TOPOGRAFIE

Curs 1

Asist. univ. dr. ing. Daniel LEPADATU

1
Anul univ. 2007 - 2008
 TOPOGRAFIE - forma de evaluare

• Numar de credite – 3 ECT

• Forma de examinare Colocviu – SCRIS
NU SE POATE COPIA
• In doua partiale sau o singura data
– Saptamana VII
– Saptamana XIV
• NOTA FINALA
– 50% Lucrari de laborator - 10 Lucrari Predate
– 50% Media notelor la partiale

2
Anul univ. 2007 - 2008
 Ce este TOPOGRAFIA ?
•TOPOGRAFIE
• Ramură a geodeziei care se ocupă cu tehnica măsurătorilor unei
porţiuni a scoarţei Pământului, cu determinarea poziţiei elementelor
scoarţei terestre pe suprafeţe mici (considerate plane), precum şi cu
tehnica reprezentării grafice sau numerice a suprafeţelor măsurate, în
scopul întocmirii de hărţi şi planuri. (DEX 98)
•[Gen. fr. topographie, cf. gr. topos – loc, graphein – a scrie].
•Se ocupa cu totalitatea masuratorilor geometrice (unghiuri distante,
diferente de nivel) si a metodelor de calcul, cu ajutorul carora se
poate intocmi planul unei portiuni relativ mici de pe suprafata
pamantului.
•Nu se ia in considerare sfericitatea Pamantului de aceea figurile generate de
punctele topografice sunt plane.
•GEODEZIE
•Ştiinţă aplicată care se ocupă cu studiul formei şi al dimensiunilor Pământului, cu
tehnica măsurării şi a reprezentării cartografice sau numerice a suprafeţei lui. (DEX 98)
•[Gen. -iei. / < fr. géodésie, cf. gr. ge – pământ, daiein – a împărţi]

3
Anul univ. 2007 - 2008
 Ce este TOPOGRAFIA ?
•FOTOGRAMMETRIA
• Ramură a topografiei care se ocupă cu studierea principiilor,
metodelor şi procedeelor de determinare a formei şi a dimensiunilor
obiectelor pe baza fotogramelor. (DEX 98)
•[Gen. -iei. / < fr. photogrammétrie, cf. gr. phos – lumină, gramma – scriere, metron – măsură].
•CARTOGRAFIA
•Disciplină care studiază tehnica de întocmire a hărţilor şi a
planurilor topografice. (DEX 98)
•[Gen. -iei. / < fr. géodésie, cf. gr. ge – pământ, daiein – a împărţi]

4
Anul univ. 2007 - 2008
 Ce este TOPOGRAFIA ?

• TOPOGRAFIA
– Topografia pentru constructii
– Topografia miniera
– Topografia forestiera
– Topografia hidrografica
– Topografia militara

5
Anul univ. 2007 - 2008
 De unde vine TOPOGRAFIA ?
La NIVEL MONDIAL
• Matematicianul Eratostene din Alexandria 276-195 i.e.n.
– este primul care a masurat lungimea arcului de meridian in vederea determinarii lungimii
acestuia. Asfel s-a putut calc. circumferinta Pamantului – 46.250 km

• Matematicianul Heron din Alexandria sec II i.e.n.

– Trateaza intr-o lucrare Probleme de geometrie practica (geodezie) printre care
problema masurarii parcelor si determinarii inaltimii punctelor
– Masuratorile se faceau cu un instrument numit DIOPTRU

• Matematicianul Claudiu Ptolomeu (150-87 i.e.n.)

– A introdus termenul de TOPOGRAFIE prin care intelegea desenarea
suprafetelor Pamantului.
– A introdus deasemenea notiunile de COORDONATE GEOGRAFICE pentru
intocmirea hartilor
– Cartile si hartile scrise de Ptolomeu au ars odata cu Biblioteca din
Alexandria

6
Anul univ. 2007 - 2008
 De unde vine TOPOGRAFIA ?
• In ROMANIA
– pana in anul 1700 s-au intocmit harti cu caracter informativ fara
masuratori topografice
• Cristian Notara -1716 a masurat prin mijloace elementare, lat si
long Bucurestiului
• Dimitrie Cantemir (1673-1723)
– A intocmit harta Modovei numita MOLDOVA
• Gheorghe Asachi 1813
– A fost numit profesor de matematici cu aplicatie practica de geodezie si
arhitectura – Scoala Trei Ierarhi – Iasi
– Infiinteaza o clasa de INGINERI HOTARNICI
• Gheorghe Lazar 1818
– Deschide la Bucuresti o scoala de ingineri
– Publica - Trigonometria si ridicarea de planuri topografice - 1821

7
Anul univ. 2007 - 2008
 Ce face TOPOGRAFIA ?
• Topografie generala
– Masurarea unor suprafete cu toate detaliile existente si
reprezentarea lor conventionala pe un plan
– Determinarea pozitiei punctelor topografice
• Topografie aplicata – Topografie Inginereasca
– Este o ramura mai noua si se ocupa cu aplicarea pe
teren a unor proiecte realizate pe planuri sau harti
topografice
– Studiul tehnico-topografic care se realizeaza in faza de
proiectare a constructiei
– Trasarea topografica – faza de executie a constructiei
– Studiul comportamentul in timp al constructiilor

8
Anul univ. 2007 - 2008
 Ce face TOPOGRAFIA ?

• Dupa felul lucrarilor TOPOGRAFIA se imparte in:

– Planimetrie
• Reprezentarea pe plan a proiectiei oriz. a terenului
– Nivelment
• Totalitatea metodelor, procedeelor şi operaţiilor prin care se
determină altitudinea unor puncte terestre în scopul reprezentării lor
pe o hartă sau pe un plan.
– Parcelarea
• Impartirea suprafetelor pe plan si pe teren
– Topografia speciala sau inginereasca
• Utilizeaza metode speciale necesare proiectarii diferitelor lucrari
ingineresti

9
Anul univ. 2007 - 2008
 Ce face TOPOGRAFIA ?
• TOPOGRAFIA pentru CONSTRUCTII
– Precede – faza de proiectare
• Anteproiectare – recunoasterea terenului destinat
amplasamentului constructiei
– Insoteste - faza de executie
• Sunt necesare intocmirea planurilor la diverse scari, trasarea
axelor cladirilor, lucrari de inalta precizie
– Finalizeaza - faza de predare
• Sunt necesare lucrari de verificare a preciziei si daca au fost
respectate toate prescriptiile referitoare la amplasament si executie
– Urmareste – faza de exploatare
• Comportamentul in timp al constructiilor – tasari, deformatii si
deplasari
• Mari cladiri industriale, turnuri, baraje, poduri

10
Anul univ. 2007 - 2008
Forma si dimensiunile Pamantului

11
Anul univ. 2007 - 2008
Forma si dimensiunile Pamantului

12
Anul univ. 2007 - 2008
Satelit in jurul Pamantului

13
Anul univ. 2007 - 2008
 Forma si dimensiunile Pamantului
Forma de baza a Pamantului este cea de sfera.
Elipsoidul de rotatie reda forma usor bombata a planetei la
Ecuator si mai turtita la poli.
Forma de geoid se aseamana si mai mult cu forma reala a
Pamantului.
Forma reala este de terroid si a fost obtinuta din observatii
satelitare.
Miscarea de rotatie se realizeaza in 23h56min4sec.
Principala consecinta este succesiunea zilelor si a
noptilor.
Alte consecinte : aparitia fortei centrifuge, turtirea
Pamantului.
Miscarea de revolurtie se realizeaza in 365 zile,6 ore,9
minute si 9 secunde.
Principala consecinta este iluminarea inegala a
Pamantului in cursul unui an si de aici formarea
anotimpurilor.
14
Anul univ. 2007 - 2008
 Forma si dimensiunile Pamantului

• Raza ecuatoriala = 6378,1 km

Raza polara = 6356,7 km
Raza medie = 6368 km
Diferenta = 21,4 km
Turtirea = 1/298.3
Lungimea Ecuatorului = 40075 km
Lungimea unui meridian = 40008 km
Suprafata Pamantului = 510 mil.km2
Volumul Pamantului = 1,08 mld.km3

15
Anul univ. 2007 - 2008
 Forma si dimensiunile Pamantului
• Suprafata Pamantului
– Suprafata Topografica suprafata
neregulata, reala a scoartei terestre
• Geoidul
– Suprafata de nivel zero
– Determinata de suprafata linistita a marilor
si oceanelor prelungita pe sub continente
– Forma neregulata care nu poate fi
aproximata matematic (depinde de directia
vectorului acceleratie gravitationala)
• Elipsoidul de referinta - Krasovski
– Sferoidul cu suprafata apropiata de geoid
(Krasovski – med. 50m – max. 150m)
– Se foloseste pentru determinarea pozitiei
punctelor de pe teren prin cordonate
geografice
– Centrul elipsoidului coincide cu Centrul
Pamantului Sectiune prin suprafata Pamantului
– Axa mica a elipsoidului de referinta
coincide cu axa de rotatie a Pamantului
– Semiaxa mare – a = 6378245 m
– Semiaxa mica – b = 6356863 m
a −b 1
– Turtirea elipsei α= =
a 298.3
16
Anul univ. 2007 - 2008
 Sisteme de proiectie

• Obiectivul unei proiectii cartografice este de a obtine

o reprezentare plana a modelului elipsoidal al
suprafetei Pamantului.
• Interesul major consta in utilizarea valorilor metrice
mult mai usor exploatabile in special la masurarea
distantelor.
• Dar aceasta proiectie nu se poate face daca nu se fac
anumite CONVENTII sau IPOTEZE simplificatoare
pentru ca orice-am face vor exista DIFERENTE intre
suprafata REALA si cea PROIECTATA.

17
Anul univ. 2007 - 2008
 Sisteme de proiectie
• Pentru minimizarea erorilor si obtinerea unei
suprafete de proiectie OPTIMA (cit mai
aproape de cea reala) se fac urmatoarele
ipoteze:
– Fie se conserva suprafetele (proiectii
echivalente)
– Fie se conserva local unghiurile (proiectii
conforme)
– Fie se conserva distantele plecand de la un
punct dat (proiectii echidistante)
– Fie nu conserva nici suprafetele nici unghiurile
nici distantele (proiectii arbitrare)

18
Anul univ. 2007 - 2008
 Sisteme de proiectie
Proiectia conica
• Proiectia conica
• Meridianele sunt niste
semidrepte concurente
in proiectia Polului
Tangenta Secanta
• Paralelele sunt arcuri
de cerc concentrice in
jurul proiectiei
Polului.

Proiectia conica a lui Lambert 19

Anul univ. 2007 - 2008
 Sisteme de proiectie

Proiectia conica echivalenta

Conserva suprafetele

Proiectia conica echidistanta

Conserva distantele

20
Anul univ. 2007 - 2008
 Sisteme de proiectie

Comparatie intre proiectia conica conforma Lambert si cea echivalenta Albers

21
Anul univ. 2007 - 2008
 Sisteme de proiectie
Proiectia cilindrica

Imaginea meridianelor este

un fascicul de drepte paralele
iar imaginea paralelelor este Directa Oblica
tot un fascicol de drepte
paralele dar perpendiculare
pe proiectiile meridianelor.

Transversala

22
Anul univ. 2007 - 2008
 Sisteme de proiectie

Proiectia cilindrica directa conforma MERCATOR

23
Anul univ. 2007 - 2008
 Sisteme de proiectie

• Proiectii azimutale
• Proiectii pseudocilindrice
• Proiectii pseudoconice Proiectia cilindrica transversala
• Proiectii policonice

Proiectia Gauss-Kruger 24
Anul univ. 2007 - 2008
 Proiecţia STEREO - 70
• Proiecţia azimutală perspectivă stereografică
oblică conformă, cu planul de proiecţie secant
unic 1970, fiind denumită şi „Proiecţia STEREO
- 70", a fost folosită începând cu anul 1973 la
întocmirea planurilor topografice de bază la scările
1:2000, 1:5000, 1:10000, precum şi a hărţii
cadastrale la scara 1:50000.
• Acest sistem de proiecţie s-a adoptat, având la
bază elementele elipsoidului Krasovski - 1940 şi
planul de referinţă pentru cote Marea Neagră -
1975.

25
Anul univ. 2007 - 2008
 Proiecţia STEREO - 70
• La adoptarea proiecţiei stereografice - 1970 s-a avut în
vedere o serie de principii, care satisfac atât cerinţele de
precizie, cât şi avantajele reprezentării cartografice, din care
se menţionează:
– Teritoriul de reprezentat are o formă aproximitiv rotundă, ce poate fi
încadrat într-un cerc cu raza medie de 300 km.;
– Suprafaţa teritoriului României se poate reprezenta pe un singur plan
de proiecţie, obţinându-se un sistem unic de coordonate plane
rectangulare, cu originea în punctul central al proiecţiei;
– Distanţele măsurate de la centrul de proiecţie la punctele extreme,
încadrează cea mai mare parte (90 %) limitele de hotar ale ţării
noastre în cercuri cu raza de 280 - 300 km, iar cele maxime sunt la
circa 380 km la Beba Veche, Mangalia şi Sulina;

26
Anul univ. 2007 - 2008
 Proiecţia STEREO - 70
• Punctul central al proiecţiei este
un punct fictiv (nematerializat pe
teren), fiind situat aproximativ în
centrul geometric al Romaniei, la
Nord de oraşul Fagaraş, ceea ce
permite încadrarea teritoriului Q0 (φ0, λ0)
României de reprezentat într-un
cerc cu raza de max. 400 km., care
din punct de vedere principial
satisface cerinţele optime ale
reprezentării cartografic
• Coordonatele geografice ale
punctului central al proiecţiei,
denumit şi polul proiecţiei Qo (ϕo,
lo), sunt următoarele: Punctul central al proiecţiei stereografice - 1970, sistemul general de
• ϕo = 46° 00'00",000 axe şi organizarea administrativă a teritoriului României
LATITUDINE NORDICĂ
• λo = 25°00'00",000
LONGITUDINE EST
GREENWICH.
27
Anul univ. 2007 - 2008
 Proiecţia STEREO - 70

Adâncimea planului de proiecţie

secant unic – 1970

În vederea reducerii deformărilor liniare

şi areolare s-a adoptat planul secant unic
- 1970,
la adâncimea H = 3189,478 m faţă de
planul tangent, în punctul central al
proiecţiei Q0 (φ0, λ0).
În urma intersectării sferei de rază R cu
planul secant, a rezultat un cerc cu raza
ro = 201,718 km.

28
Anul univ. 2007 - 2008
 Cercul topografic si cel trigonometric
Deoarece pozitia punctelor
se stabileste pe cale
trigonometrica, a fost necesara
inlocuirea cercului trigonometric
cu cercul topografic.

La cercul topografic, ca origine

si masurare a orientarii se ia
directia nordului geografic al
centrului de proiectie, iar sensul
de masurare si de notare a Cercul TOPOGRAFIC
cadranelor este sensul direct Cercul TRIGONOMETRIC UM – Grade centezimale
acelor unui ceasornic UM – grade sexagesimale
Simbol – 00g 00c 00cc
Simbol – 00° 00’ 00’’
Ex: sin 100g = 1
Ex: sin 90° = 1
cos 0g = 0
cos 0° = 0

29
Anul univ. 2007 - 2008
 Elementele topografice ale terenului
• Elemente topografice liniare B

– Distanta (lungimea) inclinata LAB LAB

ΔZAB
Z
– lungimea segmentului de dreapta care uneste φ
punctele A si B

ZB
A DAB

– Distanta orizontala DAB proiectia

ZA
Nivel de referinţă
distantei inclinate pe un plan orizontal
– Aliniamentul AB este linia sinuasa
obtinuta prin intersectia suprafetei topografice
cu un plan vertical care trece prin punctele A si
B
– Diferenta de nivel ΔZAB – este
distanta masurata pe verticala intre suprafetele
de nvel care trec prin punctele A si B.

30
Anul univ. 2007 - 2008
 Elementele topografice ale terenului

• Cota absoluta sau altitudinea unui punct este distanta pe

verticala, exprimata in metri, cuprinsa intre suprafata de
nivel zero si suprafata de nivel ce trece prin punctul
considerat.
• Punctul unde s-a stabilit nivelul mediu al marii se numeste
reper zero fundamental si de la acest punct se stabilesc
pozitiile pe verticala ale tuturor punctelor. Pentru tara
noastra, reperul zero fundamental se afla in portul
Constanta, sistemul de cote numindu-se sistemul Marea
Neagra. Anul univ. 2007 - 2008
31
 Elementele topografice ale terenului
Elemente topografice unghiulare
– Unghiul vertical de panta al
terenului – este unghiul in plan
vertical pe care il face directia AB
A
cu planul orizontal φ1 sau φ 2 ZA ZB
B

ΔZCA

ΔZCB
– Unghiul Zenital Z – ZA si ZB C

φA

φB
este unghiul in plan vertical, DCA DCB
α
format de lungimea inclinata L cu
Plan orizontal
cu verticala locului data de
directia vectorului acceleratie
V1 V2
gravitationala (firului cu plumb)
– Unghiul orizontal α este unghiul
diedru format de planurile
verticale (V1 si V2) ce contin cele
doua linii de vizare (DCA si DCB)

32
Anul univ. 2007 - 2008
 Orientari si axe de coordonate
• Pozitia punctelor de pe plan se
defineste fata de un sistem
rectangular de axe.
• In cazul tarii noastre, conf.
proiectiei stereografice pe
plan secant unic 1970,
• Sistemul general de axe s-a
obtinut luandu-se ca axa a
absciselor, proiectia in plan a
meridianului punctului central,
situat la nord de Fagaras (Ngo),
si a ordonatelor,
perpendiculara pe axa absciselor
in punctul central

33
Anul univ. 2007 - 2008
 Orientari si axe de coordonate

In topografie, directia de referinta este

reprezentata de directia nordului.
Deoarece pe suprafata globului
pamantesc, prin fiecare punct trece atat un
meridian geografic, de pozitie fixa, cat si
un meridian magnetic, de pozitie
variabila in timp, ca directie de referinta
se ia paralela la medianul geografic al
Orientarea directiei AB,
punctului central (situat la nord de pe globul pamantesc
Fagaras), dusa in punctul considerat.

34
Anul univ. 2007 - 2008
 Orientari si axe de coordonate
In acest fel, orientarea unei
directii θAB se defineste ca fiind
unghiul facut de paralela la
meridianul geografic al punctului δ
ε
central (DIRECTIA θ
NORDULUI) cu directia din B
teren, masurat in sens direct
A
acelor de ceasornic.
Orientarea poate lua valori
pozitive de la 0g la 400g.
0

Declinatia magnetica – δ
Sistemul de axe XOY
Convergenta meridiana - ε si orientarea directiei AB,

35
Anul univ. 2007 - 2008
 Coordonate rectangulare
Distanţa redusă la orizont, d0,
d 0 = d i ⋅ sin z 107
diferenţa de nivel, Δz
se calculează folosind distanţa ∆z 26 - 107 = d i ⋅ cos z di
înclinată di şi unghiul zenital Z Z
de pantă z, cu relaţiile:

26 do
Determinarea coordonatelor rectangulare
ale unui punct cunoscand coordonatele
unui punct.
x107 y 107
Coordonatele relative ale punctului NOU
026 -107
∆x
26 − 107
= d 0 ⋅ cosθ 26 - 107 ∆y
26 − 107
= d0 ⋅ sin θ26 - 107 x
x
26
Coordonatele absolute ale punctului NOU 26
y
x107 = x 26 + ∆x 26 - 107 y107 = y 26 + ∆y 26 - 107
0 y y
26 107

z107 = z 26 + ∆z 26 - 107

36
Anul univ. 2007 - 2008
 Coordonate rectangulare spatiale

Coordonatele rectangulare spatiale ale punctelor suprafetei topografice

37
Anul univ. 2007 - 2008
VA MULTUMESC!

38
Anul univ. 2007 - 2008