Coperta de JON PETREScU

Pe copert.1:

Project pcntru «A!g~rur de 6usf

de5~n de Le Corb us i e r, i942

~~e:tra~ii~i!:np6~;~,ro~60 dupil L~ CorbUlier, Edition8 Vincent.

Le COrbUSler

BUCURIILE ESENTIALE

EDITURA

Cuvlne lnaiete, antclogie ~i traduc~re de

"h. MARCEL MELICSON

MER [ D [ A N(: B U C ~.¥l T r, [971

G·"~/)"-

Despre arhitectura

Arhitectura constituie una dintre cele mai stricte neceeitati ale omului: lccuinta a fast dintotdeauna prima uneelta, de neinlocuit, pe care ~i-a faurit-o.

A. pg.5

Arhitectura este prima menifestere a omului creindu-ei universul prcpriu, creindu-l dupa chipul naturii, subordonlndu-se legilcr nerurii, ecelor legi care determina natura nceetra. universul nostru.

A. PI. 56

Depa.$ind intentiile de ordin utilitar pentru a incerea s! gindeesca -prin ceata ccnstiintei sale inca obscure -asupra intimpl.llrilor care n domina, omul epccilor primitive conetruieste, ell ziduri ciclcpeene, incinte in care se vor deefzeura rituri via-

~rdt~~a~~ d:z~ a~f~di~e:i Ac~~~e d;a~:~i~;h~ Aacc~i~~ae a~~~':lb~:~

inca $i ast!zi; iets-ne in merea arhitectura.

in tara celtilor, dolmenii ~i menhirele de In Cernec ~i din alte pllrti. m!rturisesc in climensiuni gigentice, Iecultetee arhitectural! iminenta. u A srhitectura & inseamn! a pune in ordine; in eceet mod erhitectura trensmite. peste milenii, ordines gindirii.

F. PI. 38

Repet: in ecest produs al ordonantei gasim eu adevarat arhitectura, toata, intreagd, germene [impede ~i vigurce a ceea ce -seeole mai tirziu -va forma {orum-urile, vestibulele, salile, eoloanele, frontoanele, domurile.

Aiei este arhitectura.

Si toemai eici este ea, nicidecum in manualele cu care erbeologii au otrlYit tineretul ultimelor decenii.

lata ancestralele asezari t.1r.1ne~ti ale Mesopotamiei. Aceste umile case de lemn ~i chirpici ne dezvaluie minunatele splendori ale Babilcnului ~i Ninivei, ne due cu arnintirea departe in treeut; in eceests floere a Asiei care este Tribuna Cariatidelor din Ereehtheionul de pe acropcla Atenei, regasirn regii cuceritori, nessticsi. care i~i purtau ertistii in suite lor, pe drumurile A.si~i mici, eu ms:;;inile lor de rszboi :;;i turmele de selavi ~i prize-

Faptul arhiteetural, exprimat prin geometrie, inradacinat in profunde cauze standard (tip), necesitati si mijloece, se ridiea din inconstient spre ccnstiinta.

Si dad. mijlcecele se schimba. sub presiunea deeccperirilcr stiintifice. se va neste un nou complex cere-ei va nxa tncetul cu incetul etitudinee. tinzind catre puritatea tipului.

Arhiteetura eere 0 planta cu r.1dAcini edlnci. Ee nu are capricii: uneori sintem tentati sa numim capriciu, eparenta unor everumente neprev!zute. In erhitectura nu exista spontaneitate ci o lung! ~i minutioasa ccnditionere: tipurile se stabilesc pe baza unor ratiuni profunde, rezerve ale arhiteeturii.

F. PR.46

Arhitectura inseamna a stabili, cu materiale brute, raper-

turi emoticnale.

Arhitectura se aft! dincolo de lucrurile utilitare. Arhitectura este problema de plestica.

Spirit de crdine, unitate de intentii, sirnt al raporturilor: arhitectura adrninistreaza cantitati.

Pasiunea transformiS. pietrele netnsufletite in drama.

Se pun in opera piatr'!, lemn, eiment; din de se ridica locuinte, palate. Aeeasta este ccnstructie. [scusinta ecticneezz.

80

F. PRo 40

Dar decdata ceve imi merge la inima. rnA simt bioe, sint fericit, spun: e frumos. lata arhitectura. Aici eete arta.

Locuinta mea este practica. Multumeec, a~a cum multurneec inginerilor de la caile ferate sau telefoane. Aceasta rnA las! insa

reeeDar zidurile se inalta spre eer lntr-c ordine care mil emcticneaza. Tti simt intentiile. Esti blind, brutal, Iermecatcr sa~ demn. Mi-o spun pietrele tale. M-ai oprit in aeest loe t'i ochii mei privesc. Ochii mei privesc ee",:a care enunta 0 .gindlre: o gindire care se [impezeste fara c~vmte sau ~unete, ci n~mal ~i numai prin prisme aBate in anurmte repcrtun. Aceste pnsme sint astfel esezate incit lumina la detalieza eu cleritate. Aceste raporturi nu au neap~rat legiitu~i1 cu ~e.va pracnc sau descriptiv. Ele sint 0 creepe matemenca a spiritului tau. qe constituie limbeiul arhitecturii. Cu materiale netneufletite, c~ un program mai mult sau mai putin utili tar pe care it dep~~e~li, ai stabilit raporturi care m-au emononat. Aceasta este arhitecture.

A. pg. 121- 123

Arhitectura este un fapt de arta, un fenomen emotional. in afara problemelor de constructie, dincolc de ele. Constructie trebuie sd asigure resistenia. Arhitecture t!"ebuie sa emo/ionez.e. Emctia arhitecturals se pr?duce atunci .cmd. opera r.il.suna In noi la diapazon ca un umvers ale carel legl [e :ecunoa~te~, le admiram si carore ne supunem. Cind sint annse anum~te raporturi, opera ne eubjuga. Arhitectura inseamnA (I raportun », « pura creetie a spiritului s.

A. ss. 9

... Arhitectura este ccborita astazi la scopurile sale utilitare: budoere, w.c.euri. radietoere. beton armat, bclti in leagAn sau arce ogivale etc., etc.

Aceasta este constructie, nu erhitectura. Arhitectura apare 0 data eu emctia poetica.

~[a:~ti~~tu::tee :c:~b~;!e d~e~~as:i~~ mhoar~ cu ochii. Este

de la sine lnteles ca deca acoperisul ar cur~~, da~ inciil~!rea n-ar Iuncticna, deca peretii ar crape, bucuriile arhitecturii ar 11 considerabil micscrete, la Iel ca cineve care ar asculta 0 srm[cnie asezat pe 0 eeltea de ace ...

81

Aprcepe toete epocile erhitecturale au [est legete de d,utll.ri constructive. Si edeeee, s-a ajuns la concluzia : erhitectura este eonstructie. Este posibil ca efortul arhitectilor s.ll. fi {est indreptat mai ales esupra prcblemelcr constructive d.in vremea lor; ~.r acesta nu este un motiv pentru a confunda cele douA domenii. Desigur, arhitectul trebuie sA stApineasc! ~h~nta constructrer eel putin tot atit de bine pe cit stapine~te. gi~d.i~orul. gr8~hca. Dar ccnetrcctie est~ 0 ~tllnta: cu mult m~ d~ficilli. ~I mal complex! declt grsmetica, 18r efcrturile arhitectilcr smt legate de ea 0 mare parte din timp; ele nu trebuie ins! se se opreeeca aici.

A. PR, 175-177

Un loe comun le d-nii erhitecti (cei tineri): comtructia IrehuieU~ol~~ ~:~~i~el~d~eei8~i: dnd un Iucm raspunde unei necesild/i, el este [rumos. ,.,

Scuzati l A scoere in evidenta construcpe s~ potrrveste unur elev al Scclii de erte ~i meserii care tine sa-~l dovedeesca cu-

no~~t!~e~~'lucru rll.spunde unei necesitati. el n~ este [rumcs, el eetielece dear 0 parte a spiritului ncetru, pnma parte, cea f.itr! de care nu sint posibile setisiectiile ulterioere ; sil. rests-

biliArhit::~~r:r~;eol~~ie~h sens ~i alte scopuri decit doar dee scoate in evident! constructia ~i de a ra~p~nde un,o! necesrtll.ti (necesit!ti luate in sensu], subinteles arcr, de utilitete, de confort, de ordine prectica). A r hit e c t u r ~ . este arta p~m excelenta, care atinge starea de maretie platoniciana, de ordine metemetica. de speculatie spirituals. de percepere a ,?-rmOntel prin raporturi emcticnele. lata S cop u I arhitecturii.

A. PR. 86-87

Planul unei case, volumul Ji. suprefetele sale a.u fo~t determinate, in parte, de detele utilizete ale problemei ~I m parte,

de ijneginetie, de creetia plestica. ,

tnc! de la elaboraree planului si i~ ~onsecmt~, !n. tot ce se ina1t! in spetiu, arhitectul eete pl.asbcla~; el dlscJplmeaz! cerintele utilitare in vederea SCOPUIUl plastic pe care-] urmareete: el compune.

A. PRo /77

82

Arhitectul, prin ordonanta fcrmelor, realizeazA 0 ordine car~ este 0 adevareta creati.e a spintului siiu; prin forme, el act10!leaza profund asupra sirnturilor noastr:e, provocind emotii piestice ; pnn repcrturile pe care le stebiieste, el trezeste in nOI. re~on~nte profunde, De dlI m~sura unei. ordini pe care o srmpm III acord cu cea a lumii, determina diferite fr!minUri ale spiritului ~i sufletului nostru; atunci percepem Irumusetee.

A. PR. 3

!':;Imusetea ( Este un imponderabil care, nu poate ecticna dectt In prez~~ta f?rmal.a. a bezelcr primordiale : setisfactie ratl.o.nalll:, a spiritului {utilitare, economic}, apoi cuburi, sfere, cilindri, conun etc. (sensorial}, A:poi .. , imponderabilul, raporturile care. creea~ impcnderabilul. geniu], geniul inventiv, gemul plastic, gemul rnetemenc, acea capacitate de a face comeneurebile ordinea; unitatea, de a organize dupA legi clare ~;:~:Jl.ucrunle care stirnuleeaa ~i setiafac pe deplin simtul nostru

Se nasc atunci senaatii diverse, evocetoere a tot ceea ce un om de inaltii cultura a viizut, a simtir, a edrnirat. senzetii care declenseezz pnn mijloace implecebile, emctii deja resimtite in drama vietii: natura, oamenii, universu].

A. PI. 113-/14

Diepuntnd de; materiale proprii unei regiuni, de un mod de

:p~~i6s2~ln~ro:::i~ad~e~e~;~ili;ae~ei~~~ihi:~t~~a ~:a;: ~~~:~:

de organizare ccerente, care constituie organisme purificete ~i pus~ la punct, entitati ~i individualit1fti supericere, nefaleificebile, precise, exacte, comportind un icc automat de conseCII~t~ statice ~i estetice si prcducind a emotie fiziologic! ~i sPiTItual! de neinlocuit.

Arhitectura a )!sat de-a [ungu] vremii sieteme pure.

T ocmai aceste sisteme pure constituie diferitele erhitecturi ale istoriei.

Aceste sisteme cuprind tctul, de la lccuintz la templu. Decorul este in afara sistemului. Arhitectura este total! inainte de executa rea decorulci.

De fieca~e data clnd 0 epocs n-e izbutit sil ajung! la elebcrerea unui srstem, momentul arhitectural nu s-a produs.

88

Acest sistem compcrta soluticnarea rigurcesa a unci probleme de stetica: de fiecere arbitecturs este [egat un mod de struc/ura. Acest sistem comports de asemenea creerca unui joe armonios de forme, realizlnd un [enomen plastic inchegat.

Rezclveree prcblemei statice ~i nasteree [enomenului plastic se datoreec unei stari de spirit care se manifest1l. printr-o unitate generala, imprimeta atit obiectelor produsc cit ~i modului de glndire: aceasta unitate este stilul.

~ Stilurile » n-au deci nici 0 legatur'! cu arhitectura.

Arhitcctura n-ate nici 0 legatura cu i! stilurile 9.

Ludovie XV, XVI, XIV sau goticul sint pentru arhitectura ca 0 panli pe capul unei [emei : eete dragut uneori. dar nu totdeeune, ~i atita tot.

Arhitectura are scopuri mult mai grave; cepebila de sublim. ea atinge prin obiectivitetea sa, instinctul brut; prin insi!i~i ebstractiunea sa, ea eclicita cele mai inalte facultllti. Abstrectiunea arhitecturala are 0 insusire aperte, magnifica: tmplinttndu-si rlidacinile in faptul brut, ea il spiritualizeaaa, deoerece faptul brut nu este altceva declt materializarea, simbclul ideii POS!bile. Faptul brut nu-i capabil de idei dectt prin ordinea pe care 0 proiectam asupra sa. Arhitectura trezcste emctii care emana din conditii fizice ce nu pot fi ocolite sau contrazise, dar care astlizi sint uitate.

A. pg. 15-16

Arhitectura este jocul savant, corect ~i magnific al volumelcr reunite sub lumina. Ochii no~tri sint facuti pentru a vedea formele sub lumina; umbrele ei luminile scot in evidenta formele; cubul. conul, sfere, cilindrul sau piremide sint marile forme primare pe care lumina le scoate bine in evidenta; imaginee lor ne apare limpede ~i tangibila, fani nici 0 confuzie. latl!. pentru ce ele sint forme [rumoose. cele mai frumoase forme. Toat! lumea este de acord in aceastii privinta: copilul. primitivuI ~i metefieicienul. Aceasta este lnsasi ccnditia artelor plastice.

84

E. pg. 5

A. pg. 16

Elementele de baza ale arhitecturii: volumul, suprafata, planul

PlanuI este generatorul.

Ochiul spectatorului sc misca intr-un mediu format din strlizi. ~i case. EI prirneste eocul volumelor ce se ina1ta jur imprejur. Dad aceste volume sint precise ~i nu degradate de m?dificari intempestive, dacs ordonente care le grupeaza ex. pn~a un ntm clar ~I nu 0 aglcmerere inccerenra. dacl!. raperturile vclumelor ~i. spat!uIui sin.~ formate din propcrtii juste, ochiul trirmte creierului senzetu cocrdcnete, din care spiritul capilli eatisfectii inalte: este arhitectura.

A. PI. 35

Arhitectura fiind jocul savant, ccrect ~i magnific a] vclumelor asamblate sub lumina, arhitectu] are ca sarcina sll Caca sa triii~scii euprefetele ce inconjoara aceste volume. fillra ca ele s! devlOa paraziti, dcvorind volumul ~i ebscrbindu-l in folosul lor; poveste trist1l. a timpurilcr ectuale.

A lasa vclumului splendcerea formei sale sub lumina dar pc de ~ltiI. parte, a de suprefetei sercini edesee utili tare, inse~mnA a gasl III diviaiunee Impusii de suprafata, Iiniile care acuzd §i senereaZQ forma.

Volumul ~i suprajata sint elementele prin care se manifestii arhitectura. Volumul ~i suprefata sint determinate de plan. Planul este generatorul.

Flirli plan domneste deeordinea, arbitrarul. Planul panrts. in sine esente senzetiei.

A. pg. 16, 25, 33 . Oc~iul o~servii, lntr-o eala, suprefetele multiple ale zidunlor ~I bchilor: cupclele determina spatii; boltile desfa;~anril suprafete; stilpii, zidurile se imbina dupa reguli user de tntelee. Yntreaga structurii se inalta de la bad ~i se den-oila dupa 0 regul! inscrisii pe sol, in plan: forme frumoase, varietate de forme, unitate de principia geometric. Transmitere profunda a ermcniei: eceaste este arhitectura.

La baza stl!. planul. Fiir4 plan nu exista nici maretie de in' ten tie ~i de expreeie, nici ritm, nici velum, nici ccerenta.

Fllra plan, omul are eenzatia insupcrtebils de lipsa de forma, de neterminat, de dezordine i?i erbitrar.

Planul necesita cee mai ecrivs imaginatie i?i de asemenea cea rnai sever! discipline.

Planul determine totul; el este momentul decisiv. Un plan nu-i IJ pltkut. de desenet, cum este figura unei madone; el este 0 ebstractie austerll, 0 algebrizare. Munca matematicianului ramtne tctusi una dintre cele mai inalte ectivitati ale epiritului uman.

Ordonante este un ritm sesiaebil. care actionem la Iel asupra cricsrei fiinte umane.

Planul ponrta in sine un ritm primer determinat : opera se

re~~~~l:f ~~r~i~ddd: f~ I~i~~iue l~ot~~~pl~~,p~~it~~C:a :~!i~i~~

legi. Unitatee legii este legea unui plan bun: lege sirnpla. care poate fi rncduleta la infinit.

Ritmul estc 0 stare de echilibru care provine fie din simetrii simple sau complexe. fie din cornpensatii savante. Riunul este o ecuetie: egalizare (simetrie. repetitii) (Templele egiptelle, indiene); compensare (miscerec contrariilor} (Acropola Ateoei) ; modulere (deevclterea unei inventii plestice initiale) (Sjinta Sofia). Stnt tot atitea actiuni fundamental dilerire asupra individului, cu toata unitatea de scop cerecteristica acestei sMri de echilibru - ritmu]. De aici, uimitoarea diversitate a marilor epcci, diversitere care provine din principiul arhitectural ~i nu din mcdalitetile omamentale.

Planul ponrta in sine ins1i~i esente senzatiei.

A. pg. 36-37

Traseele regulatoare

o metemetica elementara determine planurile. Exists masuri. Pentru a construi bine, pentru a distribui rational eforturile, pentru soliditatea operei, masurile sint delerminante.

Constructorul a ales ca m.lisurA ceea ce ii era mai usor, mai constant, unealta cea mei putin expusd pierderii: pasul aau, picioral eau, cotul sau, degetul sau.

... EI a admis un modul, si-a organizal munca, a facut ordine.

El a [acut ordine rnasurtnd. Pentru a rnasura si-e folosit peeul. picicrul, cotu] sau degetul. Impuntnd ordinea picio-

86

rului eau, bretului sau, el a creat un modul care crganizeeza intreaga opera; ~i aceasta opera este la scara sa, conform! rniscarilor ;;i necesitatilcr sale, pe masu-a sa. Ee este le scara omului, se armonizeaza cu el: acesta este principelul.

Dar hotll.rind forma curtii, forma colibei, pczitia altarului ;;i anexelor sale, constructorul s-a [olosit instinctiv de unghiuri drepte, de axe, de patrat, de cere. EI nu putea crea c:eva decit deca aceasta ii da sentimentul creatiei. Pentru ca exele. cercurile. unghiurile drepte sint edevaruri ale geometriei, pe care cchiul nostru Ie mascara i?i Ie recunceete: altfel. totul er fi intlrnplere, anornalie, arbitrar. Geometria este limbajul omului.

Dar determinind distantele respective ale cbiectelcr, el a inventer ritmuri, ritmuri [a care ochiul este sensibil, ritmuri in raporturi clare. $i aceste ritmuri stau la criginea actiunilor umane. Ele rasunii in om ca 0 fatalitate organics. eceeesi fatalitate care face pe copii ~i pe batrfni. pe primitivi i?i pe intelectuali, s3 trascze sectiunee de aur.

Un modul masoara $i unifica; un traseu regulator construieete ei setieface.

Un traseu regulator este 0 asigurare impotriva arbitrarului: este operatia de verificare a cricarei munci facute cu pasiune ...

Traseul regulator este 0 satisfectie de crdin spiritual care duce la cauterea unor raporturi iscueite, a unor raporturi ermonioase. EI confer.li operei euritmie.

T raseul regulator educe acea matematica sensibih care d.a perceptia binef!cltoare a ordinii. Alegerea unui treseu regulator nxeaza geometria fundamental! a cperei: ea determine deci una din impresiile fundamentale. Alegerea unui traseu regu- 1ator este unul din momente]e decisive ale inspiretiei, una dintre cperatiile cepitale ale arhitecturii.

A. pg. 54. 51

Geometria, limbajul omului

Geometria - singurul limbaj pe cere-l stim vorbi -am extres-o din natura, pentru cii doar in afarl!. totul este heoe: inll.untru, totul este ordine, 0 ordine implecabila.

Legile sale; am gasit citeva ~i am crest geometria, limbajul ncerru util.

87

Si de Ill. naeterea sa, omul n-a putut ectione decit pe fundamentul geometriei, pe care a patruns-c cu atita claritete incit putem admite ca tocmai ell. este cell. care ne conditioneeza. Vcinta, puterea noastrA creetcare nu sint altceve decit geometric.

Puterea nceetrs creetoere. Cu termenii acestui limbei cu edevaret divin, am ridicat ceea ce ne este eel mai sfint: fromusetea.

Astfel am exprimat ncbletea, msretia, maiestetea: conceptii urnane, roade ale spiritului nostru.

$i pe baza geometriei s-au ridicat templele !;li palatele; in ell. stau marturiilc vcintei: puterea. Preotii ~i tiranii, aratindu-~i Icrta. au fundat arhitectura pe geometrie.

Geometrie: cleritete de spirit ei mister inhnit al combinetiilor.

F. pg. /J-J4

Geometria este metoda pe care ne-am daruit-o penlru a percepe in jurul nostru ~i pentru a ne exprima.

Geometria este haza.

Ell. este de esemenea suportul material al simbolurilor a

csror serrmificetie esle perfectiunea, divinul.

Ea ne educe sati:factiile superioare ale matematicii. Ma~ina i~i are criginee in geometric.

lntreaga epees contemporanA este deci cu totul irnpregnata de geometrie; ell. i~i tndreepta visele spre bucuriile geemetriei. DupA un eeccl de analiza, artele ~i gindirea modern! cerceteaza dincolo de faptul imttmplztcr ~i geometria Ie conduce spre 0 dieciplina metematica, atitudine ce se generelizeazli din CC! in ce mai multo

D. n. V-Vl/J

Arhitectura: Iectiile trecutului. Grecia antic ..

Grecii au creal un sislem plastic aelionind direct §i puiemie asupra sim[urilor noastre: cclcene, caneluri de coloane, enteble-

S8

A1'EN..4. PE ACROPOLA

• Pe Atropola au /osl incil(ale lemple aparlillim/ une; sinjure afndiri Ii care au adunal in juml lor pei$aju/ dezolanl .. ,upunlndu_1 compoziliei •.

mente ccrnplexe ~i elocvente, gradene contrestente inscrise in linia orizontului. Ei au [olosit cele mai savente dclcrmari, adeptind modenetura in mod impecabil Ill. [cgile opticii.

Coloana doric! - au declarat exegetii pceti - este inepirata de la un erbore ce rasere din sol, f!rl bazA etc., etc., dcveda di orice form! {rumoasa de arM si-er evee originee in natura. Este cu tctul fals, deoerece arbcrele cu trunehi drept esre necunoscut in Greeia, uncle nu cresc declt pini piperniciti ~i rnaelini rasuciti.

A. pg. 170

Trebuie sa. se inteleag! bine ell dcricul n-a crescut pe cirnpii impreuna ell esjodelele, ci este 0 pura creetie a epiritului. Sistemul plastic eete alit de pur incit ai eenzatia naturalului. Dar. atentiel, este 0 opera totela a omului, care ne dii pereeperea deplin.li. a unei armonii prcfunde. Formele sint atit de diferite de espectele naturii (dtll. superioritale (ata de stilul egiptean sau gotic), ele sint atit de bine etudiate in Iunctie de lumin! ~i de materia [e, incit par legate in mod firesc de ccr ~i pamint. Aceesta creeeza 0 realitate tot atit de fireasc! pentru intelegerea ncastra ca fi reelitetee ~ munte » sau reeliterea ~ mere e. Care opere ale omului au mai atins cere ecest nivel)

A. PI. 171

sing~~Ng~ndiri ~i ~~~~p:~e aadu~o:: ~~a~~~lti:P;ei:aj~li~:z~k~~:

supunindu-l ccmpozitiei. De aceea, oriunde privesti la orizont, gindirea este unica. Aeesta este motivul pentru care nu exieta alt! opera arhitecturala care s! fi atins eceesta mlretie.

PROPILEELE. Din ee se neste ernctia? Dintr-un anumit report lntre elemente categorice: cilindri, sol si pereti ~Iefuiti. Dintr"O concordents cu elementele peisaiului. Dintr-un sistem plastic care actioneazl1 asupra fieczrei plhti a compozitiei. Dintr-c unitate de idei. mergind de la unitatea materialelor pina [a unitatea modcnaturii.

Emotia se neete din unitatea de intentie. Din hotarirea impeeibila care a taiat marmura eu vointe de a ajunge pina la

~::itfi~:~, ::s~I~:i~a'::~~nia ssz: ~~e:!i;u~~aecfi~~~si,e. cT;d

n-au mei fost I!sate dedt ecele elemente concise si violente care sunau limpede ~i tragic ca mere trimbite de aruma,

A. pg. 166-168

PARTHENONUL - laM masina de emcticnat. Intram in implacebilul mecanicii. Nu exista simboluri legate de eceste forme; aceste forme provoaca senzatii cetegcrice ; nu e neceeera nici 0 cheie pentru a [e intelege. Brutal, intens, blind, [carte fin, puternie. Cine ~gasit cornpoaitia acestor elemente? Un inventator genial. Aceste pietre erau inerte in cerierele Pentelicului, informe. Penrru a le gtupe estfel, trebuie sl1 Iii nu inginer, ei un mare sculptor.

A. pg.172

Grecia, ~i in Grecia, Parthenonul, au etins culmea acestei pure creatii a spiritului: modenatura.

Socotim clf. nu este yorba nici de deprinderi, nici de treditii, nici de procedee constructive, nici de adaptari la necesitati utilitare.

Eete yorba de inventie purl, atit de perscneh indt poate fi etribuita unui eingur om: Phidias este edevaretul creator al Parthenonului: erhitectii cficiali ai templului -r Ictince ~i Cal~ licrate - rnai reelizesera ~i elte temple dcrice, dar ele ne par reei ~i indiferente. Pasiunee, generozitatea, bogatia sufleteesca sint virtuti inscrise in geometria mcdeneturii, cantitlti dispuse in raporturi precise. Pbidiee, merele sculptor, este eel care a creat Parthencnul.

Nu exist! nimic asem!nlHor in arhitectura tuturor tirnpurilor ~i tuturor regiunilor. Este clipa eea mai inalta clnd ernul. lnsufletit de cele mai nobile ginduri, le-a crietelieet lntr-o pleatica de lumina ~i umbra. Modenatura Parthenonului este fhi!. gres, implecebila. Exactitatea sa dep!~e~te deprinderile noastre ~i posibilitatile normale ale omului. Aici a fast inscris! pentru totdeauna cea mai pura marturie a fiaiologiei eenzetiilor ~i a speculetiei matematice legate de ea; eeti subjugat prin simturi ; esti incintat prin spirit; ai atins axa ermcniei. Nici urma de dogme religicese. de descrieri simbolice, de figuratii dupa natura; sint exclusiv forme pure in raporturi precise.

De doua mii de ani, cei care au vazut Parthenonul au simtit ca acesta repreainta un moment decisiv al arhitecturii.

Astiizi, cind artele eaita, clutindu1li drumul ... Parthenonul educe certitudini: emotie supericers. ordine rnarematica. Arta e poezie: emetic simturilcr, bucuria spiritului care mascara ~i cintareste, recunoesterea unui principiu fundamental care ne mi~ca pina in straiundurile fiintei noestre. Arta este acea pura creatie a spiritului care ne arata, in anumite momente culrninante, ce ina1timi ale creatiei poate atinge omul. $i omul incearca 0 mare bucurie cind are ccnstiinta acrului creator.

A. PR. 180

Roma antidi

POMPEI - Ceea del noce. Un mic vestibul care lnlatura din rninte strede. Si iata-te in Caveidium (atrium); in centru. patru coloane (patru cilindri) se inalta intr-un unie elan spre umbra eccperisului, eenzatie de foI1! ~i rnarturie a unor mijlcece purernice; in fund, stralucirea grildinii vawt! prin perietilul care iti prezintj; cu un gest larg lumina, semcalind-c, distribuind-c: gradina se intinde departe in stinga ~i dreapta, formind un mare spatiu. [ntre ele, tablinium-ul tncedreeza eceeeta viziune ca vizorul unui aparat fotografic. La dreapta, le stinga, doua mici epatii umbrite. Din strada eu multirnee care Icrfcteste ~i plina de eccidente pitoresti, ei intrat la un Roman.

Maretie magistrala, ordine, arnploare magnificl: esti [a un Roman.

La ce servesc aceete inc!peri ~ Este in afara prcblemei. Dupa dcuazeci de eeccle, f!ril referiri istorice, simti erhitecture, desi totul repreainta, in realitete, 0 foarte micA lccuinta.

A. PR. 148. 149

91

/;~'i'&>- \

#) c ••• i

. I

I ~. ,

POMl'EI. CASA DEL NOCE

:~!~a~~;{J~' 1o~:~1J ~i~nj~~:te ;;a!!:(l:n~i/;:a:eni;u~!~i~~~~ + acopui*ului,

Din 5truda CU multim~a cme /orjolqle. ai intTal la un Roman. A1drefie magis· lrald, ordjne, ampfoare magnificd; e~tj /a un Roman ,.

Dispunem de z.iduri drepte, de 0 pardoseala neteds, de gcluri prin care trece omul sau lumina, de usi sau de [erestre. Colurile lumineaza sau lutuneca, te Iec vesel sau trist. Zidurile etrzlucesc de lumina; fie in penumbra he in umbra, te inveselesc, te linistesc sau te intristeau. Arhitectura are drept seep sa inveseleesca sau sa linisteascs. Reepectati zidul! Pompeianul nu perfcre zidurile; e1 avea un cult pentru ziduri, iubee lumina. Lumina este intensa daca 0 prinai intre ziduri, care 0 refleeta. Anticii construiau ziduri, zidur i care se Intindeeu si se racordau pentru a mari inc! si mai mult zidurile. Ei creau astfel volumul, baza senzetiei erhitectura]e.

. . . Lumina i~i amplifies imoresia in exterior prin cilindrii peristiluiui (nu-mi place termenul coloand, e un cuvint perimet) sau prin etilpi. Perdceeela se lntinde preturindeni unde poate, uniformli, flIr~ Intreruperi. Uneori. pentru a complete 0 impresie, ea se ridica cu 0 treaptll. Nu exist.!! elte clemente arhitecturale ale intericrului declt: lumina, peretii care 0 refiecta pe 0 mate suprafata si solul, care este un zid orizontal.

A ccnstrui ziduri luminate, inseamna a construi elernentele arhitecturale ale interiorului. Ramine doar propcrtie.

A. PI. 149. 150

ROMA - Roma se ocupa sa cucereesca universul ~i sl·1 administreze. Strategie. aproviaionare, legislatie: spirit de crdine ... Ordinee romans e 0 crdine simpla. categories. Dadi este brutala. cu atit mai rau, sau. cu. atit mai bine. . .

Romanii au cucer'it Crccia ~I ca adevAratl berbari, au gaslt corintieul mai frumos declt doricul, pentru ca era mai inAorat. [nainte deci. capiteluri cu scant, antablemente decorate fara masurii ~i gust! Dar sub toate acestee eXist! ceve roman, pe care-l percepem. De [apt, ei cnnstruiau ~a.siuri. superbe. dar desenau ceroserii deplorebile. asememlandouTilor lUI Ludovic al XfVclea. .' .

Romanii nu aveau problerne de rcconstrucne a unor reglU,,!:1 devastate, ci de ecbipere a unor terjtorii cucerite •.. ~~ ?-tuncl, au inventat procedee constructive, au ridicet c~mstructll ~~pre~ sionante, ~ romane ». Cuvintul are un sens. Unitetc de mijlcace, forta de intentii, clasificare a clementelor .. lmensele cupcle \,1 lambururile pe care reanma, bcltile cilindrice irnpunatoare, .se men tin datorita cimentului roman ~i rgmin cbiecte de admiretie. Romanii au fost mari antreprenon. .

Forti in intentii, clasificarea elementelor. sint doveda .unUl mod de glndire: strategte, leglslat1e. Arhltectura este senslblli [a aceste intentii: ea 1dspliilqle. Lumina mingiie Icrmele pure:

aceasta riispiiitqte. .' •

Volumele simple dezvolta suprefete rmense. expnmateIntr-o varietate ceracteristica in [unctie de forme: cupole, Arceo c,lu~dTl, prisme drepte sau piramide. £:?ecoratia supraletelor (golunlor) epertine eceluiasi tip de geometne. P?-ntheonu!,.Cob~eul. apcductele, pirumide lui Cestius, ercele de tnumf, basilica lui Constantm,

terF~I;i l~~r~i:i~~tila: ordine, idee unicz, indrbneal! ~i uni • tate constructive, Icloeiree de prisme elementare. Morahtate

san~~a;:~tram de la romani caramida ~i cimentul roman sitrevertinul ~i sa vindem miliardarilor marmura rcmena. Romenii nu se pricepeau de lee le marmura.

A. Pi. 124-128

93

Roma bizantina

Creci de origin! au venit s4 construiasca SHnta Maria din Ccsmedin. 0 Grecie indepartata de Phidies, dar care i-e pastrat esenta: eimtul raporturiior, matematica detcritx czreie devine posibil~ perfectiunea. Scte Maria, eceesta bisericu,a a unor oameni sar:nam, proclam.li, in Roma de un lux tipator. remarcabila str!~ lucire a matemeticii. puterea de nebiruit a propcrtiei, suprema elccventa a raportunlor: ~l este vorba doer de 0 bazilidi. edics de acea form! erhitecturah in care sint construite grejdurile magsziile. Pererii sint tencuiti ell var. Exist! 0 singur! culoare: albul; fort.!i sigura, deoerece e absoluta. Aceesta bisericuta iti impune respect .•. -Si clnd te ginde~ti eli: ea exista le Roma in vremea clnd Meree Renestere se niipustea eu palatele sale pline de aur!rii ~I oron I

Greeia bizantinl1. pura creetie a spiritului. Arhitectura nu ~ste decit ordonanta. prisme frumoase sub lumina, Un lucre te mcint!: rnasura. A masurB:' A imparti in cantitati ritmate, animate de ~~ suflu egal, a fclosi _peste tot raportul unitar ei subtil, a echilibre.u rezolva ecuatia. L?ad. expresie pare brutal! dnd vorbim despre pletura, ea se pctnveste erhitecturii care nu Ioloseste mCI 0 reprezentare figuratJva, mCI un element care ar aminti chip~1 ?m.ului, arhi!$ctura care edminietreeza canUM/i. Aceete ~antltiitl s~nt mat~(Jalele care stau Ia baza operei; mAsurate, introduse In ccuepe. e!e. creeeza ritmuri, exprims cifre, exprima raportun, expnmlf spmt .

A. PRo 129-/30

Asia Mica

MOSCHEEA VERDE-SRUSSA ~ La SfU"", in A,;. Mica, se.mtra.in Mosclzeea ~eT~e printr-o u~ita la scera omului , un rruc vestlbul. te .face sa slm~.l schirnbarea de seers, necesara pentru CII sil .~preclezl -:- du~a dimensiunile strazii ~i ale stilului din c~re V.II - elte dimensiuni, care cautil sa te impresicneze. Atunci

~~t1t~t~~~~am~~e :::;~e~l~d:c~ea~m~~r~c~~ald:tefn S~;j~s:aJ~

f~ta ti ~e ~nfati~e~Zc'I. un al doil~a .sJ?atiu ~semiin1itor, de acelea~i dimensiuni, aflat In penumbra !il ridicat cu citeva trepte (repetitie In minor}, de fiecere parte, doua spetii mai mici, de asemenea

94

ASIA MICA

-U# minuJcule # d~chid~Ti imen5e. E~li wbjugol, oj piuJul $en~ul sedri; comune.~

in penumbra; te intorci, aRi inca doua spatii ~i mai mici, in umbra. Din plina lumina la umbra, un ritm. U~i minuscule ~i deschideri irnense. E!iti subjugat, ei pierdut sensu] sd'irii cornune. E~ti supus unui ritm sensorial (lumina ~i volumul) si, prin dimensiuni iscusite, unei [umi in sine, care iabuteste sli-ti trensmita rneeeiul sau ... La Brussa, ca ~i le SHnta Sofia din Conetentinopol, sau la Suleimanye din Stambul, exterioru] rezulu.

A. pg. 146

Arhitectura gotica

Arhitectura egipteana, greeca sau roman! sint arhitecturi de prieme, cuburi ~i cilindri, triedri sau sfere: Piramidele, rernplul din Luxor, Parthenonul, Coliseul, Villa Adriana,

Arhitectura gotica nu se bezeaza pe efere. con uri sau cilindri.

Numai nava exprima 0 forma simpi!, dar de 0 geometric complexll, de al doilea crdin (intereectii de ogive). Aceasta este cauza pentru care 0 catedrals. nu este prea frumcesa ~i pentru care cautiim 0 ccmpensatie subiectiva. in eiere pleeticii. 0 cetedrela ne intereseazii ca sclutie ingeniceea a unei probleme dificile, dar ale carei date au fost gresit puse, deoarece ele nu i~i au originea in marile forme primere.

Caledrala nu esle 0 operlJ. plasticlJ., ci 0 drama: Iupta conlra grauitaliei, senzaiie de ordin sentimental.

Piramidele. turnurile Babilonului, pcrtile Samarkandului.

Parthenonul. Ccliseul. Pantheonul. Ij Pont du Gard », Sfinta S06a din Ccnstentincpol. moscheile Stembulului, T umul din Pisa. cupolele lui Brunelleschi ~i Michelangelo, Pont-Royal ~i Domul Invaliailcr sint erhitecrura.

Cind catedralele erau albe

Ctnd catedralele ereu albe, Europa i~i organizasc mestesugurile sub imperetivul unei tehnici noi noute, minunate, nebuncsc de tndraanete. ~i a carei lolosire ducea [a sisteme de forme nea~teptete - in [apt la forme al carer spirit nesocctee mostenirea a o mic de ani de treditie. flira a ezita sa arunce civilizatia spre 0 aventura necuncscuta. 0 limba international! domnea preturindeni unde tr!iau oamenii albi, inlesnind schimbul de idei ~i transmiteree culturii. Un stil intematicnal se raeptndise din Occident in Orient ~i de [a Nord la Sud - UD stil care antrena torentul pasionant al delectarilcr spintuale : dragoste pentru arts, ebnegetic. bucuria de a tr!i creind.

Catedralele erae albe pentru ca erau noi. Ora~ele erau noi: se construiau in intregirne, in ordine, regulate, gecmetrice, dupa planuri. Piatra Frantei, proaapat tiiiata, era de 0 albeata sclipitoare. asa cum fusese alba ~i orbitoare Acropola Athenei, asa cum locise granitul lustruit al Piramidelor Egiptului. Deasupra tuturor oreselcr ~i burgurilor incercuite de ziduri noi, zgirienorul Domnului domina imprejurimile. Fusese ridicat la cea mai mare inaltime ce putuse f1 realizata, extraordinar de sus. Ansamblul era disprcpcrticnat. Dar nu, era un act de optimism, un gest de curaj, un scrnn de mindrie, 0 dovada de maiestrie I Adresindu-se Domnului, oarnenii nu-si semnau abdicarea.

Lumea ncua incepea. Alba, iimpcde, bucuroesa, curata, cinstiti!. ~i f!r! ocolisuri, lumea neue se deschidea ca 0 Hoare pe ruine. Toate deprinderile recunoscute [usesera parasite; Ii se intoreese spatele. [ntr-o suti!. de ani, minunea fu implinita ~i Europa fu scbirnbata.

Catedrelele crau albe.

A. PI. 19

I. PI. 3

Nu vreau sA erst altceva declt marea asem!nare dintre acele timpuri trecute ~i epoca actuela. Cetedralele noeetre n-au fost indo inaltate. Catedralcle sint cele ale altora - a celor rncrti - sint negre de funingine ~i roase de secole. T otul e negro de [uningine si ros de uzura: institutiile, educetia, crasele, formele, vietile noastre, suHetele ~i gindurile noastre. Cu roate aeestea, totul este nou in proaspetele posibilitati ee nasc in [ume. Ochii, inrcrsi de la lucrurile moarte, priveec deja spre viitor. Vintul se scbimba: vintul de iami!. lasA locul celui de primlivar!; cerul e inca negro de nori, dar ecestia vor 6 elungati.

Aceeti oehi care vad, acesti oameni care stiu, lrebuie I.bati 54 eonstruiasc! lumee noua. Cind primele cetedrele elbe ale lumii nci vor f1 ridicete, se va vedea, se va ~ti cii e edevaret, co! ea It inccput. Cu cit entuziasm, cu dta caldura. eu ce usurare, se va face schimbarea radicala l Dovada va 6 aici. Tematcere.Iumee cere mai lntli dovede.

Davada? Dovade, in aceasta tara. este cli odinioara catedralele au [est albe.

I. PI. 5

Gnd catedralele erau albe, perticiparec era, in toate, unanimi!..

Nu crau cenacluri care oficiau ell cmfaz!; era poporul, tara, care se misceu. T earrul era in catedrala, ridicat pe caprc improvizate in rniilocul nevei: aici i~i bateau joe de preoti ~i de atotputemici: poporul era matur ~j stap!n pc el, in catedrala toatl'l alba. atit pe dinefera cit ~i pe dinauntru. Cu totul alba. cesa a pcporului 1) in care se discutau mistere, morala, religie, civism sau cabala. Era marea libertate a eoiritului eliberat. jur tmpreiur, arta cxprime bogatia de ginduri si carectere - natura, grcsclanie, crotismul, glumele desucheate, tulburarea spiritului in fata cosmosului. maaacre]e, esesinatele ~i razbcaiele. efuziunea sufletelor in fata lui Dumnezeu, Dumnezeu insusi, gindirea ermetics. Nu exista incli Academic care sa dirijeze. 5.§ spunea totul direct, pe slcau, cinstir.

La curtea Mirecclelor - ell ast!zi in Belleville sau Grenelle -r-la arhiepiscopie seu la Print, se inventeu ncile cuvinte ale limbii. Sc crea 0 limba francees. Cuvintele noi exprimau 0 societete noull..

In imensa larma medievala - care ne npare in mod eronat ea lin joe de maeecre, in care slnge]e nu lnceta sll curgll - erau practicate regulile ermetice ale lui Pitagora; pretutindeni iesea la ivenll'l cauterea arzatoare a legilor armoniei.

97

In mod vcit, se intorsese spatele e anticului s, modelelor sterectipe ale Bizentului: dar se urm!rea cu pasiune recuceriree axei fatale a destinului uman: armenia. Legea numerelor era transmisi. dupa schimberee unor semne secrete, la creche, intre initiati .

. . . Parisul devenise belia lumii. Societatea se forma, se clasifice, j~i stebilee largul sau statut, se e1ibera, conatruie pe plan material ~i spiritual. Universalitetee era prciectata deperte de catre arte ~i de gindire ~i mai ales de catre acea fortA de ectiune a unei natiuni ce se pusese in mi~are in intregirne, firA sA-~i intoerca privirile, incordat! tinereste asupra efortului creator de fiecere zi.

Catedralele ereu elbe, gindiree era limpede, spiritul viu, spectecolul curet.

Renasterea

MICHELANGELO - Inteligents ~i pasiune. Nu exists arta fArii emctie, nici emetic fArA pasiune. Pietrele care dorm in cariere sint inerte, dar ebsidele Sf. Petru au facut din ele 0 dramit. Drama inconjoara cperele decisive ale umenitatii. Drama-arhitectura = omul universului ~i toauntrul universului. Parthenonul este paretic: piremidele Egiptului -altidata din granit sleiuit, lucind ca otelul - erau patetice .

Michelangelo este omul mileniului nostru, asa cum Phidias a fost eel al mileniului precedent. Nu Renasterea u det nestere lui Michelangelo; ea a det numai multi oameni de talent.

Opera lui Michelangelo e 0 creejfe, nu 0 renastere ; 0 creetie care domina epccile. EI a vazut Coliseul ~i i-a retinut dimensiuni]e [ericite. T ermele lui Caracalla ~i basilica lui Constantin i-eu erstat ce limite pcti depa~i dnd esti animat de 0 intentie

sU'j~~r~!~· ~asa a Sf. Petru constituie 0 noutate izbitoare in dicticnarul arhitecturii; dupli Cinquecenlo, este 0 lovitura de teetru care indeamnii la reflectie ...

Interiorul ar fi putut h apogeui monumental al unei Sete Maria din Coemedin: Cepela Medici din Florenta constituie etalonul dupa care se poete aprecie cum ar n aratat eceesta opere

J. PR. 6

atit d~ bine .~in~i~li, da~ ar 6 fost realizats. Dar papi inconstie.n~1 . ~I nechibeuiti l:au mlaturat ~ Michelangelo; citiva nefenc~tJ au masacra~ Sfl~tul Petru, at~t la exterior cit ~j in interior, f!cmdu-I sA deving, m mod stupid, ceee ce este ast!zi 0

oierdere imensa. , ..

. Proiectul lui !dicludan_ge!o penlrtl. SJinful Petru -(1547-1564).

Dimcnsiunile ~m! considerabile. A construi 0 estfel de cupolli de platr! consntura un tur de foT1a pe care putini indra.zneau ea-l ri.~te. Sflntul Petru are ~ s.uprafa_t! de 15000. m.2; Notre Dame dm Parr: are 5 955 n: - I<l:r Sfmta Sofi_a din Constantinopol, 6900 m . Cupola are 0 maltlme de 132 m Jar diametrul, la ebside 150 m. (Irdcnanta generala a ebsidelcr ~i a eticului este asemit: natcare cu cea a Coliseulci: lnaltimile sint aceleasi. Proiectul avea o umlaLe desii~ir~lta,. grupind cele mai frumoase si mai bogate clemente: pcrticul, cilindrii, priemele patrate, tamburul, cupola.

Profileture era. cea ma~ pasiorlald pceibil, violent! ~i petetica.

Mon.umentu~ se malJ:a dintr-o bucets. unic, intreg. Ochicl il cuprmdea dinrr-o privire. Mie~elal!~e_lo reeliea ebsidele ~i tamburul .cupol~1. Apoi. totul cazu m mum berbere, totul fu nimicit. Ome.mr~a pierdu una din operele cepitele ale intcligentei. Dad ne gindim I~ MIchelangelo privind dezastrul. ni sc dezvaluie o drama Infriccsatoere.

.Mic~e1angelo. concepuse 0 cupola encrma, intrecind tot ce se tnfall~aSe ochilor pina atunci. 0 data" trecut pcrticul, te aAai sub ~ee.ast! cupola ln~ensa. Dar papii au adauget in fata trei trav~1 ~l. un mare vestibul. Ideee a fest disrrusa. Azi trebuie 5.11 tree: pnntr-un tunel de 100 m tnainte de a ejunge la cupola.

A. PH. 112-/37

Clasicismul

d .Clasic =.a claea. Se claseaza atunci cind se constat! ca: opera enne 0 calitete care 0 face demncl de a 6 compareta cu alte Nodele renurrnte. Un _lucru devine clasic numai dnd 0 merits. k!u se poate [ace clasic pentru a preintimpina judecate altuia. c~te decretl1~ clesic ceea ce a atins cea mai ioah! calitate a gindirii.

ind a lost mventet ecest cuvint, cpcrele exisrau de mult·· nu sc ecorde dreptul Ie acest epitet dech anticilor greci ~i lati;i.

Apci ecedemismul a voit sa-si atribuie ~i sii1ii rezerve cepacitstea de a iudeca f.lira gre!ii !iii de a face opera eter!1li .. Atunci ecesti oameni a-au denumit (nemu~~tori ». De atuncr, vlat~. I'~ parlisit deoarece ei s-au sustras mcrtu, care este leges naturu: er

s-aC~I~:~ei~c~:t~~~s~'otiunea de clasic irnplica 0 tendinta: res' pingerea accidentului ~i a {aptului divers; prezenta faetonlor celor mai puri, prin urmare, demni.

Regii au flicut din clasicism simbolul elegantei, el spi~tulu! superior, dar de asemen~a ~.I a] mli~u';;l1 de fier. E:leganta. ma~ presus de orice : un aer indiferent !iiI deta.~at de once pasiune: o linutA demns. rotul Hind la ~cara ornului, fara emfaza. Este 0 forta suprema sA,tl manifesti ?stfel. rnasura -wacwea ~.mAsur~ franceUl.» practicatil cu forta ~I vomta. ~I pe ca!e .. slaban?!Pl d~ aZI o agita in jurul lor, ca 0 jucarioara pentru. batrtnii :!zutl m. mmtea copiilor, in scopul de a Ii scunn sa ecnoneze, sa fie tan, sil. he la scare timpului lor.

O. pg. 19.20

[ntre arta fransez.li gotica, vigurcess, robu.sta ~i colectiva ~i aceste manifestari ale elegantei de mare senior. se intercalese ltalia : rnai multe generatii, una dlipA alta, luas~r.ll. obicciul s.ll. meargli la Roma pentru a invata de la cultura annes. ...

Tn realitate, doar un reflex al a~estela asupra u~or obiceiuri ~i cornportjri occidentale, a aco~er~t cu un ~e~mmt deosebit acest clesicisrn al regilor sau a1 printilor. Vesmlnt asupre carUJa se pcate discuta. jocul era periculos. ~ o.ngJ~e era Perthencnul Athenei; Roma nu fusese adesea decit jetuitoerc ~I parveruta. Dac! lucrarile sale de urbanism er~u grandioase (Europa est~ ecoperita de de), ertierii sili sint diecutabili. Roma Renasterii lnaltc in special, a-a dedicat unui fast foarte personal. ce] al papilor. Si in eceeeta privintd. ~intem. cu totul i~dreptlitlt' sa lim rezerveri. Este [carte posibil ca .mtr-o zr, rntr-c te~a de doctorat, cineva sil incerce Sii.·~1 irnagmeze ce er fi devenit arta Iranceea dacll n-ar Ii suferit deformarea romana.

Perfect, avem dreptul sil punem problema!

100

O. pg. 27

Academismul

Tn Precisions * definisem estfel ecedemiemul: (I care nu judeca singur,

care admite efectul farii sa cerceteze cauza, care crede in adevaruri absolute,

care nu-si exercita personalitatea

cu crice prilej ~

G. pg. 8

Sub egida Academiei, secolul al XIX·Jea a r.lispindit pretutindeni imitetia si {alsul : imitatia, emfaza prosteescs, excesul de vulgeritare. ~j arhitectura se prlibuliea, atr!gind in decaderee sa mestesuguri]e.

A venit 1900. Proteste, cbemere la decenta, cbemere la dragosle. A existat vreodeta mai multa dragoste de meeerie dectt in aceasta crucieda a anului 1900?

Au venit apoi timpurile moderne; aurora timpurilor noi.

Totul a fost reluat de la zero. Lealitate: ctel, beton armat. Rigoare: celcul. Decenta: revolutia social! pretutindeni. Crearea unui mediu nou; timpu] preseazll. Chemare la entuziasm: dmp liber creetiei in fate intregii lumi. Conceptie. Propuneri, initiative. constructii: timpurile noi.

Ce naiba, ce naiba reprezinta cere marea cruciada pentru aplirarea meetesugurilor, dusa de Artistii ~i Artizanii [rancezi?

Ce cornice interventie I Ne putem imagina, de exemplu,

o adunare a sexagenarilor de le Opera Comic! cerind solemn desfiintarea cinematografului?

De fapt, este verba despre enumiti oemeni care epuialndu-si pina la ultima pidi.tur! rezervele de inertie ccoservetcere, tipli !iii gesticuleeza in fata foametei iminente, cerind moartea altora.

1900 a [ost 0 epoca [rumoasg, de descoperiri, de inviorare, de reneetere. S·a facut intii curatenie ~i apoi a-a pornit Is drum, Arti:zanatuI. lucrul de miniS, frumoasele materiele. Am participet la eceeeta epocz. Am fost un artizan (chier excelent, spuneau profesorii mei).

Am fost giuvaergiu-cizelator; mi-a ramas dragostea pentru lucrul bine f!cut, Apci am condus ateliere de art! in care Iucrau

'" A ee vedee bibliograha.

101

corporetii de decoratori: sculptcri in pietra, in lemn sau metal, ertisti in rnozaic, pictcri pe stidii sau lucratori de brcderie etc. De, da, am (acut asta in jurul anului 19OO! 0 spun eici, ca sa se etie I. ..

DacA rna ocup de art! [pentru ca nu traiesc cu adeviirat declt pentru esra), dad vreau sa regasesc vechile bucurii in fata sculpturilor de la Chartres. Vezelay sau Moissa.c, a profilelor echinei unui capite! de pe Acropola, a spirituelitatii unui zeu negro sau a unei stele eztece, rna due la expczitii pentru a privi cezanne, Matisse ~i Dcrain si Picasso ~i Braque si Leger, ~i fug de saloenele (I Artistilcr Frencezi » sau ale e Nationelei &. unde nu se gaselte nimic din ceea ce va face gloria Frantei. N~ati observat eli in afar.li. de Ingres, de 100 de ani [antu] Artei nu detoreeea nimic, nimic, nimic artei 06ciale? ~i cli nieiodatli un sculptor. un pictcr sau un rnester din evul mediu n-ar fi avut, in acest ultim eecol, onoruri oficiale?

Aceasta nu tmpiedica de loc pe cei de la Academic, ca dupa 60, 50 sau 40 de ani sA tmpleteasca lauri interminabili li de nepretuit lui Courbet. Manet sau Monet (care au fost proscrisi li ~ !njurati » far! rll.gaz). In curind vor ajunge la cezanne. Orice se poate intimpla.

G. PI. 32

Palatul sub 'minciuna academismului

DacA, sub vilorul mesinisrnului, toate mijloecele [olosite astll.zi s-er prAbu~i, n -er mai rAmine nimic din palatul de pinA acum. De altfel, peletul ultimelor decenii. produs al Academiilcr. a intinat ingrozitor semnihcatia acestei nctiuni. Palatul nu mai era dedt imaginea unei pretentii imunde. Palatul era nedemn de orice spirit sAn!tos. de orice sufiet curat. Palatul nu mai era declt 0 tccena etriceta in care misuneu viermii. Noi, oamenii epocii mesiniete, nu mai puteam mistui 0 mincare atit de aproape de descompunere. Acedemiile ne-au dus la aceeeta alegere, atit de absolutif. in urmlrile ei: a hothi intre tcate maretele traditii, atit de pure. din cimpii]e caste din lle-de-France, ~i minciunile care se lAfAiau in inima marilcr erase, acoperind cu ° maeca lnselarcere inatitutiile - fara Indoiala sAnlitoase - ale epoeii moderne... 0 meeca de piatra absolut inutila, montatA (iuPd ce coso [usese terminaiii. Apci un eccperie dinrr-c ~arpanlll. de lemn pus! peste betonul armat care incununase

102

deja eonstructie. Apci erdezie ,i lucerne de zinc acoperite cu omarnentele pe care Ie fcloseeu regii - dar executete in piatrA _ pe vrernea cind retiuni de stat [e cereau sa irnpuni. taranilor. Si pentru a incununa total, domuri, adjpceturi pentru sobcleni seu arhive vechi, dod tccmei aceastl parte a ccnstructiei r+cea mai Irumcesa. situat! la in3.ltime. in plin aero deperte de zgomot ~i de pra], ar 6 putut fi 0 gr!din!. Intr-un cuvint, credite iresite, bani eruncati pe [ereestra pentru paradif.. Adevarul este cA arhitectura nu mai este declt 0 rnodz, 0 expresie echemetica, o reprezentare line! farA nici un contact eu dteapta tnsutletire care i-a dat nastere altadata. Si iatA cea mai joenica stare a spiritului uman: falsul, pretentie. emfaza. Puterea era in miinile erhitectului, dar el n-a folosit-o. EI a acoperit locuinta cu zorzoane de palat. Dar locuinta n-a devenit palat.

F. P8. 53

In orice tara. Academia edura oameni fnzestreti cu cuncsrinre, admiratori ai unor lucruri trecute, cleeificetcri ai unor valori de altadata care au supravietuit detcrita Iortei lor vii. Se pune uneori intrebarea dad cercetarile lor istorice au ° utilitate absolut necesara. $i totusi, lecturile mele din tinerete. etente ~i ccndescendente, lmi dau certitudinea ca au feet ridicete mai curind trofee mediocre, e! au fost create glorii in parte diecutabile ~i c! a fost trecuta cu vederea 0 imenaa parte a cperelor ~mane emotionente ~i superioare. tnvAt!turile date au fast insuficiente, deca nu chiar gresite. Academia nu atrage viete, care este violentg. pasionata. nesatisfAcuU" nelini~tit!. inc!rcat! de dureri ,i bucurii. de fulger!ri ,i izbucniri de indoieli ~i certitudini - viete care nu e intotdeauna amabilll.. iar citeodatA chiar insclenta. eel putin daca Academia ar ramlne pesiva ,i e-ar multumi sil etebileesca fisierul mortilor, ajungind la mediocrul rezultat de a exprima 0 opinie mediocra asupra unor evenimente trecute. Dar Academia intervine, dicteeza ,i indrumA. Academia decemeaza medalii, premii, diplome. Astfel. printr-o nefericitli intelegere, Academia este conducatcerea, enirnetoeree, consilierul, arbitrul -\Ii expertui prezentului: calul ~i vizitiul au fost a~ezati 10 spatele trasurii. Academiile aint amiezile de ieri. Dar aiua de miine trebuie sa aibil un rMArit I

G. PI. 35-36

103

Existe pretutindeni bunlivoint.!i. Exista conAicte intre generatii.

Exista ciocnirea a douli moduri de gindire: gindirea premesinists, gindirea ma~inist8.

Exist! crepusculul ~i aurora. Amindoua sint inviiluite in ceatli; dar unul duce spre noapte iar cealalta spre lumina.

Atita timp cit exist! cinste, dezbaterile, luptele, confiictele sint utile ~i rcdnice.

Exist! tineretul care, prin saltul brusc al unei generetii, intoarce 0 pagina. Dar exista adesea batrini printre cei sub douazeci de ani, I?i tineri printre cei trecuti de patruzeci.

Existz 0 directie in vieta. [nainte sau Inapoi? A 0 descoperi in eepectele confuze ale evenimentelor contemporane, este 0 problem! care cere informare ~i mult sin~e rece.

C. "g. 38

Secolul al XIX-lea

Secolul al XIX-lea, al fierului, a fost un edevaret far indreptat spre vii tor.

o rupturli. atit de categories de treditiile \Ii obiceiurile constructive sau estetice trebuia sil. provcace 0 reecrie ecedemica: ne amintim de senzationalul manifest denumit ~ al intelectuelilor e din Paris, care cerea opriree constructiei turnului Eiffel.

Orice a-ar spune sau oriclt e-ar proresta, astlizi. eft \Ii ieri. arhitectura de fier ~i sticili. reprezint! 0 edevarata reveletie asupra pcsibilitatilor epccii. Betcnul annat se n;\~tea in Franta \Ii se dezvolta le inceput empiric; dar spre 1900 celculul d.ll devenea o $tiinta cxacta $i deschidea astle] 0 mare dezbatere eetetica. Reectii violente ; unii considerau cA este mai indicet sa subordoneze betonul armat Iormelor traditionale. Dar oameni ca de Baudot, ca Tony Garnier, ~i in special Auguste Perret l-au introdus definitiv in arhitectura. Auguste Perret era blestemat de ccnfretii sai, care ii contestau atunci pina ~i titlul de erhitect ...

Tn 40 de ani, betonul armat a devenit noua tehllica a con' etructiei in intreaga lume, fiind folosit atit in operele cele mai Indraanete - pcduri, uzine, beraje - cit ~i in cele trediticnele - palate sau locuinte. EI a intrat in arhitectura civilz, in slcjbe locuintei individuale, dar mai ales in cea a marelui imobil.

Perelel. in domeniul cailor [erate, at pacheboturilor sau altor nave, al automobilelor ;;i evicenelor, tehnicile constructive s-eu deavoltet eu 0 iutealli de neconceput, minuneta creatie a efortului unit al tuturor inventatorilor din intreege lume, concentrati asupra aceleiasi sarcini. Arhitectura e integrata in eceete prosrerne. Ea se inscrie in ele, se face cunoscutil., descoperind dintr-odat! orizonturi etralucitcere (eflcientli ~i urilitete). Arhitectura

107

e cuprinsa Intr-o multi me de lucruri noi, izbucneste ca 0 priml'ivara, rediind pe intregul glob.

[ncepind din a daua jumatete a secolului al XIX-lea consecintele nefeste ale primului masinism au deschis 0 discutie menil.J sA: fixeze un punet de vedere just, din care sa se poata gasi un echilibru Iavorabil intre om si rnasina. 0 deta ell adevarata nestere a industriei ~i ell instaurarea stapinirii masinii, oameoii s-au vazut reduei la mizerie ~i impinsi rara lndurere catre 0 viatll impotriva naturii. Decs in tumultul cuceririi industriale, rnasinile au [est intretinute ~i lngrijite ca niste zeite, cemenii, dimpctnva, au [est 11I:5ali in voia valurilor.

Seccl el aburilor, dcci el dirbunilor, secol negru. Tarile se acopereau de uzin~ .~i lccuinte. Locuinta era echipata in grabil, cu nepasare. Ccnditia umana fu ccbcrtta atit de joe incit simptomele unei revclutii iabucnirs pretutindeni: prcfeti de valori diferite prcclams marile reforme fundamentale, singurele cepabile sa lnzest.reze c!l armonie 0 civilizatie ,nascut8 din masinism.

Fu deechisa chier ~I dezbaterea estenca.

C.litrc 1900 eparu schisms erhitecturals din care s-a nascut (l nouveau style », ~ modern eryle e.

Y,nccpin? cu 1850, 0 predica cu adevarat eupericers, cea a lUI Ruskin, cerea 0 noua stare de constiinta, care sa ia in grija sa destinul civilizetiei mesiniste. Art~le luau cuvintul ~j in special, cea carc-era eel mai strins legata de persoana umena: arhitectura. Fastul ccpilsresc, costisitor ~i demoralizant al erhirecturilor oficiele, fu p.il.r.llsitj lncepu studieree locuintei oamenilor n_?i - a celor s!r~ani _ca si a celor bogati., [ar in locuinta incepu sa se acorde etenue ~l cbiectelcr. tovar~1 de viata. Era un nou punet de vedere. Pentru a scutura povara artificiilor mostenite de secole, oamenii se edtncira in studieree ~i descoperirea naturii. a intreaga generetie se consacra acestui studiu. Dar in mod inevitebil, problema a trebuit pus! pc adevareta ei bezs, care nu era de ordin estetic. cide ordin economic ~i social. Modul de a ocupa teriroriul ~I rat~unea de a fi sau a nu fi a ccnstructiei.

disc~~i;a tg:~;a:~:~icd'd!ri~sa~iz:i~~osa:ie~~~i~ebeu::%STnu1:

in,te., urbanism ~i erbitectura, doua discipline solidere, vor constrtur dill no~ eceasta ~tijnta cu trei dimensiuni prin care oamenii vor Ii repusr «in conditii/e de trai cele mai !avorflbile, atit /izice ctt # emofionale I).

N. Pi, 37-38

108

Secclul el XfXelee a deschis 0 erli. de calcul, de ~tiinta experimental! ~i aplicata.

Acum 0 suta de ani. prima locomotive trli.gea un tren pe 0 cele Ierata dueind de la un eras [a altul: ea schimba durata legaturilor ~i a rransporturilcr. aducind 0 viteza care evea sa creasc! f.il.ra lncetare, emplificlndu-si efectele asupra tuturor activitatilor umane.

Timp de milenii, aceste ectivitati {usesera echilibrate pe baza celor 4 km pe ora ai mersulai omului, calului sau bcului. De azi inainte, acestui ritm i se opune ce] de 50-100 km pe ora realizat de vehicule pe autostrgzi sau de nave; ori cel de 300 sau 500 km pe ora e] avioanelor; in sfir~it. vitezele nelimitate ale telegrafului, telefonului, radioului.

Ccnsecintele n-au intirziat sa. se arare: 0 intensa egitetie a pus stapinire pe oameni ~i pe gindurile lor.,. Un ritm nou, care dietruge practici seculare ~i creeza noi atirudini.

Treditiile Iamiliele au fost zguduite ~i de asemenea raperturile sociale.

N. n. 32

T ehnica ~i poezie

, Tehnieile au largit domeniul poeziei, de nu i-au ingustat crizonturile. ~u au ucis epatiile, nu au inchis poetii in Bastilia. Prin precrzia instrumentelor de masur!. ele au deschis fantastic spatiile in fate .noastra si c!l ~rmare, visul: lumile stelere ~i pro[unzimile ementcere ale vretu pe pamintu] nostru. Vis, poezie, IZvorasc in fiecare minut din ecest progres tehnic.

. .. Punctul de vedere tehnic nu este opus punctului de vedere spiritual; unul esre materia prima, in timp ce celalalt este maestru!' Unul DU traie~te filrl cclalelt.

Materie prima inerta, tehnice constituie in primul rind suma tuturor inventiilcr nevinovate, spontane, ingenue ~i fMIl legatur! lntre ele, nascute din intimplare sau in labcratoere: apoi, ea este mersul fiira limite sprc un tel de asemenea fli.rii limite, ~e duce la rezultate neaeteptete, cttecdata rsscolitoare. Nu exist! mventii rnici sau mari , erista clear consecinje mici sau mari; praiul de pU!jcii ~i imprimeria au fost euficiente pentru a intoarce una din marile pagini ale istoriei umane.

T ehnica nu este entagonista spiritualului. Ee este una din Icrrnele sale cele rnai ascutite , cea legatl de absolutul ratione-

109

mentului, de deductiile logice ~i de fatalitatile matematice sau gecmetrice. Spiritualul ccupa 0 poaitie mai independents fata de [apte, experiente sau materie.

T oate pcsibilitatile tehnicilor ~i toate valori]e spirituale, dispuse in evantei, ccerente, unite ~i pornind toate din singurul ccntru care ne prcccupa: omul - omul corporal ~i ernul spiritual (ginditorul ca ~i sensibilul), iata cum ar fi de dorit sa ~e ias! dintr-un conflict absurd al punctelor de vedere intre tehmc ~i spiritual.

N. Pi, 22~28

• Tehmca # eon~liin/d sint eele douli ptrghij ale arhitecturii pI! care se sprijind arta de a consirui,»

Dad{ printr-une din laturile sale orice arbitecturs particips la [encmenele de rceisrenta a meterielelcr, printr-alta ea este imperios tributera unui fenomen de ordin vizual: pleetice. «[oc savant. cored $i mognijic al/orme/or reunite sub lumina. , .~ Tn cursul secolclcr al XIX~lea si al XX-lea, artele pleetice [pictura ~i sculpture) si-eu revizuit rnodurile lor de expresie,

eflate intr-o totalli degenerare. Trei generatjj s-au contopit. Unul dupa altul aparura impresionismul, /auvismul si cubismul (in rreecat he spus, trebuie 54 cbeervam ca toate ccle trei calificetive - date ecestor eforturi de catre adversarii lor - fur! tot atitea invective].

Abia dup! raaboiul din 1914-18. generatja de erhitecti inarmat! cu ncile tehniei, lua cu edevaret contact cu noile inventii plestice.

Betonul armet. fierul si stida gasir! atunci baza fundamental! a esteticii lor.

o mare epoca a inceput ...

o mare epoca a inceput. Exista. un spirit nou. Exist! numeroase opere create intr-un spirit nou; ele se intilnesc mei ales in pro' ductia industrials. Arhitectura se sufocs in prscticisrn.

(I Stilurile ~ sint 0 minciuna.

Stilul constituie 0 unitate de principiu care anima. toete operele unei epoci ~i care rezulta dintr-un spirit bine definit.

Epcce ncastra i~i hxeaza in fiecere zi stilul.

Din nefericire, ochii ncstri nu stiu Inca sii.-l deceebeesce.

110

N. Pi, 38

Ochi care nu vad ••.

Viata moderna", ei-e CT:at ,obiectele,: costumul, stiloul, rnesioa de scris, telefonul, admirabilele mobile de birou, eristalul de Saint Gobam ~l vallZele 'I: Innovation t, lama Gllet~e ~I, prpa englezeasc!. pal.!iria melon ~i limuzina '. p~chebotul ~l avicnu].

Epoca noastra i~i creeezz in Eecere ZI stilul. £1 este sub ochii nostri.

Ochi care nu vad.

A. Pi, 67. 71

o noua neliniste ne hartu!e~te. pe ,noi cei din bnrina Europ~, Masine ne-e prorectat cu viclenta '; intr-un ntl!, fulgerstor. m eel mai intens eveniment geometric care a exrstet.

Dupa ce am gemut sub apasarea. sa. astazi ne indreptam : am Intelee ca intriim lntr-o noua fa~ ~I cil. urmeaz!. s! lie s,cnsa

o noUl'!. paginil: a istoriei. Ne-e cuprms 0 mar!! ~motle;.o pU;ltate,

o rigoare, 0 preciaie de neconceput pin! len ne disciplineeza cu srrasnicic actiunile, infati~indu -ne un specracol p\l~. nglfros. exact, pentru care nu sintem inca pregll.tltl. Penlru cine ene sa

eprecieze, toate legaturile cu trecutul a~ {est rupte. •

Cind s-a nascut secolul masmu, 0 ccelitie II su/lelelor a mce,rcat sa se opunll: crucieda ruskiniana: a fost un paradox inli~u~ltor.

Cind, dupa razboi, ncile generetii au lnteles evenimcntul ma~inll. 0 presimtire a viitorului a ilurninat sujletelene-a ap!rut drumul spre care ne duceeu urrnarile ecesun evemrnent. Zece ani mai tirziu, aceast! form! exploziva a hot!ririi determine .un curent spiritual: constructivismul, cuv,in,t eel punn .opnrmst.

, .. Se insteura 0 mcda: constructivismul. Unde incepe ~l unde sfirseete sensu] acestui cuvint vag? Este vag deoarece ccntine prea mult. El nu delimiteeza 0 estetics sau 0 cetegorse a productiei umane. tn realitate, este un cuvint care ~paJ1lne peihclogiei istoriei, un cuvint generator: el vree sit msemne optimism,

F. Pi. 18

Sintem tntr-c epoca de conetructie ~i de readaptare la noi conditii ecciele ~i econorruce. II!- arhit~cturli. vecbile baze conetructive sint moarte. Adevarurile erhitecturele nu vcr 6 regit~ site dectt atunci cind noi]e baze vor forma suportul logic a] oricarei maniteatari erhitecturele. Urmatcrii douii.zeci de ani

111

vor Ii. ccnsacrati crearii acestor baze. Epcca de mari probleme, de analiza ~i de experimentare; de esemenea. epoca de mari rastumari estetice, de elabcrare a unei noi estetici.

A. pg. 4

Nimeni nu neag! asth; estetica pe care 0 degajll creetiile induetriei moderne. Din ce in ce mai mult ccnstructiile ~i rnesinile capAt! prcpcrtii, jocuri de volume ~i de materiale ce transforma multe dintre ele in edevarete opere de arta. Oamenii superiori care Icrmeeza lumea industriei ~i a intreprinderilor ~i care trRiesc, prin urmare, in aceasta atmosfera bJ:rbateasca in care sint create opere de 0 incontestabila [rumuseje, i~i inchipuie cil. sint [oerte departe de orice activitatc eetetica. Ei gresesc, deoarece ei lac parte dinlrc cei mai aciioi creaicri ai esielicii COIl~ temporane. Nici artii?tii ~i nici cei din industrie nu-si dau seems de aceaste. Dar etilul unei epoci se gase~te toemai in productie gencrala i?i nu - asa cum se crede de obicei - in citeva produse ornamcntale, simple zorzoane care etlnjenesc sistemul spiritual. singurul capabil sa creeze elementele unui sti!.

Sccice nu constituie srilul Louis XIV i?i nici lotusul, eel

cgiptean.

(Din pr"W,...,."ul millei .L'£.pri. Na_~' NT. I, <><I_b .... 19ZO)

A. Pg. 69 . .. Mesinismul - fenomen nou in istoria umana - a dat nestere unui spirit nou. Fiecare epees ii?i creeeza arhitectura sa, care este imaginea limpede a unui sistem de gindire.

Arhitectii traieec inca in lirnitele lectiilor din i?Coalll.. ignorind noile rnetode de constructie .. , Dar constructorii pacbebcturilor, indrazneti i?i savanti. realizeaza palate pe linga care catedrelele par rnititele; i?i ei Ie lanseeza la ap4!

A. pg. 69-71 In toete domeniile industriei au fost puse probleme noi ~i a [est creat un utilaj cepabil sa [e rezclve. Deca iudeci [encmenul fata de trecut, aici s-a petrecut 0 revolutie.

In ccnerructie s-a inceput prcductia industriela a pieselor de eerie: pentru a satislace noi necesitati cconomice au fost

112

create elemente de detaliu ~i elemente de ansamblu; e-au obtinut realiziiri condudente. Fata de trecut, eici a-a petreeut 0 revolutie in metodele ~i in arnploarea tntreprinderilor.

[n timp ce istcria arhitccturii a evoluat Incet de-a lungul secclelor. stabilindu-si sistemele structurale si de decor. in 50 de ani herul ~i cirnentul au adunat cunosrinte ce dovedesc 0 mare for~ conetructiva ~i 0 rasturnare a regulilcr arhitecturale. Fata de trecut, ccnstetzm d. (I stilurile e nu rnai exista pentru noi i?i ci n fost elaborat un stil al epocii, aici s-a petrecut 0 revolutie.

Constient sau inccnstient, spiritele au luat cuncetinta de eceste evenimente ; ccnstient sau inccnstient. a-au ngacut nevoi.

Mecanismul social. prciund tulburat, oscileeza intre 0 lmbunatatire de impcrrenta istoric!1 si 0 cetestrcfa.

Instinctul primordial a] oricarei fiinte este de a-si asigura un edaoost. Diferitele clase active ale eocietatii, atit muncitorul, cit fi intelectualul, nu au un edapost potrivit.

A. pg. 227

Revolutia arhitecturali'i infi'iptuiti'i

Revolutia arnitecturald in/dptuitd i# o/erd resursele pentru uTba~ nisarea ora~lor cOlltemporane.

... Cucerirea inaltimii pcerta in sine sclutia problemelot eeentiale ridieate de urbenieerea craselcr modeme, edica: restabilirea pcaibila a e conditdlor naturii ~ [scare, spatia, verdeeta): separarea pietonului i?i a automobilului; dispozitivele denumite 'preiungirile locuinlei» ce dau noi perspective puericulturii si eugeniei i?i of era noi moduri de viata atit adclescentilor cit i?1 adultilor. Totul permitind tocmai irnsginerea, ccnstituirea ~i realizarea unui utilaj social contemporan, devenind expresie ermcnicesa a unci civilizetii masiniete dotate in silreit - dupa un secol de dezvoltare - cu echipemente conforme propriei sale naturi, ~i. dupa 0 perioada sumbra, repunind omul in supremetia ~i demnitatea sa.

T oemai aceesta revclutie tebnica infB.ptuitll. deschide celee renesterii arhitecturale din epoea ncestra, cepebila sa duea in curind la un statut omogen al spatiului conslruit.

N. PI. 35-36

Daca n-er Ii. fost actualul razboi (certee eete scrisa in 1943, n.tr.] experimental arhitecturel ar fi devenit universal. Ar f

113

8phut cerecterietici specifice, nsecute din embiante si cbiceiuri care constituie - prin insll~i unitatea ecestei arte reinnoiteexpresia unei societati purtind in sine elemente comune pri ~ mordiale.

Noi traim chiar in miezul evenimentelcr ~i de aceea le vedem deformat. Nu [e putem milsura. T rebuie sa 6 calatorit ~i cornparat mult pentru a~tl putea da seama de sensul evolutiei, de intensitetea ei,. de pcsibilitatile ~i perspectivele ei imediate, de unerurrutatea er.

Pentru a 0 minimaliza, dusrnanii noii arhitecturi au cali6cat-o drept ~ intemotionola s. Ei au recunoscut astfe! d. s-a realizat 0 unitate atit in rindul constructorilor cit !ili al beneficierilor din toate tarile. sub toete latitudinile. Este tocmai motivul pentru care 0 acuza, dlnd acestui celificetiv un sens pejcrativ: in acest mod ei satisfac spiritul de reactie ei de teems care a cuprins pe cei .slab! in fata. revlir~~rii din eceeeta epees de mutatii. [n marea sa rstorre a erhirecturii Space, Time, Architecfl1Te and City Plannin~, Siegfried Giedeon aerie: I( Pentru prima cera de la beroc, erhitecture de ast!zi are un stil. dar un stil suficient de larg pentru a de fiedirei regiuni sau tari posibilitatea sa se exprjme, dad: eete capabila, intr-un limbaj prcpriu >.I.

N. PR. 37 Caracteristicile stilului contemporan

Un stil contemporan exist! deci. Care sint cerecteristicile sale) l. (Isetura independents de otel sau de beton armat: prim~ carectensnca a stilului de aZI va fi usurinta.

2. Folcsiree peretelui de eticla transperenta sau translucida: cerecteristica va fi: iumind si claritate ...

3. Calculul exact al rezietentei otelului ~i betcnului armat va valorifica economia in lntelesul sau eel mai inah.

4. Noile planuri asigura 0 buna circuletie, 0 dietributie sanii~ tceea, metoda ~i ordine, facind din ensemblul unui edificiu 0 a~evarat! bio~ogie (o~tura porta~t~. spatii aerate ~i luminete, elimentare prm cenalizere, cu Ie utilitiill )} ebundente - apa, gaz, electncitate, teletcn, evecuare, Incalaire, ventilatie etc. - dind sentimentul ejiden/ei.

5. Preeente eimfcnica, armcnicess ~j Iunctionala a atitor noi conditii introduse in ccnerructie confers cperei un carecter inccntcstabil de conciziune ~i exacfifafe.

114

6. Liniaritetea decurge din mijloecele puse in operA. Unghiul drept domina. Necesitatile de satislacut: pentru a locui ,i a lucra, camerele sau tncaperile rectangulare pot fi inf!ptuite spontan de rehnica betcnului armat (stilpi, grinai, bclti plate, ccrpuri de umplutura etc.}: de cind au fost parasite vutele care realizau la inceputurile betonului armat incastrarea stilpului ~i a grinzilor. atitudinea ortogonallJ a suprafetei de beton ermet a devenit evidenta, in pl1rifate ~i reditudine.

7. Deprinderile vizua]e sint reinnoite: subasmentcle masive de piatr!, altiidata necesere, sint parasite cu hotsrfre: pilele puternice de piatrs sau caramidii, zidurile a carer grosime era dictata de [unctiunea pcrtanta. tcti acesti factori primordiali ei senzatiei plastice ~i detectori ai unci celitati emotionale specifice, sint ast!zi depa~iti de stilpii de beton sau de fier, zvelti !ili distenteti. [n momentul aparitiei lor se credee di ei nu vat putea da nicicdeta senzatia de a puria, nu vor putea linisti tndeeiune pe privitor. Anii au trecut, a venit obisnuinte ~i a upllrut eleganta, element esential al stilului de azi.

8. Acopcrisul teresa cu scurgerea epelor Ia interior este aceperirea normala, impermeebila ~i fitr! rise. mai ales deca se planteeza 0 gradinii care sa puna betonul ~i fierul la edapcet de efectele atit de primeidiceee ale dilatiirii.

... lata cum areta aceasta arhitectur! revolutionara care este pusa in elujba urbanismului. Acesta, prin natura programelor sale. va ectione considerebil asupra vclurnului, dispozitiei, reper-

!it~ced!le~::~~rorc:~:r~!il~;~;:~iil~~n~r~le.faPt, instrumentul

N. pg. 39-42

Seria ~i standardul

LUCTI1I in sene cere [olosirea standorde/oT. Standardul duce la per!er:.lil1ne.

Deca se hotara~te executerea a 100000 de exemplere dintr-un cbiect, acest cbiect este studiat indeaproape. EI va trebui s! raspunda le 100. I 000 de nevoi, care sint nevcile a IDa. a I 000. a 100000 de indivizi. Dace sint setiefacute nevoile a IDa 000 de indivizi, se poete aIirma cd au lost satiefacute constantele umane, cli a fost creatii 0 fiinta care este asemeni unui fiu al cmului. Arta nu poate avea alta baza decit profunda setisiecere a ncvoilor umene.

115

Ce este oare ehceva [olclorul, care dainuie de-a [ungu] veecurilor, declt 0 punere la punct la seara umana a unor sentimente profund unenime, exprimate in forme are acticneeza co adevarat universal asupra tuturor fiintelcr umane?

Atunci cind 100 000 de fiinte iii-au formulat 0 judeceta asupra

~~:I%~i sr;r~I~~-:, a~!~s a:e:te~~L~e:l.e~~:~J!rd~t~:~!I~Jup~:d~:

de selecjie.

Dar de standard este legatll. iii 0 alta cauza a perenitatii iii 0 alta eursa de Irumusete.

Cind se lixeaz1l. un standard. se of era solutia economicd prin excelenta, se giise~te punctul exact iii nu aproximativ. Punctul exact, exactitatca: iata ccnditia [rumusetii. Frumusetea este formata din raporturi emoticnale: nu se pot pune in report dech cantilli.ti exacte. Eccnomie este ccnditie de bazlS a [rumusetii. Economia in intelesul eel mai lnalr.

Or. econcmia, in intelesul eel rnai brut al euvintului, ccnditioneazii Iebricetie in eerie. Cind se executa 0 piesa unica, putin interesecza excesul de material, excesul de efort, excesul de timp. Multiplicere cu 1'00000. aceste excese devin pur iii simple [mposibile. Atunei economia bruts, materiela, devine economie in intelesul eel mci lnnlt.

Acest secol ni se infatiiieaz! beget in perspective pentru eli. legea economiei sl1l. la baza tuturor ectiunilor noastre. Pentru d masine - care este 0 [etalitate le fel de inevitabila iii de rascclitoare ca un catadism - ne afera mijloacele de a realiza in puritale, ccncepte pure .

. . Sufletul omenesc care taic firul in patru ~i se agatll. de amintin, care trernura in fate incertitudinii de miine, nu urrneeza dedt cu intirziere salturile irnpetuoese ale spiritului. EI se teme, se indoie~te.

Tn timp ce noi investig!m dcmenii noi ~i imense cu celculele iii mesinile ncestre care ne indrumil: iii ne imping cu putere ~i violenja, sufletul nostru arunca in urmii 0 privirc de regret.

Or, 0 ncua stare de lucrur i este eici, irnplacabila.

116

5li vma staree de spirit noUa care va lumina de bucurie munca naastr! !

Aceast! stare de spirit se instaureaz! incetu] cu Incetul. Marea crid a epocii ccntemporane i~i are originee in disputa care s-a nAscul intre 0 stare ncua de lucruri si 0 stare de spirit intin.ial! in practle] ~i credinte invechite.

T otuei, semne eigure ne ant! c! in Iete noilor faptc c4patam un suRet nou ~i mergern spre armanie ; eceste semne sint limpezi: moertea artelor decorative, ridicerea unei arle purificate, intense. concentmte, de 0 inaltil capacitate poetic! {picture moderns, eubismul este primu1 martcr): incetul cu incetul, eentierele de eonstructii se vcr industrializa j introducerea masinilor in constructie va duce la stabilirea elemenlelor-lip .. insusi planul [ocuintei se va trensfcrma, 0 economie ncua va dcmni, elementele lip vor educe unitatea de detaliu iar unitatea de detaliu este 0 conditie indispensebila a Irumusetii arhitecturale. Oresele vor pierclc atune] aspectul haotic care [e desfigureezs estaai. Ordinee VII domni iii traseele noilor etrszi. mai largi, mai bogete in solutii arhitecturale, vor oferi ochilor ncstri spectacole marete.

Gralie masinii, gretie tipulci, gratie selectiei, gratie stenderdului, un slil se va afirrna. Din nou ve domni acee ordine pe care poetul a ceuta inapoi, in epocile trecute. Poetul sa priveaeca inainte ; tintnd in min.§. 0 sfera de otel ~Iefuit - sirnbol al perfectiunii de azi lnainte reeliaebils - s! indemne la ordine, s4 educa in noua ordine a lucrurilcr spiritul eau doritcr de armonie. Raporturi noi se vor stabili: stilul epocii noastre.

E. PRo 78

Arhitecturn actioneeza asupre standardelor. Stendardele sint crobleme de logicS, de analiz3, de studiu minutios. Siandardele se stabilesc pe baza unei probleme bine puse. Arhitecturaeste inventie p\astidi, este speculetie intelectualg, este metemetica supericera.

Arhitectura esle 0 aria [carte demns.

Standerdul, impus de legea eelectiei, constituie 0 neceeirate economidi iii sociala. Armonia este 0 stare de ccncordenta cu normele universului nostru. Frumusetea, creetic specific umana, domina; ea repreainta ecel surplus neccser numai celor sensibili.

A. PRo 115

Trebuie sa tindem care etebilirea standardelor pcntru a infrunta problema perlectiunii. Parthenonul este un produs al

1li

eelectiei aplicate la un standard. Inca inainte cu un seccl, templul grec era organizat in toate elementele sale.

A stabili un standard tneemneezs a epuiza toate posibilitiltile practice ~i rationale, a ajunge la un tip recunoscut conform [unctiunilcr, cu rendament maxim, cu folosirea a minimum de rnijloace, mencpera ~i materiele, cuvinte, forme, culori. sunete.

Experimentarea fixeaza definitiv standardul.

T oti camenii au acelasi organism, aceleasi functioni. T cti oamenii au eceleesi nevoi.

In eceesta epoca de ~tiintA, de lupta: ~i de drama, in care individul eete zguduit Cll violentiI in fiecare ora, Parthencnul ne apare ca 0 opera vie, plina de mari sonoritati.

Ansamblul elementelor sale fiira cusur, da masura a ceca ce omul, absorbit in rezolverea unei probleme definitive, poate atinge ca ccrfectiune ...

Lui Phidias i-ar fi placut sa traiasca in eceasta epoca de standarde. EI ur fi edmis pcsibilitetee, certitudinea uuei reusite. EI ar f repetat curind experienta Parthenonului.

A. PR. 101

A. PI. 108

LOCUINTA LA CARTHAGE (1928)

'Locuinla art doua Ie/uri. Eslt mai inlii o ma~ini de locuit. adicd 0 ~ dtSlinald Jd nt dta un ajulor e/idtmt pmtru rapidi. IOle Ii tractitale in muned. 0 mtl#ntI promptd Ji indaloritoort pentru $(lti,jactrea triJtn/elor corpu/ui: coriforl. Dar mai !'.$It. apoi. llJaj/ uti/ ptmlru meditejie ~i fn 4ir~it: .tocu~ undc cxi~t6 Irumusetea, cere aduct spm/utul CD/mul indisptn,abilt.

6

LOCUINTA OAMENILOR:

UN RECEPT ACOL DE LUMINA

119