Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
22Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Padurea spanzuratilor

Padurea spanzuratilor

Ratings: (0)|Views: 2,037|Likes:
Published by Filita Cristian

More info:

Published by: Filita Cristian on Mar 01, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/31/2013

pdf

text

original

 
Padurea spanzuratilorRoman psihologic 
 Tema:
Romanul urmrete destinul personajului Apostol Bologa. Aciunea este fixat în timpul primului rzboi mondial, carepentru români a fost i un rzboi de întregire a neamului, deoarece în urma acestui eveniment, Transilvania a fost eliberat desub dominaia austro-ungar i s-a constituit România Mare. Povestea personajului principal este în direct legtur cu sensulacestui moment istoric.Tema  rzboiului, prin bogatul ei material de via, cu nesfâritele implicaii de ordin sufletesc i social, prin ceeace reprezint ca dramatic încletare de fore, a atras în chip deosebit preocuprile artistice ale lui Rebreanu atât în nuvelcât i în roman. Momentul suprem obinut de scriitor în aceast direcie este romanul Pdurea spânzurailor.Tema romanului a fost experimentat de Rebreanu iniial pe spaiul mai restrâns, mai uor de stpânit, al uneinuvele: Catastrofa.
Deviza paterna:
,,Ca barbat sa-ti faci datoria si sa nu uiti niciodata ca esti romanµ.Aceste cuvinte,spuse de tatal sau la finele clasei apatra il vor marca pe Apostol pe tot parcursul romanului.Acesta,pus in fata unei ,,imposibilitati moraleµ,aceea de a luptaimpotriva celor de acelasi sange,romani,incearca prin orice cale sa evite lupta.La inceput incearca sa dezerteze,insa fara areusi,din pricina rusilor.Cu toate acestea el considera acest lucru un semn.Mutat la coloana de munitii,pe Apostol il inca bategandul de a dezerta.Faptul ca este din nou numit la Curtea Martiala este de neimaginat pentru el si din nou incearca sadezerteze,insa,ca o ironie a sortii, este prins de bunul sau fost prieten Varga,cu o harta pe care doar hazardul a facut sa seafle la Bologa.
Conflictul interior:
Monologul interior si sondajul psihologic, realizat din perspectiva autoriala, configureaza destinul tragic al eroului.Pasajele ce descriu atmosfera dezolanta de pe front sau natura cenusie si mohorata dintr-o zi de toamna sunt in concordantacu lumea gandurilor si a trairii eroului, prefigurand destinul sau tragicProcesul de constiinta al personajului incepe chiar in clipa executiei lui Svoboda, cand Bologa Å« simti limpede caflacara din ochii condamnatului i se prelingea in inima ca o imputare dureroasaµ. Ulterior, bravand din nevoia de a ledemonstra celor din jur si mai ales siesi justetea sentintei la care subscrisese, personajul confirma faptul ca increderea i seclatina. De altfel, intalnireacu Klapka joaca un rol important in evolutia sufleteasca a lui Bologa si dupa ce primul ii destainuisemotivele mutarii sale pe frontul rusesc, o Åura noua, plamadita in sufletul lui pe nesmtiteµ il va face pe locotenentul roman savada altfel razboiul: Å.« il incolti in minte o idee ca un carlig: ce cauta el aici?µ Se contureaza inca de pe acum, marea drama alui Bologa: neconcordanta intre teoria sa despre patrie si realitatea cruda a razboiului.Adevarata trezire a constiintei etnice a tanarului roman se petrece atunci cand este instiintat ca peste cateva zile,divizia lui va fi mutata pe frontul din Ardeal. Gandul dezertarii i se infiltreaza  in minte mai intai nebulos, ca o posibilitate,pentru a deveni o hotarare atunci cand generalul ii refuza mutarea pe un alt front.Dinamica trairilor sufletesti ale eroului este urmarita si in timpul a doua evenimente- cheie. Primul l-a constituitdiscutia cu un prizonier neamt adus la Lunca si interogat Apostol Bologa serveste ca interpret, iar cuvintele prizonierului(Ådar romani ca dumneata«µ) ii trezesc in suflet nevoia adanca de disculpare. In aceste conditii, dezertarea constituie unadintre formele posibile de izbavire, singura pe care o vede,Al doilea eveniment este convocarea lui Bologa la comandamentul diviziei, pentru a face parte din curtea martiala ceurma sa condamne niste tarani acuzati de spionaj. Drumul facut cu masina spre comandament constituie una dintre cele maibune pagini ale romanului; constiinta dilata ceea ce vede ochiul, incat cei sapte tarani spanzurati sunt multiplicati la nesfarsit,iar drumul capata proportii incredibile putin mai tarziu, coplesit de impresia asemanarii spanzuratilor, ÅApostol se cutremura(«) si deodata isi zise: e Svoboda« privirea luiµ. Ziua faustiana a lui Bologa incepuse si, pentru a nu mai incheia un pact cudiavolul incearca sa dezerteze, in aceeasi noapte, pe frontul romanesc, dar este prins, judecat si condamnat. Autorulurmareste ² cu o rara forta de penetratie psihologica  ultimile ore ale existentei personajului: invalmasirea gandurilor,renuntarea la aparare, drumul pana la locul executiei, momentele in care condamnatul nu-si recunoaste propriul nume scris pecruce, pana la lumina apotetica din final, izbucnita din ochii lui Bologa, odata cu primele raze ale soarelu, ca intr-o noua Genezain care Omul este proiectat pe fundalul Universului.
Criza morala:
Criza sufleteasca a lui Apostol Bologa incepe de cand asista la executia unui camarad ceh care a dezertat. Camembru al Curtii martiale, el a luat parte la condamnarea sublocotenentului Svoboda. Nelinistea, agitatia lui Bologa izbucnesc
 
din nevoia de certitudine  ca pedeapsa fusese cuvenita. In timpul executiei nu-si poate domina emotia, aude in jurul lui soldatiigemand de mila, iar pe el il auzim rostind ca o justficare: Åpedeapsa« crima« legea«µ. Imaginea spanzuratorii si a ochilor celuicondamnat il obsedeaza de acum inainte pe erou. Contrapunctic dialogul releveaza convingerile, conceptiile cu privire laconflagratie: ÅRazboiul m-a smuls din mijlocul cartilor, de la universitate(«) Dar m-am dezmeticit repede si mi-am dat seama ca razboiul e adevaratul generator de energii!µ (Apostol), ÅSi eu carecredeam ca razboiul e un ucigator de energiµ (Klapka).
Simetria romanului:
Simetria ansamblului epic din Padurea spanzuratilor ca, de altfel, si din celelalte romane, dezvaluie vocatiaconstructiilor monumentale. Imaginea spanzuratorii,cu care se deschide si se inchide romanul, sugereaza cele mai inaltemomente ale tragicului.Padurea spanzuratilor are o simetrie compozitionala perfecta iar constructia cartii se suprapune imaginii corpuluisferic , incepe cu spanzuratoarea si dupa ce paginile romanului dezvaluie o lume plina de tragism ,se va sfarsi cu aceeasiimagine a mortii.Observam o stransa corelatie intre imaginea spanzuratorii si elementele naturii care devin semne prevestitoare atragismului: µSub cerul cenusiu de toamna ca un clopot urias de sticla aburita, spanzuratoarea noua si sfidatoare ,infipta lamarginea satului , intindea bratul cu streangul spre campia neagra.µ Culoarea cenusie a cerului si clopotul simbolizeazamoartea.Autorul surprinde reactia personajelor la vederea spanzuratorii care parca ii ameninta pe oamenii care sapaugroapa. Caporalul , om din popor cu frica lui Dumnezeu simti un fior rece,vantul incepu sa legene franghia ceea ce sperie si maitare pe caporalul care fusese cuprins ´de o frica sugrumatoare , ca in fata unor stafiiµ.Klapka,sosit de curand , se va retragecativa pasi ´ca in fata unui vrajmas amenintatorµ.Apostol Bologa, dornic sa-si indeplineasca bine misiunea incearca rezistentafranghiei.Romanul se incheie tot cu imaginea spanzuratorii,de data aceasta condamnatul fiind Apostol Bologa.Elementelenaturii au si de data aceasta rolul de a prevestii moartea:µVarfurile plopilor batrani se inaltau ca niste maini negreimploratoare spre cerul vanat , ciuruit de steleµ(simbolistica culorii negre);groapa sapata deschidea pamantul ca o ranaµ.Bologa va vedea spanzuratoareaµun stalp alb si lucios , cu un brat carligat in varfµ.Streangul se va legana si eroul isiva aduce aminte cum a incercat rezistenta franghiei. Franghia simbolizeaza ascensiunea, la fel ca arborele,scara,firul depaianjen,in cazul nostru, prin intermediul ei , protagonistul va trece din lumea reala in lumea ideala, din efemeritate ineternitate, el spera ca datorita credintei sale intr-o inaltare la ceruri, in lumea celor drepti.
Scena de la popota: 
Scena de la popota din capitolul 4 este scena nucleu a romanului intrucat in aceasta scena apar personajeleimportante, prefigurandu-se relatiile dintre ele.Apostol Bologa crezuse ca are in constiinta sa edificii puternice, notiuni morale statornice in convingeri si atitudinicu privire la: stat, patrie, datorie, neam, etc. ² insa in contact cu realitatea vietii, cu o noua experienta, aceste asa zise valorimorale prind un alt continut. De aici, amplificarea incertitudinilor si zbuciumul imens il vor impinge la fapte decisive. Erouleste asaltat de impulsuri, de pareri diferite, la popota se intretaie concepte: Åaparam patria, mostenirea stramoseascaµ(ungurul Varga), Åpatria noastra e moarteµ (Bologa), ÅInternationala crimeiµ este actiunea statului austr-ungar, Åiubireavoastra ne hraneste cu gloante sau spanzuratoriµ, ÅSvoboda a incercat sa se smulga din murdarie, pe cand noi ne balacimmereu«µ (Gross).Capitanul Klapka, mult si greu incercat in unele infruntari ale vietii, traieste o mare drama, el se va confesa luiApostol, motivand ca i-a vazut lacrimile in timpul executiei Ålacrimile acelea ti-au dezvaluit sufletulµ, il socoteste Åfrate desuferintaµ.
Subiectul:
 
 
Aadar romanul Pdurea spânzurailor prezint drama românului transilvnean înrolat în armata imperiuluiaustro-ungar, asemntoare cu drama altor naionaliti subjugate în aceea odioas "închisoare a popoarelor".romanul Pdurea spânzurailor, publicat în 1922.Mijlocul prin care se accentua, drama era rzboiul imperialist, în care au fost atrai sau obligai s participe ofierii soldai din diferite naionaliti.pentru Apostol Bologa, eroul din Pdurea spânzurailor, rzboiul nu putea fi îneles, sub aspectele sale cauzale, dinpricina efectului negativ al educaiei. Apostol Bologa primise o educaie rigid, cu caracter religios, dar i de valoare etic pecare adolescentul nu putea s-o rein corespunztor, dei amintirea ideilor persist în contiina lui.Fire sensibil i meditativ, Apostol a suferit înc din copilrie accesele unor "crize de misticism". Având un fondcinstit, pasionat de aflarea adevrului i de svârirea dreptii, Apostol are la un moment dat convingerea c naiunile -cutate - adevrul, dreptatea i scopul vieii - ar fi sintetizate în noiunea de datorie fa de stat. Dar statul era austro-ungar i Apostol era ...român.Interesele statului nu coincideau cu interesele de cucerire a independenei, spre care aspirau popoarele subjugate.Acest aspect politico-social nu a fost luat în consideraie de Apostol Bologa când s-a dus la rzboi, voluntar. Gestul lui

Activity (22)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Razvan Gion liked this
Catalina Popescu liked this
Teodor Dumitru liked this
Cristina Nuţaş liked this
Iulian Agapie liked this
Denisa Popescu liked this
Rosianu Remus liked this
Matei Daniela liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->