Introducere în meta-analiză I.

Concepte fundamentale
lect.dr. Laurențiu P. Maricuțoiu
Universitatea de Vest din Timișoara
• ce este meta-analiza (MA)?
– o metodă care „permite revizuirea unui domeniu de cercetare şi
determinarea gradului în care un rezultat particular a fost replicat cu succes
de diverse cercetări” (Eden 2002, p.841);
– este o metodă CANTITATIVĂ de revizuire (review) a literaturii;
– este o metodă statistică de procesare a rezultatelor statistice raportate în
literatura de specialitate;

• ce nu este MA?
– trecerea în revistă a literaturii fără procesarea cantitativă a rezultatelor
obținute de studii anterioare;
– meta-analiza calitativă = contradicție în termeni

Introducere în meta-analiză | Laurențiu P. Maricuțoiu

Iași 26-27 februarie 2011
• Variația rezultatelor studiilor... sau DE CE avem nevoie de meta-
analiză
– studii diferite raportează intensități diferite ale aceluiași fenomen...
– variația rezultatelor poate fi aleatoare sau sistematică;
• variația aleatoare – datorată erorii de eșantionare;
• variația sistematică – datorată unor caracteristici ale studiilor care, dacă
apar, afectează intensitatea efectului studiat;
– Denumite de Hunter și Schmidt (2004) artefacte de cercetare;
– în urma MA, trebuie să aflăm în ce măsură variația rezultatelor raportate de
literatura de specialitate este aleatoare sau sistematică;
• dacă variația rezultatelor raportate este aleatoare, studiile sunt considerate
omogene;
• dacă variația rezultatelor raportate este sistematică, studiile sunt
considerate eterogene;
Introducere în meta-analiză | Laurențiu P. Maricuțoiu
Iași 26-27 februarie 2011
• Variația sistematică a studiilor are ca sursă (Hunter și Schmidt,
2004)...
– Eroarea de măsurare a variabilei dependente sau independente
• Consistența internă scăzută duce la scăderea sistematică a intensității efectelor;
– Dihotomizarea unei variabile continue
• Tehnici diferite de dihotomizare (mediană vs. ± 1SD) duc la rezultate diferite;
– Amplitudinea specifică eşantionului studiat (restricția de amplitudine)
– Devierea de la o validitate perfectă de construct, în cazul variabilelor
măsurate
• Existența unor instrumente parelele în literatură implică existența unor
operaționalizări ușor diferite a aceluiași construct;
• Intrumente diferite duc la rezultate în mod sistematic diferite;
– Erori de raportare sau de transcriere
– Erori datorate variabilelor străine
Introducere în meta-analiză | Laurențiu P. Maricuțoiu
Iași 26-27 februarie 2011
• Ce obținem prin MA? Care e output-ul?
– scopul MA este de a ajunge la un „super-rezultat” care să descrie intensitatea
fenomenului studiat la nivelul populaţiei generale (de Leeuw & Hox, 2003);
– MA se axează pe intensitatea fenomenului studiat, nu pe pragul statistic raportat
în literatură;
• există variante de MA care se axează pe procesarea pragurilor de semnificație
raportate în literatură, dar sunt aproape inexistente în literatură;

• Materia primă a MA...

– intensitatea efectului raportat = mărimea efectului (effect size)
– în funcție de relația studiată...
• Indici ai intensității asocierii: r, r², η² (eta), ω² (omega)
• Comparații între grupe - d (Cohen), g (Hedges)

Introducere în meta-analiză | Laurențiu P. Maricuțoiu

Iași 26-27 februarie 2011
• Etape în derularea meta-analizei
– Formularea problemei de cercetare
• Ce vreau să știu? Care sunt variabilele centrale ale MA?
– Verificarea MA anterioare
• Are sens să fac o meta-analiză? Pot aduce ceva nou?
– Identificarea studiilor relevante
• Mullen (1989) descrie 2 strategii: strategia resurselor (bibliografia
studiilor) & strategia descendenței (studii care au citat autorii unui
chestionar)
– Identificarea informaţiilor relevante în cadrul studiilor
– Calcularea indicilor specifici MA
– Raportarea

Introducere în meta-analiză | Laurențiu P. Maricuțoiu

Iași 26-27 februarie 2011
• Principii de cumulare a rezultatelor din studii diferite
– nu toate studiile sunt ”egale în drepturi”
– calculele specifice MA sunt calcule ponderate
– fiecare rezultat are o anumită pondere din rezultatul final al MA
• în general, această pondere e direct proporțională cu N (numărul de subiecți
din studiu)
• studiile cu N mare vor avea o pondere mai mare în definirea rezultatului final
• ponderea = 1/varianța mărimii efectului (Vi)

Introducere în meta-analiză | Laurențiu P. Maricuțoiu

Iași 26-27 februarie 2011
• Etape în calculul rezultatelor MA
(cf. Hunter și Schmidt, 2004) k

W  E i i
1. se calculeaza ponderile (Wi) pentru fiecare studiu in parte Mk  i 1
k
– presupune calculul dispersiei mărimii efectului pentru
fiecare studiu în parte
W
i 1
i

 W   E  M  
2. se calculează efectul mediu (Mk) al setului de k studii k
2
analizate i i k
V0  i 1
k
3. se calculeaza varianța/dispersia observată a efectului
mediu (V0)
W
i 1
i

(1  M k ) 2
V1 
4. se calculează varianța ce este atribuită erorii de
N mediu  1
eșantionare (V1)
M 95%  M k  1,96  V0  V1
5. se calculează intervalul de încredere al efectului mediu
Introducere în meta-analiză | Laurențiu P. Maricuțoiu
Iași 26-27 februarie 2011
• Estimarea omogenității rezultatelor
– odată ce am obținut un Mk și un interval de
încredere al mediei, trebuie să evaluăm dacă
rezultatele analizate au variat aleator sau V1
sistematic; %
V0
– evaluarea aceasta se face prin 2 modalități
• Hunter & Schmidt (2004): prin estimarea
 
k
procentului de varianță datorat erorii de
Q   Wi   Ei  M k 
2
eșantionare; i 1
• calcularea testului Q și aflarea pragului de
k
Q  V0   Wi
semnificație la k-1 grade de libertate
i 1

Introducere în meta-analiză | Laurențiu P. Maricuțoiu

Iași 26-27 februarie 2011
• Raportarea MA
– rezultatele obţinute în
urma derulării unei MA
trebuie raportate într-o
formă standardizată care
să cuprindă (Huffcut,
2007; Durlak, 2005) :
• modalitatea de căutare a
studiilor incluse în
metaanaliză;
• principalele decizii luate
pe parcursul selecţiei
studiilor;
• principalele rezultate
obţinute.
Introducere în meta-analiză | Laurențiu P. Maricuțoiu
Căutarea articolelor s-a realizat prin folosirea unor cuvinte cheie în baza Baze de date
de date PsychInfo, ProQuest, Ebsco, Science Direct, PsychArticles, JSTOR, internaţionale şi cuvinte
ScienceDirect (folosind cuvinte cheie: workplace deviance, cheie folosite.
counterproductive work behavior, organizational misbehavior,
interpersonal workplace deviance, organizational workplace deviance,
antisocial behavior at work, employee deviance). Au fost căutate în special
articolele care au folosit scala lui Bennett şi Robinson (2000) sau Robinson
Decizii luate în căutarea
articolelor
şi Bennett (1995) şi au fost luate în considerare doar articolele care au
folosit aceste scale sau scale care au la bază acest model bidimensional –
al devianţei organizaţionale şi interpersonale. De asemenea, au fost
identificate şi lucrările prezentate la diferite conferinţe în domeniul
psihologiei organizaţionale. O altă modalitate de căutare a articolelor a Alte metode de
fost reprezentată de analiza bibliografiei metaanalizelor anterioare. identificare a
cercetărilor relevante.
Exemplu preluat din Pitariu, Sulea, Zaborilă şi Maricuţoiu (2008).
Iași 26-27 februarie 2011
• Raportarea rezultatelor propriu zise trebuie să
cuprindă cel puțin:
• numărul de eşantioane analizate (k);
• numărul total al subiecţilor testaţi în aceste eşantioane
(N);
• valoarea medie observată a mărimii efectului, abaterea
standard a mediei mărimii efectului;
• intervalul de încredere al acestei valori medii;
• indici statistici privind omogenitatea rezultatelor
raportate de studiile incluse în analiză (Q și/sau varianţa
explicată de eroarea de eşantionare).
Introducere în meta-analiză | Laurențiu P. Maricuțoiu
Iași 26-27 februarie 2011