Manualul tehnic

AMVIC ®

Bucureºti
2006
Prefaþã

Cofrajele modulare termoizolante din polistiren ignifugat, sistem AMVIC® (ICF-insulated

concrete forms) sunt de cea mai înaltã calitate, cele mai inovatoare ºi adaptabile cofraje
disponibile la ora actualã pe piaþã. Preþurile competitive, distribuþia extinsã a produselor ºi
suportul tehnic excelent sunt combinate pentru a furniza clienþilor noºtri o abordare simplã a unui
produs final superior la un cost de instalare mai mic decât al altor sisteme asemãnãtoare.

Dacã una din întrebãrile AMVIC este marcã înregistratã la OFICIUL DE

dumneavoastrã nu are rãspunsul în STAT PENTRU INVENÞII ªI MÃRCI cu numãrul
acest manual, vã rugãm sã asistaþi de depozit M 2005 10469 pentru clasa de produse
la unul dintre seminarele de Cl:19: Materiale de construcþie nemetalice (cofraje
pregãtire Amvic (verificaþi în zona din polistiren)
dumneavoastrã pentru programare)
sau contactaþi-ne ºi personalul
nostru va rãspunde competent la
întrebãrile dumneavoastrã. La Amvic, ne mândrim sã oferim clienþilor noºtri un nivel excepþional
de servicii.

Suport Tehnic

Vã rugãm sã ne contactaþi pentru orice nelãmurire sau orice informaþie care e inclusã în acest
manual sau dacã aveþi nevoie de altã asistenþã tehnicã.

Suport tehnic
Tel: 021 493 23 27-30
Fax: 021 493 23 26
email: contact@amvic.ro
Site-ul Amvic www.amvic.ro

Site-ul Amvic este actualizat cu regularitate cu cele mai noi informaþii incluzând rapoartele
testelor, buletinele tehnice ºi rapoartele de evaluare. Acest manual tehnic este prezent pe site.
Mulþumire

Societatea Comercialã AMVIC S.R.L. vrea sã mulþumeascã celor care au participat la redactarea
acestui manual în limba românã.

Mulþumiri speciale pentru:

prof. univ. dr. ing Mihai VOICULESCU ec. Marin CRUÞESCU coordonare
consultant de specialitate lucrare

prof. univ. dr. ing Gheorghe OPREA Dan Alexandru COSTACHE traducere
consultant de specialitate manual tehnic

conf. univ. dr. ing. Nicolaie COSTACHE ec. Aurelia GRIGORESCU corecturã
consultant

Lucrarea se bazeazã pe traducerea -Technical Manual AMVIC- ºi pe experienþa producãtorilor

ºi utilizatorilor sistemului de realizare a construcþiilor cu folosirea cofrajelor modulare
termoizolante din polistiren expandat ignifugat, sistem AMVIC® (ICF-insulated concrete forms)
Neasumarea responsabilitãþii

Acest document are doar scop informativ. Informaþiile prezente în acest document reprezintã
abordarea curentã a Amvic asupra problemelor discutate la data publicãrii. Opiniile exprimate
nu trebuie sã fie interpretate ca fiind un angajament din partea Amvic. Informaþiile cuprinse în
acest manual nu pot înlocui reglementãrile tehnice în vigoare din domeniu.

Acest manual are mai mult rolul de a suplimenta cunoºtinþele profesionale. Toate structurile
construite cu “Sistemul de Construcþie Amvic” trebuie sã fie proiectate ºi realizate în
conformitate cu reglementãrile ºi normele de costrucþie în vigoare de cãtre un inginer proiectant
autorizat. În toate cazurile, reglementãrile ºi normele de proiectare ºi construcþie din domeniu
sunt prioritare acestui manual.

INFORMAÞIILE CONÞINUTE ÎN ACEST DOCUMENT SUNT FURNIZATE CA

ÎNDRUMARE, FÃRÃ SÃ SE SUBSTITUIE, SUB NICI-O FORMÃ,
REGLEMENTÃRILOR ÎN VIGOARE DIN DOMENIU.
CUPRINS

Partea 1 - Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12

Partea 2 - Produse Amvic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

2.1 - Produse ICF Amvic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

Partea 3 - Unelte, materiale ºi accesorii necesare realizãrii construcþiilor în sistem AMVIC

.................................................................. 19
3.1 - Unelte pentru instalarea cofrajelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
3.2 - Unelte pentru turnarea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
3.3 - Unelte pentru pregãtirea traseelor utilitãþilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
3.4 - Lista materialelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

Partea 4 - Prezentarea generalã a construcþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21

Partea 5 - Golurile pentru ferestre ºi uºi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27

5.1 Cadrele pentru ferestre ºi uºi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
5.2 - Cadre de lemn . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
5.2.1 - Alegerea lemnului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
5.2.2 - Construirea cadrelor de lemn . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

Partea 6 - Armãtura de OB pentru pereþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

6.1 - Prezentare generalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
6.2 - Condiþiile de bazã ale proiectului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
6.3 - Scopul barelor de armare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
6.4 - Armãtura orizontalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
6.5 - Armãtura verticalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
6.6 - Armãtura pentru golurile din pereþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
6.7 - Petrecerea (suprapunerea) barelor de OB pentru armare . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
6.7.1 - Tipuri de îmbinari prin petrecere (suprapunere) . . . . . . . . . . . . . . . . 31
6.7.2 - Cerinþe minime pentru lungimea îmbinãrii prin suprapunere . . . . . . 32
6.8 - Îmbinãri prin petrecere (suprapunere) a barelor de OB pentru nivelurile superioare
realizate prin turnarea succesivã a betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
6.9 - Proiectarea armãturii de oþel beton pentru pereþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
6.10 - Lucrãrile de armare a betonului ºi mãsurilede protecþia muncii . . . . . . . . . . . 34

Partea 7 - Pregãtirea fundaþiei ºi a plãcii la nivel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36

7.0 - Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
7.1 - Plasarea mustãþilor de petrecere în fundaþie sau placa la nivel . . . . . . . . . . . . . 37
7.2 - Nivelarea fundaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
7.3 - Trasaþi conturul pereþilor conform proiectului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
7.3.1 - Trasarea conturului de aºezare a peretelui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
7.3.2 - Marcarea Ferestrelor / Uºilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
7.3.3 - Trasarea dimensiunilor golurilor brute . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41

Pagina 5 din 183

Partea 8 - Procesul de instalare a ICF-urilor AMVIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
8.1 - Prezentare generalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
8.2 - Organizarea: poziþionarea materialelor ºi a uneltelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
8.3 - Planificarea lucrului: Determinarea înãlþimii peretelui ºi numãrul de rânduri de
cofraj per nivel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
8.3.1 - Construcþie cu un singur nivel sau cu mai multe niveluri . . . . . . . . . 45
8.4 - Aºezarea primului rând de cofraj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
8.5 - Aºezarea celui de-al doilea rând de cofraj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
8.6 - Verificarea planeitãþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
8.7 - Fixarea primului rând la fundaþie/placã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
8.8 - Aºezarea celui de-al treilea ºi a urmãtoarelor rânduri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
8.8.1 - Decuparea cofrajelor în jurul cadrelor pentru uºã . . . . . . . . . . . . . . . 55
8.8.1.1 - Intrãri ridicate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
8.8.2 - Decuparea cofrajelor în jurul cadrelor pentru ferestre . . . . . . . . . . . . 56
8.8.3 - Barele de oþel beton de armare în jurul deschiderilor din perete . . . . 56
8.8.4 - Plasarea rândului superior de cofraj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
8.8.5 - Instalarea barelor verticale de armare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
8.9 - Instalarea sistemului de aliniere ºi fixare a peretelui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
8.9.1 - Aplicaþii generale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60
8.9.2 - Distanþarea pentru sistemul de aliniere ºi fixare . . . . . . . . . . . . . . . . 62
8.10 - Pregãtirea cofrajelor pentru turnarea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
8.11 -Solidarizãri suplimentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
8.12 - Strãpungerile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
8.13 - Instalarea planºeului suspendat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
8.13.1- Grinzi instalate cu ºuruburi de ancorare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69
8.13.2 - Instalarea grinzilor cu conectori de grinzi Simpson Strong-Tie ICFLC
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
8.14 - Locaº (ºliþ) pentru grindã - Grinda de planºeu este legatã direct la peretele ICF
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76
8.15- Plãcile/planºeele cu plasã tip Buzãu, cãlãreþi ºi beton. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78
8.16 - Reglajele finale dinaintea turnãrii betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78

Partea 9 - Instalarea specialã a ICF-urilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80

9.1 - Prezentare generalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
9.2 Realizarea fundaþiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
9.3 - Construcþia colþurilor scurte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
9.3.1 - Colþuri scurte folosind cofraje de colþ de 90E cu o combinare a acestora
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
9.3.2 - Colþuri scurte folosind cofraje de colþ de 90E cu model neîntrerupt . 84
9.3.3 - Colþuri scurte fãcute folosind ICF Amvic drept . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
9.4 - Ziduri curbe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88
9.5 - Construcþia peretelui-T . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92
9.6 - Instalarea cãrãmizii aplicate standard . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95
9.7 - Marginile frontonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96
9.8 - Sistemul de planºeu prefabricate (miez gol) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97

Partea 10 - Elementele generale privind bazele betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99

Pagina 6 din 183

 10.1 - Prezentare generalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99
10.2 - Fundamentele betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99
10.2.1 - Compoziþia betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99
10.3 - Calitatea amestecului de beton . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
10.3.1 - Raportul apã/ciment (A/C) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
10.3.2 - Rezistenþa betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
10.3.3 - Lucrabilitatea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101
10.3.4 -Întãrirea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102
10.3.5 - Aer oclus (Micro goluri de aer) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
10.3.6 - Aerul antrenat (Macro goluri de aer) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
10.4 - Adausuri, aditivi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
10.5 - Specificaþii ale betonului pentru ICF Amvic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104

Partea 11 - Turnarea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106

11.1 - Prezentare generalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106
11.2 - Lista de verificãri preliminarã turnãrii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106
11.3 - Sfaturi de siguranþã pentru manevrarea ºi aºezarea betonului . . . . . . . . . . . 107
11.4 - Ritmul turnãrii betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108
11.5 - Metode ºi echipamente pentru turnarea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109
11.5.1 - Turnarea betonului cu pompa pentru beton . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111
11.5.2 - Dimensionarea echipei de lucrãtori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111
11.6 - Turnarea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111
11.7 - Controlul calitãþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114
11.7.1 - Tasarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114
11.7.2 - Rezistenþa la compresie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115
11.8 - Vibrarea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116
11.8.1 - Ce este vibrarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116
11.8.2 - Metode de vibrare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116
11.9 - Folosirea vibratoarelor pentru beton . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117
11.9.1 - Specificaþii recomandãri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117
11.9.2 - Îndrumãri pentru vibrarea betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118
11.10 - Terminarea turnãrii betonului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120
11.11 - Dupã turnare: Reverificaþi cã peretele a rãmas drept ºi în caz de nevoie ajustaþi
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120
11.12 - Pregãtirea pentru o “explozie” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120

Partea 12 - Protecþie sub nivelul solului împotriva umezelii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122

12.1 - Cerinþele reglementãrilor în construcþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122
12.1.1 - Protecþie contra umezelii ºi a apei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122
12.1.2 - Protecþie contra umezelii sau protecþie contra apei conform normelor de
construcþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122
12.1.3 - Sistemul de drenare al fundaþiei/subsolului cunform normativelor din
construcþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122
12.1.4 - Recomandãri pentru menþinerea unui subsol uscat . . . . . . . . . . . . 123
12.2 - Protecþia contra umezelii ºi protecþia contra apei pentru cofrajele Amvic . . 123
12.3 - Sisteme lichide de protecþie contra umezelii/protecþie contra apei . . . . . . . . 124
12.5 - Sisteme de memebranã cu crampone de protecþie contra umezelii/apei

Pagina 7 din 183

 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125
12.6 - Finisajul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126

Pertea 13 - Finisaje interioare ºi exterioare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128

13.1 - Gips-carton de interior . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128
13.2 - Stuc tradiþional (Exterior) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128
13.3 - EIFS (izolaþie exterioarã ºi sistem de finisaj) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130
13.4 - Aplicaþii de zidãrie ancoratã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132
13.5 - Faþetarea cu lemn, vinil ºi ciment fibrã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 133

Anexe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135

Anexa B - Proiectarea pereþilor modelaþi cu cofraje Amvic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135

B1.0 - Canada . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135
B1.1 - CCMC 13043-R . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135
B1.2 - Codul naþional de construcþie al Canadei 2005 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135
B1.2.1 - Aplicaþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135
B1.2.2 - Materiale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135
1. Beton . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135
2. Oþelul de armare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136
B.1.2.3 - Talpã ºi elevaþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136
B1.2.3.1 - Aplicaþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136
B1.2.3.2.- Dimensiunile minime ale fundaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . 136
B1.2.4 - Elevaþiile fundaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137
B1.2.4.1 Utilizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137
B.1.2.4.2 - Armãturã pentru pereþii de fundaþie drepþi izolanþi din beton
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138
Armãturã orizontalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138
Armãturã verticalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138
B1.2.5 - Pereþi de deasupra nivelului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140
B1.2.5.1 - Aplicaþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140
B1.2.5.2 - Grosimea pereþilor drepþi din beton cu cofraj modulat izolant
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140
B1.2.5.3 - Armãtura pentru pereþii drepþi din beton cu cofraj modulat
izolant . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140
Armãtura orizontalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140
Armãtura verticalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140
B1.2.5.4 - Deschideri în pereþi drepþi din ICF care nu sunt încãrcaþi cu
sarcinã suplimentarã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141
B1.2.5.5 - Buiandrugi peste golurile din pereþii drepþi ICF care sunt
încãrcaþi cu sarcinã suplimentarã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141
B1.2.5.6 - Încadrarea suportatã pe pereþii ICF drepþi . . . . . . . . . . . 141
B1.2.5.7 - Ancorarea încadrãrii acoperiºului la partea de sus a pereþilor
drepþi ICF . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142
B2.0 - SUA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142
B2.1 - Metoda prescriptivã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143
B2.1.1 - Competenþa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143

Pagina 8 din 183

 B2.1.2 - Specificaþiile materialului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144
B2.1.3 - Fundaþiile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 146
B2.1.3.1 - Conexiune Perete de fundaþie - Fundaþie . . . . . . . . . . . . 147
B2.1.4 - Cerinþele peretelui de fundaþie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147
B2.1.5 - Pereþi de deasupra nivelului fundaþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 153
Presiunile vântului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 153
Armãtura peretelui de deasupra . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156
Cerinþele seisimice ºi de vânt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156
Cerinþe de proiectare pentru golurile din pereþi date de solicitãrile
seismice ºi de vânt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156
B2.1.6 - Legarea planºeului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 161

Anexa C - Dimensiunile pereþilor modelaþi cu cofraje Amvic colþului . . . . . . . . . . . . . . . . 163

Dimensiunile pereþilor la unghi de 90E modelaþi cu cofraje Amvic de 90E de 10, 15, 20
ºi 25 cm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 164
Pereþi modelaþi cu cofraje Amvic de 45 E cu miezul de beton de 10, 15 ºi 20 cm . 169

Anexa D - Insectele ºi construcþii ICF . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171

D1.0 - Tipuri de insecte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171
D1.1 - Insecte ºi construcþii ICF . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172
D1.2 - Cerinþe de proiectare ºi spuma EPS sub nivel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 172
D1.2.1 - Codul rezidenþial internaþional 2003, controlul insectelor ºi protecþia
EPS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173
D2.0 - Protecþia contra insectelor ºi controlarea lor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174
D2.1 - Bariere fizice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174
D2.1.1 - Sistem de protecþie contra apei ºi barierã contra insectelor . . . . . 174
D2.1.2 - Tratamentul chimic al solului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174
D2.1.3 - Scut metalic contra insectelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174
D2.1.4 - Barierã fizicã din particule . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 175
D2.1.5 - Plasa contra insectelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 176
D2.2 - Eliminarea insectelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 176
D2.2.1 - Momeli pentru insecte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 176
D2.2.2 - Capcane pentru insecte cãrãuºi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 177
D2.3 - Mãsuri administative pe ºantier . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178
D2.4 - Recomandãri pentru controlul ºi prevenirea insectelor . . . . . . . . . . . . . . . . 178

Anexa E - Instalarea utilitãþilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 179

E1.0 - Strãpungeri în peretele ICF . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 179
E2.0 - Instalaþia electricã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 179
E2.1 - Panoul principal de intrare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 179
E2.2 - Cablarea electricã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 180
E2.3 - Conductele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 181
E2.4 - Doze electrice îngropate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 181
E2.4.1 - Ataºarea dozei electrice la perete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 182
E3.0 - Instalaþii tehnico-sanitare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 182

9
10
Dicþionar

EPS -polistiren expandabil, ignifugat

ICF -cofraj modular termoizolant din polistiren expandat ignifugat
ND -nedisponibil
Neopor -materie primã pentru cofraje AMVIC
OB -oþel beton
Plumwall Amvic -stâlp de susþinere sistem AMVIC
R -rezistenþã termicã
Styropor -materie primã pentru cofraje AMVIC
U -coeficient de transfer termic

11
 Partea 1 - Introducere

Cofraje modulare termoizolante din polistiren expandat ignifugat (EPS), sistem AMVIC® 1
(ICF-insulated concrete forms)

Cofrajele modulare termoizolante din polistiren expandat ignifugat, sistem AMVIC (ICF), sunt
structuri cu greutate redusã realizate folosind douã panouri de polistiren expandat ignifugat
având densitatea de 24 kg/m3 (1,5lbs/cu.ft ), grosimea fiecãrui panou de 6,35 cm (2½ inch) ºi
care sunt cuplate prin distanþieri din polipropilenã cu design unic ºi rezistenþã la impact. În
timpul construcþiei formele sunt aºezate una lângã/peste cealaltã (gen lego) apoi umplute cu
beton formând pereþi de susþinere durabili ºi solizi.

Cofrajele din poliestiren expandat, ignifugat (ICF) Amvic® combinã eficacitatea izolaþiei termice
a EPS cu masa ºi rezistenþa structuralã a unui perete de beton armat. De asemenea este o soluþie
“5 în 1" care are:
T rezistenþã;
T izolare termicã;
T barierã de vapori;
T bariera fonicã
T solidarizare pentru peretele de beton (drywall) ºi pereþii laterali termoizolanþi exteriori
din EPS.
într-un singur pas.

Pereþii construiþi cu cofraje Amvic au o rezistenþã la foc de pânã la 3 ore (pereþi de 15, 20 ºi 25
cm), o protecþie a transmisiei sunetului de minim 50 dB (unele montaje de pereþi depãºesc
aceastã valoare) ºi o valoare a izolãrii termice de sub 0,27 W/m2K.Izolarea specificata anterior
este uniforma pe tot peretele, inclusiv la colþuri, neexistând punþi termice. Combinând
performanþa valorii U a EPS-ului, efectele viabile ale masei calorice a betonului ºi rata redusã
a permeabilitãþii la aer, pereþii Amvic cu o izolaþie suplimentarã pot ajunge la o valoare de
izolare U sub 0,15 W/m2K (casã pasivã).

Recent, S.C.AMVIC S.R.L. BRAGADIRU, a introdus în fabricaþi cofraje dintr-un nou material,
NEOPOR, care asigurã un transfer termic U=0,22 W/m2K. Culoarea acestuia este gri închis.

1
AMVIC este marcã înregistratã pentru clasa de produse Cl:19: Materiale de construcþie nemetalice (cofraje din
polistiren) la OFICIUL DE STAT PENTRU INVENÞII ªI MÃRCI cu numãrul de depozit M 2005 10469

12
 Figura 1.2 - Produse ICF Amvic Figura 1.3 - Bloc reprezentativ
Amvic din STYROPOR

Distanþierii folosiþi la cofrajele Amvic eliminã nevoia legãrii armãturii din OB (oþel beton) de
mustãþile de petrecere de jos din OB ºi permit plasarea mai eficient a armãturii de OB pentru a
asigura o capacitate structuralã superioarã .

Distanþierii sunt prefabricaþi folosind

mai mult material brut decât produsele
competitoare permiþând o finisare
superioarã ºi o forþã de smulgere din
peretele uscat a ºuruburilor cu
autofiletare de 71 kg (142 lbs). Sunt de
asemenea distanþaþi la 152 mm (6 inch)
centraþi pe lungimea cofrajului pentru
blocurile de 152 mm (6 inch) ºi la 200
mm (8 inch) centraþi pe lungimea
cofrajului pentru blocurile de 200 mm
(8 inch) rezultând o rigiditate mare,
ceea ce þine pereþii drepþi ºi verticali în
Figura 1.1 - Bloc reprezentativ Amvic din NEOPOR
timpul montãrii lor ºi a turnãrii
betonului.

13
 Figura 1.4 - Bloc drept ICF Amvic reprezentativ 15,24 cm (6 inch)

Figura 1.5 - Secþiuni trensversale ale blocurilor ICF Amvic, dimensiunile sunt în cm.

Distanþierii Amvic unesc panourile EPS ºi au ca limita o talpã de 38 mm care este încastratã 16
mm (5/8 inch) sub suprafaþa exterioara a panourilor. Talpa are o înãlþime de 381 mm (15 inches)
în toate blocurile excepþie fãcând blocul de 254 mm (10 inches ) care are o talpã de 584 mm (23
inches). Când blocurile Amvic sunt aºezate unele peste celelalte, tãlpile formeazã o reþea
continua orizontalã ºi verticalã care se foloseºte la executarea finisãrilor interioare cum ar fi cu
ºuruburi autofiletate (gips carton) ºi exterioare cum ar fi stucaturi, perete lateral din lemn,
caramida aplicatã. (Pentru mai multe detalii vã rugãm sã consultaþi secþiunea de aplicaþii
interioare ºi exterioare din acest manual).

14
 Figura 1.6 -Vedere lateralã a blocului drept ICF Amvic care prezintã tãlpile distanþierilor

Blocurile ICF Amvic folosesc sistemul de conexiune nut ºi feder, dezvoltat de Amvic, care
prezintã scobituri mai adânci faþã de produsele concurente. Conexiunea se aflã la toate capetele,
blocului. De asemenea asigurã continuitatea prevenind orice miºcare sau scurgere de lapte de
ciment în timpul turnãrii betonului. Aceastã particularitate unicã permite ICF-ului Amvic sã fie
asamblat rapid, uºor ºi fãrã a fi nevoie de adezivi sau legãturi. Amvic este prietenos cu
utilizatorii, sistemul de instalare uºor, mãreºte eficacitatea la locul de muncã ºi productivitatea
muncitorilor, fapt care economiseºte timp ºi bani.

Figura 1.7 - Vedere laterala a blocului drept Amvic prezentând partea superioarã ºi cea
inferioara a sistemului de conexiune.

ICF-urile Amvic cunt disponibile într-o varietate de dimensiuni permiþând realizarea pereþilor
cu miezuri de beton (grosimi de diafragmã) de 100mm, 152mm, 200mm ºi 254 mm (4, 6, 8 or
10 inch). Formele drepte, colþuri de 90E, colþuri de 45E ºi formele curbe sunt disponibile într-o
gamã largã de dimensiuni.

15
 NOTÃ În acest moment sunt fabricate la S.C. AMVIC S.R.L. din Bragadiru cofraje
pentru pereþi din beton de 152 ºi 200 mm.
La comandã se pot fabrica ºi cofraje pentru pereþi din beton de 254 mm.

Blocurile Amvic de colþ la 90E prezintã un locaº unde poate fi introdus un tub pãtrat de
pilipropilenã sau lemn (tijã de colþ). Scopul lui este acela de a furniza un punct de fixare pentru
prinderea mecanicã cum ar fi finisaj perete de piatrã aparentã, fixare de rezistenþã, sau perete
secundar care nu ar exista în panourile EPS.
Izolatia termica pe colt este de 23 cm. EPS, fapt care nu creaza PUNTE TERMICA.

Figura 1.8 - Bloc de colþ, reprezentativ pentru ICF-ul Amvic, având locaºul pentru tubul de
polipropilena sau bara de lemn,

Amvic este cel mai bun sistem ICF disponibil la ora actuala pe piaþã. Preþurile competitive,
distribuþia vastã a produselor ºi suportul tehnic profesionist sunt combinate pentru a furniza
clienþilor un produs de calitate superioarã cu o instalare la preþ mai mic decât a sistemelor
comparabile.

16
 Partea 2 - Produse Amvic

2.1 - Produse ICF Amvic

Tabel 2.1 - Produse ICF Amvic

Produs Lãþimea Dimensiunile Volumul de Volumul de beton Suprafaþa
miezului de structurii L x Î x l beton din pentru metrul cub ariei per
beton structurã de perete structurã

Cofraj 100 mm 1,2 x0,4 x0,22 0,05 m 3 0,009 m 3 0,5 m 2

drept 4" (48½x16½x9½) 0,066 cu-yd 0,012 cu-yd 5,33 ft2
Amvic
152 mm 1,2 x 0,4 x 0,28 0,076 m 3 0,014 m 3 0,5m 2
6" (48½x16½x11½) 0,099 cu-yd 0,019 cu-yd 5,33 ft2

203 mm 1,2 x 0,4 x 0,33 0,101 m 3 0,019 m 3 0,5 m 2

8" (48½x16½x13½) 0,132 cu-yd 0,025 cu-yd 5,33 ft2

254 mm 1,2 x 0,61 x 0,189 m 3 0,024 m 3 0,74 m 2

10" 0,38 0,247 cu-yd 0,031 cu-yd 8 ft2
(48½x24½x15½)

Cofraj de 100 mm (0,62 + 0,32) x 0,028 m 3 0,007 m 3 0,38 m 2

colþ 90E 4" 0,4 x 0,22 0,037 cu-yd 0,009 cu-yd 4,11 ft2
Amvic [24,5½ + 12,5½]
x 16½ x 9½

152 mm (0,67 + 0,37) x 0,045 m 3 0,01 m 3 4,56 ft2

6" 0,4 x 0,28 0,059 cu-yd 0,013 cu-yd 0,42 m 2
[26,5½ + 14,5½]
x 16½ x 11½

203 mm (0,72 + 0,42) x 0,064 m 3 0,013 m 3 0,46 m 2

8" 0,4 x 0,33 0,083 cu-yd 0,017 cu-yd 5,00 ft2
[28,5½ + 16,5] x
16 ½x 13½

254 mm (1,08 + 0,47) x 0,172 m 3 0,017 m 3 0,94 m 2

10" 0,61 x 0,38 0,225 cu-yd 0,022 cu-yd 10,17 ft2
[42,5½+ 18,5½]
x 24½ x 15½

Cofraj de 100 mm (0,53 + 0,23) x 0,028 m 3 0,008 m 3 0,31 m 2

colþ 45E 4" 0,4 x 0,22 0,036 cu-yd 0,009 cu-yd 3,33 ft2
Amvic [21½+ 9½] x 16½
x 9½

152 mm (0,54 + 0,23) x 0,038 m 3 0,011 m 3 0,31 m 2

6" 0,4 x 0,28 0,05 cu-yd 0,015 cu-yd 3,38 ft2
[21,25½+ 9,25½]
x 16½ x 11½

203 mm (0,56 + 0,25) x 0,052 m 3 0,015 m 3 0,33m 2

8" 0,4 x 0,33 0,068 cu-yd 0,019 cu-yd 3,56 ft2
[22½+10½] x 16½
x 13½

17
-* Toate dimensiunile sunt luate pe baza perimetrului exterior al structurilor

Tabelul 2.3 prezintã cele mai comune accesorii necesare pentru ICF Amvic. Contacteazã
distribuitorul local Amvic pentru a discuta despre disponibilitatea în stoc a accesoriilor, a
uneltelor de construcþie ºi a echipamentului.

Tabel 2.3 - Accesorii ICF*

Categoria Articolului unitãþi/specificaþii tehnice unitãþi
Accesorii
Spumã poliuretanicã tub 8 buc
Curaþãtor pentru pistol 1 buc
Pistol cu spumã pentru tub spumã 1 buc
Legaturi colier din plastic cu autoblocare 100 per pachet 6 pachete
Bandã latã pentru protejarea pãrþii superioare rolã de 100 m 2 role
a peretelui
Membrane rezistente la apã /umezealã (cu crampoane)
Membranã rolã
ªuruburi autofiletante cu pas mare, lungime 100 per cutie 2 cutie
50-70mm
Sistem de susþinere Plumwall complet (stãlp, 3 bride, 50 bucaþi
podinã schelã)
ªuruburi pentru beton (cuie din oþel pentru 100 per cutie 2 cutii
beton)
Echipament individual de lucru 6 set
* Vã rugãm sa apelaþi Sediul Central Amvic sau distribuitorii locali pentru lista completã ºi actualizatã a accesoriilor
ºi a altor unelte ºi echipamente de construcþii

18
 Partea 3 - Unelte, materiale ºi accesorii necesare realizãrii construcþiilor în
sistem AMVIC

3.1 - Unelte pentru instalarea cofrajelor

• Ferãstrãu de mânã, ferãstrãu pliabil pentru scurtãri sau ferãstrãu tradiþional;

• Ferãstrãu portabil electric;
• Ferãstrãu electric de masã (opþional);
• Ruletã;
• Maºinã de gãurit cu acumulatori ºi accesoriile adecvate (cu acumulatori 2 A);
• Perforator;
• Unelte pentru fierar betonist;
• Ciocan;
• Echer;
• Nivelã cu bulã de aer de 0,5 m;
• Nivelã cu bulã de aer de 2 m;
• Nivelã cu laser;
• Furtun pentru nivel;
• Firul cu plumb;
• Sfoara zidarului (suficientã pentru a înconjura întreaga structurã);
• Sfoarã pentru marcare (sfoarã de cretã);
• Presã de îndoit ºi taiat armãturã de OB;
• Scânduri pentru schelã.

3.2 - Unelte pentru turnarea betonului

C Vibrator pentru beton cu lance de dimensiuni de la 25 la 32 mm ºi mâner flexibil de 3

pânã la 4,2 m;
C Mãnuºi de cauciuc;
C Cascã de protecþie; Sfat
C Unelte pentru finisarea betonului; Þineþi la îndemâmã un vibrator
C Lopatã platã pentru curaþarea betonului pentru beton în cazul în care o sã
vãrsat; aveþi nevoie de el.
C ªorþ protecþie.

3.3 - Unelte pentru pregãtirea traseelor

utilitãþilor

• Cuþit fierbinte (pentru decuparea cu ajutorul ansei electrice);

• Fierãstrãu electric cu lanþ (pentru decuparea trecerilor în cazul traseelor instalaþiei
electrice ºi a instalaþiilor sanitare);
• pistol cu spumã ºi spuma necesarã.

3.4 - Lista materialelor

19
! Oþel beton de armare dupã necesitãþi ºi accesorii, legãturi, bride,
! ªuruburi cu autofiletare de 4 ºi 6 cm ICF (1e inch, 2½ inch, #10 filet brut) pentru
fixarea ºi alinierea blocurile;
! ªuruburi (cuie) pentru beton de lungime 5-7 cm (1½ - 1¾ inch) pentru fixarea tãlpii
stâlpilor de susþinere la placa de beton;
! Materiale pentru golurile decupate 28x4x300 cm (cum ar fi 2x10, 2x6, etc.), lemn sau
placaj pentru fabricarea cadrelor;
! Sârmã pentru legãturi;
! ªuruburi de ancorare, piuliþe ºi ºaibe;
! OSB sau placaj pentru crearea unei punþi între deschizãturile îmbinãrii, sau distanþierilor
îndepãrtaþi, pene pentru ºuruburilor de ancorare, etc.;
! Spumã/adeziv cu dilatare controlatã pentru EPS;
! Sistem de izolare împotriva apei sau a umezelii.

20
 Partea 4 - Prezentarea generalã a construcþiei

Ghid de construcþie în 10 paºi

Pasul 1 - Traseazã conturul cofrajului ºi poziþia deschizãturilor pentru uºã ºi fereastrã, pe o

fundaþie normalã sau o suprafaþã nivelatã, planã ºi rectangularã. Armãtura din OB pentru
joantare (petrecere/suprapunere) trebuie sã se prelungeascã în sus -de la fundaþie în interiorul
cavitãþii cofrajului- dupa cerinþele proiectului ºi/sau reglementãrilor în construcþii.

Figura 4.1 - Trasarea conturului pereþilor

Pasul 2 - Începeþi cu plasarea cofrajelor de colþ la fiecare colþ, apoi aºezaþi cofrajele drepte cãtre
centrul fiecarui segment de perete. La primul rând ºi urmãtoarele, folosiþi legãturi-þinute (coliere
din plastic cu autoblocare) sau legãturi de sârmã pentru fixarea distanþierilor în vederea
solidarizãrii cofrajelor ºi pentru a le þine laolaltã. Dupã aceasta, aºezaþi armãturile de OB

Figura 4.2 - Plasarea la început a

cofrajelor colþ

21
orizontal poziþionându-le în clamele din partea de sus a distanþierilor din interiorul cavitãþii.
Clemele þin în siguranþã, pe poziþie, armãtura de OB ºi eliminã nevoia legãrii cu sârmã.

Pasul 3 - Instalaþi cel de-al doilea rând de ICF inversând cofrajele de colþ, astfel încât cel de-al
doilea rând de cofraj sa fie completat de primul, într-un model neîntrerupt. În acest stadiu
verificaþi nivelul de-a lungul tuturor cofrajelor. Dacã suprafaþa superioarã nu este la nivel, folosiþi
pene de fixare sau scurtaþi la bazã dupã necesitãþi.

Figura 4.4 - Instalarea celui de-al doilea rând

de ICF

Pasul 4 - Instalaþi cadrele (cofrajele) pentru ferestre ºi uºi în fiecare loc unde s-au lãsat golurile
corespunzãtoare; taie ºi potriveºte cofrajele Amvic în jurul lor. Cadrele sunt folosite pentru a þine
betonul în cofraje. Pot fi folosite cadre din lemn.

Sfat
Se recomandã cãptuºirea, pe exteriorul cadrului de uºã sau ferestrã, spre golul de turnare al
betonului cu EPS de 2-6 cm pentru a se evita formarea punþii termice beton-tâmplãrie. Se pot
folosi resturi de la scurtarea blocurilor ICF.

22
 Figura 4.5 - Instalarea cadrelor în golurile
pentru ferestre ºi uºi

Pasul 5 - Instalaþi rândurile urmãtoare de cofraj prin suprapunerea continua a acestora, astfel
încât toate îmbinãrile sã fie fixate atât deasupra cat ºi sub cofrajele suprapuse.

Figura 4.6 - Instalarea continua a rândurilor

Pasul 6 - Odatã ce s-a ajuns la al 2-lea rând de ICF instalaþi sistemul de susþinere Plumwall
Amvic pe perimetrul întregii structuri pentru a vã asigura cã pereþii vor fi drepþi ºi verticali ºi
pentru a vã permite reglarea aliniamentului înainte ºi în timpul turnãrii betonului. Sistemul de
susþinere are ºi un al doilea rol, acela de a oferi un suport sigur pentru susþinerea scândurilor
schelei.

Atenþie
Utilizarea lemnului în susþinerea pereþilor, în construcþia schelelor ºi a balustradelor, nu este
recomandatã deoarece se consumã foarte mult lemn, manoperã ºi în concluzie -bani

23
Pasul 7 - Aºezaþi cofrajele pânã la înãlþimea proiectatã a zidului pentru o construcþie cu un singur
nivel, sau drept deasupra pentru o construcþie cu mai multe niveluri. Tãiaþi OB de armare la
lungime ºi începeþi sã-l instalaþi prin deschizãtura din partea de sus a zidului, prin spaþiile dintre
OB de armare orizontal.

Figura 4.7 - Instalarea sistemului de susþinere

ºi îndrepare în jurul perimetrului peretelui

Lungimea armãturii verticale din OB va fi cu aproximativ 5 cm peste înãlþimea zidului.

Dupã ce se toarnã betonul în cofraje, în maxim 30 de minute (pânã sã înceapã betonul sã facã
prizã) se introduc barele din OB pentru realizarea mustãþilor de petrecere. Lungimea acestora va
fi cea stabilitã prin proiect (minim 2x40 diametre OB) , din care jumãtate va fi în beton.

Figura 4.8 - Instalaþi OB de amare vertical

dupã ultimul rând de cofraje

Pasul 8 - Turnaþi betonul în pereþii pregãtiþi folosind o pompã de beton cu reducþie de debit.
Betonul se toarnã pânã la o înãlþime de aproximativ 0,9 - 1,2 m în rânduri încercuind structura
pânã ce se ajunge la partea superioarã a peretelui. În timpul turnãrii fiecãrui rând folosiþi un
vibrator cu diametru mic pentru a vibra betonul ºi a îndepãrta toate pungile de aer din beton.
Folosind aceatã metodã se poate turna pânã la un nivel pe zi.

24
 Figura 4.9 - Turnarea betonului în rânduri de
0,9 - 1,2 m

Pasul 9 - Nivelaþi betonul pânã când este plan la partea superioarã a cofrajul apoi plasaþi
mustãþile de petrecere sau ºuruburile de ancorare în partea superioarã a betonului cât timp acesta
este fluid. Aceste mustãþile de petrecere vor fi folosite apoi pentru realizarea legãturii cu nivelul
superior ºi cu planºeul iar ºuruburi la instalarea foii de metal de deasupra (talpã de grindã) pentru
instalarea grinzilor sau a grinzilor cu zãbrele (pentru planºeele din lemn).

Figura 4.10 - ªuruburi de ancorare

plasate in timp ce betonul nu s-a
întãrit, în partea superioarã a
nivelului, pentru fixarea mecanicã
a cosoroabei

Pasul 10 - Îndepãrtaþi sistemul de susþinere odatã ce betonul s-a întãrit, apoi treceþi la
urmãtoarele stadii ale construcþiei. Recomandam îndepartarea stâlpilor dupa 4-5 zile de la
turnarea betonului.

25
26
 Partea 5 - Golurile pentru ferestre ºi uºi

5.1 Cadrele pentru ferestre ºi uºi

Cadrele pentru ferestre ºi uºi sunt o parte esenþialã a procesului de construcþie ICF. Acest capitol
explicã principiile esenþiale ºi cele mai utilizate metode de constuire ºi instalare a cadrelor.

Cel mai utilizat materiale pentru
cadre este lemnul. Unii furnizori îºi
construiesc propriile cadre folosind
lemn în douã rânduri.
Atenþie
Instalatorii ICF experimentaþi folosesc o mare
varietate de metode pentru formarea ºi instalarea
cadrelor. Acest capitol furnizeazã îndrumare doar
pentru instalatorii ICF neiniþiaþi.

Figura 5.1 - Construirea cadrelor pentru

ferestre/uºi

Sfat
În multe cazuri deschizãtura bruta specificatã pentru ferestre este de dimensiunile cadrului, iar
fereastra însãºi este mai micã. În acest caz, al puþinilor fabricanþi de ferestre, deschizãtura
neprelucratã este de marimea cadrului ferestrei deºi este neceasrã o deschizãturã mai mare.
VERIFICA-ÞI ASTA ÎNAINTE DE A ÎNCEPE!

5.2 - Cadre de lemn

5.2.1 - Alegerea lemnului

Constructorii folosesc cadre de lemn netratat cu o barierã impermeabilã între cadru ºi suprafaþa
betonului. Lemnul netratat trebuie sã fie de calitate superioarã, este mai uºor de lucrat cu el ºi
bariera impermeabila menþine cadrul drept. De aceea recomandãm ca în golurile de ferestre ºi
uºi sã instalaþi EPS de 2-6 cm cu dublu rol: protecþie pentru a împiedica scurgerea de lapte de

27
ciment ºi cel de-al doilea de a nu face punte termicã la prinderea ferestrelor ºi uºilor

Figura 5.2 - Cadru reprezentativ

fãcut din lemn

5.2.2 - Construirea cadrelor de lemn

Când construiþi un cadru de lemn pentru cofrajul Amvic cu baza mai mare de 152 mm (6 inch)
se lasã o deschidere la baza cadrului prin care va fi turnat betonul suplimentar ºi se va executa
vibrarea acestuia. (Fig 5.4 ºi 5.5)

Figura 5.3 - Constructie Figura 5.4 - Deschidere la baza

reprezentativã pentru cadrul ferestrei cadrului ferestrei pentru turnarea ºi
vibrarea betonului

28
 Partea 6 - Armãtura de OB pentru pereþi

6.1 - Prezentare generalã

Construirea oricarei structuri folosind ICF-uri Amvic cere constructorului o bunã pregãtire în
ceea ce priveºte cunoaºterea principiilor fundamentale de realizare a armãturilor de OB. Acest
capitol al manualului va prezenta fundamentele armãturilor de OB pentru zidurile ICF Amvic.

6.2 - Condiþiile de bazã ale proiectului

Proiectantul trebuie sã menþioneze clar urmãtoarele informaþii pe planurile sale:

1. Secþiuni transversale ale tuturor pereþilor care folosesc ICF Amvic. Fiecare secþiune
transversala trebuie sã arate clar dimensiunea blocului ICF Amvic folosit de 10,16 cm sau
15,24 cm ori 20,32 cm respectiv 25,4 cm (acestea pot fi de exemplu 4, 6, 8 sau 10 inch)
pentru constructor.

2. Fiecare secþiune transversalã trebuie sã prezinte înãlþimea fiecãrui perete de la toate

nivelurile.

3. Dimensiunile barelor verticale ºi orizontale de OB de armare, spaþiul ºi clasa oþelului

trebuie sa fie marcate clar pentru fiecare nivel, în fiecare secþiune transversalã a peretului
sau într-o însemnare separatã pe alte foi.

4. Aºezarea OB de armare, în special cel vertical trebuie sa fie marcat clar (acestea poate
fi descentrat înspre interior/exterior sau centrat în zid)

5. Proiectantul trebuie sã menþioneze tipul îmbinãrii prin petrecere (suprapunere) ºi

lungimea fiecãrei secþiuni a peretelui unde se prevede o îmbinare. (Pentru mai multe
detalii vã rugam sã consultaþi îmbinarea cu ajutorul OB-ului de armare din secþiunea 6.6
a acestui capitol).

6.3 - Scopul barelor de armare

Structurile din beton armat au în componenþa lor douã materiale diferite:

a. Betonul

b. Oþelul beton (OB)

Betonul simplu este un material rezistent la compresiune. Comprimarea unui cub sau cilindru
numai din beton necesitã o forþã de valoare relativ mare pânã se ajunge la distrugere. Totuºi
betonul simplu este relativ slab la întindere (tipic el poate suporta o zecime (1/10) din forþa de
comprimare în cazul întinderii).

Oþelul beton de armare are o excelentã rezistenþã atât la solicitarea de compresiune cât ºi la

29
întindere.

De aceea structurile cu beton armat sunt proiectate special de cãtre ingineri astfel încât betonul
sã fie folosit în principal pentru a prelua eforturile de compresiune iar oþelul beton de armare este
folosit pentru toate eforturile de întindere ºi în unele cazuri pentru unele eforturi de compresiune.

Proiectarea structurilor din beton armat a fost perfecþionatã mai ales în ultimul secol pentru
siguranþã cât ºi pentru fezabilitatea economicã. Structurile din beton armat au avut un
extraordinar palmares la unele dintre cele mai complicate structuri incluzând baraje, poduri ºi
clãdiri înalte pe întreg cuprinsul globului.

6.4 - Armãtura orizontalã

Distanþierii Amvic de polipropilenã sunt proiectaþi precis pentru a poziþiona ºi fixa oþelul
beton de armare pe poziþia sa fãrã a mai fi nevoie sã fie legat.

Tipic prima poziþionare a armãturi orizontale este în crestãturile cele mai apropiate de panoul
EPS.

A doua poziþionare a armãturilor orizontale este astfel încât sã fie plasatã în crestãtura aproape
de centrul peretelui de beton.

A treia poziþionare este plasatã în aceeaºi poziþie ca ºi prima linie. A patra poziþionare este
plasatã în aceeaºi poziþie ca ºi a doua.

Acest model de dispunere decalatã a armãturilor de OB este necesarã pentru a permite

introducerea armãturilor verticale de sus în jos ºi a le strecura printre barele de oþel beton
orizontale.

Figura 6.1 - Plasarea întreþesutã a barelor de OB

verticale printre cele orizontale

30
În figura 6.1 este prezentat modelul reprezentative al armãrii verticale ºi orizontale aplicat în
rândul de jos ºi deasupra, folosind bloc ICF Amvic reprezentativ de 15,24 cm (6 inch).

6.5 - Armãtura verticalã

Armãtura verticalã este plasatã dupã ce pereþii ICF Amvic au fost montaþi ºi ridicaþi în
întregime. În cazul unui perete de mai multe niveluri armarea este plasatã dupã ridicarea
fiecãrui nivel în parte. Barele de armare verticale sunt glisate în poziþie din partea superioarã,
strecurate în armãtura orizontalã ºi fixate în locul potrivit în concordanþã cu planurile ºi
specificaþiile tehnice ale proiectului.

Mai sus menþionatele figurã 6.1.

6.6 - Armãtura pentru golurile din pereþi

Mulþi pereþi vor avea goluri pentru ferestre sau uºi ori pentru ambele. Existenþa unui gol în
peretele de beton armat creazã un efort suplimentar în jurul golului în special la colþuri.
Marginile ferestrelor ºi a uºilor denumite praguri pot fi supuse unui moment de încovoiere iar
eforturile marginale depinde de mai mulþi factori.

6.7 - Petrecerea (suprapunerea) barelor de OB pentru armare

Barele de oþel beton au ,cel mai adesea, lungimea de 6 metri. În cazurile în care armãtura de OB,
necesarã, depãºeºte aceastã lungime, este nevoie de petrecerea (suprapunerea) acesteia. Scopul
principal al petrecerii este de a transfera efortul fie de întindere fie de compresiune de la o bara
de OB de armare sau un grup de bare la o alta într-un mod care sã respecte cerinþele normelor
de proiectare sau de construcþii ºi/sau cerinþele specificaþiilor tehnice ºi planurilor proiectului.

6.7.1 - Tipuri de îmbinari prin petrecere (suprapunere)

Pentru intenþia ºi scopul acestui manual vom prezenta un singur tip de îmbinare cunoscutã sub
numele de îmbinare prin petrecere (suprapunere).

Îmbinarea prin petrecere (suprapunere) este caracterizatã prin bare de OB de armare suprapus
pe o anumitã lungime. Lungimea îmbinãrii trebuie sã fie calculatã conform reglemetãrilor din
construcþie de un inginer proiectant ºi specificatã în planurile proiectului (obiþnuit lungimea de
suprapunere este mai mare de 40 diametre).

Sunt douã tipuri principale de îmbinare prin petrecere (suprapunere):

1. Îmbinare prin petrecere (suprapunere) în contact - Barele de armare TREBUIE sã fie în

contact între ele ºi aºezate împreunã.

31
 Figura 6.2 - Îmbinare prin petrecere (suprapunere) în contact.
Lungimea minimã Lmin este datã reglementãrile din domeniu.

2. Îmbinare prin suprapunere fãrã contact - Barelor de armare li se permite sã fie îndepãrtate
la o distanþã dmax pe o lungime de petrecere Lmin calculate conform reglementãrilor din
proiectare în vigoare, dar sã se pãstreze o distanþã de minim 15 mm de peretele de
polistiren.

Figura 6.3 Imbinarea prin petrecere (suprapunere) fãrã contact a barelor de

OB pentru armare.
Lmin ºi Dmax sunt stabilite conform normativelor de proiectare.

6.7.2 - Cerinþe minime pentru lungimea îmbinãrii prin suprapunere

Ambele tipuri de îmbinari prin suprapunere necesitã o lungime minimã a îmbinãrii stabilitã la
proiectare de cãtre inginerul care calculezã structura în conformitate cu prevederile normativelor
în vigoare:

Sfat
Lungimea minimã a îmbinãrii prin suprapunere este proporþionalã cu diamentrul barelor de OB
ºi se stabileºte conform reglementãrilor din construcþii.

32
6.8 - Îmbinãri prin petrecere (suprapunere) a barelor de OB pentru nivelurile superioare
realizate prin turnarea succesivã a betonului

Când un proiect are mai mult de un nivel de pereþi ICF Amvic, este necesar pentru constructor
sã înþeleagã cum sã execute îmbinãrile prin suprapunere a armãturii verticale între cele douã
turnãri separate.

Existã douã opþiuni, ambele fiind acceptate din punctul de vadere structural/ingineresc.

Opþiunea 1

Prelungiþi barele de OB de armare peste nivelul de sus al nivelului inferior. Lungimea prelungirii
trebuie sã fie egalã cu lungimea îmbinãrii necesare specificatã de inginerul proiectant. Vã rugam
sã consultaþi figura 6.4 de mai jos pentru detalii specifice. Dezavantaj la turnarea betonului,
furtunul pompei de beton se manevrezã dificil, din cauza barelor prelungite.

Figura 6.4 Legarea armãturii de OB a nivelului superior prin suprapunerea

cu armãtura de OB de la nivelul inferior

33
Opþiunea 2

Tãiaþi barele de OB de armare pentru nivelul inferior astfel încãt acestea sã iasã în partea
superioarã a peretelui cu circa 5 cm. La scurt timp dupã turnarea betonului, plasaþi în betonul
încã fluid bare de armare verticale cunoscute ºi sub numele de ancore (mustãþi de petrecere), în
beton. Acestea trebuie sã se prelungeascã în zidul nou turnat, o lungime egalã cu lungimea de
îmbinare specificatã de inginerul proiectant. Plasarea la în betonul încã fluid a barelor de OB
pentru armare trebuie, de asemenea, sã iasã prin partea de sus a peretelui la aceeaºi lungime de
îmbinare specificatã de inginerul proiectant. Vã rugãm sã consultaþi figura 6.5 de mai jos pentru
detalii.

Figura 6.5 - Folosirea mustãþilor de petrecere pentru legarea armãturii

de OB de la nivelul inferior cu armãtura de OB de la nivelul superior

6.9 - Proiectarea armãturii de oþel beton pentru pereþi

Precizarea schemei armãrii cu bare de oþel, fie vertical sau orizontal, este o sarcinã a
proiectantului ºi depinde de mai mulþi factori. Aceasta depaºeºte scopul acestui manual tehnic.

6.10 - Lucrãrile de armare a betonului ºi mãsurilede protecþia muncii

Pe toatã duratã executãrii construcþiei se vor respecta cu stricteþe normele de protecþia

muncii generale ºi specifice domeniului.

34
Barele de armare din OB ieºite în afarã sunt periculoase ºi pot cauza rãni sau moartea.
Urmãtoarele mãsuri diminueazã foarte mult posibilitatea expunerii la pericolul barelor de OB
de armare:

C Protejaþi toate capetele barelor de beton de armare ieºite în afarã cu capac sau un jgheab
de lemn, sau

C Îndoiþi OB-ul de armare astfel încât capetele expuse sa nu mai fie în poziþie verticalã

C Când angajaþii lucreazã la orice înãlþime deasupra barelor expuse, protecþia/prevenirea

cãzãturii este prima formã de apãrare împotriva “tragerii în þeapã”.

Figura 6.7 - Capace ciupercã de plastic pe barele de

OB ieºite în afarã.

Toate barele de armare ieºite în afarã, pe care ºi în care angajaþii pot cãdea, trebuie sã fie
protejate pentru a elimina riscul “tragerii în þeapã”

35
 Partea 7 - Pregãtirea fundaþiei ºi a plãcii la nivel

7.0 - Introducere

Un perete ICF Amvic poate fi început fie de pe o fundaþie fie de pe o placã depinzând de proiect
ºi de cerinþele inginereºti/arhitecturale. Existã avantaje ºi dezavantaje la ambele metode, farã a
exista un avantaj clar pentru una sau cealaltã.

Primul rând de cofraje pe placã

Avantajul de a începe un perete Amvic pe placã este cã aceasta oferã o suprafaþã planã ºi tare pe
care se lucreazã ºi în care se ancoreazã sistemul de fixare. O suprafaþã robustã de lucru poate
creºte eficienþa la locul de muncã.

Primul rând de cofraje pe fundaþie

Principalul avantaj de a începe de pe o fundaþie tip TALPA, este cã ICF-ul oferã izolaþie termicã
pe marginea plãcii. Marginea plãcii, unde este localizatã podeaua este locul prin care se
pierde cea mai mare cantitate de cãldurã pe timp de iarnã. Izolând aceastã porþiune,
pierderea de cãldurã este minimã ºi proprietarii caselor vor reduce foarte mult din
cheltuieli. Aceastã metodã este de asemenea preferabilã dacã este folosit un sistem de
încãlzire prin pardosealã, sau dacã finisajul final al podelei va fi beton bãiþuit ºi etanºat.
La o casa obisnuita ca dimensiuni,de pe talpa fundatiei se poate pleca cu ELEVATIE formata din
ICF cu latimea betonului de 20 cm.
Aceastã soluþie asigurã economie de timp (3-4 zile de muncã) ºi materiale

36
 Figura 7.1 - Secþiune reprezentativã a zidului pe fundaþie TIP TALPA,
cu ICF de 20 cm. Beton.

Fundaþii ºi pereþi pentru un parter cu soclu

Dacã se alege soluþia pentru un parter cu soclu, atunci peretele trebuie început în afara fundaþiei.
În unele cazuri, constructorii vor hotãrî sã punã iniþial 2-3 rânduri de cofraje, ºi apoi sã instaleze
sistemul de podea. Odatã ce podeaua a fost instalatã, continuaþi sã puneþi cofraje.

7.1 - Plasarea mustãþilor de petrecere în fundaþie sau placa la nivel

Greutatea pereþilor ICF Amvic trebuie sã fie transferatã la fundaþie. Pentru aceasta este necesarã
prezenþa în fundaþie a mustãþilor de petrecere din OB. Verificaþi cu inginerul proiectant în
conformitate cu normele din construcþii alegerea celei mai bune metode pentru situaþia concretã.

Când turnaþi fundaþia sau placa la nivel, plasaþi mustãþi de armare dupa cerinþele inginerului
proiectant ºi/sau normativele din construcþii. La colþurile de 90 de grade, începeþi prima mustaþã

37
la 24,13 cm (8½ inches) în interior dinspre exteriorul marginii formei Amvic, apoi plasaþi
urmãtoarele mustãþi de petrecere la distanþa de 15,24 cm (6 inchs) pentru a evita atingerea
distanþierilor (Figura 7.2)

Note
Mustãþile de petrecere din fundaþie trebuie aºezate la distanþe divizibile cu 15,24 mm (6 inches)
pentru a evita atingerea cu distanþierii.

Mustãþi de petrecere din fundaþie

Figura 7.2 - Poziþia mustãþilor de petrecere

38
Sfat
La majoritatea pereþilor, veþi folosi ºi cofraje scurtate, cofrajul va trebui tãiat ºi veþi avea o zonã
în perete unde distanþa dintre distanþieri nu este de 15,24 cm (6 inches) din cauza pãrþii tãiate.
În acest caz, începeþi cu aºezarea mustãþilor de petrecere din colþuri ºi înaintaþi spre partea
tãiatã. (Nu este o problemã foarte mare dacã aveþi o bara care vine direct pe pozitia
distanþierului. Dacã aceasta se întâmplã, puteþi îndoii bara într-o forma uºoarã de S ºi aceasta
va degaja distanþierul.)

7.2 - Nivelarea fundaþiei

Dupã turnarea fundaþiei ºi/sau plãcii la nivel, asiguraþi-vã cã partea finisatã superioarã are
o denivelare de maxim 5 mm. (În general aceata este o cerinþã a reglementãrilor din
construcþii). O nivelare foarte bunã a fundaþiei va face mai uºoarã instalarea primelor douã
rânduri de cofraj.

Nivelul poate fi verificat folosind o nivelã laser sau cu bulã. Dacã sunteþi în interiorul valorii de
5 mm peste tot, continuaþi cu aºezarea. Dacã nu, notaþi variaþia fiecarui colþ de pe fundaþie sau
placã ºi ajustaþi ICF-urile în stadiile ulterioare ale instalãrii.

Figura 7.3 - Nivelarea suprafeþei superioare a

fundaþiei ºi a plãcii la nivel

7.3 - Trasaþi conturul pereþilor conform proiectului

Sunt câþiva paºi în trasarea conturului pereþilor conform proiectului care sunt necesari ºi trebuie
marcaþi în fundaþie înainte de a începe instalarea ICF Amvic. Aceasta creºte eficienþa la locul de
muncã ºi eliminã complicaþiile.

7.3.1 - Trasarea conturului de aºezare a peretelui

39
Folosind sfoara de marcaj (sfoara de cretã)

Înainte de a începe trasarea conturului de aºezare a peretelui, verificaþi cu grijã planurile

cladirii/proiectului pentru a determina aºezarea ºi dimensiunile adecvate ale grinzii (soclului) de
fundaþiei. Folosiþi o sfoarã de cretã sau o coardã ºi însemnaþi aºezarea peretelui pe fundaþie/placa
la nivel. Puteþi însemna fie suprafaþa exterioara fie cea interioarã a zidului. Majoritatea
constructurilor au tendinþa de a însemna suprafaþa exterioarã din simplul motiv cã planurile
clãdirii/proiectului indicã uºor aceastã informaþie. Aveþi grijã ca toate colþurile de 90 de grade
sã fie poziþionate cum prevede proiectul. Aceasta poate fi fãcutã mãsurând diagonalele sau laturi
de 3-4-5 unitãþi (teoreme lui Pitagora) pentru unghiul drept. Un topograf poate fi angajat pentru
a stabili unghiurile corecte la locul de realizare al construcþiei incluzând unghiurile variabile ºi
zidurile curbe.

Figura 7.4 - Folosiþi o sfoarã de cretã pentru a

însemna aºezarea zidului.

Folosirea profilului L/canalului U

O alternativã a folosirii sforii de cretã este folosirea unui profil L uºor pentru mãsurare sau o
secþiune canal U pentru a însemna planul. Unghiul trebuie fixat de fundaþie/placa la nivel cu
ºuruburi (cuie) pentru beton adecvate sau spumã adezivã. Când aºezaþi primul rând, profilul
L/canalul U va servi ca un model de care puteþi lipi cofrajele ca în figurile 7.5, 7.6 de mai jos.

40
Totuºi, dacã doriþi sã aduceþi unele modificãri aºezãrii zidului dupã ce câteva rânduri de cofraj
au fost puse, va fi greu sa îndepãrtaþi unghiul metalic dupa ce a fost înºurubat sau lipit de
fundaþia/placa la nivel de beton.

Figura 7.5 - Folosirea unui canal U Figura 7.6 - Canalul U acþioneazã ca

pentru a însemna aºezarea zidului un model pentru plasarea primului
rând

7.3.2 - Marcarea Ferestrelor / Uºilor

Organizaþi-vã masuratorile conform proiectului ºi însemnaþi centrul amplasãrii fiecãrei

ferestre ºi uºi pe fundaþie/placã. De asemenea este util sã însemnaþi dimensiunea brutã a
golului.

7.3.3 - Trasarea dimensiunilor golurilor brute

Din proiectele dumneavoastrã, calculaþi cu grijã înãlþimea de plasare pentru baza fiecãrui gol
brut. Aceastã linie este “linia de tãiere” pentru cofraj. Scrieþi alãturi pe placã dimensiunea golului
brut al ferestrei. Aceasta este înãlþimea la care veþi tãia cofrajul ºi instala cadrul.

Sfat
Dacã instalarea cofrajele Amvic va dura mai mult de o zi, protejaþi linia de marcaj pentru a
evita ºtergerea sau curãþarea ei.

Sfat
Trasaþi linia de marcaj la 1,5 cm de conturul adevãrat al zidului. Mai târziu dacã aveþi nevoie
sã ajustaþi aºezarea zidului din orice motiv, atunci ve-þi mai putea vedea conturul însemnat.

41
 Partea 8 - Procesul de instalare a ICF-urilor AMVIC

8.1 - Prezentare generalã

Aceastã porþiune a manualului va explica în detaliu paºii construirii unui proiect reprezentativ
ICF Amvic. La sfârºitul acestui capitol, pereþii dumneavoastrã ICF Amvic trebuie sã fie înãlþaþi
ºi pregãtiþi pentru turnarea betonului.

8.2 - Organizarea: poziþionarea materialelor ºi a uneltelor

Odatã ce au fost trasate conturul pereþilor ºi au fost marcate poziþia ferestrelor ºi a uºilor este
necesar pregãtirea materialele ºi a uneltele pentru a creºte la maxim eficienþa în timpul
construirii. Un proiect reprezentativ ICF Amvic este mult mai uºor de construit din interiorul
conturului construcþiei decât din afarã.

Practici recomandate pentru creºterea eficienþei muncii:

1. Înainte sã înceapã instalarea este de preferat sã amplasaþi cât mai multe cofraje posibil
în interiorul perimetrului conturului zidului. Aºezaþi-le unele peste celelalte dacã este
necesar. Aceasta va minimaliza deplasarea muncitorilor în timpul procesului de
construire.

Figura 8.1 - Amplasarea ICF-urilor Amvic în

interiorul perimetrului conturului peretelui

2. Aºezaþi barelor de oþel beton de armare, uneltele ºi echipamentul în interiorul

perimetrului conturului peretelui incluzând sistemele de susþinere, cleºtele/cuterul,
ferãstraele de masã, schelele ºi scândurile ºi alte echipamente de care veþi mai avea
nevoie.

3. Pentru fiecare nivel, construiþi înainte de a aºeza cofrajele, cadrele pentru ferestre ºi uºi,
ºi aºezaþi-le în interiorul perimetrului pereþilor în vecinãtatea locului unde vor fi instalate.

42
 (Vã rugãm sã consultaþi partea 5.)

Sfat
Înainte de începerea constrcþiei comandaþi bare pre-tãiate ºi îndoite de la furnizorul
dumneavoastrã de OB. Pentru colþurile de 90 de grade cereþi-le sã le taie ºi îndoaie la
dimensiunile de îmbinare prin suprapunere adecvate pentru a fi gata de aºezare când ajung pe
ºantier. OB de armare similar în formã de Z (Figura 8.2) care este necesar pentru ieºirile
pereþilor poate fi comandat la furnizorul dumneavoastrã de OB.

Figura 8.2 - OB de armare pre-

tãiat ºi îndoit va creºte
eficacitatea

Sfat
Încercaþi sã aºezaþi toate materialele ºi uneltele la o distanþa de cel puþin 1,8 m (six feet) de
peretele interior pentru a furniza spaþiu pentru echipamentul de fixare ºi aliniere.

Sfat
Dacã blocurile ICF Amvic vor fi depozitate pentru o perioadã prelungitã de timp la locul de
muncã, protejaþi-le de praf, lumina solarã ºi vremea extremã prin depozitarea lor într-un mediu
protejat.

43
 Figura 8.3 - Deplasarea grãmezilor ICF cu mâna

Figura 8.4 - Folosirea elevatorului cu furcã pentru deplasarea

grãmezilor

8.3 - Planificarea lucrului: Determinarea înãlþimii peretelui ºi numãrul de rânduri de cofraj

per nivel

Înaintea aºezarii cofrajelor determinaþi înãlþimea exactã a pereþilor conform proiectului.

ICF-ul Amvic are o înalþime de 406,4 mm (16 inches) excepþie fãcând cofrajul de 254 mm (10
inches) care are o înãlþime de 609,6 mm (24 inches). Dacã înãlþimea nivelului nu este divizibilã

44
la 406,4 mm sau 609,6 mm aveþi douã opþiuni.

Tãiaþi primul sau ultimul rând de cofraj orizontal. Este recomandatã tãierea primului rând
deoarece capãtul tãiat va fi lipit de fundaþie sau placã ºi nu va afecta conexiunea urmãtoarelor
rânduri. Dacã vã decideþi sã folosiþi aceastã metodã asiguraþi-vã cã pãstraþi distanþierii de
polipropilenã care conecteazã cele douã panouri EPS. (Figura 8.5)

Sfat
Este recomandatã folosirea unui ferãstrãu circular deoarece tãierea distanþierilor

Figura 8.5 - Folosirea unui ferãstrãu circular pentru

taierea orizontalã a ICF

Sfat
Când folosiþi un ferãstrãu circular pentru tãieri, folosiþi unul cu lama de 20 cm (8¼”).

8.3.1 - Construcþie cu un singur nivel sau cu mai multe niveluri

În cazul unei structuri cu un singur nivel (parter) pereþii sunt turnaþi într-o singurã zi de la
fundaþie sau placã pânã la planseu; în cazul structurilor cu mai multe niveluri cofrajele sunt
aºezate ºi se toarnã beton câte un nivel pe etapã. Odatã ce un nivel este terminat, grinzile
nivelului ºi planºeul vor fi instalate sau turnate înainte de a începe montarea ICF-urilor AMVIC
pentru nivelul urmãtor ºi turnarea betonului. (În zona SUA ºi CANADA , de regulã planºeele la
case sunt realizate pe baza grinzilor din lemn sau metal).

45
8.4 - Aºezarea primului rând de cofraj

Odatã ce etapele pregãtiroare au fost încheiate, începeþi aºezarea primului rând de cofraje
urmând paºii schiþaþi mai jos:

1. Aºezaþi cadrele pentru uºi în locaþia însemnatã pe fundaþie sau placã. Instalaþi un sprijin
temporar, pus în exterior pentru a le þine pe fiecare pe poziþie în siguranþã.

Figura 8.7 - Aºezarea cadrelor

pentru uºi

Notã
Unii constructori nu vor aºeza cadrele pentru uºã decât atunci când cel de-al doilea rând de
cofraje a fost aºezat. Aceasta oferã beneficiul stabilirii unui tipar de conexiune între rânduri
înaintea instalãrii cadrului. Când folosiþi aceastã metodã, cadrele sunt instalate prin decuparea
cofrajelor astfel încât sã se creeze o deschizãturã neprelucratã apoi fixaþi cadrul în poziþie.
Aceastã metodã este acceptabilã însã poate creºte consumul de cofraje.

2. Dacã nu tãiaþi orizontal primul rând. (Vã rugãm sã consultaþi secþiunea 8.2 de deasupra),
extremitãþile din partea de jos a conexiunii pot fi retezate pentru a furniza o suprafaþã
platã de contact cu fundaþia. Unii constructori pot opta pentru lãsarea lor ceea ce este de
asemenea acceptat.

3. Începeþi aranjarea prin plasarea la început a colþurilor. Cofrajele de colþ vor fi plasate
alernativ pentru rândurile urmãtoare.

Sfat
Încercaþi diferite aºezãri ale cofrajelor de colþ pentru a reduce risipa.

46
 Figura 8.8 - Plasarea la început a colþurilor

4. Instalaþi cofraje drepte începând de la colþuri ºi mergând spre centrul peretelui sau cadrul
uºii. Dacã o mustaþã (ancorã) din fundaþie sau placã atinge distanþierul, îndoiþi-o pentru
a crea o curbã S în jurul distanþierului. Aceasta va ajuta la prevenirea presiunii asupra
cofrajelor ceea ce ar duce la dezaxarea pereþilor.

Figura 8.9 - Aºezarea cofrajelor drepte

5. Tãiaþi la dimensiunea potrivitã ultimul cofraj din fiecare secþiune a peretelui. Ideal

47
 tãierea se va face la o distanþe de 50,8 mm (2 inches), centrul dintre douã conexiuni(
pentru a nu taia talpa bridei din plastic a distanþierului). Aceasta va permite o aliniere
corespunzãtoare a sistemului de conexiune. Unde este posibil ajustaþi uºor dimensiunile
peretelui pentru a înlesni aceasta. Dacã nu este posibilã ajustarea dimensiunilor peretelui,
un adaos de compensare va fi creat. (Vã rugãm sã consultaþi secþiunea 8.10.) Pãstraþi
aceast adaos de compensare în acelaºi loc când aºezaþi rândurile de cofraj urmãtoare.

Notã
Adaosurile de compensare au nevoie de fixãri suplimentare pentru a face faþã presiunii
hidrostatice în timpul turnãrii betonului. Vã rugãm sã consultaþi secþiunea 8.10 pentru mai multe
informaþii.

Figura 8.12 - Folosirea colierelor cu

autoblocare pentru a lega laolaltã primul rând
de cofraj

ATENÞIE:
Conectaþi cofrajele din primul rând folosind coliere cu autoblocare (legãturi fermoar, coliere de
plastic sau legãturi de sârmã). Un singur colier cu autoblocare la capãtul îmbinãrii este în general
suficient. Plasaþi colierele cu autoblocare sau de sârmã înspre oricare margine (aproape de
suprafaþa interioarã a panoului EPS). Strângerea la centru va curba distanþierii ºi poate duce la
ruperea spumei în acel loc creând o sursã de “explozie” în timpul turnãrii betonului.
Firma Amvic va asigura colierii necesari legarii cofrajelor la montaj.

48
 Figura 8.10 - Tãierea cofrajului
final pentru o secþiune de perete
Figura 8.11 - Potrivirea cofrajului
tãiat în poziþie

6. Instalaþi armãturile de OB orizontale dupã cerinþele proiectului sau ale reglementãrilor

din domeniu. (Vã rugãm sa consultaþi partea a 6-a a manualului.)

Figura 8.13 - Instalarea barelor orizontale

49
8.5 - Aºezarea celui de-al doilea rând de cofraj

Figura 8.14 - Aºezarea celui de-al doilea rând de cofraj

1. Începeþi prin aºezarea cofrajelor de colþ. Fiecare cofraj de colþ are o laturã scurtã ºi o
laturã lungã. Asiguraþi-vã cã montaþi colþurile din cel de-al doilea rând astfel încât latura
lungã sã se conecteze cu latura scurtã al primului rând. Aceasta va crea un model cu
legãturã continuã de 304 mm (12 inches) între cele douã rânduri.

Figura 8.15- Aºezarea cofrajelor de

colþ de 45 de grade pentru
deschizãtura ferestrei

2. Aºezaþi cofrajele drepte, spre centrul peretelui.

3. Plasaþi cofrajul tãiat din acest rând în aceaºi loc ca ºi în primul rând. Aceata va garanta
ca îmbinarea de compensare/aºezare sã rãmânã pe aceeaºi verticalã.

50
 Figura 8.16 - Aºezarea îmbinãrii de
compensare aproximativ în acelaºi loc ca ºi în
primul rând

4. Apãsaþi cu putere pe cofraje pentru a vã asigura de o conexiune sigurã cu rândul de jos.

5. Instalaþi armãturile de OB orizontale dupã cerinþele proiectului.

Notã
Este foarte important sã aºezaþi adaosul de compensare aproximativ în acelaºi loc pentru fiecare
secþiune a peretelui în timp ce aºezaþi rândurile. Aceasta va asigura prezenþa unui reper drept
pentru solidarizãrile interioare ºi exterioare.

8.6 - Verificarea planeitãþii

Odatã ce al doilea rând de ICF a fost aºezat, plasaþi un placaj sau OSB pãtrat peste fiecare cofraj
de colþ ºi verificaþi planeitatea rândului de cofraje. Dacã aveþi o denivelare mai mare de 5 mm
(¼ inch) va trebui fie sã adãugaþi pene din EPS la locurile joase fie sã tundeþi locurile înalte.
Odatã ce pereþii au fost aºezaþi la nivel în interiorul valorii de pânã la 5 mm (¼ inch) sunteþi gata
sã fixaþi primul rând al cofrajului la fundaþie/placã.

51
 Figura 8.17 - Verificarea nivelului dupã aºezarea
celui de-al doilea rând

Folosiþi capete de polistiren ca adaosuri pentru aducerea la nivel a peretelui la îmbinãrile

verticale.

Figura 8.18 - Adãugarea penelor de EPS la primul

rând pentru aducere la nivel

Dacã trebuie sã tãiaþi primul rând de cofraj, introduceþi un ferãstrãu de mânã pe dedesubtul
cofrajelor ºi tundeþi cât doriþi.

52
 Figura 8.19 - Tãierea primului rând de cofraj cu un
ferãstrãu de mânã

Odatã ce pereþii au fost aduºi la nivel cu toleranþa doritã, sunteþi gata sã fixaþi primul rând de
cofraj la fundaþie/placã.

Sfat
Când adãugaþi/scurtaþi reþineþi cã ar trebui lucrat pe ambele pãrþi ale formei, pe interiorul ºi
exteriorul peretelui.

8.7 - Fixarea primului rând la fundaþie/placã

Asiguraþi-vã ca toþi pereþii sunt pe liniile lor de aºezare apoi folosiþi spumã adezivã cu
expansiune lentã pentru a lipi baza primului rând la fundaþie/placã. Introduceþi vârful pistolului
cu spumã într-una din crestãturi la fiecare 150-300 mm de-a lungul fundaþiei ºi puneþi un mic
volum de spumã adezivã sub cofraj de-a lungul întregului zid. Lãsaþi adezivului 10-60 minute sã
se întãreascã.

Sfat
Fixarea primului rând la fundaþie este o activitate ideal de fãcut chiar înainte de pauzã.

53
 Figura 8.20 - Folosirea spumei adezive pentru
fixarea primului rând de cofraj la
fundaþie/placã

Când umpleþi cu spumã sub un gol mare, asiguraþi-vã cã întreaga zonã e fost umplutã.

Figura 8.21 - Umplerea cu spumã sub un gol

mare

Tuburile cu spuma profesionala , pistolul si tubul pentru curatat pistolul sunt asigurate de firma
AMVIC.

8.8 - Aºezarea celui de-al treilea ºi a urmãtoarelor rânduri

Instalarea urmãtoarelor rânduri de cofraj este asemãnãtoare cu instalarea celui de-al doilea rând
de cofraj.

Þineþi minte:

54
1. Începeþi din colþuri, alternând direcþia cofrajelor de colþ.

2. Dupã plasarea colþurilor, aºezaþi cofrajele spre centrul peretelui.

3. Pãstraþi îmbinarile de compensare/aºezare în acelaºi loc în timp ce peretele se ridicã.

Ceea ce rãmâne din secþiunile peretelui trebuie sã-ºi pãstreze alinierea distanþierilor
(indicate de scobiturile adânci de pe suprafaþa exterioarã a panourilor ICF).

4. Aºezarea armãturilor de OB orizontale dupã cerinþele proiectului.

Notã
Distanþierii nu se vor alinia în locul în care existã îmbinari de compensare/aºezare.

8.8.1 - Decuparea cofrajelor în jurul cadrelor pentru uºã

Dacã aþi ales sã amânaþi instalarea cadrului de uºã pânã ce primele douã rânduri de cofraj au fost
aºezate, trebuie fãcutã în acest moment. Tãiaþi cofrajele ºi fixaþi cadrul în poziþie, nu uitaþi sã
lãsaþi un gol de 5 mm (¼inch) între cofraje ºi cadru pentru a permite ajustarea înaintea turnãrii
betonului. (Vã rugãm sã consultaþi secþiunea 8.10.)

Figura 8.22 - Aºezarea cofrajelor în jurul cadrelor pentru uºã

8.8.1.1 - Intrãri ridicate

Pentru uºi la nivelul al doilea sau uºi cu pragul ridicat, înãlþimea pragului uºii trebuie calculatã
cu grijã înainte ca duºumeaua sã fie pe poziþie. Este o idee bunã sã instalaþi un prag în cofrajul
în care va fi turnat betonul în poziþia necesarã pentru a furniza un punct de aºezare pentru fixarea
uºii.

55
 Figura 8.23 - Instalarea cadrelor pentru uºi la nivelul
duºumelei

8.8.2 - Decuparea cofrajelor în jurul cadrelor pentru ferestre

Cadrele pentru ferestre ºi/sau uºi trebuie sã fie deja asamblate ºi gata pentru instalare. (Vã rugãm
sã consultaþi partea 5 a manualului.) Baza cadrelor pentru fereastrã sunt plasate de obicei în cel
de-al 3-lea sau al 4-lea rând de cofraj ºi trebuie sã fie absolut la nivel. Dacã nu sunt atunci
tãiaþi-le sau adãugaþi-le dupã necesitãþi. Când decupaþi cofrajele lãsaþi o distanþã de 5 mm
(¼inch) între cofraj ºi cadru pentru a permite ajustarea dupã ce toate rândurile de ICF au fost
aºezate ºi înainte ca betonul sã fie turnat. (Vã rugãm sã consultaþi secþiunea 8.10.)

Figura 8.24 - Construirea rândurilor ICF în

jurul cadrelor ferestrelor

8.8.3 - Barele de oþel beton de armare în jurul deschiderilor din perete

Instalaþi barelor de oþel beton de armare în jurul ferestrei/uºii în timp ce aºezaþi cofrajele.

56
Reducerea rezistenþei în zona deschiderilor din pereþi trebuie sã fie minimã. Barele de OB vor
preveni apariþia fisurile în ambele pãrþi ºi prag (zona de sub golul ferestrei/uºii). Pãrþile
orizontale (zona de deasupra golul pentru uºã/fereastrã), cunoscute ºi sub numele de buiandrug
al uºii necesitã armarea cu OB suplimentar conform normativelor.

Figura 8.25 - Instalarea barelor de OB de armare pentru

buiandrugul uºii în perete

8.8.4 - Plasarea rândului superior de cofraj

Rândul superior de cofraj necesitã atenþie specialã la fiecare turnare de beton deoarece nu este
fixat în partea de sus. În timpul turnãrii betonului pãrþile superioare ale rândului din partea de
sus a peretelui au tendinþa sã se curbeze spre exterior, ºi dacã nu sunt fixate corespunzãtor se pot
dezaxa. Astfel conexiunea nu va mai fi aliniatã dacã va mai fi încã un nivel deasupra cu perete
ICF.

Urmãtorii paºi se recomandã pentru fiecare rând superior al unui nivel:

1. Legaþi fiecare cofraj cu urmãtorul folosind coliere cu autoblocare din plastic sau legãturi
de sârmã solidarizând distanþierii ºi asigurându-vã cã sunt bine fixaþi.

2. Folosiþi o scândurã orizontalã pe suprafeþele superioare de la colþurile structurii. Fixaþi-le

cu ºuruburi cu autofilatare în distanþierii din fiecare cofraj micºorând întinderile.

3. În cazul pragurilor lungi ºi înguste, instalaþi scânduri (gen pervaz) pe ambele suprafeþe
ale peretelui de cofraj. Aceasta ar trebui sã împiedice rândurile sã se curbeze spre
exterior.

4. Dacã un alt rând de cofraj va fi instalat deasupra acestui rând superior temporar, protejaþi
partea superioarã a cofrajului. Un dispozitiv excelent de protecþie este profilul U metalic
uºor de 6,5 cm (2½ inch). Are dimensiunile exacte pentru a trece pe ambele pãrþi peste
panourile de spuma EPS. Alternativ, poate fi folositã o bandã latã de 10 cm ( 4 inch).

57
 Figura 8.26 - Protejarea conexiunii pe suprafaþa unui rând

8.8.5 - Instalarea barelor verticale de armare

Barele de OB verticale pentru armare sunt instalate dupa ce ultimul rând de cofraj pentru fiecare
nivel a fost aºezat.

În partea cea mai înaltã a peretelui, tãiaþi OB de armare în aºa fel încât sã depãºeascã nivelul
betonului cu 50 mm.

Barele de OB sunt introduse prin partea superioarã a peretelui ºi ºerpuite printre barele orizontale
de OB care sunt deja instalate pe poziþie.

58
 Figura 8.27 - Instalarea OB de armare vertical

Dacã existã un alt nivel deasupra peretelui ICF, atunci consultaþi Partea 6 secþiunea 6.6 a acestui
manual pentru detalii referitoare la îmbinare ºi aºezare.

Sfat
Treceþi în revistã planurile de siguranþã pe ºantier ºi regulamentele de protecþie a muncii.

8.9 - Instalarea sistemului de aliniere ºi fixare a peretelui( PLUMWALL)

Sistemele de aliniere ºi fixare sunt necesare în timpul construirii cu ICF-uri Amvic ºi îndeplinesc
cele trei funcþii principale enumerate mai jos:

1. Asigurã cofrajele sã fie verticale ºi aliniate corespunzãtor de-a lungul fiecãrui perete.

2. Susþin pereþii aºezaþi împotriva vântului ºi a altor solicitãri laterale pânã ce betonul este
turnat ºi capãtã destulã consistenþã.

3. Au rolul de schelã pentru muncitorii constructori care aºeazã rândurile de cofraj.

S.C. AMVIC asigura beneficiarilor sistemul de fixare PLUMWALL.

59
 Figura 8.28 - Sistem de susþinere Plumwall ºi sistem
de aliniere

8.9.1 - Aplicaþii generale

Urmãtoarele reguli de lucru se aplicã în general sistemelor de fixare ºi aliniere folosite cu

cofrajele Amvic, indiferent de categoria sau marca patentatã folositã:

• Sistemul de fixare este instalat, de obicei, dupã ce cel de-al 3-lea sau al 4-lea rând de
cofraj a fost aºezat.

• În majoritatea cazurilor, sistemul de fixare este instalat numai în interiorul structurii de

pereþi, deoarece acolo este locul unde se desfãºoarã toatã activitatea.

• Sistemul de fixare preia foarte bine împingerea, dar are limite la trasul peretelui. Deºi în
general fixaþi o singurã laturã, dacã aveþi o secþiune de perete pe care nu o puteþi menþine
verticalã prin altã metodã, va trebui sã instalaþi elemente de fixare pe ambele laturi
pentru a alinia corespunzãtor peretele.

60
 Figura 8.29 - Fixarea din interiorul peretelui

Majoritatea sistemelor de aliniere ºi fixare sunt proiectate special pentru a permite aºezarea
scândurilor pentru schelã ºi instalarea balustradelor. Scândurile ºi balustradele sunt furnizate de
obicei cu stâlpii de sprijin sau procurate separat.

Figura 8.30 - Platforma ºi scândurile pentru

schelã

Stâlpul de susþinerea este fixat cu o bridã care se aºeazã în jurul piciorului vertical. Amvic
recomandã folosirea bridelor deoarece ele se fixeazã cu ºuruburi cu autofiletare în doi distanþieri
vecini realizând o rezistenþã a fixãrii superioarã.

Dacã aþi lipit jos primul rând de cofraj ºi este ataºat ferm de fundaþie/placã începeþi instalarea
bridelor în cel de-al doilea rând. Continuaþi fixarea bridelor la fiecare a doilea din celelalte
rânduri, din douã în douã rânduri, exemlu al 2-lea, al 4-lea, al 6-lea etc.

61
 Figura 8.31 - O bridã aºezatã în jurul unui picior vertical al
stâlpului de susþinere fixatã cu ºuruburi cu autofiletare în
distanþieri, pe ambele pãrþi

8.9.2 - Distanþarea pentru sistemul de aliniere ºi fixare

În funcþie de sistemul folosit ºi de normele de reglementare, existã cerinþe de distanþe minime

pentru suportul care susþine schela. Urmând recomandãrile de mai jos vã asiguraþi cã vã aflaþi
în interiorul limitelor acestor cerinþe.

Practici recomandate:

• Instalaþi doi stâlpi de susþinere la distanþa de 610 mm de colþ, câte unul pe fiecare parte.

62
 Figura 8.32 - Proptirea din interior a
colþurilor

• Instalaþi câte un stâlp de sprijin la marginea fiecãrui gol de ferestrã ºi uºã.

Figura 8.33 - Proptirea pe ambele pãrþi ale

deschiderilor pereþilor

• Instalaþi stâlpii de sprijin de-a lungul segmentelor de perete la o distanþã între ei de

maxim 1,8 metri.

63
 Figura 8.34 - Sprijinirea la fiecare 1,8 metri

• La pereþii care se terminã fãrã a se învecina cu un colþ (perete întrerupt), instalaþi stâlpi
de sprijin pe toate cele trei laturi.

• La pereþii-T, instalaþi cel puþin doi stâlpi de sprijin în opoziþie pe extremitatea T-ului.
Asta deoarece pereþii tind sã se umfle la îmbinãrile-T din cauza presiunii din partea
betonului în suportul T-ului.

8.10 - Pregãtirea cofrajelor pentru turnarea betonului

În aceastã etapã trebuie sã reverificaþi cadrele pentru ferestre ºi uºi pentru reglãrile finale
premergãtoare turnãrii betonului. Se recomandã urmãtorii paºi:

1. Asiguraþi-vã de alinierea ºi verticalitatea cofrajelor. La fiecare cadru pentru fereastrã sau

uºã, verificaþi încã o datã dacã sunt drepte ºi verticale. Reglaþi dupã necesitãþi.

2. Verificaþi existenþa ºi fixarea EPS-ului de 2 la 6 cm pe exteriorul cadrului, spre partea

care se toarnã betonul. Etanºaþi îmbinãrile dintre cadru ºi cofraj. Odatã ce cofrajele sunt
drepte ºi îmbinate perfect, umpleþi golurile dintre ele ºi conturul dat de cofraje cu spumã
adezivã. Lãsati-o sã se întãreascã cel puþin 30 de minute. Spuma se aplicã numai cu
pistolul.

64
 Figura 8.35 - Umplerea
golurilor dintre cofraje ºi a
contururilor cu spumã adezivã

3. Solidarizaþi colþurile. La fiecare cofraj, la fiecare din cele patru colþuri pe fiecare parte,
instalaþi un colþar ce se poate fixa cu ºuruburi în cofraj. Aºezaþi colþarul prin suprapunere
peste peretele cofrajului pentru a realiza îmbinarea perfectã a cadrelor cu acestea pe
ambele pãrþi interior ºi exterior. Colþarul poate fi orice, exemplu: o bucatã de OSB sau
placaj, etc.

Figura 8.36 - Instalarea colþarului între cadru

ºi cofraj la golurile din perete

4. Instalarea legãturilor în cruce pentru toate cofrajele. Aceastea sunt necesare pentru a
proteja cofrajele sã nu se îndoaie datoritã presiunii betonului. Instalaþi atãt distanþieri
orizontali cât ºi verticali în toate golurile de uºi ºi ferestre. În general ar trebui sã existe

65
 cãte o rigidizare în cruce la cel puþin fiecare 610 mm. Pragurile de sus ale uºii de peste
de 2,4 metri pot necesita susþineri suplimentare.

Figura 8.37 - Consolidarea cadrelor golurilor

din perete atât vertical cât ºi orizontal

8.11 -Solidarizãri suplimentare

Solidarizãrile suplimentare pot fi necesare pentru a conecta sau a crea o punte la cel putin doi
distanþieri intacþi sau un distanþier ºi un cofraj. Puteþi realiza aceastã solidarizare/clemã cu plãci
de OSB, bucãþi rectangulare de lemn la dimensiune etc.

Solidarizãrile adiþionale sunt necesare pentru orice dar nu sunt limitate de urmãtoarele situaþii:

• Unde un distanþier intern a fost tãiat (pentru a potrivi în jur o barã sau alte elemente).
Aceasta ilustreazã importanþa însemnãrii cofrajului pe suprafaþa interioarã în momentul
tãierii unui distanþier astfel încât mai târziu sã fie clar cã distanþierul a fost tãiat.

• Unde existã o îmbinare între cofraje pe o suprafaþã rezultatã în urma tãierii unuia dintre
cofraje. O îmbinare între cofraje este atunci cand nu mai existã un model de legãturã
neîntreruptã (nut-fedãr) între rândurile de ICF Amvic. Aici rigidizarea între cofraje
într-un singur rând se repetã exact în acealaºi loc pentru rândurile ce urmeazã. Încercaþi
sã evitaþi acest gen de îmbinare cat mai mult posibil.

66
 Figura 8.38 - Solidarizarea unei îmbinãri de
cofraje pe ambele pãrþi ale peretelui

• Unde existã o îmbinare compensatã. O îmbinare compensatã este acolo unde sistemul de
conexiune între staturile de cofraj nu se aliniazã. Aceasta se întâmplã de obicei când aþi
tãiat ultimul cofraj dintr-o secþiune de perete pentru potrivirea dimensiunilor peretelui.
Puteþi observa de asemenea cã modelul de legãturã neîntreruptã pe îmbinarea compensatã
este mai mic de 30,48 cm (12 inches).

Figura 8.39 - Solidarizarea

suplimentarã pentru o îmbinare
compensatã

• Unde marginile cofrajului îmbinã un cadru de fereastrã sau uºã dacã se foloseºte cadru
de lemn.

67
 Figura 8.40 - Instalarea rigidizãrilor
(pervaz) în jurul unei deschideri în perete
utilizând OSB

Notã Importantã
Armarea ºi rigidizarea adãugate sunt extrem de importante. Lipsa instalãrii acestei solidarizãri
va produce frecvent o “explozie”. Cofrajul însuºi rezistã unei “explozii” cât timp distanþierii
sunt intacþi ºi îmbinarea în oricare rând este fixatã laolaltã atât deasupra cât ºi dedesubt, cu
condiþia ca turnarea betonului sã se execute corespunzãtor.

8.12 - Strãpungerile

Strãpungerile pentru utilitãþi

Strãpungerile pentru utilitãþi trebuie sa fie realizate dupã ce un nivel a fost aºezat ºi înainte de
turnarea betonului. În general toatã instalaþia electricã ºi tehnico-sanitarã este introdusã în
interiorul pereþilor prin tãierea de canale în spuma EPS ºi apoi realizarea instalaþiei electrice ºi
tehnico-sanitare propriu-zisã. Instalaþia electricã pentru accesoriile fixe exterioare este de obicei
introdusã prin perete numai în locul unde un accesoriu fix exterior va fi plasat. (Pentru detalii
referitoare la instalaþia electricã etc. vã rugãm sã consultaþi Anexa E a acestui manual).

Urmãtoarea listã conþine cele mai obiºnuite tipuri de strãpungeri întâlnite:

• Accesoriu electric fix exterior
• Ieºiri electrice exterioare ºi/sau accesorii fixe precum comanda pentru pompã, sisteme
de irigare, etc.
• Intrãri ºi ieºiri pentru instalaþie electricã de tensiune medie

68
• Instalaþie electricã de tensiune scãzutã (telefon, TV prin cablu, antene satelit, antene
standard, sisteme de alarmã, control al porþii, etc.)
• Guri de evacuare pentru maºinile de uscat
• Tubulaturã pentru ventilarea peretelui
• Conducte de condens sau alt tip de furtunuri pentru coºuri de fum ºi aer condiþionat.
• Conducte pentru apã
• Robineþi pentru apã
• Ventilatoare de spaþiu
• Tuburi de evacuare (de exemplu când coºul de evacuare este în garaj ºi tuburile trec pe
sub o podea înãlþatã)

Sfat
Prevedeþi sã instalaþi strãpungeri suplimentare pentru nevoi viitoare.

În majoritatea cazurilor o bucatã de þeavã de ABS sau PVC introdusã prin perete poate fi folositã
pentru trecere. Decupaþi o gaurã de dimesiunea þevii ºi introduceþi þeava complet în cofraj.
Folosiþi spumã adezivã împrejurul þevii pentru a o fixa ºi etanºa.

Figura 8.41 - Folosirea unor þevi de PVC

pentru strãpungeri ºi sigilarea lor

8.13 - Instalarea planºeului suspendat

Sistemele de planºeu sunt de obicei suspendate de grinzile de ramã sau grinzile care sunt ataºate
mecanic la beton cu ºuruburi de ancorare sau cu o altã legãturã corespunzãtoare.

8.13.1- Grinzi instalate cu ºuruburi de ancorare

Dimensiunea ºuruburilor de ancorare, distanþa dintre ele ºi ºablonul instalãrii, trebuie specificate
de inginerul proiectant deoarece sunt elemente esenþiale ale proiectului structural.

Instalare

69
1. Tãiaþi bucãþi de OSB sau placaj la dimensiunea de 200 x 200 mm, ºi faceþi o gaurã cu
burghiul în centru pentru ºurubul de ancorare.

2. Instalaþi ºurubul de ancorare prin gaurã folosind piuliþe duble pe ambele pãrþi. Aveþi grjã
ca ºuruburile de ancorare folosite sã aibã suficient filet pentru a permite montarea de
piuliþe duble pe ambele pãrþi. La un OSB de 13 mm aveþi nevoie de aproximativ 83 mm
de filet.

Figura 8.42 - Tãierea unui pãtrat în

plãcile de OSB pentru instalarea
ºuruburilor de ancorare

3. Tãiaþi o deschidere largã de 100 mm între distanþieri, pânã la înãlþimea maximã a grinzii.
Faceþi tãieturile de sus ºi de jos folosind un cuþit cald la 20-30 de grade permiþând
betonului sã umple cavitatea uºor.

70
 Figura 8.43 - Tãierea deschizãturii în EPS între membrane

Figura 8.44 - Partea decupatã la cald

4. Plasaþi OSB-ul ºi ºuruburile de ancorare în gãuri ºi ataºaþi cu patru ºuruburi autofiletate

înºurubate în distanþieri, câte unul în fiecare colþ. ªuruburile pentru finisajele de piatrã
aparentã sunt de asemenea bune.

71
 Figura 8.45 - Instalarea OSB-ului cu ºuruburi de ancorare în golurile din
EPS ºi fixarea cu ºuruburi pentru finisajele de piatrã aparentã

5. Permiteþi betonului sã se întãreascã suficient dupã turnare înainte de tensionarea

ºuruburilor de ancorare.

Figura 8.46 - Permiterea betonului sã se întãrescã cel puþin 3

zile înainte de îndepãrtarea pieselor rectangulare de OSB

6. Instalaþi grinda, aºezând-o cu precizie pe suruburile de ancorare. Folosind un cofraj de

referinþã, faceþi un marcaj direct în jos ºi faceþi gãuri cu burghiul puþin mai mari decât
ºuruburile de ancorare. Plasaþi grinda. Instalaþi ºaibele ºi piuliþele necesare ºurubului de
ancorare.

7. Folosiþi agãþatori standard pentru grinzi în vederea ataºãrii grinzilor pentru planºeu.

72
 Figura 8.47 - Instalarea grinzilor cu ºaibe ºi piuliþe adecvate

8.13.2 - Instalarea grinzilor cu conectori de grinzi Simpson Strong-Tie ICFLC

Conectorul Simpson Strong-Tie ICFLC este metoda preferatã de fixare a grinzilor, scade
costurile construcþiei plaºeului. Timpul de lucru pentru instalarea unei agãþãtori de grindã IVFLC
este de pânã la 30% mai mic decât agãþarea grinzii cu un ºurub de ancorare.

Sistemul Simpson de conectarea a grinzilor este uºor, rapid ºi adaptabil. Perforaþiile din piciorul
încorporat al ICFLC permite betonului sã curgã în jurul lui ancorând foarte bine ICFLC cu
cofrajul. Bordura expusã furnizeazã o suprafaþã structuralã pentru montarea unei grinzi fie de
lemn fie de oþel. În plus, noul sistem ICFLC & ICFLC-W/CW de conectare a grinzii este proiectat
sã rezolve provocãrile montãrii grinzilor de oþel sau lemn pe pereþii de beton izolaþi, de forma
ICF.

Acest sistem vine în trei componente:

a. O componentã de metal de bazã numitã ºi ICFLC. Aceasta poate aibã mãsura scobiturii de 16
(0,054 inch grosime) sau de 14 (0,068 inch grosime) din oþel galvanizat.

73
 Figura 8.48 - ICFLC

b. O agãþãtoare de grindã numitã ºi ICFLC-W sau ICFLC-CW fãcutã din oþel galvanizat de
mãsura scobiturii de 16 (0,054 inch grosime).

c. Holºurburi

Figura 8.49 - ICFLC-W/CW ºi ºuruburi

Instalare

1. Faceþi o tãieturã cu ferãstrãul în cofraj ºi introduceþi latura lungã a piesei ICFLC în cofraj.

74
 Figura 8.50 - Introducerea laturei lungi a ICFLC prin
EPS ºi în beton

2. Fixaþi-l pe poziþie cu o spumã adezivã sau un singur ºurub prin gaura micã din ICFLC,
în distanþierul alãturat.

3. Dupã ce betonul a fost turnat ºi întãrit timp de 3-4 zile plasaþi grinda în locul adecvat,
aduceþi-o la nivel ºi asiguraþi-o temporar.

Figura 8.51 - Fixarea grinzii din lemn temporal

4. Instalaþi piesa ICFLC-W/CW în jurul grinzii.

5. Folosind o maºinã de gãurit, instalaþi dispozitivele cu holºuruburi prin gãuri în

ICFLC-W/CW, prin grindã ºi în bordura ICFLC.

75
6. Ataºaþi grinzile pentru planºeu la grinda de contur folosind un suport standard Simpson

Figura 8.52 - Instalarea

ICFLC-W în jurul scândurii
grinzii ºi îmfiletarea
holºuruburilor în gãurile
indicate la piesa ICFLC
Strong-Tie sau echivalent.

Figura 8.53 - Ataºarea grinzilor pentru planºeu la

grinda de contur cu sistemul Simpson Strong-Tie

8.14 - Locaº (ºliþ) pentru grindã - Grinda de planºeu este legatã direct la peretele ICF

76
Grizi de oþel ºi grinzi de planºeu pot fi necesare pentru a se sprijini pe zidurile ICF conform
proiectului. Un locaº pentru grindã fãcut în interiorul zidului va fi creat urmând urmãtorii paºi:

1. Stabiliþi dimensiunile grinzii ºi înãlþimea la care va fi instalatã. Folosiþi o nivelã cu laser

pentru a marca înãlþimile din interiorul panoului EPS.

2. Pe o parte a peretelui unde un capãt al grinzii va fi susþinut, tãiaþi o deschidere în

interiorul ºi eteriorul panurilor EPS. Aveþi grijã ca piesele decupate sã fie aliniate ºi mai
mari decât dimensiunea realã a grinzii cu aproximativ 13 mm (½ inch) de jur împrejur.
Aceasta va uºura plasarea grinzii în poziþie.

Figura 8.54 - Decuparea deschiderilor din

interiorul ºi exteriorul panourilor EPS pe o
parte

3. Pe zidul opus unde celãlalt capãt al grinzii va fi sprijinit, decupaþi o piesã numai din
interiorul panoului EPS. Deschiderea trebuie sã fie aliniatã cu cea de pe zidul opus ºi mai
mare decât dimensiunea realã a grinzii cu aproximativ 13 mm (½ inch) de jur împrejur.

4. Umpleþi complet golul dintre cele douã deschideri din perete pe dinafarã folosind EPS
sau lemn irosit. Deschiderea din celãlalt perete trebuie de asemenea umplutã destul de
adânc în cavitatea peretelui pentru a furniza lungimea de încastrare necesarã.

77
 Figura 8.55 - Umplerea golului cu EPS înainte
de turnarea betonului

5. Dupã ce a fost turnat betonul ºi a cãpãtat destulã rezistenþã, desfaceþi umplutura de EPS
sau lemn pentru a elibera locaºul pentru grindã sau golurile create în perete.

6. Aºezaþi grinda în poziþie ºi fixaþi-o. Sigilaþi zona dintre grindã ºi locaº dupã necesitãþi.

Figura 8.56 - Aºezaþi grinda de lemn în poziþie pentru

suport într-un locaº pentru grindã

8.15- Plãcile/planºeele cu plasã tip Buzãu, cãlãreþi ºi beton.

Se realizeazã conform proiectului de rezistenþã.

8.16 - Reglajele finale dinaintea turnãrii betonului

Verificaþi colþurile dacã sunt verticale. Reconfirmaþi poziþia verticalã a colþurilor. Asiguraþi-vã
cã nu sunt necesari stâlpi de sprijin suplimentari pentru a îndrepta colþurile.

78
Îndreptaþi pereþii. Fixaþi un ºurub la fiecare colþ ºi instalaþi o sfoarã bine întinsã în jurul
perimetrului peretelui. Folosiþi un cofraj compensat (piesã de lemn 2x4) pus la colþuri, pe rândul
superior al cofrajelor în spatele sforii folosind un alt cofraj sau o dimensiune echivalentã ca ghid
pentru a aranja peretele pe linia sforii.

Notã
Unii constructori preferã sã aplece peretele spre interior (spre stâlpul de fixare) cu 0,5 cm maxim
un cm (¼ inch), la mijlocul segmentului de perete. Apoi imediat dupã turnare, fixatoarele
stâlpilor de susþinere sunt ajustate sã împingã perfect în linie segmentul de perete.

79
 Partea 9 - Instalarea specialã a ICF-urilor

9.1 - Prezentare generalã

Acest capitol al manualului prezintã tehnici avansate de instalare ºi sisteme de pardoseli folosite
cu ICF Amvic. Cele mai utilizate instalãri speciale sunt incluse mai jos, totuºi dacã aveþi o
situaþie specificã nemenþionatã aici, vã rugãm sã ne contactaþi pentru asistenþã.

9.2 Realizarea fundaþiilor

Sistemul de cofraje pierdute termoizolante din polistiren expandat ignifugat Amvic permite
realizarea fundaþiilor pentru clãdiri în diferite variante.
Apelând la acest sistem se face economie de timp, manoperã, material lemnos, cuie etc. Toate
acestea însemnând bani.

S.C. AMVIC S.R.L. recomandã utilizarea acestor tipuri de fundaþii atât pentru realizarea
construcþiilor cu pereþi turnaþi din beton în cofraje modulare din polistiren ignifugat AMVIC cât
ºi pentru construcþii cu pereþi din cãrãmidã, BCA, lemn sau în alte sisteme.

Prin aplicarea unor soluþii adecvate de hidroizolare sistemul Amvic este ideal în cele mai grele
situaþii de exploatare a construcþiilor, asigurând protecþia la apã, umezealã ºi, în plus asigurând
protecþia termicã.

În continuare sunt prezentate câteva produneri de soluþii pentru astfel de fundaþii.

Soluþia pentru fundaþia normalã cu folosirea unor ICF-uri AMVIC de dimensiuni superioare
peste care se poate continua pereþi realizaþã cu acelaºi sistem ICF Amfic de realizare a pereþilor
sau se poate realiza orice alt tip de perete.

80
 Figuara 9.1 - Soluþia tipicã de realizare a fundaþiei
AMVIC( tip talpa)

- Se utilizeaza ICF cu latimea betonului de 20 cm sau de 25 cm.

Aceastã soluþie de fundaþie este recomandatã de S.C. AMVIC S.R.L. pentru soliditatea, timpul
foarte scurt de execuþie, izolaþia realizatã ºi economia de alte materiale (scâdurã, cuie, sârmã,
manoperã etc.).

81
Pentru realizarea fundaþiilor în trepte se poate apela la soluþiea din figura 9.2

Figura 9.2 - Soluþie propusã pentru o fundaþie în trepte

Fundaþia tipicã realizatã din ICF Amvic pentru o construcþie din bãrne de lemn cu subsol sau
demisol.

Figura 9.3 - Perete de subsol sau demisol pentru o

construcþie cu pereþi din bârne din lemn

82
Pentru o construcþie cu pereþi prefabricaþi uºori soluþia oferitã este cea din figura 9.4.

Figura 9.4 - Elevaþia pentru o construcþie cu pereþi din

prefabricate uºoare

- Se utilizeaza ICF de 20 cm.latime beton.

9.3 - Construcþia colþurilor scurte

Colþurile scurte (ieºiturile spre în afarã) sunt întãlnite în general la construcþiile rezidenþiale.
Depinzând de dimensiunile proiectului, cofrajele Amvic 90E pot fi folosite pentru a forma un colþ
special. Se pot realiza colþuri ºi folosind cofraje drepte.

9.3.1 - Colþuri scurte folosind cofraje de colþ de 90E cu o combinare a acestora

Un colþ scurt poate fi construit folosind cel puþin douã cofraje de colþ de 90E.

Paºii recomandaþi sunt daþi mai jos:

1. Instalaþi primul rând astfel încât laturile scurte ale ambelor cofraje sã se alinieze cum este
ilustrat în figura 9.1.

2. Instalaþi cel de-al doilea rând ºi urmãtoarele rânduri ale cofrajelor de colþ în aceeaºi
manierã alternând cofrajele. Aceasta va crea o îmbinare de cofraje.

3. Asiguraþi-vã cã îmbinarea de cofraje este solidarizatã adecvat pe ambele pãrþi ale

cofrajelor ºi la fiecare rând.

83
Notã importantã
Neexecutarea unei solidarizãri adecvat a îmbinarii cofrajelor poate duce la o “explozie” în
timpul turnãrii betonului. Asiguraþi-vã cã folosiþi legãturi adiþionale cu coliere din plastic cu
autoblocare, dacã este necesar.

Figura 9.5 - Colþ scurt fãcut cu cofraje de 90Ecu o îmbinare de

cofraje

9.3.2 - Colþuri scurte folosind cofraje de colþ de 90E cu model neîntrerupt

Aceastã metodã include de asemenea cel puþin douã cofraje de colþ de 90E.Paºii recomandaþi
sunt daþi mai jos:

1. Instalaþi primul rând astfel încât latura lungã al unui cofraj de colþ ºi latura scurtã de la
alt cofraj sã se îmvecineze dupã cum este ilurând în figura 9.6 mai jos.

2. Instalaþi cel de-al doilea rând ºi pe cele consecutive alternând cofrajele pentru a crea un
model neîntrerupt.(Consultaþi figura 9.6 mai jos.)

84
 Figura 9.6 - Vedere în plan a douã colþuri scurte fãcute folosind cofraje de
90E pentru a crea un model neîntrerupt.

Figura 9.7 - Un colþ scurt fãcut cu cofraje

de 90E cu model neîntrerupt

9.3.3 - Colþuri scurte fãcute folosind ICF Amvic drept

Colþuri mai scurte decât cele minime permise folosind cofrajele 90E pot fi realizate folosind
ICF-uri Amvic drepte.

Paºi pentru crearea unui colþ scurt fãcut la comandã:

85
1. Pentru a începe, aveþi nevoie de minim douã cofraje Amvic drepte.

2. Decupaþi 100, 152, 203 sau 254 mm (4, 6, 8 sau 10 inches) depinzând de tipul cofrajului
folosit, de la un panou de spumã la fiecare cofraj drept la capãtul formei.

Figura 9.8 - Decuparea spumei de la capãtul unui

cofraj drept de la un panou EPS

3. Puneþi formele în poziþie ºi lipiþi piesele tãiate pentru a umple capetele formelor ºi a crea
un colþ de 90.E

Figura 9.9 - Punerea în poziþie a celor douã forme

tãiate

86
 Figura 9.10 - Folosirea pieselor decupate pentru a
închide capetele ºi a crea un colþ

4. Construiþi douã forme de lemn la 90E ºi plasaþi-le la colþurile formate ale fiecãrui laturi
formate cu EPS.

Figura 9.11 - Folosirea formelor de

lemn 2x10 pentru a susþine colþul
format

5. Faceþi o gaurã de 13 mm (½ inch) cu burghiul prin formele de lemn ºi panourile EPS

pornind de la aproximativ 304 mm (12 inches) de la fundaþie sau placã. Introduceþi o tijã
filetatã de 9,5 mm (d inch) prin gãuri în formele de lemn. Folosiþi ºaibe plate ºi piuliþe
pe ambele pãrþi pentru a fixa tija.

87
 Figura 9.12 - Introducerea unei tije filetate prin
gãurile fãcute

Figura 9.13 - Tija filetatã introdusã prin ambele

forme de lemn

6. Continuaþi sã tãiaþi ºi sã aºezaþi cofrajele pânã la înalþimea dorita a peretelui. Plasaþi

ºuruburile cu filet la aproximativ 400 mm (16 inches) vertical la centru. Dupã ce betonul
a fost turnat ºi au trecut câteva ore, îndepãrtaþi formele de lemn ºi tãiaþi tija filetatã astfel
încât sã rezulte o suprafaþa de beton netedã. Folosiþi spuma adezivã pentru a umple
gãurile din panourile EPS.

9.4 - Ziduri curbe

Posibilitãþie de fabricare ale Amvic permite realizarea de cofraje pentru perete curb pre-tãiate
care permit ca rândurile sã se potriveascã uºor ºi ca instalarea sã meargã fãrã probleme cu un

88
consum de manoperã minim. Cofrajele de îndoire pre-tãiate sunt de tip lambã ºi uluc tãiate în
interiorul panoului EPS ºi crestãturi de deschidere în exteriorul panoului EPS. Vedeþi figura 9.10.

Figura 9.14 - Cofraj Amvic

pentru perete curb pre-tãiat.
Lambã ºi uluc în interior ºi
crestãturile în exterior.

Cofrajele pentru pereþi curbi pot fi construiti de un antreprenor pe ºantier folosind un cofraj
Amvic® (ICF) drept.

Instalarea formelor curbe

1. Pe fundaþie/placã, puneþi un ºablon sau o placã de ghidare care sã se potriveascã razei
dorite.

2. Aplicaþi puþinã spumã adeziã pe partea de jos a formei de-a lungul lambei ºi ulucului ºi
a crestãturii (pentru formele pre-tãiate), îndoiþi structura în forma doritã ºi instalaþi-o.

89
 Figura 9.15 - Îndoirea ºi fxarea
cofrajului pentru perete curb în
poziþie

3. Dupã aºezarea primului rând, verificaþi ca raza de curburã a peretelui sã fie conform
cerinþelor proiectului.

Figura 9.16 - Câteva rânduri de cofraj pre-tãiat Amvic

instalate pentru un perete curb

4. Sprijiniþi exteriorul formei folosind þevi rezistente pentru îndreptare sau stâlpi de fixare.

5. Rigidizaþi foarte bine peretele înaintea turnãrii betonului.

90
Pentru antreprenorii care opteazã sã taie ICF-ul pe ºantier, vã rugãm sã consultaþi figurile 9.13
ºi 9.14 la fel ºi tabelele 9.1 pentru informaþii referitoare la dimensiunile razei ºi taierea
cofrajelor.

Figura 9.17 - Pregãtirea pentru curbare a unui cofraj drept

Figura 9.18 - Cofrajul pentru perete curb îndoit dupã tipar

Tabel 9.1 - Mãrimea decupãrilor în peretele interior al cofrajului drept pregãtit pentru curbare

91
 Raza Lãþimea decupãrii pentru curbarea cofrajului
exterioarã [mm]
a peretelui
[m] 100 152 200 254

0,90 44,2 54,1 ND ND

1,00 39,8 48,7 57,5 ND

1,10 36,2 44,2 52,3 60,3

1,20 33,2 40,6 47,9 55,3

1,30 30,6 37,4 44,2 51,0

1,40 28,4 34,8 41,1 47,4

1,50 26,5 32,4 38,3 44,2

1,75 22,8 27,8 32,9 37,9

2,00 19,9 24,3 28,2 33,2

2,25 17,7 21,6 25,6 29,5

2,50 15,9 19,5 23,0 26,5

3,00 13,3 16,2 19,2 22,1

3,50 11,4 13,9 16,4 19,0

4,00 10,0 12,2 14,4 16,6

5,00 8,0 9,7 11,5 13,3

6,00 6,6 8,1 9,6 11,1

8,00 5,0 6,1 7,2 8,3

10,00 4,0 4,9 5,8 6,6

12,00 3,3 4,1 4,8 5,5

14,00 2,8 3,5 4,1 4,7

16,00 2,5 3,0 3,6 4,1

NOTÃ- S.C. AMVIC S.R.L. asigurã la comandã cofraje decupate pentru raza de curburã solicitatã.

9.5 - Construcþia peretelui-T

Pereþii-T necesitã o atenþie specialã înainte de turnarea betonului. Sunt esenþiale susþinerea ºi
alinierea corespunzãtoare.

Construirea pereþilor-T

1. Localizaþi o intersecþie perete-T în timp ce aºezaþi primul rând

92
2. Tãiaþi cofrajele Amvic în mod corespunzãtor ºi îmbinaþi-le împreunã pentru a forma
intesecþia-T. Folosiþi legãturi, coliere cu autoblocare (sau echivalente) pentru a solidariza
blocurile.

Figura 9.19 - Montarea cofrajelor pentru a forma un

perete-T. Folosiþi legãturi metalice sau din plastic

3. Instalaþi bare orizontale de OB pentru armare incluzând bare de colþ îndoite la 90E cu
lungimea de petrecere (suprapunerea) conform proiectului.

Figura 9.20 - Instalarea barelor de oþel beton

orizontale pentru armare în timp ce fiecare
rând de ICF este aºezat

4. Continuaþi sã aºezaþi rândurile urmãtoare de cofraj pânã când întreaga înãlþime a zidului

93
 a fost realizatã.

5. Verificaþi aºezarea la nivel a pereþilor. Dacã pereþii sunt la nivel, faceþi jos o bordurã de
spumã adezivã pe fiecare parte a cofrajelor la peretele-T.

6. Pentru zidurile de la nivelurile de subsol sau demisol ºi la parter, TREBUIE sa fie

instalate susþineri suplimentare pe partea exterioarã a intesecþiei. Absenþa unei susþineri
adecvate poate cauza o “explozie” în timpul turnãrii betonului.

Figura 9.21 - Susþineri instalate pe partea exterioarã

a peretelui-T

7. Pentru nivelurile superioare unde nu exista o suprafaþa de teren pe care sã se ancoreze

susþinerile exterioare, introduceþi legãturi de sârmã (sau echivalent) prin cofraje, de jur
împrejur, pe fiecare parte a zidurilor-T ce se cealizeazã. Nu tensionaþi încã legãturile.
(Figura 9.22 dedesubt)

8. Odatã ce peretele este format la înãlþimea doritã, introduceþi o bucatã de lemn de 3x30
cm (2x6) în partea de jos a peretelui care trece, drept, printre cofraje ºi legãturã.
Tensionaþi legãtura pentru a þine în loc lemnul. Asiguraþi-vã cã legãturile sunt instalate
la fiecare rând. (Figura 9.22 dedesubt)

94
 Figura 9.22 - Solidarizarea cofrajelor peretelui-T cu lemn de 3x30 cm ºi
legãturã

Sfat
Aveþi întotdeauna grijã cand turnaþi beton în secþiunile peretelui-T

Daca aveti probleme cu armarea in T, puteti utiliza Distanþieri din otel, cu dimensiunile 360x120
mm, cite 2 buc./nivel, pe care le asezati : o bucata transversal, iar cealalta perpendicular.
Grosimea otelului se stabileste prin calcul.

9.6 - Instalarea cãrãmizii aplicate standard

Fie cã aþi folosit cofrajele Amvic cu margine pentru suportul consolã sau cofraje fãcute la
comandã, cãptuºala aplicatã poate fi instalatã în aceeaºi manierã ca formã de construcþie normalã
pe suportul de margine.

95
 Figura 9.27 - Aºezarea cãrãmizii standard
aplicate pe suportul cu margine pentru
cãrãmidã

Respectaþi cerinþele proiectului de construcþie pentru detalii reprezentative de hidroizolare cu

margini care permite scurgerea apei (lãcrimar) ºi spaþiul minim de aer. Legãturi standard pentru
cãrãmidã sunt înºurubate în distanþierii Amvic. Cãrãmizii au legãturã conform proiectului.

Figura 9.28 - Legãturi standard pentru

cãrãmidã fixate în distanþierii Amvic

9.7 - Marginile frontonului

Marginile frontonului pot fi formate folosind una din cele douã metode prezentate în continuare.

1. Aºezarea în trepte a cofrajelor

Formaþi marginea frontonului prin punerea în trepte a cofrajelor retregându-le în timp ce se

96
aºeazã rândul urmãtor pânã la vârf. Opturaþi capetele verticale ale cofrajelor ºi turnaþi betonul.
Dupã turnare restul peretelui este încadrat.

2 Tãierea cofrajelor

Formaþi marginea frontonului tãind cofrajele la panta adecvatã a acoperiºului. Fixaþi lemnul pe
ambele pãrþi ale cofrajelor astfel încât partea de sus a lemnului sã fie aliniatã cu partea de sus
a cofrajelor. Aceasta dã un suport în plus cofrajului ºi furnizeazã o suprafaþã pentru a fixa
placajul. Înveliþi partea de sus a cofrajelor dacã este necesar.

Figura 9.29 - Tãierea cofrajelor în forma capetelor în pantã

ale frontonului

9.8 - Sistemul de planºeu prefabricate (miez gol)

Folosirea elementelor de planºeu cu miez gol este o modalitate rãspânditã la sistemul de realizare
a planºeelor, constând în elemente prefabricate în care miezuri tubulare sunt înglobate.
Elementele sunt fãcute din beton de înaltã calitate. Ele sunt armate cu elemente pretensionate
numai în direcþia în care se înconvoaie, ceea ce duce la un proces de producþie foarte economic.

Notã
Calculul de rezistenþã, proiectarea, este necesar pentru acest sistem de placã.

Instalarea sistemului de placã prefabricare:

1. Terminaþi zidul de beton la înãlþimea doritã.

2. Fixaþi bare din oþel beton pentru joantare conform proiectul ºi cerinþelor producãtorului

97
 de elemente prefabricare.

3. Instalaþi plãcile prefabricate dupã ce pereþii au cãpãtat destulã rezistenþã

4. Turnaþi la cota planºeul.

Figura 9.30 - Manevrarea unei fâºii prefabricate, cu goluri cu

miezul gol în vederea poziþionãrii pe un perete ICF

Figura 9.31 - O placã pre-turnatã poziþionata pe un perete

ICF

98
 Partea 10 - Elementele generale privind bazele betonului

10.1 - Prezentare generalã

Aceastã secþiune a manualului acoperã fundamentele betonului. Noii utilizatori ai sistemului ICF
Amvic trebuie sã treacã în revistã aceaste informaþii înainte de a merge mai departe la
urmãtoarele secþiuni care se ocupã cu tehnicile de turnare a betonului recomandate pentru ICF
Amvic.

10.2 - Fundamentele betonului

10.2.1 - Compoziþia betonului

Betonul este un amestec de ciment ºi agregate. Cimentul leagã agregatul (nisip ºi pietriº sau
piatrã sfarâmatã) într-o masã vâscoasã.

Figura 10.1 - Ilustrare reprezentativã a componentelor

amestecului debeton

Pasta de ciment (cunoscutã ºi sub numele de mortar)

Pasta este compusã din ciment, aditivi ºi adaosuri minerale (materiale cimentoase suplimentare),
apã ºi aer oclus. Pasta de ciment de obicei constituie aproape 25% pânã la 40% din volumul total
de beton. Volumul de ciment este de obicei cuprins între 7% ºi 15% iar cel de apã între 14% ºi
21%. Conþinutul de aer se întinde pânã aproape de 8% din volumul betonului.

Sunt disponibile multe tipuri de ciment dar pentru scopul acestui manual ne vom concentra pe
cel mai comun, cimentul Portland.

În România Standardul SR EN 197-1:2002 prezintã Cimentul Portland cu rezistenta initiala

mare.

99
Agregate (cunoscute ºi sub numele de umpluturã)

Existã douã categorii de agregate folosite în beton:

Agregatele neprelucrate (pietriº) ale cãror dimensiuni ale particulelor variazã în dimensiuni de
la 150 mm (6 inches) la aproximativ 1,3 mm (0,05 inch).

Agregate fine (nisip) care constã în nisip natural sau fabricat cu particule a cãror dimensiune
variazã între 0,952 mm (d inch) pânã la dimensiunea prafului.

Selectarea agregatelor folosite în beton este importantã deaorece ele constituie aproximativ 60%
pânã la 75% din volumul total de beton. Agregatele trebuie sã aibe în componenþa lor particule
cu rezistenþã adecvatã ºi rezistenþã la condiþiile de expunere ºi trebuie sã nu conþinã materiale
care vor cauza reacþii chimice cu cimentul ceea ce ar putea duce la deteriorarea betonului (ex
sulfuri, cloruri etc.)
ATENTIE : Pentru sistemul AMVIC, agregatele vor avea dimensiunea maxima de 10 mm.

10.3 - Calitatea amestecului de beton

10.3.1 - Raportul apã/ciment (A/C)

Cel mai important factor care determinã calitatea amestecului de beton este cantitatea de apã
raportatã la cantitatea de ciment folositã (prin greutate), cunoscut ºi sub numele de raport
apã/ciment.

Apa este un ingredient decisiv în pasta de ciment. Cauzeazã întãrirea betonului printr-un proces
numit hidratare. Aceasta este o reacþie chimicã în care se formeazã legãturi chimice cu
moleculele de apã ºi devin hidraþi sau produºi de hidratare. Aceasta face pasta sã se întãreascã
ºi leagã împreunã componentele betonului.

Prea multã apã reduce rezistenþa betonului în timp ºi prea puþinã va face betonul nelucrabil.
Betonul trebuie sã fie lucrabil pentru a putea fi turnat ºi modelat în diferite forme (ex pereþi,
stâlpi, etc.). din cauzã cã betonul trebuie sã fie atât rezistent cât ºi lucrabil. Este necesar un dozaj
atent între ciment ºi apã la stabilirea amestecului pentru beton.

10.3.2 - Rezistenþa betonului

Existã douã tipuri de rezistenþã a betonului: Compresiune ºi Încovoirea. Pentru cele mai multe
cazuri structurale rezistenþa la compresiune este cea care îl intereseazã pe inginerul proiectant.

Testul pentru rezistenþa la compresiune

Testul pe cilindru este cel mai utilizat test pentru determinarea rezistenþei la compresiune a
betonului în SUA, Canada ºi Europa continentalã, inclusiv în România. Un cilindru sau cub este
turnat din beton ºi lãsat sã se întãreascã timpul potrivit (de obicei 28 de zile). Apoi este

100
comprimat între douã suprafeþe paralele. Presiunea la rupere este consideratã la 28 de zile.

Rezistenþa amestecurilor de beton folosite în ICF variazã cel mai probabil între 17 MPa - 30 MPa
(2300 psi - 4000 psi).

Testul de rezistenþã la încovoiere

Rezistenþa la încovoiere este rezistenþa betonului la îndoire ºi este mãsuratã de obicei folosind
etalonul cu prismã de beton, rezematã pe douã suporturi. Majoritatea betonului folosit are o
rezistenþã la încovoiere între 3,4 MPa - 4,8 MPa (500 psi - 700 psi ).

Figura 10.3 - Testarea cilindrului de beton

pentru rezistenþa la compresie (stânga) ºi
traversa de beton pentru rezistenþa la
încovoiere (dreapta). ©2006 Cement
Association of Canada, EB101-7 figure 16-15.

10.3.3 - Lucrabilitatea betonului

Lucrabilitatea betonului se reflectã în uºurinþa transportãrii, turnãrii, îndesãrii ºi finisãrii

betonului proaspãt amestecat cu mijloacele din dotare. Lucrabilitatea depinde de raportul
apã/ciment, aditivi, agregate (repartizarea pe formã ºi dimensiune) ºi vârstã (nivelul de
hidratare). Creºterea conþinutului de apã ºi adãugarea aditivilor va mãri lucrabilitatea.

Testul de tasare

Lucrabilitatea este de obicei mãsuratã folosind testul tasãrii. Acesta este un con rãsturnat înalt
de 305 mm (12 inch) ºi este deschis la ambele capete. Partea superioarã are un diametru de 100
mm (4 inch) ºi partea de jos are un diametru de 200 mm (8 inch). Betonul proaspãt este plasat
în con ºi îndesat cu o tijã de oþel ºi nivelat la partea superioarã a conului. Conul este îndepãrtat
ºi plasat în vecinãtatea grãmezii de beton. Diferenþa dintre partea de sus a conului iniþial, tasat
ºi partea de sus a proaspãtului model de beton, dupã scoaterea conului, este prãbuºirea.

O mostrã relativ uscatã se va prãbuºii foarte puþin, ºi va scãdea cu 25 la 50 mm, pe când o mostra

101
de beton relativ umedã se poate prãbuºi pânã la valoarea de 150 la 175 mm.

Figura 10.4 - Amestec Figura 10.5 - Amestecul

de beton cu o prãbuºire de beton cu o prãbuºire
micã. ©2006 Cement mare. ©2006 Cement
Association of Canada, Association of Canada,
EB101-7 figura 16-2 EB101-7 figura 16-2

10.3.4 -Întãrirea betonului

Acesta este procesul prin care mediul înconjurãtor (temperatura ºi umiditatea), în care betonul
proaspãt turnat se gãseºte pentru o perioadã specificã de timp, permite amestecului de beton sã
îºi atingã rezistenþa proiectatã ºi durabilitatea.

Procesul de hidratare în timpul cãruia apa ºi cimentul reacþioneazã ºi se produce întãrirea se

petrece de obicei în douã etape. Prima etapã are loc repede ºi se terminã câte odatã în câteva ore
când amestecul de beton esenþialmente se transformã într-o masã solidã. A doua etapã este mult
mai lentã, în timpul acestui proces hidratare continuã ºi betonul îºi mãreascã rezistenþã. Aceasta
poate dura pânã la câþiva ani. Fãrã apã acest proces lung de hidratare s-ar opri. Imaginaþi-vã dacã
am lãsa beton proaspãt turnat în aer liber. Umiditatea din interiorul amestecului de beton ar
scãdea foarte repede pânã ce nu va mai fi suficientã pentru a susþine procesul de hidratare
cauzând oprirea acestuia. Aceasta ar împiedica betonul sã obþinã rezistenþa proiectatã necesarã.

Un mare avantaj al folosirii ICF-urilor Amvic pentru beton este acela cã apa rãmâne în sistemul
de întãrire. Panourile EPS închid masa de beton creând un mediu optim ºi prevenind pierderea
apei din beton prin evaporare pentru o perioadã lungã de timp contrar sistemelor de cofraje
convenþionale. Aceasta înseamnã cã betonul va continua sã se întãreascã ºi sã capete rezistenþã
un timp îndelungat fãrã nevoia folosirii unor metode scumpe suplimentare de aditivare sau
utilizarea agenþilor ca adaosuri suplimentare.

NOTA :
Din practica s-a constatat ca la un interval de 180 zile de la turnare, betonul turnat in

102
cofrajele Amvic, este mai puternic decit cel turnat in cofraje clasice cu 150% .

Figura 10.6 - Graficul aratã efectul

creºterii rezistenþei betonului de-a
lungul timpului.
©2006 Cement Association of Canada,
EB101-7 figura 12-2

10.3.5 - Aer oclus (Micro goluri de aer)

Aerul inclus constã în bule microscopice de aer introduse în beton prin adãugarea unor anumiþi
aditivi. Bulele microscopice furnizeazã spaþiu prin pastã pentru a prelua presiunea hidraulicã
atunci când betonul îngheaþã pe vreme rece. Fãrã bule, betonul poate crãpa când îngheaþã
deoarece apa creºte cu 9% în volum cand se transformã în gheaþã.

Aerul inclus are de asemenea proprietatea de a îmbunãtãþii lucrabilitaþea betonului proaspãt.

10.3.6 - Aerul antrenat (Macro goluri de aer)

Aerul antrenat constã în goluri mari de aer care sunt prinse în beton în timpul amestecãrii ºi
turnãrii. Aerul antrenat scade calitatea ºi rezistenþa betonului precum ºi rezistenþa specificã a
betonului, de aceea trebuie întotdeauna sã fie eliminate golurile de aer pe cât mai mult posibil
prin utilizarea vibratorului.

10.4 - Adausuri, aditivi

Adausurile sunt materiale altele decât cimentul, agregate ºi apa care sunt adãugate betonului fie
înainte fie în timpul amestecãrii pentru a-i modifica proprietãþile cum ar fi lucrabilitatea,
mãrimea perioadei de întãrire, raza de împrãºtiere, temperatura de maturare, timpul de întãrire
sau culoarea. Existã douã tipuri principale de adausuri disponibile peste tot în piaþã: Aditivi ºi

103
Adausuri mineral

Tabelele 10.1 ºi 10.2 de mai jos aratã utilitatea adausurilor folosite în beton.

Tabelul 10.1 - Amestecuri chimice folosite în mod frecvent ºi utilitatea lor

Tipul de amestec chimic Efectul asupra amestecului de beton

Acceleratori Accelereazã turnarea ºi dezvoltã rezistenþa timpurie

Amestecuri de înglobare a aerului Îmbunãtaþeºte durabilitatea în medii de îngheþ-dezgheþ, reduce

reactivitatea chimicã a sulfurii ºi a bazelor
Îmbunãtãþeºte lucrabilitatea

Reducãtori ai reactivitãþii bazelor Reduce expansivitatea reactivitãþii bazelor

Inhibatori de coroziune Reduce activitatea de coroziune a oþelului în mediu de clorurã

Reducãtori de permeabilitate Scade permeabilitatea

Încetinitori Întârzie timpul de întãrire

Super-plastifianþi Beton fluid

Reduce raportul apã/ciment
Reduce cererea de apa (minim 12%)

Reducãtori de apã Reduce cererea de apã cu cel puþin 5%

Agenþi de lucrabilitate Creºte lucrabiltatea

Amestecurile minerale afecteazã natura betonului întãrit prin activitatea hidraulicã latentã sau
activitatea puzzolanicã. Puzzolanii sunt materiale pulverulente ºi includ tufuri naturale ( cum ar
fi cenuºa vulcanicã folositã la betonul Roman), cenuºã zburãtoare ºi fum de silice.

Tabelul 10.2 - Amestecuri minerale folosite în mod frecvent

Tipul amestecului mineral Efectul asuprea amestecului de beton

Cimentat Proprietãþi hidraulice

Înlocuirea parþialã a cimentului

Tuf vulcanic Activitate de tuf

Îmbunãtãþeºte practibilitatea, plasticitatea, rezistenþa la sulfuri
Reduce reactivitatea bazelor, permeabilitatea, cãldura caloricã a hidratãrii
Înlocuirea parþialã a cimentului
Umpluturã

Tuf vulanic ºi cimentat La fel ca în categoriile cimentat ºi tuf vulcanic

Convenþional inert Îmbunãtãþeºte lucrabilitatea

Umpluturã

10.5 - Specificaþii ale betonului pentru ICF Amvic

104
Urmãtorul tabel sugereazã specificaþiile amestecului de beton care va fi folosit la ICF Amvic.
Acest tabel este numai un îndrumãtor ºi inginerul proiectant poate alege sã se abatã de la valorile
date dupã necesitãþi.

Tabelul 10.3 - Specificaþii de îndrumarea pentru amestecurile de beton

Descrierea specificaþiei Valoarea

100 mm 150 mm 200 mm 254 mm

Rezistenþã la compresie dupã minim 28 de zile de la 20 Mpa 20 Mpa 20 Mpa 20 Mpa

turnare ’

Prãbuºirea recomandat㒒 150 mm 150 mm 125-150 mm 125-150 mm

Proporþia maximã recomandatã între apã ºi ciment A/C 0,55 0,55 0,55 0,55

Dimensiunea maximã recomandatã a agregatelor 10 mm 13 mm 19 mm 19 mm

Aerul oclus recomandat % 3-5% 3-5% 3-5% 3-5%

Tipul de ciment recomandat ’’’ Tip I Tip I Tip I Tip I

’
Valorile date sunt valorile minime
’’
Valorile de prãbuºire date sunt optime pentru lucrabilitatea ºi presiune hidrostaticã asupra
cofrajelor în timpul turnãrii betonului
’’’
Alte tipuri pot fi folosite cu încuviinþarea ºi supravegherea unui inginer proiectant

105
 Partea 11 - Turnarea betonului

11.1 - Prezentare generalã

Aceastã parte a manulalului acoperã procesul de turnare ºi consolidare a betonului cu cele mai
bune practici aplicative desprinse de-a lungul anilor. Aceastã informaþie este o resursã preþioasã
pentru a vã ajuta pe dumneavoastrã sã încheiaþi un proiect cu succes.

11.2 - Lista de verificãri preliminarã turnãrii

Verificarea pereþilor

G Asiguraþi-vã cã pereþii sunt drepþi, aliniaþi, la unghi ºi la nivel.

G Verificaþi dacã sunt colþurile drepte ºi continue.
G Verificaþi dacã rândul superior al cofrajelor a fost fixat.
G Dacã va avea loc o a doua turnare, verificaþi dacã partea superioarã a cofrajelor a fost
protejatã pentru a evita ca betonul sã umple sistemul de conexiune.
G Verificaþi dacã liniile de sfoarã au fost plasate în jurul perimetrului peretelui.

Sfat

Copii suplimentare a urmãtoarei liste de verificãri trebuie fãcute pentru a asigura cã totul este
în ordine înaintea turnãrii betonului.

Verificarea deschiderilor din zid

G Verificaºi dacã deschiderile din perete sunt la înãlþimea corectã.

G Verificaþi dacã deschiderile pentru ferestre ºi uºi sunt corect localizate ºi dacã sunt
verticale ºi aliniate.
G Verificaþi dacã ancorajul pentru materialul de cadru a fost aºezat.

Verificarea OB de armare

G Verificaþi dacã OB vertical ºi orizontal de armare satisface cerinþele specifice proiectului.

G Verificaþi dacã barele de OB pentru armarea din jurul deschiderilor din perete a fost
instalat.
G Verificaþi dacã barele de OB pentru armarea pragul de sus a uºilor/ferestrelor
(buiandrugul) sunt instalate conform cerinþelor precizate de proiect.

Verificarea conexiunilor planºeului

G Verificaþi dacã toate conexiunile planºeului au fost instalate incluzând ºuruburile de

ancorare, conexiunile etc.
G Verificaþi dacã buzunarele pentru grinzi au fost pregãtite (dacã sunt necesare pentru
operaþiune)
G Verificaþi dacã ºuruburile de ancorare de la plãcile grinzii de talpã ºi elementele de legare

106
 au fost localizate ºi sunt marcate clar pentru fixare în betonul moale.

Verificarea aliniamentului ºi a fixãrii

G Verificaþi dacã sistemul de aliniere ºi fixarea a fost instalat cum trebuie ºi toate
scândurile au fost fixate.
G Verificaþi dacã toate îmbinãrile-T au fost solidarizate adecvat.
G Verificaþi dacã toate îmbinãrile compensate, îmbinãrile aºezate sunt rigidizate adecvat.
G Pentru sistemele de fixare mai înalte de 3 m (10 feet) faþã de suprafaþa de suport
asiguraþi-vã cã aveþi instalat un sistem adecvat de balustradã dupã cum o cer normele de
protecþia muncii.

Verificarea strãpungerilor din perete

G Verificaþi dacã toate strãpungerile (electrice, tehnice-sanitare, de evacuare, canale de

ventilare etc.) au fost practicate ºi cã toate formele de susþinere au fost instalate.

Verificarea uneltelor, echipamenteler ºi materialelor

G Asiguraþi-vã cã aveþi douã vibratoare mecanice funcþionale la locul de muncã. Unul va

fi folosit pentru a vibra betonul în timpul turnãrii în timp ce celãlalt va fi de rezervã în
caz cã primul se va defecta.
G Asiguraþi-vã cã betonul comandat este corespunzãtor pentru metoda de turnare stabilitã
prin proiec.
G Asiguraþi-vã cã aþi coordonat ºi confirmat timpii de furnizare pentru pompa de beton ºi
beton.
G Asiguraþi-vã cã aveþi “trusa de intervenþie la explozie” pregãtitã, la îndemânã. (Consultaþi
secþiunea 11.12)

Verificare locolui de muncã

G Verificaþi dacã ºantierul este curat ºi cã este destul loc pentru camioane, muncitori, etc.

11.3 - Sfaturi de siguranþã pentru manevrarea ºi aºezarea betonului

Urmãtoarele sunt sugestiile, precauþiile ºi mãsurile de siguranþã recomandate pentru oricine

manevreazã betonul moale.

Folosiþi cãºti de protecþie

Purtaþi cascã pentru protecþia capului. Un ºantier de construcþie prezintã o varietate de pericole
care pot cauza rãni serioase la cap.

Pretejaþi-vã pielea

Betonul umed proaspãt este un puternic abraziv al pielei. Poate cauza iritãri ale pielii, arsuri

107
chimice ºi contactul prelungit poate cauza arsuri de gradul trei.

De aceea recomandãm sã:

1. Purtaþi mãnuºi impermeabile, bluza cu mânecã lungã, pantaloni lungi ºi cizme de

cauciuc.
2. Folosiþi cãptuºealã impermeabilã pentru a vã proteja pielea, genunchii, coatele, sau
mâinile de contactul cu betonul proaspãt în timpul finisãrii.
3. Spãlaþi imediat cu apã curatã ochii ºi pielea care au venit în contact cu betonul proaspãt.
4. Clãtiþi repede cu apã proaspãtã hainele saturate de la contactul cu betonul proaspãt.

Protejaþi-vã ochii

Purtaþi ochelari de protecþie cu acoperire completã sau ochelari de siguranþã cu scuturi laterale
în timpul turnãrii betonului.

11.4 - Ritmul turnãrii betonului

Când betonul proapãt este turnat în cofrajele Amvic, exercitã o presiune lateralã pe laturile
panourilor EPS.

Intensitatea acestei presiuni depinde de câþiva factori incluzând:

a. Viteza turnãrii betonului
b. Greutatea unitãþii de beton
c. Tipul cimentului
d. Vâscozitatea betonului
e. Temperatura betonului
f. Înãlþimea turnãrii
g. Adâncimea vibrãrii interne

Cofrajele Amvic au o capacitate fundamentalã de formare (rezistenþã) de 41,4 KPa dupã cum a
fost testatã conform secþiunii 6.4.4 a ghidului tehnic CCMC Canadian pentru forme de beton din
polistiren modular expandat.

Tabelul 11.1 de mai jos ne aratã presiunea lateralã proiectatã pentreu betonul proaspãt turnat care
trebuie luatã în calcul pentru lucrãrile de pregãtire a pereþilor.

Tabel 11.1 - Presiunile betonului pentru pereþi vibraþi intern

108
 Presiunea lateralã, asupra pereþilor cofrajelor, exercitatã de betonului vibrat 1, 2

50E F 70E F
10E C 21E C
Ritmul turnãrii Ritmul turnãtii
[ft/hr] [mm/h] La înãlþimea de turnare La înãlþimea de turnare
de 4,2 m (14 ft) de 4,2 m (14 ft)
[psf] [psf]

1 305 600 600 Viteza de

turnare
2 610 600 600 recomandatã
3 914 690 600
3
4 1219 870 660
3
5 1524 1050 720

1
- Presiunea maximã nu trebuie sã depãºeascã w * h, unde “w” este greutatea unitãþii de beton (lbs/ft3) ºi “h” este
înãlþimea maximã de turnare (ft)
2
- Bazat pe Tipurile I ºi III a densitãþii cimentului pentru betonului de 2400 kg/m 3 (150 pcf) ºi 178 mm (7 inch)
vâscozitatea maximã, fãrã aditivi ºi o adâncime de vibrare de 1,2 m (4 feet) sau mai puþin
3
- Presiunea lateralã depãºeºte capacitatea de formare a ICF Amvic

Ritmul recomandat de turnare pentru ICF Amvic este între 915 la 1200 mm/h (3 la 4 ft/hr).
Totuºi ritmuri de turnare a betonului pentru ICF Amvic de pânã la 1,5 m/h (5 ft/hr) sunt posibile
la temperaturi normale (21E C sau 70EF). Se impune o vitezã micã a pompãrii betonului

11.5 - Metode ºi echipamente pentru turnarea betonului

Betonul poate fi turnat în diferite feluri depinzând de aplicaþie ºi de condiþiile specifice de la

locul de muncã. Urmãtorul tabel rezumã cele mai comune metode pentru turnarea betonului în
ICF Amvic.

Tabel 11.2 - Cele mai comune metode pentru turnarea betonului în ICF Amvic
Tipul de activitate care i
Metoda de turnare Avantaje Note speciale
se potriveºte cel mai bine

Pompa pentru beton Folositã pentru a
transporta betonul direct
din punctul de descãrcare
cum ar fi mixerele
betonierelor în cofrajele
ICF Amvic.
Sunt disponibile
extensiile diferite ale
pompei. Pompezã
betonul în flux cuntinuu.
Pompa poate miºca
furtunul de repatizare a
betonul vertical ºi
orizontal. Pompa
montatã pe camion are o
mare mobilitate ºi este
foarte adaptabilã la multe
situaþii de turnare.
Pentru eficienþã maximã,
planificaþi adecvat
betonierele pentru a
asigura o aprovizionare
continuã a betonului
cãtre pompã cu timpi de
pauzã minimi. Folosiþi
reducþiile de 7,62, 6,35
sau 5,08 cm (3", 2,5" sau
2") ºi furtune flexibile la
capãtul conductei pentru
a reduce viteza de
turnãre a betonului.

109
 Tipul de activitate care i
Metoda de turnare
se potriveºte cel mai bine
Macara ºi benã Folositã în general pentru
a transporta betonul
deasupra nivelului solului
direct în punctul de
descãrcare în cofrajele
ICF Amvic.
Jgheaburi de descãrcare Pentru a transporta
pe camioanele betonierã betonul la un nivel mai
jos, de obicei sub nivelul
solului direct de la
punctul de descãrcare în
cofrajele ICF Amvic.
Bandã transportoare Pentru a transporta
betonul orizontal sau la
un nivel mai mare sau
mai mic. Poate fi folositã
sã descarce betonul
direct în ICF Amvic dar
de obicei este poziþionatã
între principalul punct de
descãrcare ºi punctul
secundarul de încãrcare.
Figura 11.1 - Folosirea unei pompe pentru a
turna beton în ICF Amvic
110
Avantaje Note speciale
Furnizeazã o descãrcare Asiguraþi-vã cã bena are
curatã ºi existã multe o manivelã pentru a
dimensiuni disponibile controla ritmul
pentru bene. Macaralele descãrcãrii betonului.
pot fi folosite sã Selectaþi accesorii în
transporte ºi alte partea de jos a benei
materiale cum ar fi OB pentru a satisface
de armare. turnarea în pereþii ICF.
Foarte economic ºi uºor Pantele trebuie sã varieze
de manevrat. Nu este între 1:2 ºi 1:3. Jgheabul
nevoie de energie trebuie fixat adecvat în
deoarece gravitatea face toate poziþiile.
cea mai mare parte a Aranjamente ale finalului
acþiunii. descãrcãrii sunt necesare
pentru a preveni
segregarea.
Bandele transportoare au Mãsuri suplimentare sunt
lungimi ajustabile ºi cu necesare pentru a preveni
vitezã variabilã pentru segregarea. În condiþiile
înainte ºi înapoi. Poate de climatice extremã,
transporta volume mari lungimi mari ale banzii
de beton pentru poziþii transportoare necesitã
cu acces limitat. acoperire pentru a
proteja betonului.
11.5.1 - Turnarea betonului cu pompa pentru beton

Este foarte recomandat sã folosiþi o îndoiturã “S” dublã sau accesoriu 90E dublu la punctul de
descãrcare a liniei pompei. Aceasta va ajuta la reducerea vitezei de scurgere a betonului la
nivelele dorite. Un furtun flexibil de lungime potrivitã este întotdeauna recomandat pentru pentru
controlarea vitezei scurgerii ºi din motive de siguranþã

Mulþi antreprenori ICF folosesc de asemenea accesorii de reducþii de 7,62, 6,35 sau 5,08 cm (3,
2½ sau 2 inch) cu un furtun flexibil. Chiar dacã reducþiile pot face turnarea betonului mai
convenabilã, ele pot avea efectul creºterii presiunii ºi a vitezei de scurgere.

Este alegerea antreprenorului sã foloseascã oricare accesorii care îi sunt convenabile cât timp
betonul este turnat la ritmul recomadat ºi fãrã a deteriora cofrajele.

Sfat
Folosirea unei pompe pentru a turna beton este cea mai preferatã ºi eficientã metodã.

Sfat
Discutaþi turnarea cu operatorul pompei când daþi comada. Asiguraþi-vã cã furnizorul de beton
angajat are accesoriile pentru pompã necesare cum ar fi conexiunile îndoite “S” , reducþiile ºi
furtunele flexibile.
Pentru livrarea betonului intocmiti contract cu furnizorul, unde specificati : tipul Agregatelor,
tipul Betonului, tipul Pompei( solicitati numai cu brat de 35-38 ml.),programul de livrare,
buletinul de analiza al betonului, viteza de turnare, diametrul de turnare sa nu depaseasca 7,5 cm)

11.5.2 - Dimensionarea echipei de lucrãtori

În ziua turnãrii o echipã de minim 4 constructori este necesarã pentru lucru plus operatorul
pompei. Cel puþin trei membrii ai echipei sunt necesari pe schele: unul manevrând furtunul ºi doi
lucrând cu vibratorul. Un membru al echipei este necesar la sol penru a umplerea ºi opturarea
cadrelor ferestrelor, curãþarea deversãrilor, descurcurcarea cablurile electrice ale vibratorului,
etc.

11.6 - Turnarea betonului

Note importante!

Þineþi minte, betonul trebuie întotdeauna turnat într-un ritm constant ºi pe înãlþime de 915 la
1200 mm (3 la 4 ft) maxim pe etapã de turnare. Folosind ritmul de turnare recomandat de 915
la 1200 mm (3 la 4 ft) pe orã pentru un perete tipic înalt de 2,7 metri (9 ft) trebuie turnat într-un
interval de minim 3 ore.

Dacã folosiþi o pompã pentru beton, este important sã spuneþi operatorului sã arunce “prima
parte de beton pompat” (sedimentul care iese iniþial din furtun) în afara cofrajelor sau înapoi

111
în pompã.

Turnarea betonului în colþurile de 90E

Este recomandabil sã începeþi turnarea betonului la un colþ ºi apoi sã parcurgeþi perimetrul

peretelui, circular. Totuºi colþurile necesitã atenþie specialã în timpul turnãrii din cauza formei
lor. Cofrajele de colþ faþã de cele drepte sunt întotdeauna supuse la o presiune lateralã mai mare
din cauza aºezarii betonului. Soluþia este egalizarea presiunii betonului pe ambele pãrþi ale
cofrajelor de colþ cât mai mult posibil. Urmãtorii paºi trebuie urmaþi:

1. Începeþi prin a turna betonul la o distanþe aproximativã de 0,6 la 0,9 metri de centrul
colþului (2 la 3 ft).

2. Când umpleþi pereþii la înãlþimea cerutã, asiguraþi-vã cã turnaþi betonul aproximativ în

acelaºi ritm pe ambele pãrþi ale cofrajului de colþ prin mutarea furtunului pompei sau a
punctului de descãrcare înainte ºi înapoi.

3. Betonul nu ar trebui turnat pentru urmãtoarea elevaþia sau în jurul aceloraºi cofraj de colþ
pânã nu a trecut cel puþin o orã.

4. Asiguraþi-vã de consistenþa adecvatã a betonului.

Avertisment!
NU permiteþi betonului sã se acumuleze la o turnare pe o parte a cofrajului de colþ.
Aceasta poate cauza o “explozie” în timpul turnãrii betonului.

Figura 11.2 - Turnarea betonului pentru un

colþ de 90E

112
Turnarea betonului în jurul ferestrelor/uºilor ºi în secþiunile drepte

1. De obicei, betoniºtii vor începe prin coborârea furtunului pompei elefante ºi umplerea
mai întâi a pãrþii de jos a cadrului ferestrei. Fiecare bazã a ferestrei trebuie vibratã
folosind un vibrator pentru beton (consultaþi secþiunea 11.7 pentru detalii preivitoare la
vibrarea betonului) ºi apoi opturaþi fereastra de umplere.

Sfat
Depinzând de gradul de vâscozitate al betonului, este recomandabil sã prindeþi în cuie sau
ºuruburi un înveliº de OSB deasupra deschideri(lor) de la baza cadrului ferestrei, pentru a
preveni betonul sã iasã afarã sau sã se reversa când turnaþi de pe marginea de sus la
urmãtoarele treceri.

Figura 11.3 - Turnarea betonului prin pervazul

ferestrei

2. Cadrele de fereastrã ºi uºã nu trebuie umplute pe o singurã parte pe etapã de turnare.

Umpleþi ambele pãrþi ale deshiderii folosind un ritm înainte ºi înapoi. Evitaþi vãrsarea
betonului pe partea de sus a ferestrei ºi uºii (cunoscutã ºi sub numele de buiandrug).

3. Turnaºi betonul normal în secþiunile drepte pânã la înãlþimea doritã.

4. În timp ce umpleþi pereþii la un buiandrug, asiguraþi o turnare continuã de-a lungul

113
 întregii lungimi fãrã a crea îmbinãri discontinui. Uniformizarea adecvatã a betonului în
buiandrug trebuie sã fie o grijã extremã.

Sfat
Cu o reducþie de 50-76 mm (2-3 inch) la furtunul pompei, este posibil sã opriþi betonul o surtã
perioadã de timp punând mâna cu mãnuºa de cauciuc peste capãtul gurii furtunului ºi ducând
repede furtunul pe cealaltã parte a ferestrei sau uºii.

Figura 11.4 - Folosirea unui vibrator

extern pentru a omogenizarea betonul

5. Opriþi-vã din turnarea betonului în cel de-al doilea colþ la aproximativ 0,6-0,9 m. Urmaþi
recomandãrile date mai sus pentru turnarea betonului în cofrajele de colþ.

11.7 - Controlul calitãþii

11.7.1 - Tasarea

Este recomandatã efectuarea unui test al tasãrii în teren la prima serie de beton care ajunge la
locul de muncã. Dacã se constatatã cã tasarea este prea micã sau prea mare, informaþi furnizorul
betonului sã corecteze amestecul de beton pentru a fi adecvat la urmãtoarelor serii de turnare.
Aceasta vã va da o idee despre cum trebuie sã fie consistenþa amestecului de beton pentru ICF-ul
Amvic.

Dacã este nevoie de o inspecþie specialã impusã de normativele în construcþii atunci un inginer

114
va fi la locul punerii în operã ºi acest test poate deveni o necesitate nu o opþiune.

Figura 11.5 - Efectuarea testului tasãrii în

teren

11.7.2 - Rezistenþa la compresie

Este recomandat sã pãstraþi probe din betonul turnat în cilindri sau cuburi de dimensiuni
reglementate. Probele vor fi testati mai târziu de un laborator de beton certificat pentru rezistenþa
la compresie la 28 de zile dupã turnare pentru a se asigura cã betonul folosit la un loc de punere
în operã îndeplineºte condiþiile de rezistenþã la compresie specificatã conform cerinþelor
proiectului.

Dacã este necesarã o verificare specialã cerutã de normativele în construcþii atunci un inginer
va fi la locul de punere în operã. Luarea mostrelor, la întâmplare, din beton pentru testarea
rezistenþei la compresie devine o necesitatea ºi nu o opþiune.

115
 Figura 11.6 - Luarea unor mostre
aleatorii de beton pentru testarea
rezistenþei la compresiune, la 28
de zile de la turnare

11.8 - Vibrarea betonului

11.8.1 - Ce este vibrarea

Vibrarea este procesul compactãrii betonului proaspãt turnat. Betonul TREBUIE sã fie vibrat
pentru:
1. Eliminarea golurilor de turnare ºi a aerului captiv.
2. Modelarea betonului în interiorul cofrajelor ºi din jurul elementelor cuprinse în beton.
3. Asigurarea cã oþelul beton de armare este bine înglobat ºi legat de pasta de ciment.

11.8.2 - Metode de vibrare

Industria betonului a acceptat 2 tipuri de vibrare a betonului - intern ºi extern.

Vibrarea internã

1. Muncitorul constructor foloseºte un vibrator de imersiune de dimensiuni adecvate pentru

beton. Aceasta este cea mai preferatã metodã pentru vibrarea corespunzãtoare.
2. Manual folosind tije de oþel ºi “bãtând” betonul. Aceasta nu este o metodã practicã pentru
folosire cu cofrajele Amvic ºi nu furnizeazã vibrarea adecvatã a betonului.

116
Notã importantã!
Asiguraþi-vã cã folosiþi un vibrator de dimensiune potrivitã pentru a vibra betonului corect.
Folosirea “bãtãii manuale” pentru consolidarea betonului în pereþii cofrajele Amvic trebuie
EVITATÃ, se poate perfora cofrajul.

Consolidarea externã

Aceastã metodã implicã ataºarea unui dispozitiv mecanic vibrant la exteriorul cofrajelor ICF
Amvic. Chiar dacã aceastã metodã este acceptabilã, nu este la fel de eficientã ca o vibrare
mecanicã internã.

Notã improtantã!
Bãtutul uºor al exteriorului cofrajelor nu este o metodã a vibrãrii betonului acceptabilã în ICF
Amvic.

11.9 - Folosirea vibratoarelor pentru beton

11.9.1 - Specificaþii recomandãri

Vibratoarele constau în capete vibrante conectate la un motor de o tijã flexibila. În interiorul

capului, o greutate excentricã este conectatã la tija care se roteºte la vitezã mare, fãcând capul
sã se învârtã într-o traiectorie circularã. Motorul poate fi alimentat la curent electric, cu benzinã
sau cu aer. Capul vibrant este de obicei cilindric cu un diametru variind de la 20 la 180 mm (¾
la 7 inches). Dimensiunile capului vibrant ca ºi frecvenþa ºi amplitudinea în corelaþie cu
lucrabilitatea betonului afecteazã performanþele vibratorului.

Figura 11.7 - Tip de vibrator pentru beton de

imersiune cu motor pe benzinã

Tabelul de mai jos furnizeazã specificaþiile recomandate pentru vibratoarele pentru beton folosite

117
cu cofrajele Amvic.

Tabel 11.3 - Specificaþii recomandate pentru tipul de vibrator de imersiune pentru folosirea în
cazul ICF-urilor Amvic
Valoare 10 ºi 15 cm ICF 20 ºi 25 cm ICF
Diametrul maxim al capului vibratorului 25 mm 38 mm
Frecvenþa (vibraþii pe minut) 10000 rot/min 9000 rot/min
Raza maximã de acþiune 100 mm 152 mm
Introducerea la distanþã de 152 mm 228 mm
Forþa centrifugã 100 kg 225 kg
Rata de compactare 1,5 la 3 m3/h 1,5 la 3,8 m3/h

11.9.2 - Îndrumãri pentru vibrarea betonului

Practici recomandate:
! Vibrarea TREBUIE sã înceapã imediat dupã turnarea betonului proaspãt ºi înainte de a
se aºeza.
! Cufundaþi complet capul vibratorului în beton în timpul vibrãrii.
! Introduceþi vibratorul vertical ºi lasaþi-l sã se scufunde cât de repede posibil sub propria
greutate la adâncimea doritã.

! Þineþi vibratorul 5 - 15 secunde apoi ridicaþi-l încet, aproximativ 76 mm/sec urmãrind

în urma miºcarea ascendente a aerului eliberat.
! Miºcaþi vibratorul ºi introduceþi-l la o distanþã e 1,5 ori raza de acþiune dupã cum este
arãtat în diagrama de mai jos.

R - raza de acþiune
X - spaþiul de introducere

118
 Figura 11.9 - Raza de
acþiune a vibratorului de
beton

Figura 11.10 - Introduceþi capul

vibratorului la 1,5 ori raza de
acþiune

! Permiteþi vibratorului sã penetreze 152 mm în rândul anterior pentru a asigura o legãturã

adecvatã ºi a elimina îmbinãrile discontinui.
! Turnaþi betonul în pereþi pe o înãlþime de 0,915 - 1,2 m pe orã. Pentru vibrarea adecvatã,
fiecare rundã de turnare trebuie realizatã în rânduri de aceeaºi grosime cât timp capul
vibratorului minus adâncimea penetraþiei în rândul anterior este de aproximativ de 152
mm.
! Opriþi vibrarea odatã ce suprafaþa devine lucioasã ºi nu mai sunt bule de aer care se sparg.

Practici ce trebuie evitate:

! Nu folosiþi vibratorul sã deplasaþi betonul lateral. Aceasta va cauza segregare.

! Capul vibratorului nu trebuie sã atingã pãrþile cofrajelor ICF. Trebuie sã fie în contact
numai cu betonul.
! Nu scufundaþi capul vibratorului în jos în acelaºi loc mai mult de o datã.
! Nu þineþi vibratorul în aer mai mult de 15 secunde. Aceasta va cauza supraîncãlzirea.
! Evitaþi introducerea capului vibratorului în partea de sus a grãmezilor de beton. Pentru
aplatizarea unei grãmezi de beton, introduceþi capul în jurul perimetrului. Faceþi asta cu
grijã pentru a evita segregarea.

119
Sfat

! Asiguraþi-vã cã tija flexibilã a vibratorului este destul de lungã pentru a se potrivi

înãlþimii zidului ce se toarnã.
! Asiguraþi-vã ca sunt destui muncitori pentru plasarea ºi vibrarea betonului în timpul
turnãrii. O echipã de doi oameni trebuie sã manevreze vibratorul pentru beton ºi imediat
dupã persoana care manevreazã furtunul pompei cât timp fiecare rând este turnat.

11.10 - Terminarea turnãrii betonului

Dacã un al doilea nivel va fi construi deasupra înãlþimii ce se toarnã, opriþi umplerea rândului
superior de cofraj cu cel puþin 5 cm (2 inches) sub cofrajul din vârf. Vibraþi-l bine dar lãsaþi-l cu
asperitãþi astfel ca a doua turnare va avea o suprafaþa rugoasã pentru o bunã legãturã mecanicã.
O legãturã excelentã se va realiza lãsând betonul nefinisat.

Dacã acesta este ultimul rând de cofraj care va fi turnat, atunci betonul trebuie netezit cu mistria,
(recomandãm folosirea unei nivele laser în acest moment) ºi ºuruburile de ancorare trebuie puse
în betonul moale dupã terminarea turnãrii, aceasta în cazul fixãrii cu conectori mecanici ai
cosoroabei. Recomandãm plasarea în betonul moale a ºuruburilor de ancorare în partea
superioarã a peretelui, ºi instalarea suporturilor dupã ce betonul s-a aºezat. Suporturile sau placile
superioare pot fi instalate fie la lãþimea întreagã ºi se extind pânã la suprafaþa cofrajelor 33 la 30
cm (13 inch to 11 inch) sau pot fi înfundate în cavitatea cofrajului astfel încât spuma EPS se
extinde neruptã pânã în spatele grinzii.

Sfat
Constructorul devine foarte aglomerat spre sfârºitul turnãrii. Marcaþi locaþiile ºuruburilor de
ancorare pe pãrþile laterale ale cofrajului înainte de turnarea ºi plasaþi-le pe schele în preajma
locului unde vor fi instalate.

11.11 - Dupã turnare: Reverificaþi cã peretele a rãmas drept ºi în caz de nevoie ajustaþi-l

Dupã ce turnarea este completã, imediat verificaþi colþurile pentru verticalitate ºi pereþii pentru
aliniere. Existã un ecartament mic în care sistemul de fixare poate împinge ºi miºca peretele.
Dacã este necesarã realinierea, ajustaþi sistemul de fixare. Sã aveþi 3 la 4 stâlpi de fixare pregãtiþi
în cazul cã veþi avea nevoie pentru ai instala repede ca un sprijin suplimentar ajustabil în vederea
împingerii peretelui într-o zonã în care s-a produs evenimentul neaºteptat.

11.12 - Pregãtirea pentru o “explozie”

Pentru puþin probabilul eveniment al unei “explozii”, pregãtiþi trusa care conþine urmãtoarele:

120
! Câteva bucãþi de OSB sau placaj, 600 x 600 mm sau asemãnãtor.
! O cutie cu ºuruburi, cuie pentru piatrã.
! O bormaºinã complet încãrcatã.
! O scarã portabilã pentru a ajunge la orice înãlþime necesarã intervenþiei.

Înainte de începerea turnãrii instruiþi-vã echipa cum sã intervinã la o “explozie”.

Dacã are loc o “explozie” omul de la sol trebuie:

! sã facã semn cu mâna pompei ºi vibratorului.

! dacã peretele doar s-a umflat ºi nu s-a separat de distanþier, instalaþi o piesã de
consolidare a formei în acel loc. Folosiþi o rigidizare suplimentarã pentru acest scop.
! Dacã EPS-ul este spart, îndepãrtaþi-l, curãþaþi betonul ºi reintroduceþi piesa spartã de EPS
asfel încât sã fie îmbinatã perfect cu peretele.
! Instalaþi una sau mai multe piese de OSB cu multiple ºuruburi în distanþierii intacþi sau
cofraje pe ambele pãrþi a locaþiei spãrturii.

121
 Partea 12 - Protecþie sub nivelul solului împotriva umezelii

12.1 - Cerinþele reglementãrilor în construcþii

Toate normele de construcþii cer ca pereþii sub nivelul solului sã fie protejaþi împotriva umezelii
sau a apei.

12.1.1 - Protecþie contra umezelii ºi a apei

Aplicarea protecþiei contra umezelii vor încetini sau întârzia apa ºi vaporii de apã sã penetreze
prin fundaþia pereþilor. Când este aplicatã adecvat, protecþia contra umezelii poate pãstra
subsoluri uscate cât timp nu este o presiune hidrostaticã datoratã masei de apã din pãmânt.

Aplicaþiile protecþiei contra apei opreºte apa din sol sã se infiltreze în fundaþia pereþilor.
Protecþiile contra apei în cele mai multe cazuri sunt mai scumpe decât cele contra umezelii.
Investiþia meritã pe deplin luând în considerare costurile de reparaþie dacã peretele de subsol
începe sã aibã infiltraþii.

12.1.2 - Protecþie contra umezelii sau protecþie contra apei conform normelor de construcþie

Protecþia contra umezelii este necesarã pentru pereþii fundaþiei din sol unde presiunea
hidrostaticã NU are loc.

Dacã studiul geologic aratã cã existã condiþii de presiune hidrostaticã, atunci zidurile de fundaþie
închise vor fi protejate contra apei. Când pereþii sunt protejaþi împotriva apei, nu este necesarã
protecþia contra umezelii.

12.1.3 - Sistemul de drenare al fundaþiei/subsolului cunform normativelor din construcþie

O drenare adecvatã a subsolului este necesarã pentru toate zidurile care reþin sol ºi închid spaþiu
locuibil. Scurgerea trebuie plasatã în jurul perimetrului peretelui de fundaþie sau dedesubtul
fundaþiei sau nivelului plãcii. Scurgerile pot fi fãcute din plãci de drenaj, scurgeri cu rânduri de
pietriº sau de piatrã spartã, þeavã perforatã sau alte sisteme agreate. Scurgerile vor descãrca apa
prin metode gravitaþionale sau mecanice în sistemul de scurgere.

Figura 12.1 de mai jos ilustreazã un sistem

tipic “Scurgere Francezã” care a fost utilizat
cu succes pentru construcþiile rezidenþiale în
Ametica de Nord ºi Europa.

122
12.1.4 - Recomandãri pentru menþinerea unui subsol uscat

Urmãtoarele sugestii vã ajutã sã menþineþi subsolul dumneavoastrã uscat:

1. Faceþi investiþii în plus ºi insistaþi asupra completei protecþii contra apei pentru fundaþia
sau pereþii de la subsolul dumneavoastrã. Montaþi membrana impermeabilã pânã la 50-75
mm deaupra nivelului solului.

2. Daþi pantã terenul din jurul casei astfel ca apa sã curgã DEPARTE de pereþii subsolului.
De asemenea examinaþi trotuarele, curþile interioare ºi aleile. Acestea se pot tasa în timp
ºi permit apei sã se scurgã înapoi spre pereþii subsolului dumneavoastrã (Vedeþi figura
12.2 mai jos).

3. Extindeþi jgheaburile astfel ca apa sã curgã departe de structurã ºi sã nu se acumuleze în

vecinãtatea pereþilor subsolului sau a ferestrelor subsolului. (Vedeþi figura 12.2 mai jos).
Dacã jgheaburi sunt conectate la sistemul de canalizare, deconectaþi-le.

Figura 12.2 - Recomandãri pentru un subsol uscat

12.2 - Protecþia contra umezelii ºi protecþia contra apei pentru cofrajele Amvic

Existã 3 tipuri de membrane care pot fi aplicate ICF-ului Amvic incluzând membrane lichide,
membrane “cojeºte ºi lipeºte” ºi membrane cu crampoane.

Fiecare din cele 3 tipuri are avantaje ºi dezavantaje. Înainte de a vã decide pe care sã o folosiþi,
luaþi în considerare urmãtoarele:

1. Disponibilitatea localã - Verificaþi la distribuitorul local Amvic dacã este disponibil

produsului potrivit.

123
2. Informaþii tehnice ale produsului - Asiguraþi-vã cã produsul ales are informaþiile tehnice
adecvate cu privire la specificaþii, instrucþiuni de instalare ºi îndeplineºte cerinþele
normelor în construcþii.

3. Garanþia furnizorului- Furnizorul produsului trebuie sã aibe o garanþie a produsului

împotriva deficienþelor acestuia.

4. Garanþia instalatorului - Antreprenorul care realizezã instalarea trebuie sã ofere o garanþie

a instalãrii pentru performanþã într-o anumitã perioadã de timp.

5. Experienþa instalatorului - Este recomandat sã întrebaþi instalatorului cu privire la

experienþa folosirii produselor disponibile.

6. Preþ - Produse de o performanþã mai înaltã vor costa aproape întotdeauna mai mult.
Cântãriþi cu grijã beneficiile contra costuri înainte de a lua o decizie asupra cãrui produs
sã folosiþi.

Notã
Întotdeauna urmaþi procedurile de instalare ale fabricantului pentru aplicaþiile ICF.

12.3 - Sisteme lichide de protecþie contra umezelii/protecþie contra apei

Membranele lichide, bitum la rece, vin de obicei în gãleþi de 15 l fiecare. Depinzând de ce

produs este folosit, membrana poate fi aplicatã folosind o mistrie, perie, rulou sau pulverizator.

Pentru a proteja membrana lichidã aplicatã de pietriºul ascuþit/greu din solul de umplere, Amvic
recomadã instalarea plãcilor protectoare sau a compozitelor de scurgere. Plãcile protectoare/
compozitele de scurgere vor fi aplicate peste mebrana lichidã aplicatã ºi va avea beneficiile
adãugate de protecþie suplimentarã contra umezelii ºi furnizeazã canale de aer pentru ca apa sã
fie cãratã de gravitaþie de la fundaþiei (este vorba de membranele fin plastiv cu crampoane).

124
 Figura 12.3 - Pulverizarea membranei lichid aplicate pe ICF Amvic

Avertizment!
Membranele lichide aplicate cu protecþie contra umezelii / protecþie contra apei
TREBUIE sã fie pe bazã de apã ºi fãrã alþi solvenþi. Urmaþi cerinþele de instalare ale
producãtorului.

12.5 - Sisteme de memebranã cu crampone de protecþie contra umezelii/apei

Membranele din foi ondulate sunt aºezate în jurul pereþilor fundaþiei cu crampoanele spre EPS
pe ICF Amvic creând un gol de aer între solul de umpluturã ºi pereþi. Acest gol de aer previne
generarea presiunii hidrostatice directe asupra pereþilor astfel cã umezeala din sol nu poate
pãtrunde spre interiorul subsolului. Când este instalatã cum trebuie, membranele cu crampoane
au fost folosite au succes peste tot în America de Nord ºi Europa.

125
 Figura 12.5 - Membranã cu crampoane instalatã

12.6 - Finisajul

Majoritatea normelor din construcþie din America de Nord ºi Europa cer ca finisajul peretelui
exterior sã înceapã la o distanþã nu mai micã de 150 la 200 mm peste nivelul fundaþiei. Zona EPS
expusã dintre fundaþie ºi finisajul peretelui exterior trebuie acoperitã. Un înveliº de finisare
(înveliº cimentos) este cel mai adesea folosit pentru a înveli EPS-ul ºi de a îl proteja de efectele
climaterice.

Înainte de aplicarea înveliºului de tencuialã, EPS-ul trebuie curãþat de pãmânt sau alte resturi ºi
uscat pentru a asigura aderenþa adecvatã. Amvic recomandã folosirea tencuielii decorative cu
plasã din fibre de sticlã. Înveliºul de tencuialã trebuie sã se suprapunã pe membrana de protecþie
contra umezelii/apei cu 50 mm.

Paºi pentru aplicarea înveliºului de finisare:

1. Pregãtiþi suprafaþa.
2. Folosind o mistrie, întindeþi un rând subþire de înveliº al materialului de finisaj pe EPS.
3. Înglobaþi plasa de armare în masa de ºpaclu cât e încã moale. Aºteptaþi sã se întãreascã.
4. Aplicaþi un al doilea rând de tencuialã ºi aºteptaþi sã se întãreascã.
5. Suprafaþa terminatã va suporta:
- un start de amorsã
- un rând de vopsea de fond

126
- tencuiala decorativã, cu granulaþie micã, mijlocie sau mare

127
 Pertea 13 - Finisaje interioare ºi exterioare

13.1 - Gips-carton de interior

În prezent toate reglementãrile din construcþii din America de Nord ºi Europa cer ca peretele de
EPS sã fie separat de spaþiile de locuit din interior, orice spaþiu locuibil ºi unele spaþii sã fie
protejate de o barierã la foc (protecþie contra focului) care va rezista 15 minute conform
criteriului de testare specific.

Cel mai comun tip de material de finisaj interior care va îndeplinii cerinþele barierei la foc dupã
cum e stipulat de normele din construcþii este o placã de ghips-carton de 12,7 mm cunoscutã ºi
sub numele de perete uscat (Drywall).

Distanþierii de polipropilenã ai ICF-urilor Amvic creazã aliniamente orizontale ºi verticale de

care plãcile de gips-carton pot fi ataºaþe direct. Distanþa ºi dimensiunea ºuruburilor trebuie sã fie
conform normelor din construcþii. Plãcile de gips-carton pot fi instalate vertical ºi orizontal.

13.2 - Stuc tradiþional (Exterior)

Stucul este un sistem de îmbrãcare a peretelui pe bazã de ciment care poate fi folosit ca un finisaj
exterior sau interior. Stucul tradiþional este aplicat peste stâlpi de lemn cu cãptuºealã, beton
turnat pe poziþie ºi un înveliº finisat. Plasa este ataºatã la distanþierii de polipropilenã Amvic
folosind ºuruburi aprobate pentru plãcile de gips-carton cu filet fin sau filet mare.

Figura 13.1 - Aplicaþie reprezentativã de stuc pe ICF

În prezent existã douã tipuri principale de stuc folosite în America de Nord

128
Stuc cu înveliº tip copac

Baza stucului este aplicatã în douã înveliºuri ºi urmatã de un al treilea înveliº. Fiecare din cele
douã înveliºuri de bazã este tipic de grosime 10 mm rezultând într-un final stuc de 20 mm.

Primul rând este cunoscut ca înveliº aºternut. Înveliºul se leagã în plasa din fir metalic,
acoperind-o complet. Adâncituri verticale ºi orizontale sunt realizate în înveliº în timp ce se
întãreºte. Adânciturile vor furniza o suprafaþa de aderenþã bunã pentru înveliºul ce urmeazã.

Al doilea înveliº de bazã este cunoscut drept înveliºul cafeniu. Este legat în adânciturile din
înveliºul aºternut ºi este adesea netezit ca pregãtire pentru înveliºul final.

Stuc de un înveliº

Note importante!

1.Când aplicaþi înveliºul de stuc, urmaþi întotdeauna indicaþiile producãtorului ºi/sau

instrucþiunile tehnice.

2. Verificaþi detaliile producãtorului pentru izolarea ferestrelor ºi uºilor pentru a asigura

controlul umezelii ºi infiltraþiilor.

3. Verificaþi construcþiile localã sunt supuse urmãtoarelor reglementãri:

a. Folosirea unei bariere rezistente la climã înainte de aplicarea plasei din fir metalic, ºi

b. Conformitatea cu alte cereri specifice legate de aplicaþiile stuc.

Baza stucului este aplicatã într-un singur înveliº gros de 10 - 16 mm. Un înveliº de finisare este
apoi aplicat.

129
 Figura 13.2 - Finisaj Stuc

13.3 - EIFS (izolaþie exterioarã ºi sistem de finisaj)

EIFS (cunoscut de asemenea ca stuc sintetic) este o multi componentã de finisaj exterior pentru
pereþi. Sistemul tradiþional a fost instalat peste subrânduri de schelet de lemn cu acoperire
potrivitã. Unii producãtori de EIFS au schimbat numele produselor lor pentru a le distinge pentru
aplicaþiile ICF ex: produse EIFS Dryvit pentru ICF s-au schimbat în TAFS (sistem de finisare cu
texturã acrilicã)

Sistemele tipice EIFS de îmbrãcare consistã în:

1. Rând izoland din spumã

2. Un înveliº pe bazã de polimer
3. Rând din plasã de fibrã înglobatã în baza de polimer
4. Înveliº de finisaj texturat ºi acrilic

130
 Figura 13.3 - Instalare tipicã a EIFS peste ICF

EPS-ul care formeazã panourile ICF Amvic este un subrând potrivit pentru aplicarea înveliºului
EIFS direct fãrã nevoia unei plãci adiþionale de spumã.

Note importante!

1. Când aplicaþi înveliºul EPS, urmaþi întotdeauna instrucþiunile de instalarea ale

producãtorului ºi reglementãrile pentru instalare adecvatã.
2. Verificaþi detaliile producãtorului pentru izolarea ferestrelor ºi uºilor pentru a asigura
controlul umezelii ºi infiltraþiilor.
3. Verificaþi codul de construcþie local pentru a garanta conformitatea cu oricare necesitãþi
privitoare la aplicaþiile EIFS.

Înveliºurile EIFS pentru perete, cum ar fi stucul, au multe texturi ºi culori care pot fi aplicate la
înveliºul acrilic final pentru a produce efectul arhitectural dorit.

131
 Figura 13.4 - Finisaj EIFS

13.4 - Aplicaþii de zidãrie ancoratã

Aplicaþiile de zidãrie sau cãrãmidã pot fi realizate pe pereþii ICF Amvic în aceeaºi manierã ca
ramele obiºnuite de lemn sau construcþia din oþel. Un suport de margine este necesar pentru a
prelua sarcina gravitaþionalã a aplicaþiei de zidãrie. Legãturile aplicaþiilor de zidãrie trebuie
ancorate direct la distanþierii de polipropilenã Amvic folosind ºuruburi aprobate cu filet fin sau
filet brut. Distanþele orizontale ºi verticale ale legãturilor aplicaþiilor de zidãrie trebuie sã
satisfacã cerinþele inginereºti ºi/sau cerinþele construcþiei locale. Amvic a solicitat unei firme de
consultanþã inginereascã un raport de analizã inginereascã asupra legãturilor aplicaþiilor de
zidãrie sub diferite condiþii de vânt ºi seismicitate. O copie a raportului este disponibilã la cerere
ºi poate fi de asemenea downloadatã de pe website-ul nostru. (Raport structural al legãturilorde
zidãrie Amvic.)

132
 Figura 13.5 - Construcþie de cãrãmidã aplicatã pe ICF Amvic

Cerinþele normativelor

Urmaþi cerinþele reglementãrilor standard pentru construcþie pentru:

a. Gãuri de drenaj.
b. Scurgeri cu margini de picurare
c. Specificaþii adecvate ale materialelor pentru legãturile zidãriei aplicate ancorate

13.5 - Faþetarea cu lemn, vinil ºi ciment fibrã

ICF Amvic poate de asemenea sã fie finisat cu scânduri de faþetare cum ar fi lemn, vinil ºi ciment
fibrã.

Pentru produse de faþetare de lemn ºi ciment fibrã, clemele de lemn sau metal, vor trebui
instalate pe suprafaþa EPS Amvic prin înºurubare directã la distanþierii de polipropilenã ale
cofrajelor. Faþada de lemn sau ciment fibrã poate fi apoi instalatã peste cleme folosind cuie ºi
ºuruburi aprobate.

Faþadele de vinil în cele mai multe cazuri pot fi instalate prin înºurubare directã în distanþierii
de polipropilenã ICF Amvic fãrã cleme de umplere.

133
Notã
Urmaþi întotdeauna instrucþiunile de instalare date de producãtorul faþadei pentru aplicaþiile
ICF.

Cerinþele normativelor
Verificaþi cerinþele reglementãrilor din construcþii pentru folosirea barierei rezistente la vreme
înainte de instalarea faþadelor de lemn, vinil sau ciment fibrã peste ICF Amvic.

134
Anexe

Anexa B - Proiectarea pereþilor modelaþi cu cofraje Amvic

B1.0 - Canada

Pentru construirea pereþilor cu sistemul de cofraje pierdute termoizolante din polistiren ignifugat
expandat Amvic, în prezent existã douã reglementãri de propiectare.

1. Raportul CCMC nr. 13043-R care poate fi folosit ca o referinþã pentru toate provinciile
canadiene.
2. Codul naþional de construcþie al Canadei 2005 (National Building Code of Canada 2005 -
NBC 2005). Codurile provinciilor Canadei se bazeazã pe acestea.

Pereþii din beron armat sau simplu ce vor fi construiþi folosind sistemul de cofraje pierdute
termoizolante din polistiren ignifugat expandat Amvic ºi care sunt în afara limitelor
aplicabilitãþii CCMC 13043-R ºi NBC 2005 vor fi proiectate ºi aprobate de un inginer proiectant
autorizat.

B1.1 - CCMC 13043-R

Acest raport poate fi folosit ºi este recunoscut de cele mai multe departamante de construcþie ale
oraºelor locale, peste tot în Canada. Deoarece în momentul tipãririi acestui manual nu toate
codurile de construcþie provinciale nu au avut timp timp sã adopte sau sã se adapteze la noul
NBC 2005, acest raport va rãmâne o sursã de îndrumare în proiectare importantã care poate fi
folositã uºor.

Raportul este disponibil la cerere ºi poate fi downloadat fie de pe site-ul Amvic fie de pe site-ul
centrului canadian de materiale pentru construcþii (Canadian Construction Material Centre) de
mai jos:

www.irc.nrc-cnrc.gc.ca/ccmc/regprodevals.shtml

B1.2 - Codul naþional de construcþie al Canadei 2005

Urmãtoarele articole ºi/sau tabele sunt reproduse din NBC 2005 ºi vor avea referinþa specificã
NBC 2005 de la care sunt obþinute.

B1.2.1 - Aplicaþie

Toatã informaþiile conþinute în secþiunea B1.2 este aplicabilã la structuri care sunt prezentate în
partea 9 -locuinþe ºi clãdiri mici ale NBC 2005.

B1.2.2 - Materiale

1. Beton

135
a) [NBC 2005 - 9.3.1.1 (4)] Pentru pereþi drepþi izolanþi din beton care nu depãºesc 2 niveluri ºi
având o înãlþime de la un nivel la altul de maxim 3 m , în clãdiri cu structurã uºoarã care conþin
o singurã unitate de locuinþã, betonul ºi ranforsarea trebuie sã satisfacã partea a 4-a sau :

CAN/CSA-A23.1 “Materiale pentru beton ºi metode de construcþie cu beton” (Concrete

Materials and Methods of ConcreteConstruction) ºi cu agregate de maxim 19 mm.

b) [NBC 2005 - 9.3.1.6 (1)] Rezistenþa la compresie a betonului armat dupã 28 de zile nu trebuie
sã fie mai micã de 15 MPa pentru pereþi, coloane, ºeminee ºi hornuri, fundaþii, elevaþiile
fundaþiei, traverse ºi stâlpi înclinaþii.

2. Oþelul de armare

a) În conformitate cu CAN/CSA-G80.18-M “Bare trase de oþel pentru armarea betonului”

(Billet-Steel Bars for Concrete Reinforcement);

b) Sã aibe o rezistenþã minimã de rupere de 400 MPa;

c) Sã aibe o petrecere (suprapunere, joantare) de minim 450 mm pentru barele (10M) ºi 650
mm pentru barele (15M).

B.1.2.3 - Talpã ºi elevaþie

B1.2.3.1 - Aplicaþie
Articolele ºi/sau tabelele date în secþiunea B1.2.3 se aplicã la:

[NBC 2005 - 9.15.1.1 (C)] Pereþi drepþi izolanþi din beton de fundaþie ºi fundaþie de beton
nesupuse supraîncãrcãrii ºi:

i) pe soluri stabile cu o presiune de portantã permisã de 100 KPa sau mai mare
ii) pentru clãdiri cu schelet uºor sau construcþie din forme drepte izolante din beton care nu
sunt mai mari de 2 niveluri pe înãlþimea clãdirii, cu o înãlþime maximã de la un nivel la
altul de 3 m, ºi care conþin o singurã unitate de locuinþã.

[NBC 2005 - 9.15.3.3] Lãþimea minimã a fundaþiei se va aplica la:

1. Fundaþia suportã:
a. elevaþia de fundaþie ale pereþilor, pereþi izolanþi din beton sau cu beton
b. pereþii de deasuprea nivelului solului, pereþii izolanþi din beton sau construcþii cu
schelet de lemn uºor
c. construcþii cu niveluri ºi acoperiº cu schelet uºor din lemn
2. Deschiderea grinzilor suportate nu depãºeºte 4,9 m
3. Încãrcarea realã specificatã la oricare nivel suportatã de fundaþie nu depãºeºte 2,4 KPa

B1.2.3.2.- Dimensiunile minime ale fundaþiei

136
Lãþimea fundaþiei
NBC 2005 - Tabel 9.15.3.4 dimensiunile minime ale fundaþiei

Lãþimea minimã a fundaþiei Zona minimã de

Nrumãrul de [mm] fundaþie pentru
niveluri suportat Pereþi exteriori de Pereþi interiori de coloane distanþate
sprijin (*1) sprijin (*2) 3m (o.c.)

1 250 200 0,4

2 350 350 0,75
3 450 500 1,0

(*1) Ajustãri ale lãþimilor fundaþiei pentru pereþii exteriori

[NBC 2005 - 9.15.3.5] Lãþimea fundaþie pentru pereþii exteriori arãtatã în tabelul 9.15.3.4 trebuie
mãrite cu:
1. 65 mm pentru fiecare nivel de perete aplicat pentru construcþia cu schelet de lemn
suportatã de elevaþia fundaþiei,
2. 130 mm pentru fiecare nivel de construcþie de perete suportat de elevaþia fundaþiei,
3. 150 mm pentru fiecare nivel de construcþie din perete drept izolant din beton suportat de
elevaþia fundaþiei.

(*2) Ajustãri la lãþimea fundaþiei pentru pereþii interiori

[NBC 2005 - 9.15.3.6 (1)] Lãþimea minimã a fundaþie pentru sarcina interioarã purtatã de
peretele arãtat în tabelul 9.15.3.4 trebuie mãritã cu 100 mm pentru fiecare nivel de construcþie
suportat de fundaþie.

[NBC 2005 - 9.15.3.6 (2)] elevaþia fundaþii fãrã sarcinã interioarã portantã nu trebuie sã fie mai
micã de 200 mm în lãþime pentru pereþi de peste 5,5 m înãlþime ºi lãþimile trebuie mãritã cu 100
mm pentru fiecare 2,7 m de înãlþime adiþionalã.

Lãþimea fundaþiei

[NBC 2005 - 9.15.3.8] Lãþimea fundaþiei nu trebuie sã fie mai micã de:

a) 100 mm, sau

b) lãþimea proiecþiei fundaþiei dincolo de elementul suportat

B1.2.4 - Elevaþiile fundaþiei

B1.2.4.1 Utilizare

Aplicaþia acestui articol ºi/sau tabelelor date în secþiunea B1.2.4 este supusã urmãtoarelor
condiþii:

137
1. [NBC 2005 - 9.15.4.1 (1)] Formele modulare izolante pentru beton trebuie produse din
polistiren potrivit cerinþelor de performaþã a CAN/ULC-S701 “Acoperire izolatoare
termica de polistiren, plãci ºi þevi” pentru tipul 2, 3 sau 4 de polistiren.
2. [NBC 2005 - 9.15.4.2 (2)] Grosimea betonului în elevaþiile de fundaþie izolatoare drepte
din beton nu trebuie sã fie mai micã de:
a) 140 mm, sau
b) grosimea betonului în peretele de deasupra
3. [NBC 2005 - 9.15.4.2 (3)] elevaþiile de fundaþie fãcute din elemente modulare izolante
pentu beton vor fi susþinute lateral în partea de sus ºi în partea de jos. Vã rugãm sã
consulaþi articolul 9.15.4.3 ºi 9.15.4.4 pentru determinarea suporturilor din lateralã din
partea de jos ºi de sus a pereþilor.

B.1.2.4.2 - Armãturã pentru pereþii de fundaþie drepþi izolanþi din beton

Armãturã orizontalã

[NBC 2005 - 9.15.4.1 (1)] Amãtura orizontalã în pereþii drepþi izolanþi de fundaþie din beton

a) constau din
i) o barã 10 mm (10M) amplasatã la mai puþin de 300 mm de la partea superioarã
a elevaþiei, ºi
ii) bare 10 mm (10M) la 600 mm o.c. ºi
b) sã fie poziþionatã
i) în jumãtatea interioarã a secþiunii de perete
ii) la cel puþin 30 mm de la suprafaþa interioarã a betonului

Armãturã verticalã

[NBC 2005 - 9.15.4.5 (2)] Amãtura verticalã în pereþii drepþi izolanþi de fundaþie din beton
trabuie sã fie:

a) furnizaþi în concordanþã cu
i) Tabelul 9.15.4.5.A pentru pereþi de 140 mm [folosiþi pentru cofraje Amvic de 152
mm]
ii) Tabelul 9.15.4.5.B pentru pereþi de 190 mm [folosiþi pentru cofraje Amvic de 203
mm]
iii) Tabelul 9.15.4.5.C pentru pereþi de 240 mm [folosiþi pentru cofraje Amvic de 254
mm]

b) localizat în jumãtatea interioarã a secþiunii peretelui la cel puþin 30 mm de la suprafaþa

interioarã a zidului de beton, ºi

c) unde este întreruptã de deschiderile din perete, nu va fi plastã la mai mult de 600 mm de
la fiecare parte a deschiderilor

138
Tabel 9.15.4.5.A
Armãturã verticalã pentru pereþii de 140 mm de fundaþie cu beton izolant plaþi
[cofraje Amvic de 152 mm]

Înãlþimea maximã a terenului Armãtura verticalã minimã

finisat de deasupra nivelului final al
planºeului subsolului
[m] Înãlþimea maximã a peretelui nesusþinut al subsolului

1,35 10M at 400 mm o.c. 10M at 400 mm o.c. 10M at 400 mm o.c.

1,6 10M at 400 mm o.c. 10M at 380 mm o.c. 10M at 380 mm o.c.

2 10M at 380 mm o.c. 10M at 380 mm o.c. 10M at 380 mm o.c.

2,2 10M at 250 mm o.c. 10M at 250 mm o.c. 10M at 250 mm o.c.

2,35 Nedisponibil 10M at 250 mm o.c. 10M at 250 mm o.c.

2,6 Nedisponibil 10M at 250 mm o.c. 10M at 250 mm o.c.

3 Nedisponibil Nedisponibil 10M at 250 mm o.c.

NBC 2005 - Tabel 9.15.4.5.B

Armãturã verticalã pentru pereþii drepþi izolanþi de fundaþie din beton de 190 mm
[cofraje Amvic de 203 mm]
Înãlþimea maximã a terenului Armãtura verticalã minimã
finisat de deasupra nivelului final al
Înãlþimea maximã a peretelui nesusþinut al subsolului
planºeului subsolului
[m] 2,44 2,75 3,0

2,2 nu se cere 10M at 400 mm o.c. 10M at 400 mm o.c.

2,35 Nedisponibil 10M at 300 mm o.c. 10M at 300 mm o.c.

2,6 Nedisponibil 10M at 300 mm o.c. 10M at 400 mm o.c.

3 Nedisponibil Nedisponibil 10M at 400 mm o.c.

NBC 2005 - Tabel 9.15.4.5.C

Armãturã verticalã pentru pereþii drepþi izolanþi de fundaþie din beton de 240 mm
[cofraje Amvic de 254 mm]
Înãlþimea maximã a terenului finisat Armãtura verticalã minimã
de deasupra nivelului final al
Înãlþimea maximã a peretelui nesusþinut al subsolului
planºeului subsolului
[m] 2,44 2,75 3,0

2,2 nu se cere 10M at 400 mm o.c. 10M at 400 mm o.c.

2,35 Nedisponibil 10M at 300 mm o.c. 10M at 300 mm o.c.

2,6 Nedisponibil 10M at 300 mm o.c. 10M at 400 mm o.c.

3 Nedisponibil Nedisponibil 10M at 400 mm o.c.

139
[NBC 2005 - 9.15.4.5 (3)] Îmbinãri “reci” în pereþii drepþi izolanþi de fundaþie din beton trebuie
întãriþi cu mai mult de o barã 15M plastã la nu mai mult de 600 mm ºi înglobatã 300 mm pe
ambele pãrþi ale îmbinãrii.

B1.2.5 - Pereþi de deasupra nivelului

B1.2.5.1 - Aplicaþie

Articolele ºi/sau tabelele date în secþiunea B1.2.5 se aplicã la:

[NBC 2005 - 9.20.1.1 (1) (B)] Pereþii drepþi din beton cu cofraj izolant care nu sunt în contact
cu solul care;

i) au o înãlþime de la un nivel la altul de 3 m,

ii) sunt ridicaþi în cladiri cu mai puþin de 2 niveluri în înãlþime ºi conþin numai o singurã
unitate de locuit,

iii) sunt ridicaþi în locaþii unde spectrul seismic al acceleraþiilor rãspunsului, Sa (0,2), este
mai mic de 0,4

B1.2.5.2 - Grosimea pereþilor drepþi din beton cu cofraj modulat izolant

[NBC 2005 - 9.20.17.1 (1)] Grosimea betonului în pereþii drepþi din beton cu cofraj izolant care
nu sunt în contact cu solul trebuie sã fie:

a) mai mare de 140 mm, ºi

b) constantã pe întreaga înãlþime a peretelui

B1.2.5.3 - Armãtura pentru pereþii drepþi din beton cu cofraj modulat izolant

Armãtura orizontalã

[NBC 2005 - 9.20.17.2 (1)] Armãturã orizontalã în pereþii drepþi din beton cu cofraj izolant de
deasupra nivelului trebuie

a) sã fie din

i) o barã 10M plasata la mai puþin de 300 mm de partea superioarã a zidului, ºi

ii) bare de 10M la 600 mm o.c. ºi

b) sã fie plasate în mijlocul treimii secþiunii peretelui

Armãtura verticalã

140
[NBC 2005 - 9.20.17.2 (2)] Armãtura verticalã în pereþii drepþi din beton cu cofraj izolant de
deasupra nivelului trebuie sã fie:

a) din bare 10M la 400 mm o.c. ºi

b) sã fie plasate în mijlocul treimii secþiunii peretelui

[NBC 2005 - 9.20.17.2 (3)] Armãtura verticalã necesarã din fraza de mai sus ºi întreruptã de
golurile peretelui trebuie plasatã la mai puþin de 600 mm de la fiecare laturã a deschiderii.

B1.2.5.4 - Deschideri în pereþi drepþi din ICF care nu sunt încãrcaþi cu sarcinã
suplimentarã

[NBC 2005 - 9.20.17.3]

1. Nici un gol nu trebuie sã existe în limita a 1200 mm de la colþurilor de interior ºi exterior

a pereþilor drepþi de ICF care nu sunt încãrcaþi cu sarcinã suplimentarã.

2. Porþiuni ale pereþilor de deasupra golurilor în pereþii prepþi ICF, care nu sunt încãrcaþi cu
sarcinã suplimentarã, trebuie sã aibã o grosime minimã a betonului de 200 mm pe toatã
întinderea golului.

3. Golurile care au mai mult de 600 mm dar mai puþin de 3000 mm în lãþime în pereþii
prepþi ICF care sunt încãrcaþi cu sarcinã suplimentarã trebuie sã fie întãrite în partea
superioarã ºi cea inferioarã cu o barã 10M.

4. Golurile mai mari de 3000 mm în lãþime din pereþii drepþi ICF care sunt încãrcaþi cu
sarcinã suplimentarã trebuie întãrite pe toate cele patru laturi cu douã bare 10M.

5. Barele de armare descrise în frazele (3) ºi (4) trebuie sã se prelungeascã 600 mm dincolo
de marginile golului.

6. Întinderea cumulativã a golurilor în pereþii drepþi ICF care nu sunt încãrcaþi cu sarcinã
suplimentarã trebuie sã fie mai micã de 70% din lungimea oricãrui perete.

B1.2.5.5 - Buiandrugi peste golurile din pereþii drepþi ICF care sunt încãrcaþi cu sarcinã
suplimentarã

1. În pereþii drepþi ICF care sunt încãrcaþi cu sarcinã suplimentarã, buiandrugii trebuie
prevãzuþi peste toate golurile mai mari de 900 mm.

2. Buiandrugii descriºi în fraza de mai sus peste golurile mai mari de 1200 mm trebuie
armaþi la forfecare cu distanþieri (bride) 10M la o distanþare maximã de jumãtate din
distanþa de la partea de jos a barei cãtre partea de sus a buiandrugului.

B1.2.5.6 - Încadrarea suportatã pe pereþii ICF drepþi

[NBC 2005 - 9.20.17.5]

141
1. Îmbinãrile pentru planºeu suportate pe o laturã a pereþilor drepþi din beton cu cofraj
izolant trebuie sã fie sprijinite pe agãþãtori de îmbinãri fixate la dulapii de lemnul ai
grinzii.

2. Dulapii grinzii menþionate în fraza de mai sus trebuie sã fie mai mari de:

a) 38 mm grosime, ºi
b) adâncimea îmbinãrilor planºeului

3. ªuruburile de ancorare trebuie folosite pentru a fixa dulapii grinzii la pereþii drepþi din
ICF ºi trebuie sã:

a) fie încastrate în perete la o adâncime mai mare de 100 mm, ºi

b) distanþaþi în concordanþã cu tabelul 9.20.17.5 (dedesubt)

NBC 2005 - Tabel 9.20.17.5

Distanþarea maximã a ºuruburilor de ancorare pentru conexiunea grinzilor planºeului la pereþii
drepþi ICF
Deschiderea Distanþarea maximã a ºuruburilor de ancorare
clarã maximã [mm]
a planºeului
[m] ºuruburi de ancorare de 12,7 mm distanþaþi la ºuruburi de ancorare de 16 mm distanþaþi la

2,44 450 500

3,0 400 450

4,0 300 400

5,0 275 325

B1.2.5.7 - Ancorarea încadrãrii acoperiºului la partea de sus a pereþilor drepþi ICF

[NBC 2005 - 9.20.17.6]

1. Ancorarea acoperiºului sprijinit pe partea de sus a pereþilor drepþi ICF trebuie sã fie fixat
la plãcile metalice de sus, care trebuie ancorate la perete cu ºuruburi de ancorare

a) mai mari de 12,7 mm în diametru, ºi

b) distanþate la mai puþin de 1200 mm o.c.

2. ªuruburile de ancorare descrise în fraza de mai sus trebuie plasate în centrul peretelui
drept ICF ºi trebuie încastrate la mai mult de 100 mm în beton.

B2.0 - SUA

Existã douã principale surse pentru proiectarea pereþilor drepþi ICF în Statele Unite:

142
1. Metoda prescriptivã pentru cofraje izolante cu beton în construcþia rezidenþialã pregãtitã
de NAHB (Asociaþia Naþionalã a Constructorilor de Case - National Association of Home
Builders) ºi PCA (Asociaþia Ciment Portland - Portland Cement Association). Acest
document este larg recunoscut pentru majoritatea statelor, ºi este stabilit în raportul
ESR-1269 de reglementare a ICC Amvic (Consiliul Codului Internaþional - International
Code Council) fiind considerat drept o sursã aprobatã de reglementare în domeniu.

2. ACI 318 “Cerinþele codului de construcþie pentru beton structural” (Building Code
Requirements for Structural Concrete) este folosit pentru pereþi care sunt în afara
limitelor competente ºi de aplicabilitate a Metodei Prescriptive. Un inginer proiectant
autorizat va aproba proiectul folosind aceastã resursã.

B2.1 - Metoda prescriptivã

Documentaþia metodei prescriptive poate fi downloadatã online de la urmãtorul link:

www.huduser.org/publications/destech/icf2ed.html
Articolele ºi/sau tabelele conþinute aici sunt reproduse din metoda prescriprivã ºi fiecare va avea
referinþa specificã de la care au fost obþinute.

B2.1.1 - Competenþa

[Metoda prescriptivã 1.3]

1. Prevederile metodei prescriptive se aplicã la construirea caselor izolate, pentru o familie

ºi douã familii, caselor din oraº, ºi a altor locuinþe de o singurã familie cuprinse în
limitãrile generale ale tabelului 1.1

Metoda prescriptivã - tabel 1.1

Limitele aplicabilitãþii
Atribut limitare maximã
General
numãrul de niveluri 2 niveluri deasuprea plus un subsol
viteza vântului proiectatã 241 km/h (150 mph) rafale de 3 secunde
(209 km/h (130 mph) vitezã maximã)
încãrcarea din zãpada de la sol 3,4 kPa (70 psf)
categoria proiectului seismic Zonele seismice 0, 1, 2, 3 ºi 4 (A, B, C, D1
ºi D2)
Fundaþii
înãlþime de acoperire nebalansatã 2,7 m (9 feet)
densitatea echivalentã a solului 960 kg/m3 (60 pcf)
valoarea presupusã a portanþei solului 96 kPa (2000 psf)

143
 Pereþi
greutatea unitãþii de beton 23,6 kN/m3 (150 pcf)
înãlþimea peretelui (nesusþinut) 3 m (10 feet)
Niveluri
încãrcarea proprie a nivelului 0,72 kPa (15 psf)
încãrcarea suplimentarã a primului nivel 1,9 kPa (40 psf)
încãrcarea suplimentarã a celui de-al doilea 1,4 kPa (30 psf9
nivel (camerele de dormit)
deschiderea totalã a nivelului 9,8 m (32 feet)
Acoperiº
panta maximã a acoperiºului 12:12
încãrcarea proprie a acoperiºului ºi a 0,72 kPa (15 psf)
tavanului
încãrcarea suplimentarã a acoperiºului 3,4 kPa (70 psf)
(sarcina zãpezii de la sol)
încãrcarea suplimentarã a mansardei 0,96 kPa (20 psf)
deschiderea totalã a acoperiºului 12 m (40 feet)
(nesusþinut)
Pentru SI: 1 foot= 0,3048 m; 1 psf=47,8804 Pa; 1pcf=157,0877 N/m3=16,0179 kg/m3; 1 mph=1,6093 km/h

2. Este necesar un proiect cu calcul ingineresc pentru casele construite de-a lungul liniei de
coastã imediate, cu înclinare spre uragane, supusã valului de furtunã (ex: propietãþi de
pe coasta plajei) sau într-o zonã seismicã periculoase (ex: categoria de proiect seismic
E).

3. Prevederile metodei prescriptive nu se aplicã la structuri neregulate sau porþiuni de

structuri în categoriile de proiecte seismice C, D1 ºi D2.

B2.1.2 - Specificaþiile materialului

Dimensiunea ICF

[Metoda prescriptivã 2.1.1]

1. Sistemele de pereþi drepþi ICF trebuie sã aibe o grosime a betonului de 140 mm (5,5
inches) pentru pereþii de subsol ºi 89 mm (3,5 inches) pentru pereþii de deasupra
nivelului.

144
Tasarea betonului

[Metoda prescriptivã 2.2.1]

Betonul deja amestecat pentru pereþii ICF trebuie sã îndeplineascã cerinþele ASTM C 94 [13].
Tasarea maximã nu trebuie sã fie mai mare de 152 mm (6 inches) dupã cum e determinat în
conformitate cu ASTM C 143 [11]. Dimensiunea maximã a agregatului nu trebuie sã fie mai
mare de 19 mm (3/4 inch).

Excepþie: Tasarea maximã poate sã fie depãºite pentru amestecurile de beton aprobate, rezistente
la segregare, îndeplinind cerinþele de rezistenþa la compresiune, ºi în concordanþã cu
recomandãrile producãtorului de ICF.

Rezistenþa la compresiune a betonului

[Metoda prescriptivã 2.2.2]

1. Rezistenþa specificatã minimã la compresiune, fc’, trebuie sa fie de 17,2 MPa (2,500 psi)
la 28 de zile determinatã în concordanþã cu ASTM C 31 [8] ºi ASTM C 39 [9].

2. Pentru categoriile de proiecte seismice D1 ºi D2, rezistenþa minimã la compresiune a

betonului, fc’, trebuie sã fie 20,64 MPa (3000 psi).

Oþelul beton de armare

[Metoda prescriptivã 2.2.3]

1. Oþelul beton de armare folosit în ICF trebuie sã îndeplineascã cerinþele ASTM A 615 [8],
ASTM A 995 [15] sau ASTM A 706 [16].

2. În categoriile de proiecte seismice D1 ºi D2, oþelul de armare trebuie sã îndeplineascã

cerinþele ASTM A706 [16] pentru oþelul uºor aliate.

3. Rezistenþa de rupere minimã a oþelului de armare trebuie sã fie de 40,000 psi, Clasa 40
(300 Mpa) excepþie fãcând categoriile de proiecte seismice D1 ºi D2 unde oþelul de
armare trebuie sã aibe o rezistenþa la rupere minimã de 60,000 psi (Clasa 60) (414 MPa).

4. Oþelul de armare trebuie sã fie acoperit cu minim 19 mm (3/4 inch) de beton.

Materiale EPS

[Metoda prescriptivã 2.3]

1. Cofrajele izolante pentru beton trebuie sã fie construite din spumã plasticã rigidã
îndeplinind cerinþele ASTM C 578 [17].

2. Viteza de rãspândire a flãcãrilor la cofrajele de polistiren expandat, ignifugat (ICF) care

145
 rãmân încorporate trebuie sã fie mai micã de 75 ºi rata de dezvoltarea a fumului la astfel
de cofraje trebuie sã fie mai micã de 450, testatã în conformitate cu ASTM E 84.

B2.1.3 - Fundaþiile

[Metoda prescriptivã 3.1]

1. Dimensiunile minime pentru fundaþiile de beton trebuie sã fie aºa cum sunt stabilite mai
departe în tebelul 3.1 (dedesubt)

Metodã prescriptivã - Tabel 3.1

Limitele Aplicabilitãþii
Fundaþii pentru pereþii ICF1,2,3 (inches)
Sarcina minimã de susþinere a solului (psf)
Numãrul minim de niveluri4
2000 2500 3000 3500 4000
Grosimea peretelui ICF drept 5,5 inch, 6-inch grilã, sau 6 inch grilã plasã 5
un nivel 6 15 12 10 9 8
douã niveluri 6 20 16 13 12 10
Grosimea peretelui ICF plat 7,5 inch, 8 inch grilã, sau 8 inch grilã plasã 5
un nivel 7 18 14 12 10 8
douã niveluri 7 24 19 16 14 12
Grosimea peretelui ICF plat de 9,5 inch 5
un nivel 20 16 13 11 10
douã niveluri 27 22 18 15 14
Pentru SI: 1 foot=0,3048 m; 1 inch=25,4 mm; 1psf=47,8804 Pa
1
-Grosimea minimã a fundaþiei trebuie sã fie mai mare de o treime din lãþimea fundaþiei, 152 mm (6 inches),
sau 279 mm (11 inches) o mustaþã de petrecere este necesarã în concordanþã cu Secþiunea 6.0.
2
-Fundaþiile trebuie sã aibe o lãþime care permite o proiecþie nominalã de 51-mm (2-inch) de la fiecare
suprafaþã a betonului în perete la marginea fundaþiei.

3
- Valorile tabelului sunt bazate pe lãþimi de construcþie de 9,8 m (32 ft) ( deschiderea curatã a podelei ºi
acoperiºului).

4
-Pereþii de subsol nu trebuie sã fie consideraþi ca un nivel în determinarea lãþimilor fundaþiei.

5
-Grosimea realã este datã pentru pereþii drepþi în timp ce grosimea nominalã este datã pentru pereþii cu grilã
din oþel beton ºi plasã grilã.Consultaþi Secþiunea 2.0 pentru dimensiunile reale ale grosimii grilei din oþel beton
ºi a grilei plasã.

6
-Aplicabil pentru fundaþiile ICF drepte de 191-mm (7,5-inch) grosime sau de 241-mm (9,5-inch) grosime ce
susþin niveluri de ICF drept cu grosime de 88,9-mm (3.5-inch).

7
-Aplicabil, pentru fundaþiile ICF drepte de 241-mm (9,5-inch) grosime ce susþin niveluri de ICF drept cu
grosime de 144-mm (5,5-inch).

146
2. Fundaþiile ridicate pe sol cu o valoare a sarcinii mai micã de 96 KPa (2,000 psf) trebuie
sã fie proiectate în concordanþã cu practicile proiectãrii inginereºti acceptate.

B2.1.3.1 - Conexiune Perete de fundaþie - Fundaþie

[Metoda prescriptivã - 6.1]

1. Nici o armãturã verticalã nu este necesarã (ex: mustaþã de petrecere) de-a lungul îmbinãrii
între peretele de fundaþie ºi fundaþie în una din urmãtoarele situaþii:

- Înãlþimea umpluturii nu depãºeºte 1,2 m (4 feet)

- Placa de podea interioarã este instalatã în concordanþã cu Figura 3.3 înaintea
umplerii.
- O sprijinire temporarã este instalatã la partea de jos a peretelui de fundaþie înainte
de umplere ºi rãmâne pe loc în timpul construcþiei pânã ce placã de fundaþie
interioarã este realizatã în concordanþã cu Figura 3.3 sau peretele este sprijinit de
umpluturã pe ambele pãrþi (ex: perete suport).

2. Pentru pereþii de fundaþie care nu îndeplinesc una din cerinþele de mai sus, armãturi
verticale (ex: mustaþã de petrecere) trebuie instalat de-a lungul îmbinãrii dintre peretele
de fundaþie ºi fundaþie distanþate la 1,2 m (48 inches) la centru în concordanþã cu Figura
6.1.

3. Armãtura verticalã (ex: mustãþi de petrecere) trebuie sã fie prevãzitã pentru toþi pereþii
de fundaþie pentru clãdirile localizate în regiuni cu rafale ale vîntului de 3 secunde ºi
viteze mai mari de 209 km/h (130 mph) sau localizate în categorii de proiecte seismice
D1 ºi D2 la 457 mm (18 inches) la centru.

Excepþie: Armãtura verticalã a peretelui de fundaþie plasatã la intervale de 1,2 m (4 feet) la

centru trebuie sã se extindã 203 mm ( 8 inches) în fundaþie în loc de folosirea unor mustãþi de
petrecere dupã cum este arãtat în Figura 6.1.

B2.1.4 - Cerinþele peretelui de fundaþie

Pereþi din spaþiu de jos

[Metoda prescriptivã - 3.2.2]

Aplicabilã la pereþi de 1,5 m (5 feet) sau mai scunzi cu o umpluturã pe înãlþime de 1,2 m (4 feet)
pentru construcþii cu un singur nivel, cu încãrcarea nivelului de deasupra peretelui din spaþiul de
jos.

1. Pereþii ICF pentru spaþiile de joas trebuie sã fie susþinuþi lateral în partea de sus ºi partea
de jos a peretelui în concordanþã cu secþiunea 6.0.

147
2. Un minim de o barã de nr. 4 trebuie sã fie plasat în interiorul a 305mm (12 inches) al
pãrþii superioare a peretelui de spaþiu de jos.

Armãturã verticalã trebuie sã fie ca în tabelul 3.2 (dedesubt). Pentru pereþii de spaþiu de jos care
suportã peretele ICF de deasupra. Armãtura verticalã trebuie sã fie mai mare decât cea cerutã în
tabelul 3.2 sau tebelul 4.2 în secþiunea urmãtoare.

Metodã prescriptivã – tabel 3.2

Armãturã minimã pentru perete vertical ICF pentru spaþiu de jos1,2,3,4,5,6
Grosimea peretelui7 Armãturã verticalã minimã
Forma
pereþilor densitatea maximã echivalentã
de beton [inches] [mm]
30 pcf 45 pcf 60 pcf

#3@12"; #4@22";
3,5 88,9 #3@16"; #4@32" #3@18"; #4@28"; #5@38"
#5@28"
Drept
5,5 139,7 #3@24"; #4@48" #3@24"; #4@48" #3@24"; #4@48"

7,5 190,5 N/R N/R N/R

3
Pentru SI: 1 foot=0,3048 m; 1 inch=25,4 mm; 1 pcf=16,0179 kg/m .

1
- Valorile tabelului sunt bazate pe barele de armare cu o rezistenþã la rupere minimã de 276 MPa (40,000 psi)
ºi beton cu o rezstenþã minimã la compresiune de 17,2 MPa (2,500 psi).
2
- N/R indicã faptul cã nu este necesarã armãturã verticalã pentru perete
3
- Când este folosit oþel beton de armare cu o rezistenþã la rupere minimã de 414 Mpa (60,000 psi), se permite
ca distanþarea barelor sã fie înmulþitã cu 1,5. Când se impune armarea, nu trebuie sã fie mai puþinã de o barã
#4 la 1,2 m (48 inches) la centru.
4
- Aplicabil numai la pereþi de spaþiu de jos cu înalþime de 1,5 m (5 feet) sau mai micã cu o înãlþime maximã
a umpluturii de 1,2 m (4 feet).
5
- Interpolarea nu trebuie permisã
6
- Pereþii trebuie susþinuþi lateral în partea de sus înainte de umplere.
7
- Grosimea realã este arãtatã pentru pereþii drepþi în timp ce grosimea nominalã este datã pentru pereþii cu
armãturã grilã sau grilã plasã. Consultaþi Secþiunea 2.0 pentru dimensiuni ºi grosimi reale ale grilei ºi ale grilei
plasã.
8
- Aplicabil numai la construcþii cu un nivel cu sarcina nivelului deasupra peretelui spaþiului de jos.

Pereþii de subsol

[Metoda prescriptivã - 3.2.3]

1. Pereþii de subsol trebuie susþinuþi lateral în partea superioarã ºi cea inferioarã a peretelui
în concordanþã cu secþiunea 6.0.

2. Armãtura minimã orizontalã trabuie sã fie cea din tabelul 3.3

Metoda prescriptivã - Tabel 3.3

Armãturã pentru pereþi minimã orizontalã pentru pereþii ICF de subsol

148
 Înãlþimea maximã a
peretelui de subsol Localizarea armãturii orizontale
[metri] [feet]

0,8 2,4 O barã nr.4 în interiorul valorii de 305 mm (12 inches) a pãrþii superioare a
peretelui de nivel ºi o barã nr.4 aproape la jumãtatea înãlþimii peretelui de nivel

0,9 2,7 O barã nr.4 în interiorul valorii de 305 mm (12 inches) a pãrþii superioare a
peretelui de nivel ºi o barã nr.4 aproape de treimea legãturii cu peretele de nivel

1,0 3,0 O barã nr.4 în interiorul valorii de 305 mm (12 inches) a pãrþii superioare a
peretelui de nivel ºi o barã nr.4 aproape de treimea legãturii cu peretele de nivel
Pentru SI: 1 foot=0,3048 m; 1 inch=25,4 mm; 1 pcf=16,0179 kg/m 3.

Cerinþele armãturii orizontale sunt pentru bare de armare cu o rezistenþã la rupere mai mare de
276 MPa (40,000 psi) ºi beton cu o rezistenþã la compresiune minimã de 17,2 MPa (2,500 psi).

3. Armarea verticalã a peretelui trebuie sã fie ca în urmãtoarele tabele:

a) Metoda prescriptivã tabel 3.4 - Pentru folosirea cu pereþi de subsol Amvic 152 mm (6
inch)
b) Metoda prescriptivã tabel 3.5 - Pentru folosirea cu pereþi de subsol Amvic 203 mm (8
inch)
c) Metoda prescriptivã tabel 3.6 - Pentru folosirea cu pereþi de subsol Amvic 254 mm (10
inch)

Metoda prescriptivã - tabel 3.4

Armãturã verticalã minimã pentru pereþii drepþi ICF, pentru subsol, groºi de 140 mm (5,5
inch)1,2,3,4,5
Înãlþimea maximã Înãlþimea.maximã
Armãturã verticalã minimã
a peretelui a umpluturii6

Densitatea maximã echivalentã

[cm] [feet] [cm] [feet]
30 pcf 45 pcf 60 pcf

10,16 4 #4@48" #4@48" #4@48"

#3@12"; #4@22"; #3@8"; #4@14";

12,70 5 #4@48"
#5@32"; #6@40" #5@20"; #6@26"
20,32 8 #3@12"; #4@22"; #3@8"; #4@14"; #3@6"; #4@10";
15,24 6
#5@30"; #6@40" #5@20"; #6@24" #5@14"; #6@20"

#3@8"; #4@14"; #3@5"; #4@10"; #3@4"; #4@6";

17,78 7
#5@22"; #6@26" #5@14"; #6@18" #5@10"; #6@14"

10,16 4 #4@48" #4@48" #4@48"

#3@12"; #4@20"; #3@8"; #4@14";

12,70 5 #4@48"
22,86 9 #5@28"; #6@36" #5@20"; #6@22"

#3@10"; #4@20"; #3@6"; #4@12"; #4@8"; #5@14";

15,24 6
#5@28"; #6@34" #5@18"; #6@20" #6@16"

149
 Înãlþimea maximã Înãlþimea.maximã
Armãturã verticalã minimã
a peretelui a umpluturii6

Densitatea maximã echivalentã

[cm] [feet] [cm] [feet]
30 pcf 45 pcf 60 pcf

#3@8"; #4@14"; #4@8"; #5@12"; #4@6"; #6@22"

17,78 7
#5@10"; #5@20"; #6@16" #6@12"

#3@6"; #4@10"; #4@6"; #5@10"; #4@4"; #6@12"

20,32 8
#5@6"; #5@14"; #6@16" #6@8"

10,16 4 #4@48" #4@48" #4@48"

#3@10"; #4@18"; #3@6"; #4@14";

12,70 5 #4@48"
#5@26"; #6@30" #5@18"; #6@20"

#3@10"; #4@18"; #3@6"; #4@12"; #3@4"; #4@8";

15,24 6
#5@24"; #6@30" #5@16"; #6@18" #5@12"; #6@14"
25,40 10 #3@6"; #4@12"; #3@4"; #4@8"; #4@6"; #5@8";
17,78 7
#5@16"; #6@18" #5@12" #6@10"

#3@4"; #4@8"; #4@6"; #5@8"; #4@4"; #5@6";

20,32 8
#5@12"; #6@14" #6@12" #6@8"

#3@4"; #4@6"; #4@4"; #5@6"; #5@4"; #6@6"

22,86 9
#5@10"; #6@12" #6@8"
Pentru SI: 1 foot=0,3048 m; 1 inch=25,4 mm; 1 pcf=16,0179 kg/m 3.

1
- Valorile tabelului sunt bazate pe barele de armare cu o rezistenþã la rupere minimã de 276 MPa (40,000 psi)
ºi beton cu o rezstenþã minimã la compresiune de 17,2 MPa (2,500 psi)
2
- Distanþarea barei este permis sã fie multiplicatã cu 1,5 când este folosit oþel beton de armare cu o rezistenþã
la rupere minimã de 414 Mpa (60,000 psi). Armarea nu trebuie sã fie mai micã de o barã #4 la 1,2 m (48
inches) la centru.
3
- Criteriul de deviere este L/240, unde L este înãlþimea peretelui de subsol în inches.
4
- Interpolarea nu trebuie permisã.
5
- Pereþii trebuie susþinuþi lateral în partea de sus înainte deturnarea betonului.
6
- Consultaþi Secþiunea 1.0 pentru definiþia înîlþimii umpluturii.

Metoda prescriptivã - tabel 3.5

Armãturã verticalã minimã în pereþii drepþi ICF din subsol groºi de 191 mm (7,5 inch)1,2,3,4,5
Înãlþimea maximã Înãlþimea.maximã
Armãturã verticalã minimã
a peretelui a umpluturii6

Densitatea maximã echivalentã

[cm] [feet] [cm] [feet]
30 pcf 45 pcf 60 pcf

10,16 4 N/R N/R N/R

20,32 8 12,70 5 N/R N/R N/R

15,24 6 N/R N/R N/R

150
 Înãlþimea maximã Înãlþimea.maximã
Armãturã verticalã minimã
a peretelui a umpluturii6

Densitatea maximã echivalentã

[cm] [feet] [cm] [feet]
30 pcf 45 pcf 60 pcf

#4@14"; #5@20"; #4@10"; #5@16";

17,78 7 N/R
#6@28" #6@20"

10,16 4 N/R N/R N/R

12,70 5 N/R N/R N/R

#4@14"; #5@20";
15,24 6 N/R N/R
#6@28"
22,86 9
#4@12"; #5@18"; #4@8"; #5@14";
17,78 7 N/R
#6@26" #6@18"

#4@14"; #5@22"; #4@8"; #5@14"; #4@6"; #5@10";

20,32 8
#6@28" #6@18" #6@14"

10,16 4 N/R N/R N/R

12,70 5 N/R N/R N/R

#4@12"; #5@18";
15,24 6 N/R N/R
#6@26"

25,40 10 #4@12"; #5@18"; #4@8"; #5@12";

17,78 7 N/R
#6@24" #6@18"

#4@12"; #5@20"; #4@8"; #5@12"; #4@6"; #5@8";

20,32 8
#6@26" #6@16" #6@12"

#4@10"; #5@14"; #4@6"; #5@10"; #4@4"; #5@6";

22,86 9
#6@20" #6@12" #6@10"
Pentru SI: 1 foot=0,3048 m; 1 inch=25,4 mm; 1 pcf=16,0179 kg/m 3.

1
- Valorile tabelului sunt bazate pe barele de armare cu o rezistenþã la rupere minimã de 276 MPa (40,000 psi)
ºi beton cu o rezstenþã minimã la compresiune de 17,2 MPa (2,500 psi)
2
- Distanþarea barei este permis sã fie multiplicatã cu 1,5 când este folosit oþel beton de armare cu o rezistenþã
la rupere minimã de 414 Mpa (60,000 psi). Armarea nu trebuie sã fie mai micã de o barã #4 la 1,2 m (48
inches) la centru.
3
- N/R indicã faptul cã nu este necesarã armãturã
4
- Criteriul de deviere este L/240, unde L este înãlþimea peretelui de subsol în inches.
5
- Interpolarea nu trebuie permisã.
6
- Pereþii trebuie susþinuþi lateral în partea de sus înainte deturnarea betonului.
7
- Consultaþi Secþiunea 1.0 pentru definiþia înãlþimii umpluturii.

Metoda prescriptivã - tabel 3.6

Armãturã verticalã minimã în pereþii drepþi ICF din subsol groºi de 241 mm (9,5 inch)1,2,3,4,5

151
 Înãlþimea maximã Înãlþimea.maximã a
Armãturã verticalã minimã
a peretelui umpluturii6

Densitatea maximã echivalentã

[cm] [feet] [cm] [feet]
30 pcf 45 pcf 60 pcf

10,16 4 N/R N/R N/R

12,70 5 N/R N/R N/R

20,32 8
15,24 6 N/R N/R N/R

17,78 7 N/R

10,16 4 N/R N/R N/R

12,70 5 N/R N/R N/R

15,24 6 N/R N/R N/R

22,86 9
#4@12"; #5@18";
17,78 7 N/R N/R
#6@26"

#4@12"; #5@18"; #4@8"; #5@14";

20,32 8 N/R
#6@26" #6@18"

10,16 4 N/R N/R N/R

12,70 5 N/R N/R N/R

#4@18"; #5@26";
15,24 6 N/R N/R
#6@36"

25,40 10 #4@10"; #5@18";

17,78 7 N/R N/R
#6@24"

#4@12"; #5@16"; #4@8"; #5@12";

20,32 8 N/R
#6@24" #6@16"

#4@8"; #5@12"; #4@6"; #5@10";

22,86 9 N/R
#6@18" #6@12"
Pentru SI: 1 foot=0,3048 m; 1 inch=25,4 mm; 1 pcf=16,0179 kg/m 3.

1
- Valorile tabelului sunt bazate pe barele de armare cu o rezistenþã la rupere minimã de 276 MPa (40,000 psi)
ºi beton cu o rezstenþã minimã la compresiune de 17,2 MPa (2,500 psi)
2
- Distanþarea barei este permis sã fie multiplicatã cu 1,5 când este folosit oþel beton de armare cu o rezistenþã
la rupere minimã de 414 Mpa (60,000 psi). Armarea nu trebuie sã fie mai micã de o barã #4 la 1,2 m (48
inches) la centru.
3
- N/R indicã faptul cã nu este necesarã armãturã
4
- Criteriul de deviere este L/240, unde L este înãlþimea peretelui de subsol în inches.
5
- Interpolarea nu trebuie permisã.
6
- Pereþii trebuie susþinuþi lateral în partea de sus înainte deturnarea betonului.
7
- Consultaþi Secþiunea 1.0 pentru definiþia înîlþimii umpluturii.

Cerinþele seismice pentru pereþii de subsol

[Metoda prescriptivã - 3.2.4]

152
1. Pereþii de beton pentru fundaþie care susþine pereþi ICF la nivelul de deasupra în proiecte
de categoria seismicã C trebuie armaþi cu minim o barã nr.5 la 610 mm (24 inches) la
centru (în ambele sensuri) sau la o distanþare mai micã dacã este cerutã de tabelele 3.2
la 3.6

2. Pereþii de beton pentru fundaþie care susþin pereþi ICF la nivelul de deasupra în proiectele
de categorii seismice D1 ºi D2 trebuie armaþi cu minim o barã nr.5 la o distanþare de 457
mm (18 inches) la centru (în ambele sensuri) sau o distanþare mai micã dacã este cerutã
de tabelele 3.2 la 3.6 ºi rezistenþa minimã la compresiune a betonului trebuie sã fie de
20,5 MPa (3,000 psi). Armãtura verticalã trebuie sã fie continuã cu armãtura verticalã a
peretelui de deasupra nivelului. Alternativ, armãtura trebuie sã se extindã minim 40 de
diametre în peretele ICF de deasupra nivelului, creând o lungime de petrecere cu
armãtura peretelui de deasupra nivelului sau sã se extindã 610 mm (24 inches)
terminându-se cu o îndoiturã la 90E de 15,24 (6 inch) în lungime.

B2.1.5 - Pereþi de deasupra nivelului fundaþiei

Presiunile vântului

[Metoda prescriptivã - 4.1]

1. Presiunile vântului luatã în calcul din tabelului 4.1 trebuie folosite pentru determinarea
necesarului de armãturi verticale ale pereþilor.

Metoda prescriptivã - Tabel 4.1

Presiunea minimã a vântului de calcul pentru stabilirea armãturii verticalã a peretelui
Tebele pentru pereþii de deasupra nivelului1
Presiunea vântului

Viteza Închis 2 Parþial închis

vântului Expunere 3 Expunere 3

B C D B C D

[km/h] [mph] [kN/m 2 ] [psf] [kN/m 2 ] [psf] [kN/m 2 ] [psf] [kN/m 2 ] [psf] [kN/m 2 ] [psf] [kN/m 2 ] [psf]

136.79 85 0.8622 18 1.1496 24 1.3891 29 1.1017 23 1.4849 31 1.7723 37

144.8 90 0.958 20 1.2933 27 1.5328 32 1.1975 25 1.6765 35 1.9639 41

160.9 100 1.1496 24 1.6286 34 1.8681 39 1.4849 31 2.0597 43 2.4429 51

177 110 1.3891 29 1.9639 41 2.2992 48 1.8202 38 2.4908 52 2.9219 61

193.1 120 1.6765 35 2.2992 48 2.7303 57 2.1555 45 2.9698 62 3.4967 73

209.2 130 1.9639 41 2.6824 56 3.1614 66 2.5387 53 3.4967 73 40.907 854

225.3 140 2.2513 47 3.1135 65 3.6883 77 2.9219 61 40.428 844 47.613 994

241.4 150 2.5866 54 3.5925 75 42.344 884 3.353 70 46.176 964 54.798 1144
2
Pentru SI: 1 psf=0,0479 kN/m ; 1 mph=1,6093 km/h

153
1
- Acest tabel se bazeazã pe componentele ASCE 7-98 ºi exercitarea presiunii vântului folosind o înãlþime
medie a acoperiºului de 10,7 m (35 ft) ºi o suprafaþã de referinþã de 0,9 m 2 (10 ft2).
2
- Clasificãrile închiderilor sunt aºa cum sunt definite în Secþiunea 1.5.
3
- Categoriile de expunere sunt aºa cum sunt definite în Secþiunea 1.5.
4
- Pentru presiuni ale vântului mai mari de 3,8 kN/m 2 (80 psf), este nevoie ca proiectul sã þinã seama de
reglementãrile ºi recomandãrile fabricantului.

2. Dacã se iau în considerare hãrþi cu vitezã ale vântului mai mari sau se proiecteazã
estimând viteze ale vântului mai mari, proiectantul trebuie sã transforme viteza vântului
în rafale de vânt de 3 secunde în concordanþã cu Tabelul C1.1 pentru a se folosi cu
tabelele date în aceastã secþiune.

Metoda prescriptivã - Tabel C1.1

Transformãrile vitezei vântului
Vitezã vântului mai mare de [km/h] 113 121 129 145 161 177 193 209

[mph] 70 75 80 90 100 110 120 130

Rafalã de 3 secunde [km/h] 137 145 161 177 193 209 225 241

[mph] 85 90 100 110 120 130 140 150

Metoda prescriptivã - Tabel 4.2

Armãturã verticalã minimã pentru peretele drept ICF de deasupra 1, 2, 3
Armãturã.verticalã minimã 4, 5

Cadru uºor de Cadru uºor de

Înãlþimea maximã Perete ce susþine
Presiunea vântului susþinere a celui de-al susþinerea a celui de-al
a peretelui per acoperiºul sau nu au
luatã în calcu doilea nivel ºi a doilea nivel ICF ºi a
eraj încãrcare suplimentarã
acoperiºului acoperiºului

grosimea minimã a peretelui (incheas)

[kN/m2 ] [psf] [m] [feet] 3,5 5,5 3,5 5,5 3,5 5,5

20 8 #4@48" #4@48" #4@48" #4@48" #4@48" #4@48"

9 #4@48" #4@48" #4@48" #4@48" #4@48" #4@48"

10 #4@38" #4@48" #4@40" #4@48" #4@42" #4@48"

30 8 #4@42" #4@48" #4@46" #4@48" #4@48" #4@48"

9 #4@32;” #4@48" #4@34"; #4@48" #4@34"; #4@48"

#5@48" #5@48" #5@48"

10 necesitã #4@48" necesitã #4@48" necesitã #4@48"

proiect proiect proiect

40 8 #4@30"; #4@48" #4@30"; #4@48" #4@32"; #4@48"

#5@48" #5@48" #5@48"

9 necesitã #4@42" necesitã #4@46" necesitã #4@48"

proiect proiect proiect

154
 Armãturã.verticalã minimã 4, 5

Cadru uºor de Cadru uºor de

Înãlþimea maximã Perete ce susþine
Presiunea vântului susþinere a celui de-al susþinerea a celui de-al
a peretelui per acoperiºul sau nu au
luatã în calcu doilea nivel ºi a doilea nivel ICF ºi a
eraj încãrcare suplimentarã
acoperiºului acoperiºului

grosimea minimã a peretelui (incheas)

[kN/m2 ] [psf] [m] [feet] 3,5 5,5 3,5 5,5 3,5 5,5

10 #4@32"; necesitã #4@34"; necesitã #4@38" necesitã

#5@48" proiect #5@48" proiect proiect

50 8 #4@20"; #4@42" #4@22"; #4@46" #4@24"; #4@48"

#5@30" #5@34" #5@36"

9 necesitã #4@34"; necesitã #4@34"; necesitã #4@38"

proiect #5@48" proiect #5@48" proiect

10 necesitã #4@26"; necesitã #4@26"; necesitã #4@28";

proiect #5@38" proiect #5@38" proiect #5@46"

60 8 necesitã #4@34"; necesitã #4@36" necesitã #4@40"

proiect #5@48" proiect proiect

9 necesitã #4@26"; necesitã #4@28"; necesitã #4@34";

proiect #5@38" proiect #5@46" proiect #5@48"

10 necesitã #4@22"; necesitã #4@22"; necesitã #4@26";

proiect #5@34" proiect #5@34" proiect #5@38"

70 8 necesitã #4@28"; necesitã #4@30"; necesitã #4@34";

proiect #5@46" proiect #5@48" proiect #5@48"

9 necesitã #4@22"; necesitã #4@22"; necesitã #4@24";

proiect #5@34" proiect #5@34" proiect #5@36"

10 necesitã #4@18"; necesitã #4@20"; necesitã #4@16";

proiect #5@26" proiect #5@28" proiect #5@30"

80 8 necesitã #4@26"; necesitã #4@26"; necesitã #4@28";

proiect #5@38" proiect #5@38" proiect #5@46"

9 necesitã #4@20"; necesitã #4@20"; necesitã #4@21";

proiect #5@30" proiect #5@30" proiect #5@34"

10 necesitã #4@14"; necesitã #4@14"; necesitã #4@16";

proiect #5@24" proiect #5@24" proiect #5@26"
Pentru SI: 1 foot=0,3048 m; 1 inch=25,4 m; 1 mph=1,6093 km/h

1
- Valorile din acest tabel sunt bazate pe barele de armare cu o rezistenþã la rupere minimã de 276 MPa (40,000 psi) ºi
beton cu o rezistenþã minimã la compresiune de 17,2 MPa (2,500 psi)
2
- Criteriul de deviere este L/240, unde L este înãlþimea peretelui de la nivel în inches.
3
- Interpolarea nu trebuie permisã.
4
- Se permite sã fie mãritã distanþarea armãrii pentru pereþi de 88,9 mm (3,5 inch) cu maxim 1,6 atunci când oþelul beton
de armare are o rezistenþa minimã la rupere de 414 MPa (60,000 psi) este folosit. Armarea nu trebuie sã fie mai micã
de o barã #4 la 1,2 m (48 inches) la centru.
5
- Se permite sã fie mãritã distanþarea armãrii pentru pereþi de 139,7 mm (5,5 inch) cu maxim 1,5 atunci când oþelul beton
de armare are o rezistenþa minimã la rupere de 414 MPa (60,000 psi) este folosit. Armarea nu trebuie sã fie mai micã
de o barã #4 la 1,2 m (48 inches) la centru.
6
- Nu se permite un perete de 8,89 cm (3,5 inch) dacã sunt folosite margini de lemn pentru susþinerea sarcinilor nivelului
ºi acoperiºului.

155
Armãtura peretelui de deasupra

[Metoda prescriptivã - 4.1]

1. Armarea orizontalã a peretelui este necesarã sub forma unei bare nr. 4 în interiorul valorii
de 305 mm (12 inches) de la partea superioarã a peretelui, o barã nr. 4 în interiorul valorii
de 305 mm (12 inches) de la nivelul finisat, ºi o barã nr.4 în apropierea treimei în tot
restul peretelui.

2. Armarea verticalã a peretelui trebuie sã fie conform Tabelului 4.2 dat de metoda
prescriptive. Acest tabel poate fi folosit pentru Amvic de 100 mm (4 inch) ºi 152 mm (6
inch) pentru pereþii de deasupra.

Cerinþele seisimice ºi de vânt

[Metoda prescriptivã - 4.1]

1. În categoria de proiect seismic C, armarea minimã verticalã ºi orizontalã trebuie sã fie

o barã nr.5 la 610 mm (24 inches) la centru sau o distanþare mai micã dacã este cerutã de
tabelul 4.2.

2. În categoriile de proiect seismic D1 ºi D2, armarea minimã verticalã ºi orizontalã trebuie

sã fie o barã nr.5 la o distanþare maximã de 457 mm (18 inches) la centru sau o distanþare
mai micã dacã este cerutã de tabelul 4.2 ºi rezistenþa minimã la compresiune a betonului
este 20,5 MPa (3,000 psi).

3. Pentru presiunea vântului consideratã mai mare de 1,9 kPa (40 psf) sau categoria de
proiect seismic C ori mai mare, toate armãrile verticale ale peretelui în cel mai de sus
nivel ICF trebuie terminate cu o îndoiturã la 90 de grade. Îndoitura trebuie sã aibã o
lungime minimã de 152 mm (6 inches) paralelã cu armãtura orizontal a peretelui ºi sã fie
poziþionatã în interiorul valorii de 102 mm (4 inches) de la suprafaþa superioarã a
peretelui ICF. În plus, armãrura orizontalã a peretelui, la colþurile exterioare ale clãdirii,
trebuie terminate cu o îndoiturã la 90 de grade rezultând o lungime a îmbinãrii de
suprapunere (joantare), minimã de 40 diametre, cu armãtura orizontalã a peretelui
intersectat. Razele îndoiturilor nu trebuie sã fie mai mici de 102 mm (4 inches).

Cerinþe de proiectare pentru golurile din pereþi date de solicitãrile seismice ºi de vânt

[Metoda prescriptivã - 5.1]

1. Dimensionarea peretelui solid pentru diferite presiuni ale vântului se face consultând
tabelele 5.1, 5.2A, 5.2B ºi 5.2C.

Metoda prescriptivã - Tabel 5.1

Presiunea în funcþie de viteza vântului pentru determinarea dimensiunilor peretelui solid1

156
 Presiunea datã de viteza vântului ()
Viteza vântului
expunere2
(mph)
B C D
km/h mph kN/m2 psf kN/m2 psf kN/m2 psf
137 85 0.67 14 0.91 19 1.10 23
145 90 0.77 16 1.01 21 1.20 25
161 100 0.91 19 1.25 26 1.48 31
177 110 1.10 23 1.53 32 1.77 37
193 120 1.29 27 1.82 38 2.11 44
209 130 1.53 32 2.11 44 2.49 52
225 140 1.77 37 2.44 51 2.87 60
241 150 2.06 43 2.83 59 33.19 693
2
Pentru SI: 1 psf=0,0479 kN/m ; 1 mph=1,6093 km/h

1
- Valorile din tabel se bazeazã pe ASCE 7-98 Figura 6-4 presiunile vântului în raport cu viteza, pentru
clãdirile joase folosind o înãlþime mijlocie a acoperiºului de 10,7 m (35 ft).
2
- Categoriile de expunere sunt definite în Secþiunea 1.5.
3
- Proiectul este necesar în concordanþã reglementãrile în domeniu ºi normele fabricantului.

Metoda prescriptivã - Tabel 5.2 A

Cerinþe ale lungimii minime a capãtului peretelui solid pentru pereþi drepþi ICF (vânt
perpendicular)1, 2, 3, 4, 5

Presiunea vitezei proiectate (psf)

Lungimea minimã a peretelui solid la capãt
Llungimea (feet)
Categoria
peretelui lateral Panta
pertelui
L acoperiºului
(feet) 20 25 30 35 40 45 50 60

#1:12 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00

5:12 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00 4,25 4,50

16
7:124 4,00 4,25 4,25 4,5 4,75 4,75 5,00 5,50

12:124 4,25 4,50 4,75 5,00 5,25 5,50 5,75 6,25

Nivelul
superior din #1:12 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00 4,00 4,25 4,50
douã niveluri
5:12 4,00 4,00 4,00 4,25 4,25 4,50 4,50 4,75
24
7:124 4,25 4,50 4,75 5,00 5,25 5,50 5,75 6,25

12:124 4,75 5,00 5,25 5,75 6,00 6,50 6,75 7,50

32 #1:12 4,00 4,00 4,00 4,00 4,25 4,25 4,50 4,75

157
 Presiunea vitezei proiectate (psf)
Lungimea minimã a peretelui solid la capãt
Llungimea (feet)
Categoria
peretelui lateral Panta
pertelui
L acoperiºului
(feet) 20 25 30 35 40 45 50 60

5:12 4,00 4,00 4,25 4,50 4,50 4,75 5,00 5,25

7:124 4,50 5,00 5,25 5,50 6,00 6,25 6,50 7,25

12:124 5,00 5,50 6,00 6,50 7,00 7,25 7,75 8,75

#1:12 4,00 4,00 4,25 4,25 4,50 4,50 4,75 5,00

5:12 4,00 4,25 4,50 4,75 4,75 5,00 5,25 5,50

40
7:124 4,75 5,25 5,75 6,00 6,50 7,00 7,27 8,00

12:124 5,50 6,00 6,50 7,25 7,25 7,75 8,25 10

#1:12 4,00 4,25 4,25 4,50 4,75 4,75 5,00 5,50

5:12 4,25 4,50 4,75 5,00 5,25 5,50 5,75 6,00

50
7:124 5,25 5,75 6,25 6,75 7,25 7,75 8,25 9,25

12:124 6,00 6,75 7,50 8,00 8,75 9,50 10,25 11,50

#1:12 4,00 4,25 4,50 4,75 5,00 5,25 5,25 5,75

5:12 4,50 4,75 5,00 5,35 5,50 5,75 6,00 6,75

60
7:124 5,50 6,25 6,75 7,50 8,00 8,50 9,25 10,25

12:124 6,50 7,25 8,25 9,00 9,75 10,50 11,50 13,00

2
Pentru SI: 1 psf=0,0479 kN/m ; 1 mph=1,6093 km/h

1
- Valorile din tabel sunt pentru barele de oþel beton de armare cu o rezistenþã la rupere minimã de 276 MPa
(40,000 psi) ºi beton cu o rezistenþã minimã la compresiune de 17,2 MPa (2,500 psi)
2
- Valorile din tabel sunt pentru un perete plat de grosime 88,9 mm (3,5 inch). Pentru un perte plat cu grosime
139,7 mm (5,5 inch), înmulþiþi valorile din tabel cu 0,9. Valorile rezultate nu vor fi în lungimi de perete solid
mai mic de 1,2 m (4 ft).
3
- Valorile din tabel sunt pentru o înãlþime maximã a peretelui nesusþinut de 3,0 m (10 ft).
4
- Valorile sunt bazate pe o deschidere a peretelui de capãt a clãdirii de 9,1 m (30 foot). Pentru un perete de
capãt al cladirii de 13,7 m (45 ft) ºi o înclinarea a acoperiºului mai mare de 7:12, înmulþiþi valorile din tabel
cu 1,2. Pentru un perete de capãt al cladirii de 18,3m (60 ft) ºi o înclinarea a acoperiºului mai mare de 7:12,
înmulþiþi valorile din tabel cu 1,4.
5
- Interpolare liniarã este permisã.

Metoda prescriptivã - Tabel 5.2 B

Cerinþe ale lungimii minime a capãtului peretelui solid pentru pereþi drepþi ICF (vânt
perpendicular)1, 2, 3, 4, 5

158
 Presiunea vitezei proiectate (psf)
Lungimea minimã a peretelui solid la capãt
Lungimea (feet)
Categoria
peretelui lateral Panta
pertelui
L acoperiºului
(feet) 20 25 30 35 40 45 50 60

#1:12 4,00 4,25 4,50 4,75 5,00 5,25 5,25 5,75

5:12 4,50 4,75 5,00 5,25 5,50 5,75 6,00 6,75

16
7:12 4 4,50 5,00 5,25 5,75 6,00 6,25 6,75 7,25

12:12 4 5,00 5,25 5,75 6,25 6,50 7,00 7,25 8,25

#1:12 4,50 4,75 5,00 5,25 5,50 5,75 6,00 6,75

5:12 4,75 5,25 5,50 6,00 6,25 6,75 7,00 7,75

24
7:12 4 5,25 5,75 6,25 6,75 7,00 7,50 8,00 9,00

12:12 4 5,50 6,25 6,75 7,25 8,00 8,50 9,00 10,25

#1:12 4,75 5,00 5,50 5,75 6,25 6,50 6,75 7,50

5:12 5,25 5,75 6,25 6,75 7,25 7,50 8,00 9,00

32
7:12 4 5,75 6,50 7,00 7,75 8,25 9,00 9,50 10,75

Primul nivel 12:12 4 6,25 7,00 7,75 8,50 9,25 10,00 10,75 12,25
din douã
nuveluri #1:12 5,00 5,50 5,75 6,25 6,75 7,25 7,50 8,50

5:12 5,50 6,25 6,75 7,25 8,00 8,50 9,00 10,25

40
7:12 4 6,25 7,00 7,75 8,75 9,50 10,25 11,00 12,50

12:12 4 7,00 8,00 8,75 9,75 10,75 11,50 12,50 14,25

#1:12 5,50 6,00 6,50 7,00 7,50 8,00 8,50 9,50

5:12 6,00 6,75 7,50 8,25 9,00 9,75 10,50 11,75

50
7:12 4 7,00 8,00 9,00 10,00 10,75 11,75 12,75 14,50

12:12 4 7,75 9,00 10,00 11,25 12,25 13,50 14,75 17,00

#1:12 5,75 6,50 7,00 7,50 8,25 8,75 9,50 10,75

5:12 6,75 7,50 8,25 9,25 10,00 10,75 11,75 13,25

60
7:12 4 7,75 9,00 10,00 11,00 12,25 13,25 14,50 16,75

12:12 4 8,75 10,00 11,50 12,75 14,00 15,50 16,75 19,50

2
Pentru SI: 1 psf=0,0479 kN/m ; 1 mph=1,6093 km/h

1
- Valorile din tabel sunt pentru barele de oþel beton de armare cu o rezistenþã la rupere minimã de 276 MPa
(40,000 psi) ºi beton cu o rezistenþã minimã la compresiune de 17,2 MPa (2,500 psi)
2
- Valorile din tabel sunt pentru un perete plat de grosime 88,9 mm (3,5 inch). Pentru un perte plat cu grosime
139,7 mm (5,5 inch), înmulþiþi valorile din tabel cu 0,9. Valorile rezultate nu vor fi în lungimi de perete solid
mai mic de 1,2 m (4 ft).
3
- Valorile din tabel sunt pentru o înãlþime maximã a peretelui nesusþinut de 3,0 m (10 ft).
4
- Valorile sunt bazate pe o deschidere a peretelui de capãt a clãdirii de 9,1 m (30 foot). Pentru un perete de

159
 capãt al cladirii de 13,7 m (45 ft) ºi o înclinarea a acoperiºului mai mare de 7:12, înmulþiþi valorile din tabel
cu 1,2. Pentru un perete de capãt al cladirii de 18,3m (60 ft) ºi o înclinarea a acoperiºului mai mare de 7:12,
înmulþiþi valorile din tabel cu 1,4.
5
- Interpolare liniarã este permisã.

Metoda prescriptivã - Tabel 5.2 C

Cerinþe ale lungimii minime a peretelui solid pentru pereþi drepþi ICF (vânt paralel)1, 2, 3, 4, 5
Presiunea vitezei proiectate (psf)
Lungimea minimã a peretelui lateral
(feet)
Categoria Lungimea
pertelui peretelui lateral L
(feet) 20 25 30 35 40 45 50 60

16 4 4 4 4 4,25 4,25 4,5 4,75

24 4 4,25 4,5 4,75 4,75 5 5,25 5,5

Nivelul 32 4,5 4,75 5 5,25 5,5 6 6,25 6,75

superior din
douã nuveluri 40 5 5,5 5,75 6,25 6,75 7 7,5 8,25

50 5,75 6,25 7 7,5 8,25 8,75 9,5 10,75

60 6,5 7,5 8,25 9,25 10 10,75 11,75 13,25

16 4,25 4,5 4,75 5 5,25 5,5 5,75 6,5

24 4,75 5,25 5,5 6 6,25 6,75 7 8

Primul nivel 32 5,5 6 6,5 7 7,5 8 8,75 9,75

din douã
nuveluri 40 6,25 7 7,5 8,25 9 9,75 10,5 12

50 7,25 8,25 9,25 10,25 11,25 12,25 13,25 15,25

60 8,5 9,75 11 12,25 13,5 15 16,25 18,75

2
Pentru SI: 1 psf=0,0479 kN/m ; 1 mph=1,6093 km/h

1
- Valorile din tabel sunt pentru barele de oþel beton de armare cu o rezistenþã la rupere minimã de 276 MPa
(40,000 psi) ºi beton cu o rezistenþã minimã la compresiune de 17,2 MPa (2,500 psi)
2
- Valorile din tabel sunt pentru un perete plat de grosime 88,9 mm (3,5 inch). Pentru un perte plat cu grosime
139,7 mm (5,5 inch), înmulþiþi valorile din tabel cu 0,9. Valorile rezultate nu vor fi în lungimi de perete solid
mai mic de 1,2 m (4 ft).
3
- Valorile din tabel sunt pentru o înãlþime maximã a peretelui nesusþinut de 3,0 m (10 ft).
4
- Valorile tabelului sunt pentru acoperiºul cu o înclinare maximã de 12:12.
5
- Interpolare liniarã este permisã.

2. Lungimea peretelui solid pentru categoriile de proiect seismic C, D1 ºi D2 trebuie sã

fie conform tabelului 5.5.

Metoda prescriptivã - Tabel 5.5

Procentul
2
minim a lungimii peretelui exterior fãrã goluri categoriile de proiect seismic C ºi D 1,

160
 Lungimea minimã a peretelui fãrã goluri (procent)

Tipul peretelui ICF ºi grosimea Un nivel sau nivelul Susþinerea peretelui, a Susþinerea peretelui
minimã a peretelui (inches) superior al cadrului uºor al nivelului superior
construcþiei cu douã nivelului superior ºi a ICF ºi a
niveluri acoperiºului acoperiºului
3
Categorie de proiect seismic C 20 procente 25 procente 35 procente
4
Categorie de proiect seismic D1 25 procente 30 procente 40 procente
4
Categorie de proiect seismic D2 30 procente 35 procente 45 procente
Pentru SI: 1 inch=2,54 cm; 1 mph=1,6093 km/h

1
- Procentajele de bazã sunt aplicabile pentru înãlþime maximã a peretelui nesusþinut de 3,0 m (10 feet),
construcþie fronton cu cadru uºor, toate tipurile de perete ICF din categoria de proiect seismic C, ºi toate
tipurile de perete ICF cu o grosime nominalã mai mare de 140 mm (5,5 inches) pentru categoriile de proiect
seismic D1 ºi D2. Aceste procente sunt pentru greutatea maximã a finisãrilor interioare ºi exterioare ale
peretelui aplicate la pereþii ICF mai uºoare de 0,38 KN/m 3 (8 psf).
2
- Pentru toþi pereþii, lungimea minimã cerutã a pereþilor fãrã goluri trebuie sã fie calculatã înmulþind valuarea
procentualã din tabel cu dimensiunile minime a unui dreptunghi ce înscrie total planul contrucþiei.
3
- Pereþii trebuie armaþi cu minim bare nr.5 (clasa 40 sau 60) distanþate la maxim 609,6 mm (24 inches) la
centru în fiecare sens, bare nr.4 (clasa 40 sau 60) distanþate la maxim 406,4 mm (16 inches) la centru în
fiecare sens.
4
- Pereþii trebuie construiþi cu beton ce are rezistenþa la compresiune de minim 20,7 MPa (3,000 psi) ºi armaþi
cu bare minim #5 (clasa 60, ASTM A706), distaþate la maxim 457,2 mm (18 inches) la centru în fiecare sens
sau bare nr.4 (clasa 60, ASTM A706) distanþate la maxim 304,8 mm (12 inches) la centru în fiecare sens.

3. Trebuiesc folositã Lungimea mai mare de perete fãrã goluri fatã de cea cerutã în tabelele
5.2A, 5.2B, 5.2C ºi 5.5.

B2.1.6 - Legarea planºeului

[Metoda prescriptivã - 6.2.2]

1. Grinda longitudinalã de lemn pentru cuplarea grinzilor transversale trebuie ancoratã la

pereþii drepþi ICF în concordanþã cu tabelul 6.1.

Metoda prescriptivã - tabel 6.1

Cerinþele de conexiune a grinzii de planºeu - perete ICF (conexiune cu sarcinã lateralã) 1, 2, 3
Deschiderea
maximã a Distanþarea maximã a ºuruburilor de ancorare 122,5 mm (5 inches)
planºeului fãrã
sprijin Decalajul ºuruburilor Decalajul ºuruburilor Douã ºuruburi de Douã ºuruburi de
intermediar 4 de ancorare cu de ancorare cu ancorare de ancorare de
(feet) diametru de 1/2 inch diametru de 5/8 inch diametru 1/2 inch 6 diametru 5/8 inch 6

8 18 20 36 40

10 16 18 32 36

161
 Deschiderea
maximã a Distanþarea maximã a ºuruburilor de ancorare 122,5 mm (5 inches)
planºeului fãrã
sprijin Decalajul ºuruburilor Decalajul ºuruburilor Douã ºuruburi de Douã ºuruburi de
intermediar 4 de ancorare cu de ancorare cu ancorare de ancorare de
(feet) diametru de 1/2 inch diametru de 5/8 inch diametru 1/2 inch 6 diametru 5/8 inch 6

12 14 18 28 36

14 12 16 24 32

16 10 14 20 28

18 9 13 18 26

20 8 11 16 22

22 7 10 14 20

24 7 9 14 18

26 6 9 12 18

28 6 8 12 16

30 5 8 10 16

32 5 7 10 14
Pentru SI: 1 foot=0,3048 m; 1 inch=25,4 mm

1
- Lãþimea minimã nominalã a grinzii de lemn trebuie sã fie de 203 mm (8 inches). Grosimea realã a scândurii
de grindã trebuie sã fie de minim 38 mm (1,5 inches). Scândura de grindã trebuie sã fie minim Clasa nr.2.
2
- Distanþa minimã a marginilor trebuie sã fie 51 mm (2 inches) pentru ºuruburi de ancorare cu diametru de
13 mm (1/2 inch) ºi de 64 mm (2,5 inches) pentru ºuruburile de ancorare cu diametrul de 5/8.
3
- Interpolarea este permisã pentru deschiderile planºeului.
4
- Deschiderea planºeului corespunde cu deschiderea fãrã sprijin a deschiderii structurii planºeului (ex: grinde
sau grinde cu zãbrele) între pereþii ce susþin sarcina sau grinda.
5
- ªuruburile de ancorare trebuie sã se extindã prin grindã la centru grosimii peretelui plat ICF sau centrul
grosimii de miez cu armare orizontalã sau verticalã (grilei grãtar) sau a sistemului de perete ICF cu armare
tip plasã.
6
- Distanþa minimã verticalã între ºuruburi trebuie sã fie 38 mm (1.5 inches) pentru ºuruburile de ancorare cu
diametrul de 13 mm (1/2 inch) ºi 51 mm (2 inches) pentru ºuruburile de ancorare de diametru 16 mm (5/8
inch).

2. Vã rugãm sã consultaþi metoda prescriptivã Secþiunea 6 pentru cerinþe suplimentare

privind proiectarea planºeului, acoperiºului ºi grosimii minime a peretelui pentru
categoriile de proiect de presiuni mari ale vântului ºi categoriile de proiect seismic C, D1
ºi D2.

162
Anexa C - Dimensiunile pereþilor modelaþi cu cofraje Amvic colþului

Tabel C1.1 - Tabelul cu înãlþimea peretelui vertical pentru cofraje Amvic de 10, 15, ºi 20 cm (4,
6 ºi 8 inch)
Tabel C1.2 - Tabelul cu înãlþimea peretelui vertical pentru cofraje Amvic 25 cm (10 inch)
Înãlþimea totalã pentru cofraje Amvic de Înãlþimea totalã pentru cofraje Amvic 25,4 cm
Nr. de rânduri 10, 15, 20 cm (4, 6 ºi 8 inch) (10 inch)

inch m inch m

1 16 0.41 24 0.61

2 32 0.81 48 1.22

3 48 1.22 72 1.83

4 64 1.63 96 2.44

5 80 2.03 120 3.05

6 96 2.44 144 3.66

7 112 2.84 168 4.27

8 128 3.25 192 4.88

9 144 3.66 216 5.49

10 160 4.06 240 6.10

11 176 4.47 264 6.71

12 192 4.88 288 7.32

13 208 5.28 312 7.92

14 224 5.69 336 8.53

15 240 6.10 360 9.14

16 256 6.50 384 9.75

17 272 6.91 408 10.36

18 288 7.32 432 10.97

19 304 7.72 456 11.58

20 320 8.13 480 12.19

163
Dimensiunile pereþilor la unghi de 90E modelaþi cu cofraje Amvic de 90E de 10, 15, 20 ºi 25
cm

Pereþii se modeleazã folosind cofraje Amvic de 90E întregi ºi cofraje tãiate cu câte 2,54 cm (1
inch)

164
Tabel
(3)
C1.3 - Dimeniunile colþurilor de perete de 90E pentru cofraj Amvic de 90E 10 cm (4 inch)
Dimensiunea colþului
Nr. interioar - exterioar - interior - interioar - exterioar - interior -
crt. exterioar exterioar interior exterioar exterioar interior
varianta 1 varianta 2
1 0.406 0.635 0.178 0.559 0.787 0.330
2 0.711 0.940 0.483 0.864 1.092 0.635
3 1.016 1.245 0.787 1.168 1.397 0.940
4 1.321 1.549 1.092 1.473 1.702 1.245
5 1.626 1.854 1.397 1.778 2.007 1.549
6 1.930 2.159 1.702 2.083 2.311 1.854
7 2.235 2.464 2.007 2.388 2.616 2.159
8 2.540 2.769 2.311 2.692 2.921 2.464
9 2.845 3.073 2.616 2.997 3.226 2.769
10 3.150 3.378 2.921 3.302 3.531 3.073
11 3.454 3.683 3.226 3.607 3.835 3.378
12 3.759 3.988 3.531 3.912 4.140 3.683
13 4.064 4.293 3.835 4.216 4.445 3.988
14 4.369 4.597 4.140 4.521 4.750 4.293
15 4.674 4.902 4.445 4.826 5.055 4.597
16 4.978 5.207 4.750 5.131 5.359 4.902
17 5.283 5.512 5.055 5.436 5.664 5.207
18 5.588 5.817 5.359 5.740 5.969 5.512
19 5.893 6.121 5.664 6.045 6.274 5.817
20 6.198 6.426 5.969 6.350 6.579 6.121
21 6.502 6.731 6.274 6.655 6.883 6.426
22 6.807 7.036 6.579 6.960 7.188 6.731
23 7.112 7.341 6.883 7.264 7.493 7.036
24 7.417 7.645 7.188 7.569 7.798 7.341

(1)
Varianta 1 ºi 2 poziþia 1-Dimensiunea minimã necesarã pentru un colþ scurt cu o îmbinare aºezatã
(2)
Varianta 1 poziþia 2 -Dimensiunea minimã necesarã pentru un colþ scurt cu un model de legãturã neîntrerupt
(3)
Dimensiunile roºii indicã folosirea cofrajelor Amvic la dimensiuni naturale ºi nu este necesarã tãierea

165
Tabel
(3)
C1.4 - Dimeniunile colþurilor de perete de 90E pentru cofraj Amvic de 90E 15 cm (6 inch)
Dimensiunea colþului
Nr. interioar - exterioar - interior - interioar - exterioar - interior -
crt. exterioar exterioar interior exterioar exterioar interior
varianta 1 varianta 2
1 0.457 0.737 0.178 0.610 0.889 0.330
2 0.762 1.041 0.483 0.914 1.194 0.635
3 1.067 1.346 0.787 1.219 1.499 0.940
4 1.372 1.651 1.092 1.524 1.803 1.245
5 1.676 1.956 1.397 1.829 2.108 1.549
6 1.981 2.261 1.702 2.134 2.413 1.854
7 2.286 2.565 2.007 2.438 2.718 2.159
8 2.591 2.870 2.311 2.743 3.023 2.464
9 2.896 3.175 2.616 3.048 3.327 2.769
10 3.200 3.480 2.921 3.353 3.632 3.073
11 3.505 3.785 3.226 3.658 3.937 3.378
12 3.810 4.089 3.531 3.962 4.242 3.683
13 4.115 4.394 3.835 4.267 4.547 3.988
14 4.420 4.699 4.140 4.572 4.851 4.293
15 4.724 5.004 4.445 4.877 5.156 4.597
16 5.029 5.309 4.750 5.182 5.461 4.902
17 5.334 5.613 5.055 5.486 5.766 5.207
18 5.639 5.918 5.359 5.791 6.071 5.512
19 5.944 6.223 5.664 6.096 6.375 5.817
20 6.248 6.528 5.969 6.401 6.680 6.121
21 6.553 6.833 6.274 6.706 6.985 6.426
22 6.858 7.137 6.579 7.010 7.290 6.731
23 7.163 7.442 6.883 7.315 7.595 7.036
24 7.468 7.747 7.188 7.620 7.899 7.341

(1)
Varianta 1 ºi 2 poziþia 1 -Dimensiunea minimã necesarã pentru un colþ scurt cu o îmbinare aºezatã
(2)
Varianta 1 poziþia 2-Dimensiunea minimã necesarã pentru un colþ scurt cu un model de legãturã neîntrerupt
(3)
Dimensiunile roºii indicã folosirea cofrajelor Amvic la dimensiuni naturale ºi nu este necesarã tãierea

166
Tabel
(3)
C1.5 - Dimeniunile colþurilor de perete de 90E pentru cofraj Amvic de 90E 20 cm (8 inch)
Dimensiunea colþului
Nr. interioar - exterioar - interior - interioar - exterioar - interior -
crt. exterioar exterioar interior exterioar exterioar interior
varianta 1 varianta 2
1 0.508 0.838 0.178 0.660 0.991 0.330
2 0.813 1.143 0.483 0.965 1.295 0.635
3 1.118 1.448 0.787 1.270 1.600 0.940
4 1.422 1.753 1.092 1.575 1.905 1.245
5 1.727 2.057 1.397 1.880 2.210 1.549
6 2.032 2.362 1.702 2.184 2.515 1.854
7 2.337 2.667 2.007 2.489 2.819 2.159
8 2.642 2.972 2.311 2.794 3.124 2.464
9 2.946 3.277 2.616 3.099 3.429 2.769
10 3.251 3.581 2.921 3.404 3.734 3.073
11 3.556 3.886 3.226 3.708 4.039 3.378
12 3.861 4.191 3.531 4.013 4.343 3.683
13 4.166 4.496 3.835 4.318 4.648 3.988
14 4.470 4.801 4.140 4.623 4.953 4.293
15 4.775 5.105 4.445 4.928 5.258 4.597
16 5.080 5.410 4.750 5.232 5.563 4.902
17 5.385 5.715 5.055 5.537 5.867 5.207
18 5.690 6.020 5.359 5.842 6.172 5.512
19 5.994 6.325 5.664 6.147 6.477 5.817
20 6.299 6.629 5.969 6.452 6.782 6.121
21 6.604 6.934 6.274 6.756 7.087 6.426
22 6.909 7.239 6.579 7.061 7.391 6.731
23 7.214 7.544 6.883 7.366 7.696 7.036
24 7.518 7.849 7.188 7.671 8.001 7.341

(1)
Varianta 1 ºi 2 poziþia 1 -Dimensiunea minimã necesarã pentru un colþ scurt cu o îmbinare aºezatã
(2)
Varianta 1 poziþia 2 -Dimensiunea minimã necesarã pentru un colþ scurt cu un model de legãturã neîntrerupt
(3)
Dimensiunile roºii indicã folosirea cofrajelor Amvic la dimensiuni naturale ºi nu este necesarã tãierea

167
Tabel C1.6 - Dimeniunile colþurilor de perete de 90E pentru cofraj Amvic de 90E 25 cm (10
inch) (3)
Dimensiunea colþului
Nr. interioar - exterioar - interior - interioar - exterioar - interior -
crt. exterioar exterioar interior exterioar exterioar interior
varianta 1 varianta 2
1 0.559 0.940 0.178 0.711 1.092 0.330
2 0.864 1.245 0.483 1.016 1.397 0.635
3 1.168 1.549 0.787 1.321 1.702 0.940
4 1.473 1.854 1.092 1.626 2.007 1.245
5 1.778 2.159 1.397 1.930 2.311 1.549
6 2.083 2.464 1.702 2.235 2.616 1.854
7 2.388 2.769 2.007 2.540 2.921 2.159
8 2.692 3.073 2.311 2.845 3.226 2.464
9 2.997 3.378 2.616 3.150 3.531 2.769
10 3.302 3.683 2.921 3.454 3.835 3.073
11 3.607 3.988 3.226 3.759 4.140 3.378
12 3.912 4.293 3.531 4.064 4.445 3.683
13 4.216 4.597 3.835 4.369 4.750 3.988
14 4.521 4.902 4.140 4.674 5.055 4.293
15 4.826 5.207 4.445 4.978 5.359 4.597
16 5.131 5.512 4.750 5.283 5.664 4.902
17 5.436 5.817 5.055 5.588 5.969 5.207
18 5.740 6.121 5.359 5.893 6.274 5.512
19 6.045 6.426 5.664 6.198 6.579 5.817
20 6.350 6.731 5.969 6.502 6.883 6.121
21 6.655 7.036 6.274 6.807 7.188 6.426
22 6.960 7.341 6.579 7.112 7.493 6.731
23 7.264 7.645 6.883 7.417 7.798 7.036
24 7.569 7.950 7.188 7.722 8.103 7.341

(1)
Varianta 1 ºi 2 poziþia 1 ºi 2 -Dimensiunea minimã necesarã pentru un colþ scurt cu o îmbinare aºezatã
(2)
Varianta 1 poziþia 3 -Dimensiunea minimã necesarã pentru un colþ scurt cu un model de legãturã neîntrerupt
(3)
Dimensiunile roºii indicã folosirea cofrajelor Amvic la dimensiuni naturale ºi nu este necesarã tãierea

168
Pereþi modelaþi cu cofraje Amvic de 45 E cu miezul de beton de 10, 15 ºi 20 cm

Tabel C1.7 - Dimeniunile colþului de perete la 45E pentru perete modelat cu cofraje Amvic de
45 E cu miezul de 10 cm (4 inch)
Dimensiunea proiecþiei Dimensiunea deschiderii A exterior Dimensiunea deschiderii B interior
Nr. deschiderii C - exterior - interior
crt.
[m] [m] [m]

1 0.256 0.457 0.268

2 0.364 0.610 0.421

3 0.471 0.762 0.573

4 0.579 0.914 0.725

5 0.687 1.067 0.878

6 0.795 1.219 1.030

7 0.903 1.372 1.183

8 1.011 1.524 1.335

9 1.119 1.676 1.487

10 1.227 1.829 1.640

11 1.335 1.981 1.792

12 1.443 2.134 1.945

13 1.551 2.286 2.097

14 1.659 2.438 2.249

15 1.767 2.591 2.402

16 1.875 2.743 2.554

(1) Poziþia 1 ºi 2 -Dimensiunea minimã necesarã pentru un colþ scurt cu o îmbinare aºezatã
(2) Poziþia 3 -Dimensiunea minimã necesarã pentru un colþ scurt cu un model de legãturã neîntrerupt
(3) Dimensiunile roºii indicã folosirea cofrajelor Amvic la dimensiuni naturale care nu necesitã tãierea

169
Tabel C1.8 - Dimeniunile colþului de perete la 45E pentru perete modelat cu cofraje Amvic de
45 E cu miezul de 15 cm (6 inch)
Dimensiunea proiecþiei Dimensiunea deschiderii A Dimensiunea deschiderii B
Nr. deschiderii C exterior - exterior interior - interior
crt.
[m] [m] [m]

1 0.249 0.468 0.237

2 0.357 0.621 0.389

3 0.465 0.773 0.541

4 0.573 0.926 0.694

5 0.681 1.078 0.846

6 0.789 1.230 0.999

7 0.897 1.383 1.151

8 1.005 1.535 1.303

9 1.113 1.688 1.456

10 1.221 1.840 1.608

11 1.329 1.992 1.761

12 1.437 2.145 1.913

13 1.545 2.297 2.065

14 1.653 2.450 2.218

15 1.761 2.602 2.370

16 1.919 2.754 2.523

(1) Poziþia 1 ºi 2 -Dimensiunea minimã necesarã pentru un colþ scurt cu o îmbinare aºezatã
(2) Poziþia 3 -Dimensiunea minimã necesarã pentru un colþ scurt cu un model de legãturã neîntrerupt
(3) Dimensiunile roºii indicã folosirea cofrajelor Amvic la dimensiuni naturale care nu necesitã tãierea

170
Tabel C1.9 - Dimeniunile colþului de perete la 45E pentru perete modelat cu cofraje Amvic de
45 E cu miezul 20 cm (8 inch)
Dimensiunea proiecþiei Dimensiunea deschiderii A Dimensiunea deschiderii B
Nr. deschiderii C exterior - exterior interior - interior
crt.
[m] [m] [m]

1 0.264 0.510 0.237

2 0.371 0.662 0.389

3 0.479 0.814 0.541

4 0.587 0.967 0.694

5 0.695 1.119 0.846

6 0.803 1.272 0.999

7 0.911 1.424 1.151

8 1.019 1.576 1.303

9 1.127 1.729 1.456

10 1.235 1.881 1.608

11 1.343 2.034 1.761

12 1.451 2.186 1.913

13 1.559 2.338 2.065

14 1.667 2.491 2.218

15 1.775 2.643 2.370

16 1.883 2.796 2.523

(1) Poziþia 1 ºi 2 -Dimensiunea minimã necesarã pentru un colþ scurt cu o îmbinare aºezatã
(2) Poziþia 3 -Dimensiunea minimã necesarã pentru un colþ scurt cu un model de legãturã neîntrerupt
(3) Dimensiunile roºii indicã folosirea cofrajelor Amvic la dimensiuni naturale care nu necesitã tãierea

Anexa D - Insectele ºi construcþii ICF

D1.0 - Tipuri de insecte

Existã trei tipuri principale de insecte ce se gãsesc în prezent în America de Nord

1. Insecte de lemn umed

2. Insecte de lemn uscat
3. Insecte subterane

Insecte de lemn umed

Acestea sunt predominante în în regiunile cu umiditate mare, zonele împãdurite, in apropierea

171
bãlþilor, lacurilor sau pe vãile râurilor ºi atacã în primul rând lemnul în descompunere.
Eliminarea sursei de umezealã care conduce la descompunere, de obicei, va controla rãspândirea
lor.

Insecte de lem uscat

Acest tip nu necesitã o sursã de umezealã semnificativã. Pot zbura direct în clãdiri ºi începe
colonii în lemnul uscat. Folosirea lemnului tratat este de obicei mai eficientã împotriva acestui
tip.

Insecte subterane

Insectele subterane trãiesc în general în sol pentru a evita extremele de temperaturã ºi de

asemenea de a obþine umezeala necesarã existenþei lor. Ele pot ataca orice lemn uscat sau alta
sursã de celulozã din cadrul aria de hrãnire a coloniei, cum ar fi stâlpii netrataþi ai gardului, stâlpi
de utilitãþi, carton, hârtie, scândurã fibroasã care sunt aproape de sol.

Unde o sursã de lemn nu este în contact cu solul, insectele vor construi “tuburi adãpost” din
pãmânt pe pereþii de fundaþie de beton sau în crãpãturile din beton prin care se pot deplasa cãtre
ºi de la sursa de hranã ºi umezeala din sol.

În afarã de intrãrile prin lemnul ce atinge sau este aproape de sol, insectele pot intra prin
crãpãturi în fundaþie de beton sau plãci, ºi prin spaþii din jurul þevilor de utilitãþi trecând prin
fundaþiile de beton.

Insectele subterane sunt cel mai important tip deoarece ele cauzeazã cele mai mari pagube
structurilor clãdirii. În interiorul acestui grup de insectele sunt cele mai agresive ºi distructive
din naturã. Aceste specii de insectele sunt în general mai mici în dimensiuni decât alte specii,
dar pot consuma mai mult lemn ºi mai repede din cauza numãrului lor mare în colonii.

D1.1 - Insecte ºi construcþii ICF

Spuma EPS ºi betonul care intrã în componenþa ICF-ului Amvic nu constituie o sursã de hranã
pentru nici unul din cele trei tipuri de insecte. Totuºi insectele subterane pot sãpa prin structura
de spumã EPS pentru a ajunge la zone ale structurii clãdirii unde pot exista surse de hranã
precum ºarpanta acoperiºului, grinzile de lemn ale planºeului ºi pardoseala din lemn de esenþã
tare.

Când pereþii ICF sunt folosiþi sub nivel în zone cu infestare foarte mare cu insecte, devine mai
dificil depistarea existenþei lor deoarece insectele pot începe a sãpa prin spuma EPS începând
de la nivelul inferior în sus cãtre acoperiº fãrã a fi descoperite.

D1.2 - Cerinþe de proiectare ºi spuma EPS sub nivel

Capacitatea insectelor subterane de a sãpa prin spuma EPS de sub nivelul solului duce la mãsuri
suplimentare de protecþie a spumei EPS aflatã sub nivel, în zonele considereate a fi foarte

172
infestate.

D1.2.1 - Codul rezidenþial internaþional 2003, controlul insectelor ºi protecþia EPS

Controlul insectelor subterane.

În zonele favorabile pagubelor insectelor conform tabelului R301.2(1) metode de protecþie

trebuie sã fie oricare din urmãtoarele:
1. Tratamentul chimic al solului
2. Lemn tratat sub presiune în concordanþã cu normele din domeniu
3. Lemn natural rezistent la insecte
4. Bariere fizice precum scuturi de metal sau plastic contra insectelor
5. Orice combinaþie de mai sus

Protecþia spumei de polistiren expandat

În zonele unde probabilitatea infestãrii cu insecte este foarte mare, spuma EPS trebuie sã nu fie
instalatã pe suprafaþa exterioarã sau în interiorul sau exteriorul zidurilor de fundaþie sau plãcii
de fundaþie localizate sub nivel. Trebuie sã existe un spaþiu minim de cel puþin 152mm (6 inches)
între plãcile de spumã instalate deaupra nivelului ºi expuse pãmântului.

Excepþii:

1. Construirea elementelor structurale ale pereþilor, planºeelor, tavanelor ºi acoperiºurilor

se face în întregime din materiale necombustibile sau lemn tratat sub presiune.

2. O metodã folositã, de protejare a spumã EPS ºi formei structurii de pagubele insectelor

subterane este furnizatã.

3. Pe latura interioarã a pereþilor subsolului.

În locurile unde infestarea cu insecte este cunoscutã drept o problemã, toate cioatele, rãdãcinile
ºi alte resturi de lemn trebuie îndepãrtate, în zone neexcavate sub o clãdire, de la nivelul solului
pânã la o adâncime mai mare de 300 mm.

În locurile unde se întâlnesc frecvent insecte:

a) spaþiul dintre elementele structurale de lemn ºi nivelul finisat de sol nu trebuie sã fie mai
mic de 450 mm ºi toate pãrþile elementelor de susþinere trebuie sã fie vizibile pentru a
permite inspecþia, sau

b) elementele structurale din lemn, susþinute de elemente în contact cu solul sau expuse
deasupra solului gol, trebuie sã fie tratate la sub presiune cu substanþe chimice care sunt
toxice pentru insecte.

173
În locurile unde se întâlnesc frecvent insecte ºi fundaþiile sunt izolate sau finisate într-o manierã
care poate ascunde infestaþia insecte,

a) o barierã de metal sau plastic trebuie instalatã prin izolaþie ºi prin oricare altã separare
a materialelor finisate de deasupra nivelului solului finisat pentru a controla trecerea
insectelor prin spatele sau prin izolaþie, separare sau materiale finisate, ºi

b) toate pãrþile ansamblului de susþinere finisat trebuie sã fie vizibile pentru permiterea
inspecþiei.

D2.0 - Protecþia contra insectelor ºi controlarea lor

Existã câteva metode pentru protejare contra insectelor a structurile de deasupra sau dedesubtul
nivelului incluzând spuma EPS. Urmãtoarele sunt cele mei comune metode folosite la ora actualã
pe piaþã ºi sunt clasificate conform tehnicilor specifice de aplicare.

D2.1 - Bariere fizice

D2.1.1 - Sistem de protecþie contra apei ºi barierã contra insectelor

Membrana izolantã este special proiectatã pentru zidurile ICF de fundaþie ºi poate fi folositã la
protecþie împotriva apei cât ºi la protecþie împotriva insectelor.

D2.1.2 - Tratamentul chimic al solului

Adãugarea substanþelor chimice în solul ce înconjoarã structura clãdirii a fost o trediþionalã ºi

principalã metodã de controlare a insectelor. Tratamentul ulterior este necesar pupã perioade
regulate pentru a þine continuu sub control orice populaþie de insecte de lângã structurã.

Acolo unde nivelul pânzei freatice este foarte ridicat ºi poate exista un pericol ecologic ca agenþii
chimici ajungã în aceasta aceastã metodã este au interzisã.

D2.1.3 - Scut metalic contra insectelor

Scuturile metalice contra insectelor sunt bariere fizice pentru insecte care previn infestarea
construcþia de cãtre insecte prin tuneluri invizibile. Când este instalat adecvat, scutul metalic
contra insectelor va forþa insectele subterane sã construiascã tunele pe partea exterioarã a
scutului care sunt uºor de detectat.

Scuturile metalice sunt instalate pe partea superioarã a zidurilor de beton, ºi sunt fabricate din
foi de metal care sunt desfãºurate ºi ataºate deasupra zidurilor de fundaþie. Marginile sunt îndoite
la un unghi de 45 de grade. Scuturile de metal trebuie construite foarte strâns în jurul structurii
ºi toate îmbinãrile trebuiesc bine sigilate. Îmbinãrile pot fi sigilate prin lipire, sau cu un compus
bituminos asemeni cu smoala.

174
 Figura D1.4 - Scut metalic contra insectelor
folosind cupru pe partea superioarã a zidului
de fundaþie.
Dreptul de autor 1998-2005, Programul de
entomologie urbanã, Universitatea din
Toronto
www.utoronto.ca/forest/insecte/insecte.htm

Figura D1.5 - Scut metalic la colþ detaliat

Dreptul de autor 1998-2005, Programul de
entomologie urbanã, Universitatea din
Toronto
www.utoronto.ca/forest/insecte/insecte.htm

D2.1.4 - Barierã fizicã din particule

O barierã fizicã din pietre de dimensiuni mai mici decât cele ale insectelor cum ar fi bazalt

175
concasat, nisip silice, nisip natural, granit, cioburi de sticlã, calcar, cuarþ ºi nisip coral, pot fi
folosite pentru a preveni trecerea insectelor. Existã trei cerinþe de bazã care trebuie sã existe
pentru ca o barierã fizicã de dimesniunile insectelor sã fie eficientã:

1. Dimensiunea granulelor trebuie sã fie destul de mici astfel încât atunci când sunt
compactate împreunã, spaþiul dintre ele sã fie prea mic pentru ca insectele sã se poatã
strecura.

2. Granulele trebuie sã fie suficient de mari ºi grele asfel încât insectele sã nu le poatã ridica
sau muta.

3. Granulele trebuie sã fie prea tari pentru ca insectele sã le poatã mesteca.

Studiile curente au condus entomologii la dezvãluirea faptului cã dimensiunile particulelor între

1,4 - 2,8 mm sunt impenetrebile insectelor subterane.

Barierele fizice de dimesiunea insectelor sunt folosite sub plãci, în jurul fundaþiilor, ºi în jurul
instalaþiilor tehnico-sanitare pentru a crea o barierã fizicã împotriva insectelor.

Un exemplu de barierã de dimensiunea fizicã de dimensiunile insectelor cu rezultate bune este

bariera bazalticã împotriva insectelor fãcutã din bazalt concasat ºi/sau cernut.Aceasta este
folositã la ora actualã pentru construcþii comerciale ºi rezidenþiale.

D2.1.5 - Plasa contra insectelor

Plasa contra insectelor este o plasã finã din fir de oþel inoxidabil care protejeazã zidurile de
fundaþie ºi placa la nivel a structurii de strãpungerea insectelor. Deschizãtura grilei plasei este
prea micã pentru ca insectele sã o strãpungã ºi prea tare pentru ca ele sã o mestece. Plasa contra
insectelor nu va omorî sau elimina insectele. Va preveni fizic structura clãdirii de invazia
insectelor.

Plasa contra insectelor poate fi instalatã în timpul cnstrucþiei la exteriorul zidurilor de fundaþie,
sub placa la nivel, ºi în jurul þevilor sanitare care strãpung structura. Plasa contra insectelor poate
fi instalatã numai de profesioniºti calificaþi care au fost instruiþi pentru intalarea plasei contra
insectelor.

D2.2 - Eliminarea insectelor

D2.2.1 - Momeli pentru insecte

Sistemele de momealã pentru insecte au fost dezvoltate pe baza comportamenului social al

insectelor de a se îngriji ºi hrãni reciproc astfel transferând otravã chimicã în colonia de insecte
ºi în cele din urmã eliminând-o.

Lemnul ºi alte tipuri de celulozã se foloseºte în momelile pentru insecte, pentru a atrage insectele
muncitoare care cautã hranã. Celuloza este îmbibatã cu o otravã cu acþiune lentã care nu poate
fi detectatã de insecte. Otrava trebuie sã aibe o acþiune lentã deoarece insectele tind sã evite

176
locurile unde se acumuleazã insecte bolnave ºi moarte. Insectele muncitoare se hrãnesc cu
materialul tratat ºi îl carã la alþi membri ai coloniei, unde otrãveºte lent insectele ºi în cele din
urmã reduce sau eliminã întreaga colonie.

De obicei, în locuri special alese sunt introduse în sol aproape de structurã ºi în vecinãtatea
locurilor cunoscute sau suspectate cu insectelor active se introduc astfel de momeli. Iniþial
locurile conþin lemn netratat pentru a servi ca un dispozitiv de monitorizare. Odatã ce insectele
l-au localizat ºi au început sã se hrãneascã cu el, lemnul este înlocuit cu o otravã chimicã cu
acþiune lentã. În plus, pot fi instalate , în locuri situate deasupra solului în interiorul sau pe
structurã în vecinãtatea lemnului avariar ºi a tunelurilor de adãpostire.

Figura D1.6 - Introducerea unei capcane contra insectelor

conþinând lemn ca momealã

Momelile pentru insecte sunt folosite pentru controlarea infestaþiilor cu insecte mai bine decât
o barierã care sã opreascã insectele sã strãpungã structura.

D2.2.2 - Capcane pentru insecte cãrãuºi

Acestea sunt asemeni momelilor pentru insecte prin faptul cã foloseºte comportamentul social
pentru a rãspândi otrãvuri chimice cu acþiune lentã în colonia de insecte.

Capcanele pentru insecte sunt plasate în locaþii corespunzãtoare în vecinãtatea structurii.

Capcanele sunt verificate cu regularitare pentru prezenþa insectelor. O otravã chimicã cu acþiune
lentã este aplicatã pe partea externã a corpului insectelor asemeni unui înveliº. Dupã tratament
insectele sunt eliberate înapoi în coloniile lor. Insectele învelite carã cantitãþi de toxine mai mari
decât insectele care se hrãnesc cu momealã.

Acest tip de insecte tratate acþioneazã ca un sistem de livrare, împrãºtiind toxina prin colonie.
Curãþate ºi îngrijite de cãtre alþi membrii ai coloniei duce la înghiþirea pesticidelor de cãtre
indivizii îmgrijitori. Dupã înghiþire pesticidele sunt distribuite mai departe prin comportamente

177
de hrãnire reciprocã. Din cauza sistemului mai eficient de livrare, are rezultate mai bune în
laborator ºi în condiþiile din teren decât sistemele cu momealã.

D2.3 - Mãsuri administative pe ºantier

Urmãtoarele mãsuri trebuie luate în timpul construcþiei pentru a reduce probabilitatea infestãrii
cu insecte a structurii clãdirii. Aceste mãsuri sunt complementare altor metode de prevenire ºi
control a insectelor discutate mai sus ºi nu trebuie folosite sau considerate ca soluþii exclusive.

1. ªantierele de construcþie trebuie curãþate de buturugi, rãdãcini sau alte materiale

lemnoase care rãmân dedesubtul sau în jurul clãdirii.

2. Toþi stâlpii, cofrajele ºi resturi ale construirii trebuie îndepãrtate de dedesubtul ºi din
jurul clãdirii. Nu umpleþi peste astfel de resturi.

3. ªantierul trebuie drenat bine astfel ca umezeala sã nu fie reþinutã sub, sau în jurul clãdirii.
Canale de scurgere trebuie sã îndepãrteze apa de clãdire.

4. Nici un lemn (suport de scarã, prãjinã sau alt lemn) nu trebuie sã iasã prin planºeele sau
fundaþiile din beton.

5. Fundaþiile trebuie sã fie din beton sau zidãrie ºi solul trebuie sã nu intre în contact cu
lemnul ce rãmâne pe el. Asiguraþi-vã ca peretele de fundaþie este destul de înalt pentru
a permite aºezarea de sol suficient deasupra ºi totuºi sã lase o deschidere de cel puþin 15 -
20 cm (6 - 8 inches) între partea de jos a peretelui lateral sau stuc ºi sol.

6. Plãcile, planºeele de beton ºi îmbinãrile de fundaþii trebuie sigilate împotriva umezelii,

ºi inspectate cu regularitate pentru a se lua, în timp util, mãsuri de sigilare.

7. În zonele care sunt foarte infestate cu insecte, este recomandat sã îndepãrtaþi o fâºie de
20 cm (8 inch) a EPS-ului de deasupra liniei de nivel pentru a expune betonul. Orice tub
adãpost al insectelor va fi clar vizibil ºi mãsura de tratament necesarã poate fi adoptatã.

D2.4 - Recomandãri pentru controlul ºi prevenirea insectelor

1. Lemnul ºi celuloza este principala sursã de hranã a insectelor. Reducând sau eliminând
elementele structurale din lemn din structura unei clãdiri, sporesc mult durabilitatea
împotriva infestãrii cu insecte. Dacã lemnul nu poate fi eliminat, folosiþi lemn tratat sau
lemn rezistent natural la insecte.

2. Luaþi în considerare folisirea a mai mult de o linie de apãrare din cele trei categorii
diferite de metode de control ºi prevenire a infestãrii cu insecte, discutate anterior
(bariere fizice, înãbuºirea ºi administrarea ºantierului).

3. Întotdeauna apelaþi la serviciile unor operatori licenþiaþi/profesioniºi în controlul

dãunãtorilor pentru a aplica metodele specifice de control ºi prevenire a infestãrii cu
insecte în special tratarea chimicã a solului, scuturilor metalice contra insectelor, momeli

178
 pentru insecte ºi capcane cu insecte cãrãuºi.

4. Monitorizaþi structura în locuri sensibile ºi inspectaþi dacã existã semne de infestare sau
pagube produse insectelor. Aceasta trebuie fãcutã profesioniºti. Luaþi mãsuri de
remediere când sunt descoperite insecte.

Anexa E - Instalarea utilitãþilor

E1.0 - Strãpungeri în peretele ICF

Instalatorul electric, sanitar, aerisire/evacuare etc. trebuie sã facã schiþa strãpungerilor prin pereþi.
Aceasta este fãcutã dupã ce cofrajele din poliestiren expandat, ignifugat (ICF) au fost aºezate ºi
înaintea turnãrii betonului. Marcarea pentru strãpungerile instalaþiilor este de obicei efectuatã
prin decuparea unei gãuri prin cofrajele din poliestiren expandat, ignifugat (ICF) ºi introducerea
unei þevi de PVC. Þeava de PVC serveºte ca un manºon pentru instalãrile ulterioarã a cablurilor,
a conductelor, a instalaþiei electrice ºi a altor utilitãþi necesare structurii. Spumã adezivã poate
fi folositã pentru a sigila golurile dintre þeava de PVC ºi panourile ICF Amvic.

Note importantã!

Toate manºoanele pentru strãpungeri trebuie instalate la un unghi în jos

spre exteriorul clãdirii. Aceasta va asigura cã dacã apa se va acumula
sau va fi prinsã în interior, se va scurge afarã.

Manºoanele trebuie sigilate cu o cãlãfãtuire sau spumã impermeabilã

dupã ce toatã instalaþia electricã a fist instalatã.

E2.0 - Instalaþia electricã

E2.1 - Panoul principal de intrare

Panoul electric principal pentru o clãdire este de obicei localizat în

interior într-o camerã sau anexã independentã. Dacã panoul electric
principal va fi instalat într-un perete exterior, construiþi echivalentul unui
cadru de uºã cu dimensiunile potrivite. Înãlþimea cadrului trebuie sã fie
îndeajuns asfel încât sã rãmânã un spaþiu de aproximativ 30-45 cm (12-18
inches) deasupra panoului pentru a permite accesul electricianul uºor
pentru ca a trage firele din partea de sus ºi a le miºca pentru a le poza în
polistirenul ICF-ului de deasupra. Cablarea poate fi fãcutã pânã la Figura E1.1 - Panou
nivelurile superioare ºi mansardã. electric principal
instalat în peretele
În situaþia în care conductorii electrici vin pe sub panoul electric, realizaþi exterior.

179
traseul prin fundaþie/palcã permiþându-i sã intre în interiorul deschiderii fãcute de cadru.

E2.2 - Cablarea electricã

Cablarea este realizatã în pereþii ICF Amvic dupã ce betonul a fost turnat, prin decuparea
canalelor în panourile EPS în care firele sunt pozate. Cea mai eficientã cale de decupare a
canalelor este prin folosirea ferãstrãului cu lanþ cu un opritor de adâncime instalat.

Figura E1.2 - Decuparea unui canal în panoul EPS folosind

un ferãstrãu cu lanþ

Cablurile electrice sunt pozate în panourile EPS. În plus, folosiþi spumã adezivã pentru a lipi
firele la EPS în locuri convenabile în aceeaºi manierã cum capsele sunt folosite la cablarea ºi
pozarea convenþionalã.

180
 Figura E1.3 - Pozarea cabluirilor electrice în panourile EPS

Folosiþi plãci protectoare împotriva cuielor deasupra cablãrii în locuri unde poate fi afectatã de
ºuruburi le cu autofiletare.

E2.3 - Conductele

Conductele sunt instalate în pereþii ICF Amvic în aceeaºi manierã ca ºi instalaþia electricã prin
decuparea unui canal în EPS dupã ce pereþii au fost turnaþi în care conducta este pozatã.

În cazul în care conductele vor fi pozate în beton, atunci vor fi aºezate înaintea turnãrii betonului
incluzând cutiile electrice ºi racordurile la care conductele vor fi branºate.

E2.4 - Doze electrice îngropate

Dozele electrice îngropate sunt instalate în ICF Amvic dupã ce betonul a fost turnat prin
decuparea unei adâncituri în panoul EPS folosind un cuþit fierbinte ajustat la adâncimea potrivitã.
Panourile EPS la ICF Amvic au grosime 63,5 mm (2,5 inches), ceea ce este deajuns pentru
majoritatea cutiilor electrice.

Dacã doza electricã necesare este mai adâncã de 63,5 mm (2,5 inches), atunci instalarea trebuie
efectuatã înaintea turnãrii betonului dupã cum urmeazã:

1. Decupaþi un cep în panoul EPS ºi împingeþi-l în cavitatea peretelui. Aceasta va crea un

gol mai adânc în care doza electricã va fi instalatã.

2. Folosiþi spumã adezivã pentru a lipi cepul de spumã în poziþia doritã. Aceasta va opri
cepul sã se miºte în timpul turnãrii betonului.

3. Dupã ce betonul a fost turnat, deschideþi cepul de spumã prins în peretele de beton ºi

181
 instalaþi doza electricã pe poziþie.

E2.4.1 - Ataºarea dozei electrice la perete

Dozele electrice sunt þinute în peretele ICF de:

1. Fricþiunea cu spuma EPS

2. Spuma adezivã

3 Folosirea dozelor cu bride în faþã ºi înºurubarea prin bride în distanþierele de

polipropilenã. Pentru dozele metalice cu bride, folosiþi ºuruburi pentru beton (Tapcon sau
echivalentul) ºi perforaþi prin beton.

Figura E1.4 - Cutie electricã cu

bridã ataºatã la distanþieri

Notã importantã!

NU FACEÞI alte gãuri în dozã decât cele marcate pe acestea.

E3.0 - Instalaþii tehnico-sanitare

Instalaþiile tehnico-sanitare sunt pozate în aceeaºi manierã ca firele electrice sau conductele, prin
decuparea de canale în spuma EPS dupã turnarea betonului ºi pozarea conductelor. Spuma
adezivã este folositã pentru a fixa conductele de scurgere pen poziþie.

Dacã sunt necesare brãþãri sau dispozitive de fixare, ºuruburile pentru beton pot fi folosite pentru
fixarea acestora la beton.

182
 Figura E1.5 - Conductã sanitarã pozatã în
EPS

Þevi tehnico-sanitare mai mari ex: 76 mm (3 inch) sau conducte de aerisire mai mari pot fi
instalate prin cofrarea peretelui ICF pentru a le potrivi în jgheaburile fãcute din lemn sau metal
în care þevile sã fie ascunse ºi uºor accesate pentru întreþinere.

Nu este recomandatã plasarea conductelor tehnico-sanitare în cavitatea de beton a pereþilor

deoarece creazã un punct slab. Dacã este obligatoriu sã treceþi þevile în cavitatea de beton pentru
esteticã arhitecturalã, un inginer proiectant trebuie sã stabileascã aceste detalii.

183