAN2).

_I

»Nu exista tmplinire fara corp. Oblinand sanatatea perfecta a corpului) te angajezi pe calea merituoasa((, afirma 0 alta sutra din KULARNAVA
TANTRA.In aceasta lume materiala, corpul fizic este primul mijloc, adevarata baza a vietii §i a progresului. Toata forta vitala, toata puterea
I Cuptorul in care alchimisrii realizeaza "Marea Oped" sau "Piatra Filozofala", transmuclnd totodata rnetalele inferioare (pr_ecum plumbul) in cele nobile ~i scumpe (precum aurul). 2 Manifestindu-se sub forma unui Sine incarnat .

....

gindului, toate facultatile emotionale sunt departe de a se realiza pe sine in afara instrumentului fizic, corpul. EI trebuie privit ca un dar de la Dumnezeu, pretuit ~i construit ca instrument eficace pentru realizarea celor rnai inalte idealuri ale vietii, Trupul este 0 mostenire valoroasa cu care omul i~i incepe cariera ~i este de datoria lui sa-l foloseasca pentru progresul pe Calea Adevarului, pentru a grabi atingerea felului suprem aI existentei - realizarea Constiintei Divine, in care corpul i~i are ~i el meritul sau. Abordand aceasta viziune asupra vietii, spiritului ~i materiei, tantrismul ?-pare ca 0 rarnura care, departe de a respinge sau micsora sperantele de realizare spirituala, i~i fundamenteaza practica pe unele metode §i mijloace inedite, -uneori chiar controversate ~i contradictorii §i reda oamenilor posesia deplina ~i intreaga a tuturor ~ecretelor pierdute, ducand Ia verificarea indubitabila a faptului ca: "In timp ce unuL cade Lapamant, altuL poate, fara indoiald, sa se ridice extrem de sus chiar cu ajutorul pamantuluicc1.

FIZIOLOGIA SUBTILA Tantrismul considers ca 0 sanatate perfects a fiintei umane ~i, de aici, prelungirea vietii in corpul fizic oricat de mult se doreste nu se poate obtine decit prin dobandirea unui "corp divin" sau asa-nurnitul "corp de diamant". Tantra a fundamentat ~i apoi a dezvoltat in deta!iu un sistem care permite purificarea ~i cultura perfecta a corpului fizic uman, sistem cunoscut sub numele de KUNDALINI YOGA. Acest sistem prezinta multiple conotatii cu HATHA YOGA hindusa §i corespunde, in ceea ce priveste tantrismul budist, lui VAJRARUPA-GUHYA sau "misterul corpului de diamant". Motivul pentru care tantra priveste cu un mare interes corpul fizic este fundamentat in special pe doua puncte de vedere apropiate ca fel final: 1) pe de 0 parte, importanta acordata experientei totale a vietii, ceea ce include fiecare aspect §i plan vibratoriu din creatie (inclusiv planul fizic)2;
I TANTRA 2 SARA.

...

lalte conceptii de neglijare sau chiar mortificare ~ corpului, prezente in alte traditii .

Este depasit, astfel, ascctismul upa1Jishadic si post-upanishadic,

precum ~i cele-

2) pe de alta parte, obtinerea unei vieti foarte lungi in care corpul sa se afle i~tr-o stare perfecta, motivul fiind acela de a putea sustine rneditatii foarte indelungate care sa conduct la eliberarea finals chiar in aceasta viata 1. Aceasta conceptie se sprijina in mod fi'resc pe fiziologia subtila care arata analogia dintre Macrocosmos ~i microcosmosul fiintei umane des pre care am vorbit anterior. Conform acestei analogii;: in corpul uman sunt prezente §i actioneaza in consecinta toate puterile, energiile §i fenomene1e existente in Creatie. Tantra exprima aceasta prin deja cunoscuta afirmatie: »Ceea ce existd aici se afld Ii '!'Colo)' ceea ce nu se afld aici, nu se afld nicdieri((. Aceasta idee 0 putem regasi in multiple a1te texte de mare notorietate-. Totusi, trebuie avut in vedere faptul ca aceasta corespondenta perfecta nu se refera numai la corpul fizic, ci la ansamblul total (fizic §i subtil) care forrneaza structura completa a fiintei umane. Ea cuprinde corpul material (fizic), corpul subtil §i corpul cauzal, care nu constituie prin ele insele entitati separate, ci reprezinta trei dimensiuni (la nivel de vibratie) diferite ale uneia §i aceleiasi entitati, in ansamblul ei, care este omul. Deoarece corespund unor nivele diferite de vibratie, aceste corpuri se adreseaza, firesc, unor stari si perceptii diferite de constiinta, )' ,, Astfel, corpul fizic (material) corespunde perceptiei ordinare a omului obisnuit, aflat in stare de veghe (JAGRAT). Corpul subtil este perceput de acelasi om obisnuit atunci cand el doarme §i viseaza (SVAPNA); in srar§it, corpul cauzal este superior celui subtil, fiind perceput de om in ceea ce numim somnul profund f'ara vise (SUSHUP1.1). Ne putem referi aici §i la un al "patrulea corp", numit CATURTHA3, care in fapt reprezinta mai mult 0 stare de constiinta foarte inalta (TURYA), asimilata Cunoasterii §i Existentei Absolute, nefiind deci un "corp" in sine. Atunci cand atinge 0 astfel de stare, fiinta umaria este eliberata chiar §i
J Cf. GHERANDA-SAMHITA (1,,8). 2 NIRVANA-TANTRA afirma: "Intr-adeviir, tot acest corp reprezintii intregul univers (BRAHMANDAY'. (cf. John Woodroffc - SHAKTI AND SHAKTA, pag. 277). Sau: "Ceea ce se aflii aici, se ajlii de asemenea si acolo; ceea ce existii acolo, existd. de asemenea fi aici. Cel care crede cii lucrurile stau c/itfel se va confrunta mere» cu. vesnicul ciclu at nClfteriwr p mortilor succesive" (Cf. KATHA UPANISHAD (II, IV, 10). De asemenea: ,,Ascultd, 0, Zeitii [tcxtul se refers la lnvataturile transmise de SHIV A consoartei sale, SHAKTI 1: £ntelepciunea divinii se aflii cuprinsii chiar in acest corp; atunci cand misterele lui vor fi cu:Wscute cu adevdra: fi in mod plenar, se va ob,tine Cunofljterea Absolutii. " (SHIVAGAMA PRANAVIDYA, pag. 14). 3 Etimologic, CHATUR = patru (sanskrita),

.....................................................................

de finele §i voalatele conditionari cu care ea se mai confrunta tnca in planul cauzal; TURIYA semnifica, asadar, atingerea

neconditionatului,

a eliberarii

finale. Cele1alte trei forme anterioare de constiinta (corpul material, subtil ~i cauzal) "mchid" ~i "ascund" intr-un anume fel misterul transcendentei si cunoasterii " , totale manifestate prin cea de-a patra stare (TURIYA). Astfel, scopul practicii lui KUNDALINI YOGA (strans legata de practica HATHA YOGA) apare clar acum, deoarece el vizeaza tocmai inlaturarea acestor bariere ~i piedici, pentru a deschide fiinta umaria fafa de aspectele spirituale cele mai inalte care 0 definesc intrinsec. Acest lucru comporta 0 dilatare, 0 adevarata cosmizare a constiintei, dezvoltarea ei in supraconstiinta, ce transcende toate formele si numele dualitatii anterioare. , " Este bine sa amintim aici unele absurditati ~i interpretari penibile venite din partea unor asa-numiti "cunoscatori", in legatura cu practica YOGA ~i cea tantrica, interpretari ce dovedesc lipsa chiar a unei minime cunoasteri a principiilor ~i metodelor acestor sisteme. Este cu atat mai regretabil cu cat astfel de afirrnatii provin de la niste minti antrenate intelectual (jurnalisti, medici, psihanalisti, etc.); astfel de persoane afirrna faptul ca ypGA (si, implicit, tantra) nu face altceva decat sa conduct la anumite forme de hipnoza ~i trans a avand caracteristici mediumice, aflate la un nivel sub eel al constiintei norm ale, de veghe, ~i nu deasupra ei. Ignoranta merge pana acolo incat sa se afirme ca aceste practici sunt de natura sa conduca la nebunie, schizofrenie ~i pierderea controlului, ceea ce este - evident - In deplin contrast cu adevarul. Starea de supraconstiinta, de cunoa§tere infinita, starea de extaz divin nu poate fi cunoscuta nici prin analiza rnatematica, rece, riguroasa, rationala sau logica; nici prin operatic chirurgicala sau prin intermediul unui instrument perfectionat; ea nu se preteaza speculatiilor ~i nici dis-

..................................•..................................