Anul XVI nr. 12 (745) 29 mart. – 4 apr. 2006 Canciocu’ mic!

28 pagini – 2 lei – 20.000 lei vechi

Premierul
st` la temelia
construc]iilor
fran]uze[ti
f`r` autoriza]ie

s ` p t ` m \ n a l d e m o r a v u r i g r e l e

Din faptele mili]ienilor care au \ngrijit de cazul Lele:

Parchetul General [i SRI-ul
au f`cut poli]ie politic`
n procuror din Oradea, pe nume Lele, care a
U \ndr`znit s` aresteze un mafiot local, pe nume
T`r`u, protejat de un fost premier, pe nume N`stase, a
fost pus sub „investigare cu mijloace specifice“ de c`tre
dou` institu]ii ale statului, pe nume Parchetul General
[i SRI. „Mijloacele specifice“ au vizat nu numai pro-
D e Ziua Francofoniei, premierul T`riceanu s-a
sim]it dator s` fac` un cadeau extraordinaire
Fran]ei: i-a d`ruit un cancioc de ciment, pe care l-a
curorul, ci [i pe so]ia, p`rin]ii [i socrii acestuia. Pe vre- pus cu m\nu]a lui la temelia unui liceu fran]uzesc ce
mea c\nd se \nt\mplau toate astea, SRI era condus tot urmeaz` s` fie construit \n Bucure[ti. Frumos ges-
de Radu Timofte, iar la Parchet f`cea [i [unta legea ac- tul, doar c` liceul la care T`riceanu a pus cu mult fast
tualul consilier personal al lui Ilie Boto[. Mai multe canciocul de temelie nu are autoriza]ie de con-
detalii pute]i afla citind cu mijloacele voastre specifice struc]ie. Purcoa? V` invit`m s` citir \n
ancheta din
Pagina 3 Pagina 15
Matelotul na]ional le ureaz` fotbali[tilor de la Rapid [i Steaua:
Da’ de ce nu
veni]i la noi, domnu’

V|NT DIN CUPA!

pre[edinte? Ce, Rapidu nu e
bun s` face]i populism cu el?
A]i fost \n finala din 2004 cu un
comunist, merge]i acum,
pentru semifinal`, [i cu un
utecist!

Hai la noi \n
galerie, dom’ B`sescu! C`
v` dau o c`ciul` de merinos, s`
nu mai umbla]i cu cipilica aia de
inunda]ii. Iar strict pe partea
economic`, v` dau un iaurt din `la
adev`rat de-l bagi \n frigider [i
iese direct \nghe]ata lu’
frac-tu’ dumneavoastr`!

Ca fost ofi]er, Traian B`sescu ar vrea s` bat` Steaua, iar ca fost ministru al Transporturilor ar vrea s` bat` Rapidul.
|ns`, ca pre[edinte-juc`tor, ar dori s` bat` am\ndou` la un scor confortabil care s` le asigure calificarea.
2 academia CA}AVENCU
Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
V`c`roiu se mut` cu
Comisia de Bufet-
Finan]e la subsol
Noul bufet al Senatului, a c`rui
amenajare e \n plin elan, se va
afla la o ad\ncime de 9 metri sub
Palatul Parlamentului. Cu alte cu-
vinte, bufetul Senatului va fi \n-
tr-un fel de pivni]`, loc cunoscut
\n popor ca gazd` pentru cele ne-
cesare gurii, dar [i g\tului: dami-
gene, pentru vizitele de cu sear`,
respectiv borcane cu mur`turi,
pentru acelea dinspre zori. Cel
mai bucuros, dac` nu deja vesel,
trebuie s` fie nea Nicu V`c`roiu,
[ef peste Senat [i, de-acum, [i
peste anexele acestuia de la sub-
sol. {i [ti]i de ce s-ar bucura el
cel mai mult c` noul bufet va fi la
subsol [i nu la un etaj superior?
Simplu: pentru c` varianta la
subsol, spre deosebire de cea la
etaj, face posibil accesul f`r` nici
un efort; ba [i prin rostogolire.
Cr\[m` cu premeditare
A[ez`m\ntul cultural
(BULETINUL ACADEMIEI)
R E DAC}IA:
{tefan AGOPIAN
Ion BARBU
Redactor-[ef adj.: Marius BOR}EA
{ef Birou Mediu: Drago[ BUCURENCI
Redactor-[ef: Doru BU{CU
Trebi juridice: Doru COSTEA
R`zvan CUCUI
Birou Investiga]ii: Marius DR~GHICI
Secretar general de redac]ie:
Gabriel DROGEANU
Consilier tehnic: Florin IARU
Alin IONESCU
Eugen ISTODOR
{ef Birou Investiga]ii: Cornel IVANCIUC
Augustin JULEA
Redactor artistic: Octav MARDALE
Redactor-[ef adj.: Liviu MIHAIU
{ef Birou Externe: Ioan T. MORAR
{ef Birou Distrac]ii-Amuzament:
Viorel MO}OC
Drago[ MU{AT
Grafician: Bogdan PETRY
Secretar de redac]ie: Dan STANCIU
Sec]ie Moravuri U[oare: Simona TACHE
Birou Investiga]ii: Iulian T~NASE
{ef Birou Social-Politic: Mircea TOMA
Mihai BURCEA (documentarist)
Reporteri: Alexandru C~UTI{, Alexandru
DU}U, Daniel GOACE, C`t`lin
MATEI, Alexandru V~RZARU
General Manager: Sorin VULPE
[i cititorii no[tri, care s\nt
la fel de inteligen]i ca noi.
Design: © 2002 Concept Multimedia –
Vlad ARGHIR & Florin IARU
Tehnoredactare: Corina M|}~,
Florin PARASCHIV
Marketing Director: Sorin AXINTE
axu@catavencu.ro
Promotion Manager: Roxana BODEA
roxana.bodea@catavencu.ro
Traffic: Ana-Maria SMARANDACHE
anamaria.smarandache@smz.ro
Manager de distribu]ie: Cristian
DOMNI}EANU
cristi@catavencu.ro
Comenzi publicitare la Splendid Mediazzece
Mircea IONESCU – sales manager
mircea.ionescu@smz.ro
Tel.: 230.57.53
DIFUZARE prin SC Ca]avencu SA,
Cornel SEVASTRE – director distribu]ie
cornels@cotidianul.ro
Tel.: 0727.722.624
Abonamente prin Rodipet S.A.
Nr. de catalog 2002 sau direct
la Academia Ca]avencu
ADRESA REDAC}IEI:
Bulevardul Regina Elisabeta 7-9, etaj 6,
Sector 3, Bucure[ti
Tel.: 314.02.35; 314.02.38; 314.02.39
Fax: 314.02.58
ISSN 1221-5597
Tip`rit la Tipografia Romånia liber`
Biroul Romån de Audit al
Tirajelor a eliberat
Certificatul de Audit pentru
revista Academia Ca]avencu
\n conformitate cu Standardele Interna]ionale de Audit
Internet: http://www.catavencu.ro
E-mail: office@catavencu.ro
marius.bortea@catavencu.ro
DEMNITARII SPUN
Ai LUCRURI
Ai auzit,
auzit, drag`,
drag`, ce
ce TR~sNITE
m`g`rie aa spus
m`g`rie spus Ludovic
Ludovic Orban?
Orban? Da, Da,
drag`,
drag`, {ic`
{ic` de de lala PNL!
PNL! AA zis
zis c`
c` pentru
pentru aa
Bårfe, [menuri, [u[anele promova \n
promova
treac`
treac` prin
e[ti la
e[ti
\n politic`,
la noi
politic`, femeile
prin patul
noi \n
femeile trebuie
patul [efilor...
\n partid?
trebuie s`
[efilor... Deci,
Deci, tu
partid? Vicepre[edinte?
Vicepre[edinte?
tu ce
s`
ce
Se pare c` Cozmin Gu[` are un Bun...
Bun... vrei
vrei mai
mai sus?
sus?
NN plan. C`ci ce s` faci cånd nu e[ti
nici la putere, nici \n opozi]ie? Pui de-o
urzeal`. Mai ]ine]i minte c` pinifanionul
Gu[` a declarat c` sunt aproximativ o sut`
de parlamentari din Camerele reunite
suspec]i de a fi colaboratori ai Securit`-
]ii?! Gu[` are surse foarte bune \n SRI [i
nu avea nici un motiv s` bat` cåmpii cånd
acuza nu unul sau doi parlamentari, ci o
sut`, adic` a [asea parte a parlamentului
romånesc. Scopul [efului Laviniei {andru
coincide cu al fostului s`u [ef, Traian
B`sescu: alegeri anticipate! Mai precis,
imediat dup` raportul de ]ar`, aceste do-
sare, care, vorba pre[edintelui, vor aduce
„mari surprize“, vor isca [i un mare scan-
dal asupra calit`]ii Parlamentului Romå-
niei, motiv foarte clar pentru noi to]i de a
merge repede la urne [i a sc`pa de secu-
ri[tii dracului! Interesant, nu-i a[a?
Marian Iancu, cel a c`rui arestare se
N joac` \n aceste zile, se laud` peste tot
c` a ajuns la Ilie Boto[ [i Monica Macovei
[i a ob]inut finalmente o p`suire \n dosa-
rul Carom, dosar unde e arestat fostul s`u
partener, Ovidiu Tender. Curios e c` unul
dintre martorii acuz`rii \n dosarul Carom Lavinia {andru [i Cozmin Gu[`, adic` partidul care a impus deviza „PIN noi \n[ine!”
este nimeni altul decåt Corneliu Iacobov,
fost tovar`[ de afaceri al celor doi. Poate Liviu Harbuz [i-a luat viz` de Ame- ta [i-a luat r`u de tot nasul la purtare. Ge- g`bjit hotelul „C`min“ din Cluj, plus hote-
asta negociaz` Viorel Hrebenciuc de luni
de zile…
NN rica valabil` timp de 10 ani [i vrea
s-o taie peste Ocean, unde s` nu mai aud`
nerali f`cu]i peste noapte fac legea \n ar-
mat`. C`t`lin Zisu a ajuns general la 37 de
lurile militare de la Ståna de Vale [i Vatra
Dornei, precum [i c`minul de garnizoan`
Ca s` nu mai fie nici o urm` de de durere [i \ntristare. C` cea mai mare ani [i [ef al Direc]iei Administrative [i Ser- de la B`l]`te[ti, o superb` sta]iune mon-
NNN \ndoial`: Adrian N`stase dorea
s` plece cu arme, tablouri [i parlamentari
durere a lui este s` nu-l \ntristeze Parche-
tul, cånd i-o fi lumea mai drag`, [i s`-l ia
vicii, care controleaz` toate cercurile mili-
tare din ]ar`. Singura contribu]ie a lui Zisu
tan` din Bucovina. |n obiectivele confis-
cate de B`d`lan [i trecute \n subordinea
(vreo zece-dou`sprezece buc`]i deputa]i) la \ntreb`ri despre felul \n care a tocat ba- la victoria armatei a fost s` organizeze Direc]iei Administrative [i Servicii co-
la Partidul Conservator. Interven]ia deci- nul public, cic` pe cåinii maidanezi, cånd paranghelii la Casa Central` a Armatei mandate de generalul Zisu au loc adev`-
siv` a avut-o Traian B`sescu, care a dorit de]inea func]ia de pre[edinte al Autorit`]ii din Bucure[ti [i s`-i aduc` pe maneli[ti la rate dezm`]uri cu putori [i maneli[ti, la
astfel s` evite o criz` guvernamental` på- Na]ionale Sanitar-Veterinare. Noaptea \n nun]ile, t`ierile de mo] [i cumetriile ofi]e- care particip` oamenii lui B`d`lan din
n`-n raportul de aderare. Dac` mi[carea somn, Harbuz aude o voce care \l trage de rilor. fruntea armatei.
s-ar fi produs, N`stase ar fi devenit coleg månec` a[a: jupåne, te cheam` [-un cåi- Generalul Zisu este måna murdar` Acciduzzu
de guvernare cu C`lin Popescu T`riceanu,
c`ruia chiar ar fi putut s`-i vin` la dreap-
ne, cel mai necastrat, banu’ ne-a p`pat [i
l-a deturnat.
NN a lui B`d`lan, [eful Statului Major
General al Armatei. Pentru c` lui B`d`lan Legend`
ta, ca viceprim-ministru, pe motiv c` Dan De cånd s-a v`zut \n NATO [i, mai [i camarilei lui nu-i ajungeau locurile de N bårf` pentru care nu
Voiculescu a \nceput s`-i caute \nlocuitor
lui George Copos, din ce \n ce mai „scår-
NN ales, de cånd a descoperit ce poate
face cu un dosar de informator al fostei Di-
dezm`] din Capital` [i \mprejurimi, l-au
pus pe Zisu s` confi[te hotelurile militare NN
b`g`m måna-n foc
bårf` cu parfum de
bit“ de cercet`rile DNA. rec]ii a IV-a de Contrainforma]ii militare ale Corpului 4 Armat` Teritorial „Mare[al credibilitate
\n rela]ia cu primul marinar al ]`rii, arma- Constantin Prezan“. Zisu [i f`cut: Zisu a NNN bårf`-beton
Bula demnitarului
CATEGORIA
PATUL LUI PROSTGUST
Ludovic Orban (vicepre[edinte
PNL): „V` recomand s` nu urma]i stilul
de carier` politic` al Raluc`i Turcan, al
Mioarei Mantale, al Elenei Udrea. Nu tre-
buie s` trece]i prin patul nici unui [ef,
dac` vre]i s` ajunge]i \n func]ii publice
Deci, a venit unii s`
importante.“
le dau teren pentru un ApaLand.
CATEGORIA Au vrut [i ei s`-mi dea ceva, da’ io nu
LOVITUR~ SUB COAFUR~ i-am refuzat... Acuma e de icompeten]a
Raluca Turcan (deputat PNL): „Am Prim`riei Generale s` d`r\me blocurile [i
avut senza]ia c` nu s\nt chiar singur` \n s` scoat` [inele de tramvai ca s`-i
aceast` porc`rie.“ punem pe oamenii `ia \n
CATEGORIA posesie.
GRAMATIC~
CU PREMEDITARE
Marian Vanghelie (primar sectorul Marian Vanghelie, primarul care prin bun`voin]a examinatorilor din sector
5): „Mai are mult p\n` s` aib` puncte de
s-a pricopsit cu un 5
vedere asupra la ce spun eu.“
dar nu mai e membru de partid [i nu intru „Istoria nu este cum este, ci este cum se apele din Romånia s` fie c\t mai bine ges-
CATEGORIA în dialog cu cet`]eni care nu au aparte- scrie.“ tionate [i c\t mai curate.“
EMIL BOBU nen]` politic`.“
Cosmin Nicula (deputat PSD): CATEGORIA CATEGORIA
„«Cioara» poate fi considerat` o figur` de CATEGORIA PRO{TI, DA’ MUCI TATA DE LA SECTORUL 5
stil, c`ci nu exist` semeni de-ai no[tri O DAT~ VEDE NA{UL Miron Mitrea (secretar general Marian Vanghelie (primar sectorul
care s` zboare.“ MANDATUL FINULUI PSD): „PSD a c`zut \n nas [i s-a rupt.“ 5): „Eu am venit efectiv cu `sta micu’.“
Eugen Bejinariu (deputat indepen- Bogdan Olteanu (pre[edintele Ca-
dent, fost PSD): „Chestiunea lui Adrian merei Deputa]ilor): „Sprijinul na[ului CATEGORIA CATEGORIA
N`stase este treaba domniei sale.“ T`riceanu a contat \n cariera mea politic` ACESTE CUVINTE SATELE UNITE
[i nu ascund asta.“ NE DOARE ALE ROMÅNIEI
CATEGORIA Ana Varga (secretar de stat, Minis- Mihail H`rd`u (ministrul Educa-
DE VIN~-I ANTURAJUL CATEGORIA terul Mediului): „Fiecare dintre noi este ]iei): „S` se realizeze m\ndria natal`.“
Ilie S\rbu (membru PSD): „Iorgo- DIN PU}INUL G|NDIRII
o pic`tur` de ap` [i, \mpreun`, form`m
van e un simplu cet`]ean, senator, e drept, Eugen Nicolicea (deputat PSD): un r\u. S` depunem cu to]ii efortul ca |ntunericitul
unora le place
jaful
Parchetul General [i SRI-ul
au f`cut poli]ie politic`
Cazul Lele.
Recapitulare
|n anul de gra]ie pesedist`
2001, un procuror din Oradea a
\ndr`znit s` aresteze un mafiot
local. Adrian T`r`u, arestatul,
era fiul prefectului de Bihor [i
mare sponsor al PSD. |n lista
(public`) a donatorilor de par-
tid, el figura pe primul loc, cu
suma cea mai zdrav`n`. De
finan]area sa a beneficiat, \n
campania electoral`, dl R`zvan
Ionescu, devenit deputat PSD.
Deputatul cu pricina era finul
lui Adrian N`stase. Recapitu-
lånd, procurorul – pe nume Ale-
xandru Lele – se atinsese de
famiglia Na[ului N`stase. Cum
un na[ serios nu-[i abandonea-
z` rudele, premierul de atunci
a ie[it public \n ziua urm`toare
– 21 aprilie – [i a declarat la
televizor: „Eu nu cred \n dosa-
rele astea care sunt \nchise la
Ploie[ti [i redeschise la Ora-
dea“ (T`r`u mai avea un cu
totul alt dosar penal, \nc` des-
chis, la Ploie[ti). La interven]ia
complicelui N`stase, T`r`u a
fost fulger`tor pus \n libertate
(pe 22 aprilie). Azi, tr`ie[te
lini[tit \n Chicago, \[i rumeg`
c`pi]a de dolari produs` din
contrabanda cu combustibili [i
\[i g`se[te timp s` editeze [i o
gazet` la Oradea, cåt s` dea cu
tifla detractorilor. Dac` T`r`u
a fost ajutat s` scape, soarta lui
Lele a fost diferit`. Nu putea
r`måne nepedepsit pentru tu-
peu, a[a c` au \nceput [icanele:
a fost retrogradat, i s-a refuzat
o func]ie dup` ce a cå[tigat un
concurs [i tot a[a cale de-un an
de zile. Dar cum nu se potolea
[i se ]inea numai de contesta]ii
[i riposte, cineva a decis s` \i
administreze o lec]ie decisiv`.
A fost pus sub urm`rire penal`.
Dosarul i-a fost \ncredin]at u-
nui tån`r procuror, deta[at la
Parchetul General, Cristian Pa-
nait. Tån`rul a descins la Ora-
dea ca s` rad` niscaiva per-
chezi]ii acas` la Lele [i la rude
de-ale acestuia. |ntors la Bu-
cure[ti, i s-a cerut s` pun` \n
mi[care ac]iunea penal`. Asta
era pe 29 martie 2002, adic`
exact acum 4 ani. Parchetul
General – pe atunci condus de
Joi]a T`nase – a [i ie[it, pe la
prånz, \ntr-o conferin]` de pre-
s` [i a anun]at victorios c` de-
cizia de declan[are a ac]iunii
fusese deja luat` [i c` penalul
de Lele este suspendat din ma-
gistratur`. A urmat o lovitur`
de teatru: Panait i-a anun]at c`
nici nu se pune problema de-
clan[`rii ac]iunii penale, nee-
xistånd argumente pentru o ase-
menea decizie. Au urmat zile
grele pentru tån`rul procuror,
asupra c`ruia s-au concentrat
presiunile [efilor s`i, Ilie Picio-
ru[, Ovidius P`un [i ale mah`-
rului Joi]a T`nase, care anun-
]aser` public o decizie adminis-
trativ` f`r` a avea suport legal.
V` imagina]i c` i-a apucat bå-
]ul. {i de parc` n-ar fi fost de-a-
juns, ca s` fie clar c` nu accep-
t` m`g`rii, Panait a \nchis ofi-
cial dosarul Lele cu o rezolu]ie
de scoatere de sub urm`rire
penal` pe 1 aprilie. O asemenea
obr`znicie nu se mai pomeni-
se, a[a c` dosarul i-a fost luat
(un abuz pe care, azi, noua
lege \l interzice). Dup` cåteva
zile, pe 10 aprilie, Panait se sin-
ucide. T`r`u p`r`se[te Ro-
månia pe 18 mai. Ovidius P`un
\l ia \n lucru pe Lele.
Au trecut
4 ani de atunci
Contra lui Lele s-a depus un
efort remarcabil: el a fost cerce-
tat ini]ial pentru abuz, \n spe]a
arest`rii lui T`r`u; cum dosarul
traficantului T`r`u a fost re-
1
academia CA}AVENCU 3
Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
f i nc `
P`rinte, las-o
p-asta cu via]a de apoi!
S` spun eu ceva din via]a de
deschis, cu probe consistente, dinainte, c` ]i-am citit
s-a ajuns \n situa]ia paradoxal`
\n care Lele era cercetat pentru
dosarul [i te cruce[ti, La Sibiu
c`-l arestase pe cel pentru care nu alta! guverneaz` DA, îns` NU
se emisese un ordin de aresta- Tocmai s-a împlinit un an de c\nd cei pe-
re. Cånd aceast` direc]ie a \n- neli[ti [i pedi[ti din Sibiu î[i dau mutual
ceput s` devin` prea compro- la cap pentru locul l`sat liber în Camera
mi]`toare pentru Parchet, s-au Deputa]ilor de Florin Muntean, amicul lui
inaugurat noi [antiere: au fost B`se, devenit director peste sacul de bani
deschise vreo 30 de capete de numit Transgaz. Pe locul `la, democra]ii
acuzare diferite, documentate vor s`-l pun` pe Constantin Trihenea, o
\n 47 de volume. Dintre acestea, cocot` politic` local`, numai c` pîn` aco-
dup` 3 ani de cloceal`, PNA-ul lo urm`torul pe list` e liberalul Nicolae
a anulat (scoatere de sub urm`- Petria. Care nu vrea s` se lase dus de pe
rire penal`) 22 de acuza]ii de lista cu suplean]i p\n` nu prime[te un
corup]ie, iar instan]a a restituit post de vicepre[edinte la ditamai CEC.
Parchetului restul de cauze {eful democra]ilor sibieni, Nicu Neagu,
pentru grave vicii de procedur`. poreclit [i Senatorul Vodcilor, str\nge din
Anul trecut, CSM-ul a dat m`sele c` n-are ghiul at\t de puternic s`-i
curs unei sesiz`ri [i a ordonat dea postul, Trihenic` str\nge din pung` de
o investiga]ie privind condi]iile sc\r]ar ce este, iar [eful politic al lui Pe-
mor]ii lui Panait. Investiga]ia tria, Cornel {tirbe], strînge bezele de
a fost f`cut` de dou` flapsuri trimis lui T`riceanu, pe care a cam reu[it
numite inspectori (procuror Ga- s`-l conving` s` îi dea una peste Boc lui
briela Voicu [i judec`tor Viole- Neagu, cu postul lui de deputat cu tot.
ta Hutopil`) [i a constat \n asu-
marea exclusiv` a punctelor de
vedere ale celor 3 suspec]i c`
Mîinile curate
l-ar fi \mpins pe Panait la sin- Reprezentan]ii a dou` institu]ii cu p`reri [i pe epole]ii imacula]i
ucidere – Joi]a, Picioru[ [i P`- metode diferite despre p`strarea tainelor La Inspectoratul Jude]ean de Poli]ie Bistri-
un. Deci n-a fost \mpins de ni- ]a-N`s`ud, rufele murdare se spal` în in-
meni, a fost doar labil. formativ`. Ac]iunea a fost bote- rite de Lele demonstreaz` c` teriorul institu]iei, dar nu din cauza presei.
zat` „Sc`ri[oara“ (facsimil 2), presiunea din Parchet asupra E o lege nescris`, iar excep]iile nu s\nt
Bombele lui Lele la ea urmånd a fi implicate, pe lui Panait a fost uria[`. Pentru permise. Ar complica prea mult procesele
lång` SRI, \nc` 6 ([ase) orga- inspectori, dosarul Lele a fost de con[tiin]e, [i a[a obosite, ale comisa-
Procurorul suspendat – care nisme. SRI-ului i se cere s` pu- \ncredin]at altui procuror dup` rilor [i acoli]ilor lor. În schimb, c\nd e
a devenit, \ntre timp, ziarist la n` sub „investigare cu mijloace moartea lui Panait. |n realitate, vorba de afacerile la care s\nt p`rta[i cu
o publica]ie din Oradea – a so- specifice“ so]ia, p`rin]ii [i so- dosarul i-a fost luat \n ziua \n bun` [tiin]`, principiul „nu-]i b`ga nasul
licitat, [i a ob]inut, acces la do- crii lui Lele (facsimil 1). A fost, care Panait a anun]at scoaterea unde nu-]i fierbe oala“ func]ioneaz` de
sarele „de cas`“ care \l priveau, se pare, o nesperat` [ans` pen- de sub urm`rire penal` (facsi- minune. A[a s-a înt\mplat [i în cazul per-
din Parchetul General. Aici a tru ni[te oameni simpli, cu do- mil 3); oricum, cei doi se \ncurc` miselor de conducere pentru [oferi profe-
f`cut cåteva descoperiri care, miciliul la ]ar`, s` se califice \n \n declara]ii, se contrazic reci- sioni[ti, care a cam întors pe dos poli]ia
zicem noi, vor arunca \n aer ac- persoane care pun \n pericol proc; mai mult, pe 1 aprilie 2002, bistri]ean` la mijlocul anului trecut.
tuala structur` de conducere a siguran]a na]ional` [i s` pri- sub impactul deciziei lui Pana- Comisia de anchet` venit` special de la
Parchetului General. Sau nu. measc` o asemenea aten]ie din it, P`un \i redacteaz` [efului Ministerul Administra]iei [i Internelor a
Noi suntem preg`ti]i pentru partea celor mai redutabile ser- s`u Picioru[ o rezolu]ie din ca- func]ionat pe post de „Nuf`rul“, iar cei
ambele variante. vicii de contrainforma]ii. |n de- re reiese c` Panait a operat pe asupra c`rora planeaz` suspiciuni de
fini]ia Parchetului [i a SRI-ului un dosar care nu mai era al s`u vinov`]ie se pot bucura lini[ti]i de liber-
Poli]ie politic` – condus atunci, ca [i acum, de de cåteva zile. |n aceste con-
acela[i obedient papagal Timof- di]ii, se impune redeschiderea
tate. Mai ales c` „afacerea“ ce a f`cut
obiectul anchetei – eliberarea permiselor
Azi este evident c` Lele a te – siguran]a na]ional` se anchetei Panait, o anchet` care de conducere – nu mai cade în sarcina
fost urm`rit pentru c` \ndr`z- identifica cu buna dispozi]ie a s-ar putea ca, acum, dup` ce Pi- poli]iei, ci în cea a Prefecturii. Domnule
nise s` se ating` de o structur` Na[ului N`stase. cioru[ nu mai este \n CSM, s` Blaga, nu pune]i botul la raportul subor-
de crim` organizat`, protejat` se desf`[oare mai profesionist. dona]ilor trimi[i de la Bucure[ti! La
\n cel mai clasic stil mafiot de A doua descoperire Bistri]a, to]i tigrii se transform` în pisici,
fostul premier Adrian N`stase.
a lui Lele Ovidiu P`un este, dup` un tratament local cu ospitalitate
Gorilele de serviciu au fost pro- cald`, cald` [i palinc` de Bîrg`u!
curorii de la Parchetul General. se refer` la cazul Panait. Da-
[i azi, la cårma
Dar nu numai. Ovidius P`un a c`, \n anchete, P`un [i Picioru[ Parchetului General Nu vinde]i castrave]i
implicat \n campania de neu- au rea[ezat evenimentele \n Istoria acestui personaj este
tralizare a lui Lele mai multe a[a fel \ncåt s` elimine suspi- una de succes. Cånd Ceau[es- la p`curar
institu]ii ale statului \n cadrul ciunea c` ar fi determinat sin- cu a fost \mpu[cat, tov. P`un a {i comandantul poli]iei clujene, Ioan
unei opera]iuni de urm`rire in- uciderea, \nscrisurile descope- r`mas v`duv \n pozi]ia de ge- P`curar, freac` ridichea degeaba pe la In-
neral de mili]ie. S-a reciclat re- spectorat. {i cînd zicem asta, nu o facem
pede \n Parchetul General, ca la mi[to. Fostul [ofer al mah`rilor MI din
[ef de birou anchete speciale. Cluj, ajuns acum [ef peste fo[tii [efi, are
Adic` acele anchete care pre- suprafe]e importante de sere în comuna
supuneau m`suri speciale Cum clujean` Apahida. Oamenii lui Virgil
ar fi aceea de a semna ordine Ardelean [optesc amuza]i c` primul lucru
de arestare pentru bucure[te- pe care îl verific` P`curar diminea]a este
nii s`lta]i \n båte de mineri, \n prognoza meteorologic`, s` vad` dac`
14-15 iunie 1990. Azi este con- recolta la ridichi este periclitat` sau nu.
silierul personal al lui Ilie Bo- Noi, deloc amuza]i, ]inem s` îi spunem
to[. Ce nu se scrie, dar se [op- tot lui Blaga c` Clujul a devenit un ora[
te[te este c` ar fi omul servici- „de colec]ie“, cu pietoni nevinova]i
2 ilor secrete la conducerea Par- strivi]i de tembeli vitezomani, cu proteja]i
chetului. Oricum, atåt el, cåt [i ai [efilor de la Circula]ie care circul` frec-
alde Boto[ [i Timofte sunt vent be]i la volan, cu bi[ni]arii [i c`m`-
men]inu]i \n func]ii numai pen- tarii din Pia]a Unirii ce au supravie]uit
3
tru c` a[a vrea un fan al anche- guvernelor. Dac` iese ridichea, restul nu
telor speciale, democratul B`- conteaz`!
sescu.
Platon [i Aristotel,
Mircea TOMA un morcov [i-un p`trunjel
4 academia CA}AVENCU
Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
Aceste interviuri au fost adev`rate, s\nt reale [i vor fi autentice
MARKO BELA: „A[a lideri ave]i
c` se jignesc din oficiu!“
Nu trece s`pt`m\na [i apare un romån jignit de afirma]iile UDMR. S`
nu uit`m seria Boc, dar nici „linia groas`“ a lui 15 martie. Ungurii
oficiali de guvern`m\nt s\nt ]epo[i, c` [i romånii s\nt neserio[i. S`
vedem c\t de obraznic e Marko Bela, vicepremier, [ef UDMR [i s`
vedem care romån mai sare \n]epat [i zilele astea, zile \n care ma-
nipularea se poate face prin meciul Rapid-Steaua, „ungurii de servi-
ciu“ ai ]`rii mersului de melc.
Nu cere scuze
poporului
Reporter: V` da]i seama, nu
plec de la dumneavoastr` p\n` nu
cere]i scuze poporului romån.
Marko Bela: Eu nu am obi-
ceiul s`-mi cer scuze, v` spun
sincer.
Rep.: Continua]i cu obr`znici-
ile!
M.B.: Nu, eu din copil`rie am
avut aceast` problem`. Nici p`-
rin]ii nu au reu[it s` m` oblige
s`-mi cer scuze. Spun serios a-
cest lucru. |n acela[i timp, ori de
c\te ori am f`cut ceva, mustr`rile
de con[tiin]` le-am avut, dar dac`
p`rin]ii nu au reu[it, nu cred c`
politicienii m` vor \ndrepta. De
data asta am mustr`ri de con[ti-
in]` fiindc` nu [tiu c\nd [i \n ce
fel am jignit poporul romån.
Rep.: Liderii no[tri de opinie,
politicienii, ne spun c` \i jigni]i,
c` da]i lec]ii privind felul de a vo-
ta legea na]ionalit`]ilor.
M.B.: A[a lideri ave]i c` se jig-
nesc din oficiu. A[a cum Justi]ia
se autosesiseaz` c\nd se \nt\mpl`
ceva, politicienii no[tri se auto-
sesizeaz` [i atunci c\nd nu se
\nt\mpl` nimic.
Discursul
antimaghiar
Rep.: De ce este rentabil dis-
cursul antimaghiar \n ultimele
[ase luni?
M.B.: Orice s-ar \nt\mpla, eu
nu pot avea interesul \ntr-o con-
fruntare romåno-maghiar`. Nu
pot avea interesul unor discu]ii
\n contradictoriu, fiindc` eu de la
\nceput am spus c` numai prin
dialog [i colaborare putem ob]ine
anumite lucruri… mi-a[ contes-
ta propria menire, propriul crez
dac` a[ accepta acest climat de
confruntare. Mie nu-mi folose[te
acest lucru. UDMR-ului nu-i folo-
se[te.
Rep.: Iar ei v` calc` \n picioa-
re.
M.B.: Da, fiindc` aici, \n Ro-
månia, ungurii de care trebuie s`
se team` politicienii s\ntem noi
[i nu ultraradicalii.
Rep.: De ce, s\nte]i par[ivi?
M.B.: Nu, noi am avut puterea
s` schimb`m anumite lucruri, \n-
cet-\ncet s` realiz`m anumite
deziderate, deci au dreptate din
acest unghi cei care-l atac` pe
Frunda, c` m` atac` pe mine. Noi
am fost eficien]i \n ace[ti ani, f`-
r` s` m` laud! Ceilal]i au f`cut
proclama]ii, au anun]at dezide-
rate, dar noi am realizat ceva. Iar
legat de jigniri, v` spun o poveste
simpl`… Eu s\nt secui [i am v`-
zut foarte bine \nc` din copil`rie,
bine, \n alt regim, dar reflexele
vechiului regim s\nt [i azi treze,
deci, din copil`rie am v`zut cum
func]ionarii s-au comportat ca
ni[te str`ini cu comunitatea \n
slujba c`reia ar fi trebuit s` fie,
inclusiv prin necunoa[terea lim-
bii maghiare. Repet, e vorba de
func]ionar, nu de omul simplu ca-
re are alt` menire, care nu e obli-
gat s` vorbeasc` maghiara. Un
func]ionar al statului trebuie s`
fie al comunit`]ii.
Rep.: Dumneavoastr` perso-
nal nu v` d`dea p\ine, nu v` sem-
na actele?
M.B.: Cu mine, nu. Eu nu am
avut astfel de situa]ii, dar mul]i
din secuime, nevoia[i, b`tr\ni,
c\nd intr` \ntr-o institu]ie se bu-
cur` c\nd se pot exprima \n pro-
pria limb`, nu? Ce s` se mai chi-
nuie \n romån`!
La ce folose[te
limba romån`?
Rep.: P`i, nu au \nv`]at limba
romån`!
M.B.: Da, m` rog, romåna se
\nv`]a din clasa a doua primar`!
Rep.: Bine, dar era o chestie
ce v` ajuta \n via]` sau era o impu-
nere de refuzat?
M.B.: Mul]i au v`zut romåna
ca o impunere. Dar eu cred c` e
un lucru bun. Pentru intelectuali
a fost [i mai bine fiindc`…
Rep.: P`i, ca intelectuali, de
ce s` \nve]i o limb` inutil`, o
fund`tur`, o limb` ce nu a dat
nume \n literatura lumii?
M.B.: Uite, noi \n politic` ce
am face? Dar s` v` spun altceva,
romåna ne-a fost util` \n \nv`]area
altei limbi. Romåna are o structu-
r` de baz` bun` pentru \nsu[irea
englezei, francezei. Rostul nu
este acesta, sigur, iar eu cred c`
to]i ungurii trebuie s` \nve]e ro-
måna.
Rep.: Bun, dar dumneavoas-
tr`, Frunda, Verestoy a]i reu[it tre-
c\nd peste piedicile astea. Cei-
lal]i?
M.B.: Da, am reu[it. Eu am
avut o carier` atipic`. Am scris \n
limba mea poezie, eseuri. Iar du-
p` ‘89 mi-a prins bine [tiin]a ro-
månei. Dar aici nu discut`m doar
despre \nsu[irea romånei. Doc-
tori, profesori, avoca]i o cunosc.
Dar bolnavului, reclamantului,
nevoia[ului \i folose[te mai mult
limba lui. Un bolnav care are pro-
bleme serioase \[i spune durerea
\n limba sa matern`. La fel, omul
luat la rost de poli]ie. Are nevoie
de comunicare \n limba sa.
Rep.: Nu e posibil` selec]ia
normal` a personalului, f`r` o
lege?
M.B.: Acest lucru e reglemen-
tat, nu face obiectul legii minori-
t`]ilor. |n statutul poli]istului, \n
legea privind administra]ia publi-
c` avem dispozi]ii clare.
Rep.: {i nu s-a \nt\mplat ni-
mic.
M.B.: Ba da, dar nu prea mult.
Rep.: Vorbim atunci de caren-
]ele Romåniei, care nu-[i aplic`
legile.
M.B.: Eu zic c` \n cin[pe ani
cu to]ii ne-am schimbat [i c` nu
mai s\ntem \n aceea[i situa]ie ca-n
‘90. Dar ave]i dreptate, \n privin]a
aplic`rii legilor st`m prost.
Rep.: E din cauza felului ro-
månesc de a fi sau din cauza unei
chestii inten]ionate?
M.B.: Nu cred c` e o inten]ie.
Dar \n secuime sau \n alte zone
din Ardeal, romånii se \mpotri-
vesc fiindc` cred c` \[i vor pierde
pozi]iile, privilegiile. Un func]io-
nar care nu [tie maghiara e sup`-
rat, revoltat, dar trebuie s`-mi
pun \ntrebarea: de ce nu a \nv`]at
limba maghiar` p\n` acum?
Multe situa]ii din astea vin din
temeri. |n secuime, noi spunem
c` popula]ia maghiar` ar trebui
reprezentat` potrivit ponderii
sale, or realitatea e c` maghiarii
s\nt \n num`r foarte mic. Eu spun
c` toat` lumea trebuie s` pri-
measc` o slujb`, trebuie s` tr`-
iasc`, dar \ncet-\ncet trebuie re-
zolvate problemele. Aceste per-
soane care se \mpotrivesc ce au
fost? Au fost beneficiarii unei
inegalit`]i.
Rep.: Avem aici o lupt` biolo-
gic`, a omului care supravie]uie[-
te, nu?
M.B.: Da, dac` concepi func-
]ia de conducere \n exclusivitate
ca fel de supravie]uire [i nimic alt-
ceva. Or eu, he-he-he, nu abor-
dez problema din punct de vedere
al individului, ci din punct de ve-
dere al comunit`]ii ce are nevoie
de lideri ce [tiu bine problema.
Tr`darea UDMR
Rep.: UDMR a tr`dat tot: [i
Opozi]ia, [i Puterea noastr` ro-
måneasc`, a fost [i cu Coposu, [i
cu N`stase, [i cu T`riceanu [i
Boc. {i tot nu a]i ob]inut Legea
minorit`]ilor. A]i tr`dat degeaba!
M.B.: He-he-he! Noi am fost
[i cu unii, [i cu al]ii, dar dac` fa-
ce]i o analiz` ve]i vedea c` unii
au fost deja cu al]ii, al]ii au fost
deja cu unii, iar de politicieni ce
au schimbat partidele s\ntem
plini \n Parlament. Fa]` de aceas-
t` agita]ie permanent`, UDMR
nu a tr`dat. Noi am avut acela[i
loc. De ce am colaborat [i cu st\n-
ga, [i cu dreapta, vede]i, \n Romå-
nia nici nu se [tie care e st\nga [i
care e dreapta, fiindc` noi am fost
aceia[i. PSD, \ntre ’96-2000, \n
opozi]ie, ne-a atacat. Dup` 2000
ei ne-au sprijinit exact pe ceea ce
ne atacaser`. Acum tot ei ne atac`
pe acelea[i lucruri. PNL-ul [i PD-
ul, \n Opozi]ie, ne-au atacat dur
pe problemele rezolvate cu PSD.
Mai mult, ei au votat \mpreun`
cu PRM, pe vremea aceea. Alege-
rile din 2004 au dus la alian]a cu
PNL [i PD, [i PSD ne atac` pe
acelea[i probleme pe care le
discutasem pe vremuri.
Rep.: Boc nu prea vrea.
M.B.: Sigur, dar eu nu cred c`
Boc este, he-he-he, un na]ionalist
\nr`it. Orice politician romån are
sentimente na]ionale, dar aici
este vorba de o campanie elec-
toral` permanent`. Boc [i el.
Alian]a nu [tie dac` vor fi sau nu
alegeri anticipate, a[a c` Alian]a
e \n campanie. Pe de alt` parte,
aceea[i Alian]` [tie c` alegerile
\nainte de intrarea \n UE s\nt o
catastrof`. Fiecare forma]iune
vrea s`-[i impun` pozi]iile, iar eu
am v`zut pu]in` empatie \n Coa-
li]ia asta. Or partenerii no[tri nu
consider` c` partenerii de gu-
vernare ar avea idei, deziderate.
Rep.: Ungurii nu au!
M.B.: He-he-he.
Rep.: S\nt numai obraznici!
M.B.: Boc crede c` prin aceas-
t` retoric` poate c\[tiga un seg-
ment de popula]ie.
Rep.: |l l`sa]i ca pe un nebun.
M.B.: Ce s` fac cu el? |ncerc
s` discut cu el.
|mp`r]irea ]`rii
Rep.: De ce vre]i s` \mp`r]i]i
Romånia mea?
M.B.: |n ce sens?
Rep.: S` v` lua]i banii de pe
birurile din maghiarime [i s`-i
investi]i \n ce ave]i dumneavoas-
tr`, ungurii, chef, tot \n cai, sta-
tui [i [ei. Banii vrem noi s` trea-
c` prin Bucure[ti! S` v` d`m noi
s` m\nca]i c\t vrem.
M.B.: A[a vre]i? Uite, noi a-
vem c\[tig de cauz`. S`pt`m\na
trecut` s-a votat o ordonan]` de
urgen]` prin care impozitul pe in-
travilan va r`m\ne la consiliile lo-
cale. Mie mi se pare c` acest dezi-
derat satisface pe toat` lumea. O
parte din bani nu trebuie s` trea-
c` prin Bucure[ti, la Bucure[ti se
vorbe[te doar mai repede dec\t \n
Ardeal.
Perchezi]ie
[i corup]ie
Rep.: De ce vreau s` v` mai
cere]i scuze… la votul cu perche-
zi]ia lui N`stase a]i fost de un tu-
peu… c` avem alte treburi dec\t
s` vot`m la perchezi]ii… cum
adic`, s\nte]i \mpotriva prinderii
ho]ilor neamului meu?
M.B.: Nu, nu, s\nt \mpotriva
presiunii asupra parlamentarilor.
Face]i, domnilor, anticipate, alt
parlament, sistemul de vot, dac`
dori]i! Se f`cea presiune pentru
vot deschis, se presupunea c` la
vot deschis ar fi ie[it alt rezultat
dec\t la vot secret. Asta \nseamn`
c` avem o problem`. Unii au pre-
supus c` votul deschis ar fi de-
terminat alt` opinie dec\t \n ca-
drul votului secret. Ori \n vot se-
cret nu au votat conform convin-
gerilor, ori \n cel deschis ar fi f`-
cut la fel. E o problem`. UDMR a
optat pentru vot secret, apoi, fie-
care a votat cum i-a dictat con[ti-
in]a.
Rep.: Cum a votat UDMR?
M.B.: Foarte mul]i au votat
pentru perchezi]ie.
Rep.: Nu a]i dat indica]ii? Nu
v-a]i controlat colegii?
M.B.: P`i, asta spuneam… e
Cuget,
deci subzist
Marko draghe,
p\n-aici, s` [tii... Orice ar
fi, tunul `sta io nu-l dau la
romåni! Ajunge c\te tunuri a dat
colegu’ Verestoy cu
cheresteaua.
Dou` monumente ale maghiarimii care la
urm`toarele alegeri nu vor fi \n Parlamentul
Romåniei: unul pentru c` nu se poate cobor\
de pe soclu [i cel`lalt pentru c` nu se va putea
ridica peste pragul electoral
cazul s` ne control`m colegii \n acela[i timp, noi, ca minoritari,
astfel de cazuri? s\ntem sensibili, mult mai sensi-
Rep.: Da, se intra cu buldoze- bili la \ngr`dirile de orice fel ale
rul \n corup]i. cet`]enilor. Privi]i, legea Sigu-
M.B.: Eu cred c` \n cazul lui ran]ei, dac` serviciile ne-ar as-
N`stase nu conta de unde era, culta telefoanele oric\nd, dac`
opozi]ie sau putere. Dumneavoas- ne-ar intra \n cas` f`r` forma-
tr` nu a]i v`zut, ca pres` spun, lit`]i, nu cred c` lupta \mpotriva
c` \n astfel de situa]ii nu trebuie
s` conteze apartenen]a la un par-
corup]iei, motivat` sau nu, \n dis-
cu]ii, ar fi mai eficient`. |ntreba-
tid? Atunci, lucrurile s\nt simple. rea este dac` pre]ul nu este prea
C\nd s\nt unii la guvernare, cei- mare. Mereu punem pe c\ntar
lal]i vor fi perchezi]iona]i, c\nd se dou` probleme [i aceast` punere
schimb` roata, fo[tii guvernan]i.
S` fiu clar: eu cred c` perchezi]ia
pe c\ntar nu ar trebui s` fie g\ndi-
t` ca obr`znicie. Eu cred c` e ne-
trebuie s` aib` loc, dar nu am dat
indica]ii… eu nu dau indica]ii!
voie de a asigura un echilibru \n-
tre eficien]a Justi]iei [i libert`]i.
Rep.: A]i vorbit de circ!
M.B.: Iar \n ceea ce prive[te
circul, da, era circ, s`pt`m\ni \n
B`sescu
[ir nu ne-am ocupat de altceva Rep.: B`sescu e de vin`! Arun-
dec\t de perchezi]ia la N`stase. c` bombe!
Rep.: P`i, nu era normal? Vo- M.B.: Nu e de vin`! Legile de-
ia]i s` se opresc` timpul \n loc? pind de Parlament. Eu nu s\nt de
M.B.: Nu, nu, dar era cazul s` acord cu B`sescu-juc`tor. Mai a-
se ocupe Justi]ia. vem nevoie de antrenori, arbitri.
Rep.: Morar [i Macovei au f`- Dac` toat` lumea intr` pe stadi-
cut un demers ce s-a dovedit gre- on, cine mai judec`?
oi de pus \n practic`.
M.B.: Eu cred c` o Justi]ie efi-
cient` [i-ar fi f`cut datoria ori-
Verestoy
cum. Pe de alt` parte, \n cazul co- Rep.: Pe Verestoy c\nd ni-l da]i
rup]iei, cred c` trebuie puse pe la arestat?
c\ntar, \n fiecare moment, m`su- M.B.: De ce s` vi-l dau? Are
rile pe care le lu`m. Eu s\nt pen- afaceri cinstite [i corecte.
tru o reform` moral`, v`d feno- Rep.: C` v-a scos pe dumnea-
mene absolut compromi]`toare, voastr` la dou` fripturi cinstite [i
v`d c` Parlamentul nu e respec- corecte, \l ap`ra]i?
tat, v`d lupta [i \n privin]a dosa- M.B.: Eu nu am avut nevoie
relor Securit`]ii, or noi, cei din de astea ale lui Verestoy.
UDMR, am rezolvat problemele
astea… La noi, \n UDMR, s-a Eugen ISTODOR
aplicat punctul 8 de la Timi[oara
\nc` din ‘90, un ministru a plecat
din func]ie numai din pricina
unei b`nuieli, un deputat a plecat
c\nd a ap`rut o dovad` de la
CNSAS. Noi, UDMR-ul, am par-
curs aceste etape de la sine. |n
6 academia CA}AVENCU
Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
România.
Mici fragmente
de neant.
Cei de sus
la job-uri de jos
S-a \ntors lumea cu curul \n sus: joia
trecut`, fetele alea dr`gu]e care
\mpart de obicei, la stopuri, invita]ii,
promo-uri, adrese, cartona[e [i
h\rtiu]e de tot felul, fuseser`
\nlocuite, pe bulevardul I.C. Br`tianu
(adic` \ntre Universitate [i Unirii), cu
un nene \mbr`cat la costum [i cu un
dispozitiv audio la ureche, din care
vorbe[ti la mobil [i f`r` fire, [i f`r`
telefon. |mp`r]ea ni[te c`caturi care
te invitau la un restaurant deschis
recent, dar p`rea un fost CEO conce-
diat de la o multina]ional`, neaccep-
tat \n alte multina]ionale pe posturi
mai mici pentru c` era „overquali-
fied“ [i care se distra f`c\nd munci
mizere pentru c` tot avea str\n[i \n
banc` 6 milioane de euro, plus
ac]iuni la 2 fonduri mutuale [i bani
investi]i pe [ase burse. Probabil \[i
parcase [i un Ferrrari pe vreo
str`du]` lateral`.
Taxi de Formular 1
S\mb`t`, \n trafic, pe l\ng` magazinul
Unirea, am v`zut ar`tarea secolului:
un taxi Logan al firmei Total care
avea montate la spate, pe portbagaj,
aripioare pe care le au, de obicei,
ma[inile din Formula 1. Se uita toat`
lumea, pietoni, [oferi, pasageri de
prin autobuze, ca la urs. Ce s` zic:
tipul ori avea mult umor, ori nu avea
deloc.
Trending cu trening
Special pentru un coleg care se mira
c` n-a mai v`zut de mult oameni cu
trening [i pantofi, iat` o combina]ie
v`zut` zilele trecute la un gagiu:
trening gri, din material flau[at,
para[ut` blond` (\nf`[urat`-n poli-
ester 100%), pantofi negri. {i ca s`
fie sigur c` lumea \l remarc`, iat` [i
soneria telefonului: „MUUUU-
UU!!!…“. La fel de trendy a fost [i
doamna cu hain` de piele/vinilin cu
bl`ni]`, trening gri cu vipu[c` argin-
tie [i ghetu]e cu toc. Cred c` mergea,
totu[i, [i o [apc` din plastic, cu mo-
tive florale sau religioase.
Genera]ia Pro Topop
N-am avut aparatul foto cu mine, dar
cum \n situa]ii din astea nu po]i s`
min]i, fiindc` blestemul te va ajunge
pe lumea cealalt`, v` rog s` m`
crede]i. Deci: acum c\teva zile, pe
por]ile unui mare spital din Ia[i in-
trau doi c`lug`ri. Unul mo[, genul de
c`lug`r STAS, cel`lalt mai t\n`r, mai
zvelt, cu plete, barb` [i strai negru,
lung, m`n`stiresc. Peste straiul
negru, lung, m`n`stiresc, t\n`rul
purta un fel de chimir lat, tot negru.
Din ceva, un fel de imita]ie de piele.
Pe chimir era imprimat` o sigl`
mare, argintie: „Pro Nutrition“.
N-am \n]eles: o fi fost vorba de o
reclam` ambulant` la o firm` care
produce semipreparate de tip mona-
hal pentru Postul Mare, ceva gen
salat` de gr\u[or cu hasma]uchi sau
cunoscuta br\nz` c`lug`reasc`? |n
cazul `sta, de ce mergea la spital?
Pesemne, s` duc` daruri cuiva care
p`c`tuise prin \mbuibare.
Ethos, Porthos
[i Aramis
reportaj cu ]ara de g\t
Avoca]ii din oficiu
E vineri seara. Ai furat, te-au
prins [i zaci \ntr-o celul`, \n a-
restul Sec]iei X de Poli]ie. Cine
o s` te ajute la ora asta?
Secretarele!
Cele mai importante, \n tot
angrenajul acesta al legii, s\nt
secretarele de la Baroul Bu-
cure[ti care repartizeaz` avo-
ca]ii din oficiu pentru cazurile
care se ivesc. F`r` ele, e[ti mort
ca inculpat, dar mai ales e[ti
mort ca avocat din oficiu. Nu
e[ti doar tu pe list`: sute [i sute
ar vrea s` li se dea cazurile. La
barou, cifrele s\nt tragice: pe
aprilie s\nt \nscri[i 638 de avo-
ca]i pentru cazurile de instan]`.
Consiliera Letzner spune care e
problema. P\n` \n martie, pro-
gramau c\te doi avoca]i din ofi-
ciu pe [edin]`. Din aprilie, fiind
at\t de mul]i, nu se mai poate [i
s-a trecut la sistemul de trei.
Marea activitate e diminea]a.
Luni, la 9 [i un sfert, sun` tele-
fonul. De la o sec]ie de poli]ie se
cere un avocat din oficiu pen-
tru un caz de furt. Doamna se-
cretar` \ncepe s` se uite prin
caiet. Apoi formeaz` un num`r
la telefon [i spune direct:
– La sec]ia 2 mergi acum?…
La inspectorul Siru, e o doamn`.
Bine!
S-a adjudecat.
Peste dou` minute, iar sun`
telefonul. De data asta de la Par-
chet.
Se d` repede [i cazul `sta.
– |ntr-o zi, la Jilava, era un
domn care f`cuse deja 18 mi-
lioane. {i a mai ap`rut un caz,
cu patru \nvinui]i. Putea s` mai
Minerii au f`cut
[i c\teva bune
Era doar una din fetele des-
tul de [terse de la Litere, anul 2,
venit` cu g\nduri mari \n Ca-
pital`: s` termine facultatea,
s`-[i g`seasc` un b`rbat, s` se
\ntoarc` profesoar` \n Pa[cani,
s` ajung` la pensie. Etc., etc. [i
a[a mai departe. |n iunie 1990,
z`bovise pentru prima oar` \n
Pia]`, convins` de o coleg` de
la Litere s`-l asculte pe Iisus
Cristosul de Marian Munteanu.
Acolo au prins-o evenimentele
de pe 13-15 [i un grup de 6 mi-
neri care au b`gat-o \ntr-o dub`
a poli]iei. |n`untru, i-au dat cio-
cane [i ciomege p\n` au des-
figurat-o. Au b`tut-o p\n` au f`-
cut-o s` arate a[a cum o vede]i
mama natur`
tat`l alcoolic
Domnu’
avocat din oficiu, ave]i ceva de
declarat \nainte de pronun]area sentin]ei?
Cuum? S` v`-mprumut cincizeci de mii p\n` la
salariu? Cererea se respinge! ...{i lua]i-v`
fac` 7 milioane. M-a sunat ner-
dracu’ [i dvs. un deodorant, c` de ]ig`ri
vos, c` de ce nu poate s` se ocu-
pe tot el. I-am zis: „Domnule Po- Carpa]i v`d c-ave]i bani!
pescu, nu se poate“. S` [ti]i, la-
comi s\nt tot avoca]ii vechi, care
au cabinete, societate. ~[tia vor
mai mult, vor s` fac` ei tot. Noi
avem un principiu: s` d`m la
copiii `[tia care abia au intrat
acum. S` aib` [i ei.
La 10 f`r` un sfert, apare o
v`t`mare corporal`.
Doamna secretar` \ncepe s`
dea telefoane. Unul nu r`spun-
de, unul are telefonul \nchis, al-
tul nu vrea. Se mai uit` pe list`.
– Am o avocat` nebun`. Pe
asta n-o trimit. M` \njur` poli-
]i[tii.
La al [aptelea telefon, cineva
pare interesat, dar p\n` la urm`
refuz` cazul. Abia dup` vreo 15
telefoane cineva e de acord.
Coada
Treizeci-patruzeci de persoa-
Grup de judec`tori deliber\nd asupra cererii de decontare
ne se adun`, mar]ea [i joia, pe
strada Bati[tei din Bucure[ti. a abonamentului RATB pe dou` linii [i subven]ionarea ventilelor
Coada e format` din avoca]i din de biciclet` pentru avoca]ii din oficiu
oficiu care au \ncheiat un pro-
ces primit din oficiu, au actele cat la costum, are un telefon pe care o abordez la tribunal, lei pe lun`“.
f`cute [i vin acum s` \[i ia banii. mobil scump [i o \nf`]i[are \n- dar care nu \[i spune numele,
La coad` e ca la orice coad`. Ul- grijit`. \mi zice c` \n cea mai bun` lun` Judec`torii se poart` ur\t cu
timul care vine \ntreab`: – S\nt dosare mici: \ntreru- a avut 15 procese. Po]i s` ai o avoca]ii din oficiu.
– Mai e cineva aici? Cine e peri, contesta]ii, revizuiri. Astea [edin]` slab`, c\nd \n procesele Prodecanul St`culescu: „De
ultima persoan`? fac 40 de lei noi dosarul. Apoi… de pe rol exist` avoca]i ale[i. multe ori, judec`torii se poart`
– Eu, zice o doamn`. fondurile. Se pl`tesc la 100 de Sau po]i s` ai o zi bun` [i te ur\t cu to]i avoca]ii. Prin duri-
La coad` stau de la pu[ti, RON fiecare inculpat. Dac` ai alegi atunci cu 5-6 procese. Asta tate, limbaj, gesturi, de multe
care par s` vin` direct din fa- peste 3 inculpa]i \n dosar, un mi- \nseamn` bani. ori rela]ia \ntre judec`tor [i avo-
cultate, la femei \n v\rst`, doam- lion cinci sute de fiecare. Mai cat nu e corect`. Avocatul \ntot-
ne mature, b`rba]i respectabili. iese de un telefon mobil. Uite, C\teva mituri de pe deaun` \ncepe prin a spune:
Plute[te \n aer o anumit` jen`. nevast`-mea, care e sus la coa- «Domnule pre[edinte…». Ei
Dup` ce iau banii, cei mai mul]i d`, are de trei ani un proces,
holurile tribunalelor nu. Pe de alt` parte, cu avoca]ii
o zbughesc rapid [i \[i pierd ur- abia acum l-a terminat [i abia Avoca]ii din oficiu s\nt slabi! din oficiu, mai ales dac` s\nt
ma \n marele ora[. Din coad` acum ia banii. |]i dai seama, Oficiul e pentru mul]i o fun- tineri, foarte mul]i judec`tori se
se aude un zumzet profesional: trei ani! {i acuma stau pentru d`tur` \n care s\nt arunca]i de poart` cu \n]elegere. Uneori in-
„…Mo[tenitorii… \n instan]`… 400.000 de lei. selec]ia natural` a profesiei lor. stan]a le d` idei. T\n`rul nu are
f`r` revendicare, eu le-am zis… Nu \[i g`sesc clien]i, nu au sur- ochiul format. Mai ales dac` a
Are din ianuarie f`cute [i nu au {i c\t a luat cel mai mult? se de venit [i atunci ajung de- v`zut dosarul doar cu o jum`tate
venit s` ridice banii…“. – Cinci milioane [ase sute. penden]i de coada din strada de or` \nainte de [edin]`, se
Un domn gras, \mbr`cat la Dar nu s\nt bani f`cu]i \n luna Bati[tei, unde, fie c` pierd, fie \nt\mpl` s` scape un decret de
costum, se lamenteaz`: „400.000 aia. Mai multe procese se ter- c` au c\[tigat procesul, primesc gra]iere, un termen dep`[it. {i
nu mi i-a dat pe ianuarie. Stau min`, de[i s\nt \ncepute \n pe- cei 40-100 de RON. Prodecanul atunci judec`torul mai le suge-
la coad`, poate mi-i d`!“. rioade diferite, depui actele c` St`culescu: „Mul]i dintre ei s\nt reaz` o solu]ie sau se face c`
|n timp ce coada \[i vede de le-ai terminat [i prime[ti to]i slabi. Dac` st` la oficiu, fie n-arenu a auzit o prostie“.
treab`, stau de vorb` cu domnul banii \n luna urm`toare. De talent, fie e t\n`r. S\nt [i avoca]i
Gabi, cel gras, care \mi spune asta e a[a de mult. con[tiincio[i. Unii, [tiu cazuri, Alexandru V~RZARU
cum e via]a din oficiu. E \mbr`- |n fine, o avocat` din oficiu au c\[tigat [i 40 de milioane de alexvarzaru@catavencu.ro
\n poza aceasta din vitrina Aso-
cia]iei Victimelor Mineriadelor.
Interven]iile medicilor de la Ur-
gen]`, opera]iile estetice din
Fran]a [i Germania nu au mai
putut face nimic. Spre ru[inea
familiei, a ajuns nevasta unui
miliardar francez, care a luat-o
din mil`. La 16 ani distan]` de
s\ngerosul 13-15 iunie, al`turi
de ea [i de Asocia]ia Victimelor
Mineriadelor, \nc` mai strig`m:
„Vrem r`zbunare!“.
Paia]a Universit`]ii
teoria
constipa]iei
cuv\ntul care…
bejin`re[te grece[te
S\nt Istodor [i v` prezint
buletinul infrac]ional al s`p-
t`m\nii: arest`ri: 1 ([eful gale-
riei Steaua), la tribunal spre a-
restare: 2 (Patriciu, Iancu), sta-
]ion`ri la pu[c`rie: 1 (Hayssam),
\nvinui]i la DNA 2 ({erban Mi-
h`ilescu, Bejinariu), condam-
n`ri: 2 (Vlas [i Popa \n dosarul
FNA), achit`ri: 1 (Carmen P`u-
nescu), eliber`ri: 1 (Csibi Ist-
van), sinucideri: 1 (Anghelescu),
la congelator, \n a[teptarea \n-
morm\nt`rii: 1 (fiul lui Carol II),
umfl`ri de ochi: Costin M`rcu-
lescu. S\nt tot eu [i v` prezint
titlurile de mare m`iestrie
ambigu` ale s`pt`m\nii, din
Ziua: „Secretele Vulpii“, „Fata
f`r` zestre“, „Arsenalul {pag`“,
„Rade V\rful“. Talentul titlurilor
este sus]inut de munca asidu`
a subtitlurilor, ce treptat-treptat
\ntrev`d protagoni[tii: [eful ser-
viciilor secrete MI, N`stase,
Micky {pag`, Iliescu. S\nt ia-
r`[i eu [i v` indic marile ra-
t`ri: 1) reportajul din Ziua pri-
vind lepro[ii de la Tichile[ti
(anun]at ca o \n[elare a vigi-
len]ei oamenilor de ordine, re-
portajul putea fi f`cut acas`, fi-
indc` ne prezint` statistici, co-
mentarii; lepro[ii au fost omo-
r\]i de reporter); 2) reportajul
din Jurnalul na]ional cu nea
Nicu de la Morg` (\n afar` de
voma reporterului bine ]inut`,
unde e sufletul lui nea Nicu au-
topsierul? Nu e, nu e nimic din
hobby-urile, preferin]ele lui cul-
turale, nimic, nimic din ceea ce
ne arat` c` Nicu ne taie pe p`-
m\nt, nu \n cer); 3) Interviul cu
mama lui T`riceanu (\n Eveni-
mentul zilei, at\t de oficial, \nc\t
nu spune nimic). Revin \n c\-
teva r\nduri pentru a v` indi-
ca ideile transpirate degea-
ba: 1) Grecea demis de la Consu-
latul din Sydney \n Jurnalul na-
]ional: „Prin faptul c` \ncerc s`
v` r`spund la ni[te \ntreb`ri \n-
seamn` c` \nc` tr`iesc [i de
aceea vreau s` dau ni[te sem-
nale \n acest sens“; 2) Bejinariu
(tot \n Jurnalul) demisionat ca
prostul din PSD, fiindc` N`stase
s-a r`zg\ndit: domnule Geoan`,
„a]i reu[it s` instaura]i practi-
ca dezicerii mi[ele[ti de propri-
ii colegi, a]i instaurat intriga [i
arta de supravie]uire \n PSD.“
Are dreptate mi[elul, dar a[a a
fost mereu \n PSD; 3) Declara]ia
[efului Dracula Park (Adev`-
rul) c` d` \n judecat` Guvernul.
E fascinant cum un Marica, de
at\]ia ani, e [eful unei institu]ii
n`scute ca s` se pr`bu[easc`.
Nu schimba]i foaia cu mine,
fiindc` vin interviul [i poza
s`pt`m\nii din Romånia libe-
r` [i Gazeta Sporturilor. Inter-
viul e cu Mitrea: „PSD a c`zut \n
nas [i s-a rupt“, „PSD s-a com-
portat ca un elefant \n farmacie“.
Poza este cu Iancu de la Timi-
[oara [i un poli]ist. Ambii au
aceea[i fa]`. Nu [tii care este
organul [i care e infractorul. S\nt
Istodor [i v` preg`tesc un
„{tia]i c`“. {tia]i c`… PD-ul se
conduce prin SMS? Boc de la Cluj
trimite SMS-uri colegilor de par-
tid despre cum s` intre \n jocul
declara]iilor sau nu (Adev`rul).
{tia]i c`… Inim`roiu cel gata
de dat afar` din PNL a ie[it „la
imagine“ \n Evenimentul zilei?
V` urez o s`pt`m\n` lini[ti-
toare. S-a trecut la ora de var`
doar, iar cifrele s`pt`m\nii s\nt:
5 [i 11. 5 acte sexuale sus]in ro-
måncele c` execut` pe lun`, 11
este num`rul actelor pe care le
execut` b`rba]ii lor \n aceea[i
lun`. Ziari[ti [i ziariste, voi \n
ce categorie vre]i s` fi]i?
eugen@catavencu.ro vistei Academia Ca]avencu distribuite la cele trei chio[curi de
academia CA}AVENCU 7
Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
Cum se \n]eleg
pesedi[tii
C\]iva deputa]i PSD se \nt\lnesc pen-
tru a pune la cale o mo]iune de cen-
zur`. Se discut` aprins: – B`i colegi,
hai s` mai facem [i noi o mo]iune,
ceva, c` m-am cam plictisit. – Facem,
de ce s` nu facem? – Hai s` facem
ceva pe partea economic`. – E ca [i
rezolvat`. – Cum s`-i zicem? – Cui? –
P`i, la mo]iune. – Mo]iune de cen-
zur`. – Da, nene, de cenzur`, c` doar
n-o fi mo]iune de coafur`, dar s`-i
d`m [i-un titlu. – Ceva cu partea eco-
nomic`, nu? – Da. – O s`-i plac` lui
Gigi. – Becali? – Nu, lui Gigi Voicules-
cu… – Aha, m-am prins, foarte
bun`… – Ce? – Faza cu Gigi Voicules-
cu. – B`i, hai s` ne concentr`m pu]in
pe mo]iune. – Deci, eu zic s` b`g`m
Urmeaz` un text pe care nu-l vor citi ceva cu simptom economic. – Da’ ce-i
`la simptom? – Nu [tiu, s`-l sun`m
pacien]ii interna]i la Spitalul Militar pe Oprescu. – Gata, l-am sunat pe
Vanghelie, avem titlu. – Cum \i zice?
Nu-l vor citi. S` vede]i cum ne-am dat seama. |n dou` numere – Simptoamele unei economii
ale revistei noastre am scris despre \nv\rtelile generalului S\rbu, \mboln`vite. – Foarte mi[to. Piticul
directorul Spitalului Militar. La prima or`, toate exemplarele re- ]i-a dat titlul? – Da. – Bun Vanghelie,
s` treac` pe la casierie! – B`i, sta]i
ziare din [i de l\ng` spital au fost cump`rate cu toptanul. Printre a[a: cum adic` simptoamele unei
cump`r`torii lacomi, cunosc`torii l-au identificat [i pe [oferul economii \mboln`vite? – P`i, exact
generalului S\rbu. Acesta probabil nu a cump`rat de capul s`u a[a. – O s` se spun` c` noi,
mald`rul de reviste, ci la ordin, c` a[a-i \n armat`. Iar ordinul i-l pesedi[tii, am \mboln`vit economia…
putea da S\rbu, c` el \i e [ef. Pe viitor, ca s` fie absolut sigur c` – Normal c` noi am \mboln`vit-o,
revista noastr` nu va fi citit` de bolnavi, c\nd se scrie despre el, `[tia de la Alian]` nici at\ta nu s\nt \n
S\rbu ar trebui s` ordone ca de acum \ncolo s` fie primi]i \n spi- stare…
tal numai pacien]ii analfabe]i.
Familia Simpstom
Al. C.
8 academia CA}AVENCU Marea
Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
urnire

C\nd doi se pat

– senza]ionalele voturi ale Academiei Ca]avencu –

Pe liberalul Ludovic Orban l-au luat un pic gura [i mintea pe dinainte
[i s-a auzit spun\nd c`tre Organiza]ia Jude]ean` a Femeilor Liberale
din Alba: „V` recomand s` nu urma]i stilul de carier` politic` al
Raluc`i Turcan, al Mioarei Mantale, al Elenei Udrea. Nu trebuie s`
trece]i prin patul nici unui [ef dac` vre]i s` ajunge]i \n func]ii publice
importante“. Adic`, dac` o dam` vrea carier` politic`, zice Orban, nu
trebuie s` parcurg` \nainte un stagiu pa(r)t-time pe l\ng` [efi. Lu-
dovic Orban a folosit at\t de pu]ine nuan]e, \nc\t problema simte
nevoia unor dezbateri [i necesitatea unui vot: E bine sau nu e bine s`
treci prin patul [efului?

E BINE ten]`. Deci, din punctul meu de

vedere, \ntrebarea e alta: e bine S~ FIM NU M~
Drago[ BUCURENCI s` fii competent` cu [eful t`u? P`- CU B~GARE DERANJEAZ~
Nu numai c` poate face bine rerea mea e c` da, e bine s` fii
la carier`, dar poate fi de-a drep- competent` cu [eful t`u, dar s` DE SEAM~ Alexandru DU}U
tul pl`cut s` treci prin patul [efu- nu afle so]ul. Dan STANCIU Dragii mei, eu am \ncercat p\n`
lui, mai ales dac` se-ntâmpl` ca Cercet`torii americani sus]in, acum s` m` realizez profesional
nevasta lui s` nu fi trecut \nc` de
prima tinere]e. Faptul c` Ludovic
NU E BINE \ntr-un studiu recent, c` trecerea
prin patul [efului poate avea e-
trec\nd abuziv prin patul meu. Adi-
c` st`team tol`nit mo]`ind p\n`
Orban n-a sim]it nevoia s` treac` Ioan T. MORAR fecte nedorite asupra organis- pe la unu ale amiezei. Ba uneori
prin patul nici unui [ef pentru a Nici vorb`. Nu trebuie s` treac` mului. Concluziile lor se bazeaz` tr\nd`vesc pe divan c\t e ziua de
ajunge \n func]ia actual` mie \mi prin patul [efului. Numai dac` nu pe analiza comportamentului a lung`. Recent, dup` modelul ame-
spune lucruri foarte triste despre cumva so]ul ei e vreun [ef [i el. 12 [obolani (masculi [i femele), ric`nesc de workaholic, mi s-au
nevestele [efilor lui Orban. Sigur, mi se pare c` legea h`r]u- care au fost \mp`r]i]i \n dou` gru- pus paturi [i la slujb`. Dar nu ca
irii sexuale, a[a cum se aplic` ea puri, cei din primul grup fiind pu[i s` mo]`i asemeni softi[tilor indi-
Gabriel DROGEANU în SUA, e absurd`, retezînd orice s` treac` prin patul [efului, pe c\nd eni de la Microsoft dup` 25 de ore
Sincer, mi se pare OK s` treci „\nfiripare de sentiment“, dar nici celor din al doilea grup li s-a reco- de munc` pe zi. A[a c`, \n princi-
prin pat. |n dormitor, dac` dai cu super-macho-ismul românesc (bal- mandat s` r`m\n` pe loc. La \n- piu, nu m` deranjeaz` s` trec, ba
un Pronto pe mobil` sau dai foc la canic, de fapt) nu e o variant`. „Tot cheierea experimentului, s-a con- chiar s` \nt\rzii \n vreun pat, fie pe tinerele colege s` nu treac` carier` sub Orban, tre’ s` treac`
o lum\n`ric` dup` ce aerise[ti ce poate fi cump`rat e prea ieftin“ statat c` [obolanii din lotul TPP{ el [i al [efului. Important este s` prin patul [efului. |n primul r\nd, pe masa acestuia?
bine, e chiar agreabil. C` doar n-o – spunea un poet. Un foarte bun („Trecu]i Prin Patul {efului“) pre- nu m` deranjeze cineva cu pre- e [i el un [efule] prin PNL [i, \n
fi mai bine s` treci prin buc`t`- poet.
rie, unde ri[ti s` se-mput` hai-
zentau o cre[tere a tensiunii in-
traoculare, transpirau abundent
zen]a, c` nu am un somn bun dac`
\mpart cu cineva aceast` pre]i-
calitatea asta, [i-a t`iat singur
macaroana \n fa]a fetelor. {i apoi,
VOTUL
nele de la o ceap` c`lit`, prin ga- Simona TACHE \n zona cozii [i chi]`iau moldove- oas` institu]ie, patul. pentru cine vrea s` fac` politic`, LUI MATEI
raj, unde te umpli de ulei, ori prin Nu e bine [i, \n special, nu e ne[te, \n vreme ce [obolanii din despre care [tim cu to]ii cum este, C`t`lin MATEI
debara, unde cine [tie de c\nd n-a bine pentru [efu’. P`i, ia imagi- lotul NPP{ („Netrecu]i Prin Patul
mai [ters nevast`-sa p\nzele alea na]i-v` urm`toarea conversa]ie: {efului“) n-aveau nici pe dracu’,
NU M~ ODIHNESC trecutul prin patul [efului ar fi
fost o prob` practic` edificatoare.
V` prezint ultima mea inven-
]ie de 100 de euro. Este hands-
de p`ianjen. {efu’: Nu]i, adu’, drag`, dou` ba chiar le sclipeau ochi[orii c\nd Alin IONESCU free-ul anti-radia]ie din kevlar.

Daniel GOACE
cafele! Nu]i: Poftim?! Cum \]i erau introdu[i \n labirint.
permi]i, drag`, s` m` umile[ti?!
Eu am trecut de c\teva ori prin
paturile [efilor mei, cele cump`-
DEPINDE Este format dintr-o bar` de o]el
inoxidabil, un paravan din \mple-
Nu e chiar obliga]ie, \ns` nu e Dup` ce c` sfor`i ca un nesim]it, rate pe banii firmei [i instalate Nicolae-Ionu] SÅRBU titur` de kevlar [i dou` goarne
r`u ca angajata s` treac`, chiar [i mai vii [i cu preten]ii de-astea de NU {TIU, NU la redac]ie pentru somnul de du- Nu s\nt \nc` [ef, caz \n care
numai o dat`, prin patul [efului. neam prost! Nu-]i aduc nici o
M`car curiozitatea s` [i-o satis- cafea, ia uite la el, ce, nu po]i s`-]i
M~ DERANJEAZ~ p`-amiaz`, [i nu prea m-am odih-
nit. S\nt puse total aiurea acolo \n
votul meu ar fi fost, de cele mai
multe ori, un „Oh, Daaa!“ hot`r\t.
fac`, dac` nu altceva… iei singur?! {i vezi c` au venit Iulian T~NASE hol. Vara e prea cald, iarna e prea A[a, cred c` ar trebui s` fie \ntre-
ni[te faxuri pentru `ia de la mar- Nu [tiu, nu-mi dau seama cum frig, doar toamna [i prim`vara ba]i(te) cei (cele) care trec prin
Marius BOR}EA keting, c\nd treci cu cafelele s` le e s` treci prin patul [efului, c`ci po]i s` dormi c\t de c\t omene[te patul [efelor/[efilor. {i, desigur,
Ludovic Orban a zis un lucru la[i la ei, te rog! nici unul din [efii de la Academia \n ele, dar odat` cu \nc`lzirea glo- [efii/[efele \n cauz`. {i mai cred
pe care \l g\ndesc mul]i, dar ni- Ca]avencu nu e genul meu. |n bal` [tim cu to]ii c` anotimpurile c` dac` \nt\lnirea e liber consim-
meni nu l-a mai spus. Din p`cate E BINE schimb, pot s` v` spun cu m\na astea au disp`rut. P`i, ce facem, ]it` [i ambele p`r]i s\nt satis-
pentru el, \i lipsesc dovezile. Dac` pe – ca s` nu zic mai mult – c`, domnu’ Mihaiu, ne batem joc de c`f… satisf`cute, este foarte bi-
dovezile lipsesc, ceea ce a spus {I NU E BINE odat`, c\nd eram mai t\n`r mi-a somnul redactorilor? Vine omu’ ne. Dac` partea mai mic` urm`-
este calomnie. Iar calomnie = „a Alexandru V~RZARU trecut prin pat fiica unei [efe, [i la serviciu [i nu poate s` doarm`. re[te s` creasc` prin, hmm, cre[- care transmit sunetul la [i de la
spune lucruri neadev`rate despre Iat` genul de chestiune care n-am ce s`-i repro[ez. Altfel, nu S-a pl\ns [i nea Vergilic`. terea p`r]ii mai mari e doar o om la telefon. Cel mai important,
cineva“. Prin urmare, Orban a prinde bine la [efi. Oricum ai r`s- m` deranjeaz` ca angajatele s` tranzac]ie veche de c\nd lumea [i este complet wireless, de[i trebu-
spus un neadev`r. Dac` ce a spus punde, rezult` c` [eful e [ef. Cum treac` prin patul [efului, cu con-
el este un neadev`r, care e ade- s` ocole[ti treaba asta? Oare spu- di]ia ca oamenii s` pun` la b`taie
E NECESAR e OK. Dac` \ns` [eful/[efa [i-a
impus pumnul de vedere doar
ie ]inut cu ambele m\ini din cau-
za greut`]ii foarte ridicate, iar te-
v`rul, frate? Logic, adev`rul e c` n\nd c` mai exist` posibilitatea [i suflet, nu doar carne. Dac` dra- Alexandru C~UTI{ pentru c` putea, e foarte r`u [i lefonul trebuie prins de ceva cu
Elena Udrea ajunsese consilier` s` treci prin patul [efului, iar [e- goste e, sexul \n patul de la birou Ludovic Orban a gre[it ca poli- chiar penal de r`u. |ns` am o \n- un dispozitiv special pe care nu
la Cotroceni pe criterii de compe- ful s` nu [tie de asta? chiar nu mai conteaz`. tician [i ca b`rbat c\nd le-a sf`tuit trebare: dac` penelisdele vor o l-am inventat \nc`.
natura
de noapte
culta noastr`
cea de toate zilele
Popa de la Secu
Vichentie, p`rintele stare] de la
M`n`stirea Secu din jude]ul Neam], e
popa gol, ca s` m` exprim a[a. Cînd ia
un pahar de vin în plus, Vichentie se
dezbrac` de haina preo]easc` [i r`-
mîne civil pu[c` pentru a le ar`ta mu-
safirilor c` este un bun interpret al
bancurilor cu poli]i[ti, cu popi [i cu
prostii. Cum ce prostii? Prostii cu el
[i ea, cu ea [i el, m` rog, prostii, nu ne
face]i s` d`m detalii c` ro[im! Vichen-
tie bea cot la cot cu invita]ii ale[i pe
sprîncean`, rîde [i glume[te, dar nu
uit` c` are [i probleme importante de
rezolvat, a[a c` pune mîna pe pix [i
pe hîrtie [i scrie de ce ar mai avea el
nevoie la m`n`stire. Cî]iva dintre vi-
zitatorii care au avut onoarea de a fi
pofti]i la mas` de p`rintele stare] au
aflat c` la Secu ar mai trebui o ma[in`
de teren, pentru a renun]a la mersul
apostolicesc pe jos, ni[te calculatoare
[i laptop-uri, pentru m`t`nii, [i o in-
stala]ie de sonorizare. De sonorizare [i
nu de ascultare. Cînd nu muncesc pen-
tru ca p`rintele stare] s` aib` ce s` le
pun` pe mas` invita]ilor, c`lug`rii se
roag` la Dumnezeu s` salveze p`durea
cu care a fost împropriet`rit` m`n`s-
tirea [i în care, din ordinul p`rintelui
stare], fiecare î[i bag` drujba cînd are
chef. Poate [tie cineva un preot care
s`-i citeasc` lui Vichentie [i s`-l pun`
un pic sub ascultare.
Cuvio[ii Dezmierdarie
[i Mahmurie
Aventuri
\n viile Patriarhiei
de la Jerc`l`i
|n ziarul Prahova din 23 ianuarie
a.c. ne-a s`rit ca broasca-n ochi arti-
colul „2.000 de c`r]i de cult \n slavon`
[i sute de icoane vechi vor fi salvate la
M`n`stirea Jerc`l`i“. Vor fi salvate de
la M`n`stirea Sinaia care va s` zic`, ai
c`rei c`lug`ri s-au \ntrecut pe sine s`
pun` la ad`post c`r]ile [i icoanele de
la Jerc`l`i, \n vremurile prigoanei co-
muniste. De peste 30 de ani, valorile
salvate stau bine mersi la Sinaia, iar
acum, c`lug`rii de la Jerc`l`i zic c`-[i
salveaz` odoarele, dup` ce ele au fost
deja salvate de fårta]ii lor \ntru cre-
din]`. Jerc`l`ii au fost la \nceput un
schit, unde patriarhul Iustinian [i-a
f`cut cas` de vacan]` \n via Patri-
academia CA}AVENCU
Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
arhiei, cea \n care se produce vinul de
\mp`rt`[anie, atåt de drag inimii, dar
mai ales preafericitei pipote a lui Teoc-
tist. Ast`zi, via este p`storit` de stare-
]ul Cleopa. Informa]iile despre Cleopa
se bat cap \n cap atåt de violent, \ncåt
te-apuc` realmente råsul, dac` te-ar
ispiti necuratul s` le dai crezare. Cånd
a fost zgornit de la Facultatea de Teolo-
gie din Sibiu, studen]ii au cobit c`
stare]ul Cleopa s-a dedat la felurite
afaceri pidosnice. Iar cånd a fost [utuit
de la Teologia din Bucale, o alt` gene-
ra]ie de studen]i a clevetit c` stare]ul
s-a spovedit sub rochia unei studente.
Apoi, ca s`-[i mai nuan]eze oleac` exis-
ten]a, Cleopa a s`vår[it urm`toarele
semne [i minuni: a f`cut s` verse mir
un num`r de 38 de icoane; a våndut la
suprapre] mir adus din Grecia [i de la
Ierusalim; a f`cut rost de o icoan` cu
Maica Domnului, socotit` drept f`c`-
toare de minuni, dintre care cea mai
clar` minune este c` produce bani
c`c`l`u, l`sa]i de fraierii care o ador`.
Dat afar` de la Jerc`l`i, \n urm` cu
ni[te ani, Cleopa s-a \ntors triumfal la
locul faptei ca vier [i paharnic. |n
aceast` calitate, Cleopa \i spal` pi-
cioarele patriarhului dup` obiceiul
apostolic, cånd se abate pe aici, [i
Teoctist se abate destul de des. Iar
dup` ce patriarhul pleac` la ale sale, la
sfånta m`n`stire se \ncing chefuri de
neuitat, cu notabilit`]ile prahovene,
iar sp`l`torul de picioare Cleopa ud`
mesele musafirilor cu vinul de \mp`r-
t`[anie.
Cuvio[ii
Izvestie [i Scånteie
9
bursa [p`gilor
La ANOFM se desf`[oar`
Opera]iunea Portbagajul,
portbagajul de carne
P\n` s`pt`m\na trecut` am avut impresia c`,
dac` vrei s` devii func]ionar public, te cost`
o avere. Fals, nu e deloc scump, trebuie doar
s` cuno[ti ma[in`ria uns` de PSD, care
func]ioneaz` perfect [i acum, chiar [i cu [p`gi
mici, c` s\nt bune [i astea c\nd nu mai e[ti la
putere. {paga mic` trece de la un candidat
pentru un post public \n bra]ele unui
func]ionar de la AJOFM-uri (Agen]iile
Jude]ene ale Ocup`rii For]ei de Munc`). Iar
de la AJOFM-uri, pe rela]ii de colegialitate,
ajunge sus, \n bra]ele unui func]ionar de la
ANOFM (Agen]ia Na]ional` a Ocup`rii For]ei
de Munc`). La Bac`u e poate cel mai ieftin, e
perioad` promo]ional` la angaj`ri pe posturi
publice. Po]i s` devii func]ionar public pe
baza unui portbagaj de ma[in` plin cu carne,
dar s` fie carne bun`, macr`, calitatea I. Te
duci cu carnea la AJOFM Bac`u. Rup din ea o
halc` hienele b`c`uane din AJOFM, iar restul
trimit la Bucure[ti, s` se \nfrupte [i leii de la
ANOFM, care iau decizia final`. Acum, la
AJOFM Bac`u, departamentul Resurse
Umane e condus de doamna Ro[u, care, a[a
cum arat` [i numele, are un trecut foarte
ro[u, la Comitetul Jude]ean de Partid. La
ANOFM, departamentul de Resurse Umane e
condus de domnul Marian Oprea, al c`rui
trecut e albastru ca trandafirii PSD-ului. |n
departamentele lor, porci, vi]ei, oi proasp`t
sacrificate se re\ncarneaz` brusc \n compe-
ten]i func]ionari publici, proasp`t angaja]i.
Sfor]a de munc`
10 academia CA}AVENCU
Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
Anacronica TV
|mi cer buze!
Dup` aproape doi ani de zile de
absen]` ca telespectator, m-am
uitat fix 10 secunde la Profe]ii de-
spre trecut cu Mihai Codreanu. 10
secunde este cam pu]in pentru o
emisiune cu accente dramatic-
politice. Dar cum po]i s` te ui]i la
Profe]ii c\nd primul lucru pe care \l
observi la emisiune este c` Mihai
Codreanu nu are buze deloc? Timp
de 10 secunde, c\t a insistat cadrul
pe prezentator, am r`mas pironit
cu ochii \n ecran, dup` care am
schimbat rapid. Adic` nu numai c`
Mihai e complet lipsit de orice zon`
rozalie care s` anun]e prezen]a
acelor mici excrescen]e. Dar gura
p`rea format` din doi melci lipi]i
picior \n picior, care se mai g\dilau
\ntre ei din c\nd \n c\nd. {i din c\te
am observat, prezentatorii de tele-
viziune din Romånia nu prea au
buze. Mircea Radu e cam la fel, dar
are gropi]ele alea care distrag. {i
ce e cu faza asta, s` nu ai buze ca
prezentator? La c\t \i machiaz`
fetele alea, buzele s\nt oglinda su-
fletului lor, nu?
C`t`lin MATEI
Discovery Travel
& Living Las Vegas
Prietena mea se uit` numai pe Dis-
covery Travel. Cum prinde pu]in
telecomanda, pac, televizorul pe
Travel & Living. Din c\te am \n]eles
eu, canalul respectiv se adreseaz`
oamenilor c`rora le place s` se
uite cum se plimb` al]i oameni
prin lume. Spre exemplu, exist` un
serial despre un tip care se plimb`
prin buc`t`riile mapamondului.
Miercuri sear`, individul a nimerit
\ntr-un restaurant extrem de exo-
tic. Chi[u cu homarii lui pr`ji]i la
flac`ra autogenului e mic copil...
Era vorba de un local unde m\ncai
pe \ntuneric total, chipurile ca s`
sim]i mai bine gusturile [i mirosul.
Chelnerul avea un vizor cu in-
fraro[ii, da’ tot mai v`rsa din sticla
de vin ro[u pe clien]i. Foarte in-
teresant, doar c` la noi ar fi im-
posibil de pus \n practic`. V` ima-
gina]i din ce resturi ar fi f`cut`
pizza aia [i cum ar mai l`tra pe
\ntuneric carnea din c\rna]i? Ca s`
nu mai vorbesc de ciunga lipit` de
p`rul domni[oarei [i portofelul
lips` din haina de pe sp`tarul
scaunului la aprinderea luminii.
Maurice Travel
trampa [i ecranul
★ M` uitam la emisiunea lui Dan C.
Mih`ilescu [i din frustrarea mea de om
care nu prea cite[te c`r]i \n ritmul \n care
o face Dan C. a izvor\t urm`toarea m`g`-
rie pentru care \mi cer scuze, dar mi se
pare irezistibil`: „Domnu’ Mih`ilescu, da’
mai pune]i [i dumneavoastr` m\na pe un
CD!“.
★ Imagina]ia copywriterilor din Ro-
månia are o limit`. Ciobanii [i l`utarii. A
mai ap`rut o reclam` cu ciobani care \[i
plimb` oile apel\nd la un anumit model
de ma[in` de transport de marf`. Mi se
pare, a[a, c` orice reclam` ar trebui s`
creezi \n Romånia, o rezolvi apel\nd la oi
[i la ciobani. Am impresia c` trend-ul nu
mai e s` ajungi creativ apreciat, ci creator
popular.
★ E un concurs la TV la care ai [anse
s` c\[tigi dac` trimi]i linguri]e \n plic.
Dup` ce am trimis capace, ambalaje [i
etichete, acum trimit [i linguri]ele. Deci
oamenii `[tia au de g\nd s` refoloseasc`
totul. |n cur\nd or s` \mi cear` [i s\mburii
din compot.
★ Cel mai mare microfon din lume se
folose[te la B1 TV. Adic` m-am uitat la
concerte, m-am uitat la studiouri de
\nregistr`ri, la Etno TV, dar un microfon
de aproape 50 de centimetri lungime nu
am v`zut dec\t la B1 TV. Trebuie s` \l ]ii
cu dou` m\ini ca s` nu obose[ti. Sau
poate nu e doar microfon, poate pe acolo
emite televiziunea B1 TV.
★ La emisiunea de calculatoare de la
B1 TV, care se nume[te Upgrade, numele
vorbitorilor s\nt trecute \n partea de jos a
ecranului sub forma: „Claudiu Upgrade“
sau „Mircea Upgrade“. Poate a[a au ei
func]iile. Pe [eful lor \l cheam` „Ionel
Device Manager“. Iar pe femeile u[oare
chemate \n redac]ie le-ar chema: „Plug
and Play“.
★ Lori a f`cut din emisiunea ei de pe
Acas` TV un prilej ca s`-i aduc` la tele-
vizor pe ni[te c\nt`re]i autentici la ]ambal
cu linguri, precum dl Nervus care, \n tim-
pul liber, avea fonc]ia de buliba[` \ntr-un
sat din Teleorman. Nervus, un artist cu
imagina]ie, [i-a ales o so]ie cu nume spe-
cial, pe numita Vitrina. M` g\ndesc c` [i
numele a contat mult pentru Nervus
atunci c\nd [i-a ales nevasta. S-o fi g\ndit
c` dac` vine seara mai cu chef [i sparge
Vitrina, nimeni n-o s`-l poat` acuza de vi-
olen]` conjugal`. Iar c\nd o fi s` nasc`
Vitrina, Nervus ar putea s`-i boteze pe
puradei {ifonier, Recamier, iar `leia mai
mici s`-i spun` Noptiera. Dac`-i place
suficient de mult sexul, nici n-are sens
s`-[i mai cumpere mobil`.
★ L-am v`zut pe N`stase pe Reali-
tatea TV d\nd o declara]ie din postura de
simplu participant la nu [tiu ce dezvelire
de statuie pe la Ploie[ti. Geoan` [i Ilies-
cu veniser` [i ei, dar st`teau \n fa]`, la
categoria vedete, \n timp de Adrian era
\nghesuit cu poporul mai \n spate. Am
impresia c`, mai nou, N`stase iese din
cas` diminea]a, \i urm`re[te pe-`[tia doi
ca s` vad` unde se duc [i se ]ine dup` ei
ca s`-i h`r]uiasc`. S\nt convins c` dac`
Geoan` [i Iliescu ar fi invita]i s` taie vreo
panglic` la o nou` fabric` de stru]i, N`s-
tase s-ar deghiza cu pene & fulgi [i ar
b`ga capul \n cadru printre umerii bo[i-
lor, pentru o declara]ie mic`.
★ Am observat c` de la o vreme am \n
grila de programe un post chinezesc:
CCTV9! Se vorbe[te \n englez` [i seam`-
n` c\t de c\t, chiar [i la gesturile prezen-
tatorilor, cu televiziunile romåne[ti. Cine
[tie, poate c` \n cur\nd \[i va deschide o
filial` [i pentru chinezii din Romånia. Nu
trebuie s` fie mare, ajunge [i una scun-
d`. Condus` de Cristoiu. {i va detrona
OTV \n topul televiziunilor cu cele mai
mici studiouri, c`ci una e s` emi]i din
ditamai garsoniera, alta dintr-un simplu
geamantan.
★ Invitat la emisiunea lui Andi Moi-
sescu, Apropo TV, s` vorbeasc` despre
Liviu Negoi]`, un tip de la ProSport a zis
c` [tie el c` „Negoi]` \n tinere]e ar fi co-
chetat [i cu… biip!“. Exact: b`ie]ii au
b`gat bip din montaj peste numele pe
care noi i l-am citit clar pe buze: Laura
Andre[an. Cred c` pe undeva s-a exage-
rat, mai d`-o-n Laura Andre[an de treab`!
★ Vrem, nu vrem, avem [i TVRM pe
cablu. Fiind [i el pe cablu, a ]inut s` cele-
breze \ntr-un fel calificarea a dou` echipe
romåne[ti \n sferturile Cupei UEFA.
Cum? Cu imagini, evident. La Steaua au
avut o caset` video, destul de bine p`s-
trat`, cu finala de la Sevilla, din ‘86. Pen-
tru Rapid au avut secven]e de la un meci
cu Dinamo, de prin ‘99. Jucau Lobon],
Lupu, Lupescu [i Florentin Petre. Care o
fi fost criteriul dup` care au ales acea
partid`, n-am \n]eles. Totu[i, e un pas
\nainte. Nu de alta, dar m` g\ndesc c`,
dac` mai era Tele 7 abc, d`deau cartonul
`la cu „Grev`, nu ne-au pl`tit de trei
luni“, pe care ad`ugau un sincer „Le do-
rim succes b`ie]ilor no[tri \n Cupa
UEFA“.
★ Dau s\mb`t` pe Realitatea TV, \l
v`d pe B`sescu \n direct, de la Cluj-NaBo-
ca. M` mai \nv\rt prin redac]ie, dau la
meciul de handbal Steaua-Zagreb, trans-
mis \n direct de PRO TV. |n tribun`,
acela[i B`sescu. S`-nnebunesc, nu alta.
Eu ca eu, dar s`-i vede]i pe gagiii `ia din
tunul
Drag`, am \n]elescatodic
c`
televiziunea este cu totul
altceva! Deci, mai bine facem
emisiuni proaste cu Cabral [i Costi
Ioni]` dec\t s` mergem la [u[e de
prost gust cu Mito[eru [i
Florin Salam.
Loredana Groza [i Stela Popescu, dou` stele care ]in
mor]i[ s` fac` altceva dec\t meseria pentru care le-a
\ndr`git publicul: de la meseria de c\nt`rea]`, respectiv
actri]`, au trecut la meseria de prezentatoare, respectiv
prezentatoare
jurul lui, care \ncepuser` deja s` vor- p`rul mai crescut, cu clampete peste
beasc` \n m\nec`, s`racii… urechi, [i ]inea un pistol \n m\n`, \ndrep-
★ Am v`zut pe Discovery un docu- tat asupra unei dudui. Cred c` \n acele
mentar (mai exact, dat` fiind tema, ni[te clipe tocmai o interoga: „Zi, m`, de c\nd
buc`]i de documentar) cu un rechin care cump`rarea unei paste de din]i a devenit
con]inea buc`]i dintr-un nene sau o tanti. o op]iune dificil`, m`?“.
Un Rekinder Surprise, adic`. Mi-am a- ★ Cic` la \nmorm\ntarea lui Anghe-
mintit, astfel, c` \ncepe perioada de um- lescu au participat [i ni[te fal[i popi. La
blat dup` miel, c\nd trebuie controlat dac` Observator, materialul a purtat titlul
\n burta animalului cump`rat din pia]` „Preo]i cu timbru fals“. Nu mi-am dat
nu se afl`, cumva, buc`]i de nene din seama cum au fost recunoscu]i respec-
Japonia. tivii ca fiind ni[te impostori – pentru
★ La Discovery, un episod din serialul mine, nimic nu seam`n` mai mult cu un
Detectivii legendelor. Am urm`rit, de fapt, cet`]ean b`rbos dec\t alt cet`]ean b`rbos.
un documentar despre Vlad }epe[ – lu- Pesemne, vreun oficial de la Patriarhie
minatul nostru voievod care a inventat s-o fi apropiat pe la spate de respectivii,
supozitoarele din lemn de esen]` tare – ]in\nd \n m\n` o lamp` cu ultraviolete, [i
[i am v`zut \nc` o dat` c` e greu s`-i o fi v`zut c` holograma de pe anteriu nu-i
sco]i din cap occidentalului, fie el [i re- \n regul`.
alizator de emisiuni la Discovery, ro- ★ }ine]i minte campania aia, de lipit
manul Dracula [i filmele cu vampiri [i peste tot, pe geamuri, pe case, chiar pe
v\rcolaci de la Hollywood. „Cum, n-a tr`it ma[ini, inimioare ro[ii inscrip]ionate cu
\n Transilvania? N-a b`ut s\nge?“, tot „Maggi“? Ei, am v`zut la televizor c` s-a
\ntrebau ei ca fraierii. Se vede treaba c` reluat. Prin urmare, ne a[teapt` iar pete
n-au documentat suficient la fa]a locu- de culoare (ro[ie) pe griul mohor\t al
lui. Ar fi v`zut c` \n Transilvania trebuie ora[elor romåne[ti. Totu[i, cred c` mai
s` fii chiar cretin ca s` bei s\nge c\nd bine s-ar fi b`gat chestia asta \nc` de
exist` at\ta p`linc`. prin iarn`, fiindc` inimioarele alea din
★ {ti]i reclama aia la o past` de din]i, plastic ar fi lipit cr`p`turile din geamurile
cu actorul `la enervant, din Secretul locatarilor [i n-ar mai fi intrat criv`]ul
Mariei; ei bine, l-am prins pe respectivul at\t de lesne prin ele.
\ntr-o secven]` dintr-un episod. Avea
ministerul
p`rerii na]ionale
tupeu 2006
Gigi e pe Becali mari
Ce bine c` se face cald: \n
cur\nd, vom sta din ce \n ce mai
pu]in \n fa]a televizorului. {i
atunci, numai la meciuri. Astfel,
nu vom mai putea asista ca a-
cum, c\nd e frig, la m`g`riile
celor ale[i sau din opozi]ie, pen-
tru c` seara, c\nd noi, poporul,
ne vom \ntoarce de la terase,
vom g`si pe televizor numai K1,
a opta reluare la filmul Ghea]`
verde (ceva cu ni[te diamante,
da’ nu ale lui Udrea) [i cel mult
pe Sabbagh arest\nd ni[te pros-
tituate \n fundul gol [i cu o [ose-
t` de un fel [i alta de alt fel. {i
uite-a[a o s` se duc` pl`cerea
de a afla ce [mecherii a mai f`-
cut PD-ul cu votul primit acum
doi ani \n toamn`, ce porc`rii va
mai face Justi]ia cu alde nea
V\ntu [i Becali [i cum s-a f`cut
dreptate \n ]ara asta d\ndu-i un
plus de [apte ani elvisului de
Ioana Maria Vlas. Aici e Tupeul,
aici e Tupeu:
Tupeu 2006 (3 puncte): Jus-
ti]ia. „Ave]i ceva de spus?“ – a
\ntrebat-o judec`torul pe Ioana
Maria Vlas acum o s`pt`m\n`,
dup` ce i-a mai dat [apte ani de
\nchisoare. „V~ MUL}UMESC!“
– a r`spuns doamna. Este cel
mai mi[to r`spuns public dat
vreodat`, dup` memorabilul
„Lua]i de aici!“, adresat de An-
done \n ’89 tribunei oficiale. „A-
ve]i ceva de spus, domnule V\n-
tu?“, ar trebui \ntrebat [i nea
Sorin. Numai c`, \ntre timp, cine
s-a f`cut prieten cu fostul patron
al Ioanei Maria Vlas? GIGI! Care
a ie[it din nou curat, pentru c`
instan]a a decis s` nu porneasc`
nici un dosar pe numele lui Be-
cali. Care a ie[it triumf`tor \n
fa]a fanilor, autodeclar\nd c`
Gigi e curat, nu are nici un do-
sar. A[adar, avem o ]ar` mi[to.
|ntruc\t marinarul nu vrea s`
stea l\ng` un arestat peste o s`p-
t`m\n`, la returul care va fi
transmis pe Realitatea TV, Be-
cali iar a fost sp`lat de institu]ii-
le statului. Ce ecua]ie frumoas`:
ciorditorul de terenuri de la ar-
mat` va sta la st\nga pre[edin-
telui, ambii ap`r\nd ferici]i pe
micile ecrane ale televiziunii
`luia de la FNI. Ceara m`-sii de
dreptate, mai bine nu se califi-
ca nici o echip`, da’ intra [i Gigi
pu]in pe la r`coare, c` ne-am
s`turat s`-l tot vedem trec\nd pe
ro[u cu Maybach-ul!
M`g`reu 2006 (2 puncte):
Adriean Videanu & PD. De-
geaba strig`m aici. Degeaba ne
tocim noi tastaturile, Videanu
tot aia declar`: c` l-ar primi \n
...Mmmm, miam-miam!
Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
Ec[elente pateuri! Serve[ti,
On]ane? Hai, dom’le, c` te cost`
gratis: semne[ti un formular de
adeziune la PD [i gata! Po]i s`-]i faci
de cap lini[tit ca pe vremea
bandi]ilor `lora din PSD.
Primarul general Videanu explic\ndu-i primarului de sector On]anu
avantajele noului regim: dac` Puterea abia gust` un platou,
independen]ii se-nfrupt` din ditamai fursecu’
partid pe On]anu, dac` ar demi- c`tre domnii de la PD, aer cu
siona, f`r` nici un fel de re]i- miros putred de PRM.
neri. Adic` cei care au votat un Nesim]eu 2006 (1 punct):
partid se trezesc a treia zi dup` Comisia juridic` a Senatului.
alegeri c` s\nt reprezenta]i de Aceasta a am\nat dezbaterea
On]anu [i Mer]anu. Ca s` nu proiectului Legii lustra]iei, din
spune]i c` vorbim aiurea: Ona- lips` de cvorum. De[i ar trebui
ca, fostul scafandru peremist, numit` Legea luxa]iei, c` mai
este ast`zi \n PD! Deci, dac` mult a fr\nt visele de lustra]ie
[tia]i sau nu [tia]i, cei care a]i ale societ`]ii civile. Adic` cei „X“
votat Alian]a, vi s-a \nt`rit par- deputa]i de la Comisie n-au reu-
tidul cu tubul de oxigen ambu- [it s` se adune pentru lustra]ie,
lant [i cu barb` Onaca de la PRM. de[i pentru m`rirea coeficien-
|n fa]a Europei, s\nte]i ap`ra]i: tului la pensie cu 0,0000000001
vi s-a dat mult aer \n nas de ar fi venit [i din Congo sau Mar-
academia CA}AVENCU
De la spate, de la spate
Fost secretar general al Guvernului N`s-
tase [i fost prim-ministru (pentru o s`pt`-
mîn`) al Guvernului N`stase, colec]ionarul
te. |n fine, aproape nici nu mai
are sens legea: Iliescu a fost pre-
[edinte [i ne-a distrus ]ara timp
de zece ani, B`sescu a fost pre[e-
dinte [i va mai fi probabil \nc`
un mandat, a[a c` peste 9 ani
nici nu va mai fi vorba de vreo
lustra]ie. Ci de o mare frec]ie,
cum a fost obrazul politicianului
român timp de 16 ani, fost PCR,
s` nu uit`m s` preciz`m. Pro-
babil c` va fi lustrat` genera]ia
care deseneaz` ast`zi „P***“ cu
graffiti pe pere]i.
Bursucul drastic
11
de tablouri Eugen Bejinariu a r`mas un
fan al colec]ionarului de tablou` Adrian
N`stase. Împins de N`stase (scuza]i expre-
sia) de la spate, Bejinariu a plecat din PSD
cu gîndul c`-l va urma pe idolul s`u în PC.
Fiindc` deputatul N`stase n-a mai demi-
sionat [i pentru ca suferin]a deputatului
Bejinariu s` nu fie [i mai mare decît este,
ar fi frumos din partea autorit`]ilor s`-l
ajute pe fanul lui N`stase s`-l urmeze pe
idolul s`u m`car la DNA. C` motive ar fi.
Tablow-up
Dac` lustra]ie nu e,
m`car ilustra]ie s` fie
Doamnelor, domni[oarelor [i domnilor,
iat` \n sf\r[it o veste foarte proast` din
Romånia: Comisia juridic` a Senatului a
am\nat dezbaterea proiectului Legii lus-
tra]iei, din lips` de cvorum, motivul real
fiind, de fapt, prezen]a masiv` a absen]ilor
la discu]ii. Din fericire, nu exist` usc`turi
f`r` p`duri, proverb pe care l-a]i mai auzit
probabil. Vestea foarte bun`, [i tot din
Romånia, este urm`toarea: un senator al
minorit`]ii thailandeze din Senatul Romå-
niei a propus spre dezbatere proiectul
Legii ilustra]iei. Aceast` lege prevede ca
toate legile votate de Parlamentul Romå-
niei s` con]in` o ilustra]ie color: fie o cari-
catur`, fie o reproducere dup` picturile lui
Sabin B`la[a, fie o fotografie de la mare,
cu familia parlamentarului care a ini]iat
legea, fie o poz` cu Nicoleta Luciu.
Armata Lustra
12 academia CA}AVENCU
Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
descopery
Pizd`, pul`, coaie,
floci, cu romåna
nu te joci!
Un grup de studen]i s-a adresat
lui Pruteanu pentru a-l \ntreba de
ce origine este pizda. Spre
deziluzia lor, Pruteanu a zis c`
pizda ne-au inventat-o slavii. |n
graiurile slave de r`s`rit, la pizd`
se spune aproape la fel, na p`zdu
matiri, \nsemnånd p` pizda
m`-tii. Neconsola]i, studen]ii
[i-au imaginat atunci urm`torul
dialog care ar fi avut loc la
Sarmizegetusa, \ntre romani [i
daci. „Te futueo et caballum
tuum!“. Adic`, „Futu-te-n cal s` te
fut“ sau „O s`-]i fut [i calul“, \i
amenin]au romanii pe daci, \n
timp ce-i asediau. „Tuam matrem
cunnus feci!“, adic` „S-o fu]i p`
m`-ta-n pizd`“, le r`spundeau
dacii, pr`v`lindu-le stånci \n cap.
{i mai neconsola]i, studen]ii au
zis atunci c` „Tuam matrem pizd`
feci!“ ar suna mult mai
conving`tor \n daco-roman`. Din
latinescul cunnus deriv` spaniolul
coño, cåt [i termenii populari
fran]uze[ti sau portughezi pentru
pizd`. Ce mai vedem din expresi-
ile astea latine[ti? C` futaiul este
LIBERTÉ, Egalité,
infrac]ionalité
Loc de retrocedat cu capul
Mintea judec`torului Colina o cam ia la vale
Uneori are [i B`sescu drep-
tate s` se dea la judec`tori. Unii
dintre ei, dac` nu s\nt corup]i,
s\nt pro[ti, atunci sigur s\nt r`u-
voitori. Iar dac` nici r`uvoitori
nu s\nt, atunci sigur s\nt comu-
de judecat`. Nu ne-am decis \nc`
la ce categorie s`-l b`g`m pe
judec`torul Colina Petre, de la
cere schimbarea judec`torului,
pe un motiv justificabil. C\nd a
auzit c` se cere recuzarea lui,
atunci sigur s\nt pro[ti. Dac` nu ni[ti p\n`-n m`duva cioc`nelului Judec`toria sectorului 4. V` l`-
s`m pe dumneavoastr` s`-i g`si]i
Colina a explodat, \n plin` [e-
din]`. A \nceput s` urle la avoca-
atributul, dup` ce citi]i despre o ta americancelor, spun\ndu-i c`
tot latin, fiind mo[tenit de recent` isprav` de-a sa, \ntr-un gestul ei (repet`m, foarte legal)
italieni, \n verbul fottere, adic` proces obi[nuit, pe tema unei ca- e o „r\g\ial` juridic`“. A ordonat
futere, am zice noi, pentru se na]ionalizate, \n care se ju- apoi ca avocata s` ias` afar` din
ac]iunea de a fute. Pula e [i ea dec` dou` romånce stabilite \n sala de [edin]`. Din nou pentru
tot de la taica Traian. Pulla ar fi Statele Unite cu un romån, de- aceia care nu a]i fost niciodat`
femininul lui pullus, adic` pui de spre care nu se [tie unde lo- \ntr-o sal` de judecat` public`,
g`in`, iar numele p`s`rii este un cuie[te. }in\nd partea cet`]eanu- judec`torul poate s` cear` ca o
eufemism pentru pul`. |n spanio- lui nelocalizabil pe glob, Colina persoan` s` p`r`seasc` sala nu-
la neao[`, polla \nsemn` pul`. |n a urlat de-a dreptul cer\nd ca ace- mai \n cazul \n care aceasta tul-
fine, curul, flocii [i coaiele sunt le dou` romånce, Pa[nicu Adeli- bur` [edin]a. Avocata ceruse un
tot latine[ti [i, cu bun`voin]a na [i Popa Corina, s` fac` cumva lucru legal, normal, nu fluierase,
savan]ilor, au reu[it s` intromi- [i s` se mute de urgen]` \n Ro- nu urlase (precum judec`torul),
sioneze \n dic]ionare. Curul månia. S` aib` \n termen de o nu d`duse cu petarde \n [edin]`.
deriv` din latinescul culus, s`pt`m\n` un domiciliu aici, Judec`torul Colina a comis-o r`u
coaiele din coleus, iar flocii din eventual aproape de Judec`toria de tot, nu at\t prin urletele sale [i
floccus, care \nseamn` smoc mic sectorului 4, s` poat` fi citate prin gonirea avocatei din sal`.
de p`r. Ora[ul de Floci, port lejer \n instan]`. Sau dac` nu, s` {i-a b`tut joc [i de scopul lui as-
\nfloritor pe Dun`re, la v`rsarea se prezinte \n fa]a lui \n maxi- cuns. Dac` tot voia s` termine
Ialomi]ei, nu f`cea nego] cu p`rul mum o s`pt`m\n`. S` se termine mai repede procesul, putea s` o
pubian, ci cu flocii de oaie. Lista repede procesul, s` poat` da el dea afar` pe avocat` cu un scop
termenilor populari pentru imediat sentin]a, s` \mpart` cu precis. S`-i cear` expres s` se
organele genitale este foarte m\na lui o cas` na]ionalizat`, s` duc` imediat \n America [i \n
lung`, iar lindicul, jdeauca, se sar` peste etapele permise de cinci minute maximum s` vin`
bonda, meteh`ul, våjgal`ul [i lege. La o asemenea abera]ie, cu clientele ei la proces, tunse.
[tromeleagul mai a[teapt` avocata romåncelor-americance
clarific`ri din partea cunosc`to- a cerut recuzarea judec`torului. Alexandru C~UTI{
rilor. Pentru cine nu a fost niciodat` alexandrucautis@catavencu.ro
\ntr-o sal` de judecat`, recuzarea
{est modus in rebus judec`torului este dreptul legal
al oric`rei p`r]i din proces de a
Darurile
au fost aruncate
mili]ia spiritual`
{eful Cur]ii Constitu]ionale
a prestat
la Curtea Dictatorial`
Ioan Vida (n. 1946) a fost ales cial al Cur]ii Constitu]ionale spu-
pre[edinte al Cur]ii Constitu]io- ne c` \n perioada 1977-1988 a fost
asistent, apoi lector la Catedra de
drept a Academiei de Studii Social-
Politice. Foarte mul]i activi[ti PCR
[i-au trecut aceast` titulatur` (Aca-
demia de Studii Social-Politice) \n
loc de adev`rata denumire: Acade-
mia „{tefan Gheorghiu“.
Tot \n CV, tov. Ioan Vida mai
zice a[a: „Autor de manuale, cur-
suri, monografii [i studii în dome-
niul dreptului constitu]ional, al in-
stitu]iilor politice, teoriei generale
a dreptului [i legisticii formale“.
Una dintre aceste „lucr`ri [tiin]i-
nale la 8 iunie 2004, pentru un fice“ la care Ioan Vida a fost coau-
mandat de 3 ani, de[i poate lui i-ar tor se chema „Pobleme fundamen-
fi pl`cut s` aib` mandat pe via]`, tale ale statului [i dreptului so-
a[a cum se obi[nuia s` fie ale[i cialist romån“, Editura Didactic`
oamenii pe vremurile form`rii sale [i Pedagogic`, Bucure[ti, 1982 [i
ca om de [tiin]`, om de partid [i era un manual analizat [i aprobat
om \n general. Va trebui s` spu- de colectivul catedrei de drept [i
nem \n clar despre care vremuri administra]ie de stat de la Acade-
vorbim, pentru c` din biografia lui mia „{tefan Gheorghiu“.
Ioan Vida s-ar putea \n]elege cu
totul [i cu totul altceva: anume, c` |n \ncheiere, v` vom l`sa \n
nici cu limba n-a dat, nici gura compania unor vorbe nemuritoare
nu-i miroase. despre cel care a fost, dimpreun`
Pe CV-ul s`u de pe site-ul ofi- cu genialu-i fund, pe limbile at\tor
genera]ii de activi[ti, din r\ndul
c`rora s-a desprins [i Ioan Vida,
semnatarul articolului „Teze [i
idei revolu]ionare, profund nova-
toare \n g\ndirea [i ac]iunea tova-
r`[ului Nicolae Ceau[escu / Sis-
temul unitar al democra]iei socia-
liste – cadru organizatoric fertil de
participare activ` la conducerea
\ntregii vie]i economico-sociale“
din Informa]ia Bucure[tiului, 22
ianuarie 1983:
„Perfec]ionarea continu` a
academia CA}AVENCU
Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
democra]iei noastre socialiste, \n
str\ns` leg`tur` cu noile cerin]e
ale edific`rii societ`]ii socialiste
multilateral dezvoltate [i \naint`rii
Romåniei spre comunism, consti-
tuie o preocupare de prim ordin a
partidului nostru, a secretarului
s`u general, tovar`[ul Nicolae Cea-
u[escu. «Se poate afirma – se ara-
t` \n Raportul de \nsemn`tate is-
toric` prezentat de la tribuna re-
centei Conferin]e Na]ionale a PCR
– c` am realizat o concordan]` co-
respunz`toare \ntre dezvoltarea
for]elor de produc]ie, a societ`]ii
socialiste romåne[ti [i cadrul de-
mocratic de participare la condu-
cere.»
O m`rturie elocvent` \n acest
sens o constituie generalizarea
principiului autoconducerii mun-
citore[ti \n toate unit`]ile econo-
mice [i social-culturale, precum [i
trecerea la aplicarea consecvent` a
acestui principiu \n activitatea
consiliilor populare.
(…)
Dac` este o lume \n care drep-
turile fundamentale ale omului
s\nt cu adev`rat respectate \n lite-
ra [i spiritul lor, aceasta este lu-
mea socialist`, unde nim`nui nu i
se refuz` dreptul la munc` sau
dreptul la \ngrijirea s`n`t`]ii, drep-
tul de a \nv`]a [i de a-[i \ndeplini
cele mai \nalte aspira]ii, dreptul
de a alege [i de a fi ales [i – \n afa-
r` de acestea – dreptul de a parti-
cipa activ la conducerea treburilor
ob[te[ti“.
R`zvan [i Vida
13
De ce b`nuia Udrea
c` Monitorul Oficial
e o publica]ie de scanDalli
Elena Udrea a zis la B1 TV, la Na[ul, c` Monitorul Oficial este
cea mai de scandal publica]ie din Romånia, c` dac` te ui]i
prin el g`se[ti tot felul de minun`]ii. Nu c` ne-am fi a[teptat
s` spun` de Gazeta Matematic`, dar – nu-i a[a? – ne-a cam
luat prin surprindere cu afirma]ia sa. A[a c` am pus m\na pe
Monitorul Oficial [i am \nceput s`-l r`sfoim, ca s` vedem
cam ce mai con]ine el. Re]ete – nu. Sfaturi pentru prima
\nt\lnire – nu. Legi, hot`r\ri, decrete, plictiseal` – da. Hopa,
dar iat` [i ceva interesant: \n Monitorul Oficial scrie [i despre
Dalli Exim, firma de la Golden Blitz la care a fost ac]ionar
so]ul doamnei Udrea. Zice, de exemplu, c` onor Curtea de
Conturi a Romåniei, institu]ie bugetar`, a \ncheiat trei con-
tracte cu Dalli Exim (pentru servicii de parcare \n parcaj sub-
teran, servicii de sp`l`torie auto interior [i exterior [i la
motor) „prin negociere direct` cu o singur` surs`“. Asta de[i,
ne permitem s` presupunem, Curtea ar fi avut chef s` orga-
nizeze o licita]ie. Lucru imposibil, \ns`, atunci c\nd, zice legea,
„lucr`rile sau serviciile pot fi furnizate sau prestate doar de
un singur contractant, din motive de natur` tehnic`, artistic`
sau din motive legate de protec]ia unui drept de exclusivitate
asupra acestora“ (am citat tot din M.O.). Ne \ndoim c` ne
afl`m aici \n fa]a unei probleme de natur` tehnic` sau artis-
tic` – doar nu se face [i un concurs de tricouri ude c\nd se
spal` capota [i motorul –, a[a c` r`m\ne exclusivitatea,
proverbiala deja exclusivitate a lui Dalli pe parc`rile din Bu-
cure[ti. {i s` nu uit`m c` \nsu[i B`sescu, pe vremea manda-
tului de primar, a pus um`rul [i semn`tura la l`rgirea
spa]iilor concesionate so]ului Coco[. Se vede, deci, c` avea
dreptate doamna Udrea: ceva s`m\n]` de scandalos se
g`se[te prin Monitor. O exclusivitate dat` la timp, prin ‘95,
rezolv` contracte la care nimeni nu s-ar fi g\ndit. Unde mai
pui c` s-ar putea s` mai fie [i altele, de care nu se [tie – de
unde reiese c` Monitorul Oficial e de scandal at\t prin ceea
ce scrie \n el, c\t [i, mai ales, prin ceea ce nu scrie.
Gic` Contract
14 academia CA}AVENCU
Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
Alexandru V`rzaru d` jos capacul
de pe butoiul na]ional de mur`turi
– Pfui! |n masoneria oltean`, Priboi este
Mare Zidar al c`r`mizilor cu bani.
– Bleah! Un judec`tor a condamnat un mi-
liard de lei la \nchisoare \n portofelul unui
escroc.
– Puff! Nu mai po]i pescui \n Romånia dac`
nu te asociezi cu rechinii.
Ristea Priboi, un securist
antic [i acceptat
entru c` vorba pe care a lan-
P sat-o domnul Iorgovan despre
masonerie nu a fost întîmpl`tor
spus` de la Craiova, suntem con-
vin[i c` domnia sa [tie mai multe,
dar nu vrea s` spun`. Ca s`-l a-
jut`m pu]in, am dori s`-i amintim
c` putea s` dea u[or pe goarn`
rolul jucat de Ristea Priboi în or-
ganiza]ie, atît în Dolj, de unde-[i
trage r`d`cinile, cît [i la nivel na-
]ional, unde a contribuit la relan-
sarea mi[c`rii dup` 1990, tr`gîn-
du-l [i pe Adrian N`stase, c`ruia
i-a pus compasul [i echerul în
m\n` [i i-a dat lumina în rîndurile
acesteia. Calitatea de na[ spiritu-
al s-a transformat în aceea de con-
codrul bunelor maniere
|n Poli]ie lucreaz`,
totu[i, ni[te mili]i[ti
Bancuri cu mili]ieni s-au f`cut infi-
nit mai multe dec\t bancurile cu
poli]i[ti. Statistica decurge desigur
din diferen]a anilor de func]ionare
a Mili]iei fa]` de Poli]ie, ap`rut`
de-abia dup` ’89. Am avut timp s`
r\dem mai mult de unii dec\t de
`[tilal]i, c` \n rest, s\nt aceia[i.
Poate de-aia le [i este ru[ine
[efilor Poli]iei Romåne s` declare
c` au fost [i mili]ieni \nainte de a fi
poli]i[ti. Pe site-ul Poli]iei Romåne,
la CV-urile poli]i[tilor-[efi descope-
rim a[a: Dan F`tuloiu, actual In-
spector general de Poli]ie, a f`cut
\ntre 1975-1978… Academia de
Dac` m` refuzi [i de
data asta, s` [tii c` m\ine, la Alba
Iulia, m` \nt\lnesc cu femeile peneliste
[i te dau \n g\t! {i pe tine, [i pe `lelalte
dou` care mi-a]i zis c` n-am cu ce
s` v` promovez.
24 martie 2006: Ludovic Orban zis „{ic`” consum\nd o ultim`
tentativ` de fu... ziune cu apolitica Mioara Mantale
MANGLA CUM LAUDE academia CA}AVENCU 15
Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
x xXL
A[a,
dom’ inginer... f`r` fric`!
Nu v` formaliza]i! }ipetele astea
dosarele chi care le auzi]i este de la so]ia Ana
Maria care am zidit-o io cu echipa mea.
dosarele chi Cu g\ndul la cina romantic` de-acas`,
Alexandru C`uti[
Era gravid`, s`raca, \n luna a opta, da’
probleme cu Justi]ia pîn` cînd s-o e broker la societatea al c`rei nu- peste 1 miliard de lei [i pe p`guba[ felul de asocia]ii rebele. nu-i bai: aloca]iile-s mici [i oricum nute din 1997 toate aprob`rile de la v` prezint` meniul de la Dosarele chix:
schimba si constitu]ia acesteia, iar me complicat putea l`sa senza]ia liber s` asiste neputincios cum es- Speria]i de perspectiva libera- dintr-un salariu n-aveam cum Prim`rie ca s` ridice pe teren o – un antreu electrizant cu {ere[;
o simpl` re]inere de cîteva luni sau c` se chiar ocup` cu brokerajul [i crocul \i d` cu tifla. Cum a fost po- liz`rii b`l]ii, speciali[tii piscicul- s`-l cre[tem. cl`dire. Mai zice c` tot Prim`ria s-a – o salat` de boeuf de T`riceanu;
o condamnare de cî]iva ani s` nu c` \i poate intermedia achizi]iona- sibil? Neaten]ia este exclus`, pen- tori au copt o nou` strategie. Or- opus \n mod ilegal construirii, fapt – o ciorb` de fasole c`lug`reasc` cu ex-
mai constituie un impediment pen- rea de ac]iuni. Amicul, om mai tru c` \n motivarea sentin]ei, jude- dinul 1134/2005 vine cu o revolu]ie certificat [i de o instan]` din Ro- plozie \n CNSAS;
tru un mason adev`rat, ca domnul credul, i-a [i tråntit \n bra]e 1,16 c`toarea se refer` explicit la mo- care-[i propune, la prima vedere, månia. {i mai zice c` statul are de – o por]ie de fripturism din SIE.
N`stase. {i, în definitiv, de ce nu miliarde lei vechi, s`-i procure tivul pentru care acord` suspen- s` termine cu odiosul monopol al dat o desp`gubire de cel pu]in
s-ar face o loj` [i la p\rnaie dac` se ac]iuni la un SA. {oferul a [terpelit darea execut`rii pedepsei: lipsa AGVPS-ului. Revolu]ia proclam` 3.000.000 de euro \n acest caz.
adun` cel pu]in [apte mae[tri în- o [tampil` pe care a aplicat-o pe antecedentelor penale. Ce r`må- accesul egal la resursele piscicole Avem, a[adar, pe acela[i teren o adresa lui Bombo au fost redactate serie de specula]ii c` omul de afa-
silier personal [i nu numai. În tr-un loc? niscaiva formulare desc`rcate de ne? P`i, mai r`måne s` ne uit`m naturale [i instituie o vignet`, va- construc]ie cu aprob`ri ob]inute, [i de[`n]ate de decanul Necula. ceri X sau Y este protejat de struc-
Dolj, de[i nu f`cea parte din lojile pe net \ntr-un Internet Café [i [i-a la cine a r`mas miliardul. labil` \n toat` ]ara, ca sistem unic dar interzis` \n mod ilegal de la Dup` pierderea alegerilor de c`tre turile de securitate ale statului,
locale, a supervizat activitatea ma- Escroc cu suspendare mul]umit prietenul. Evident c` s-a de autorizare [i recunoa[tere. Dar construire [i un liceu f`r` auto- PSD, \n 2004, T`nase s-a reîntors pentru c` investe[te \n SIE sau c`
soneriei, avînd grij` ca din ele s` de mån`
nu lipseasc` oameni importan]i ca
ajuns la poli]ie, unde Vintil` al
nostru [i-a recunoscut escrocheria
Monopol pe mulinet`
u trebuie s` fii nici pescar, nici
articolul 6 (1) transform` frageda
revolu]ie \ntr-o r`scoal` e[uat` la
riza]ie, dar la care premierul pune
piatra de temelie. Punem pariu c`
la catedr`, unde se preg`te[te s`
accead` la gradul de conferen]iar.
are ac]iuni la SC SIE SA. Proiectul
de lege privind organizarea [i
Genic` Boeric`, marele maestru al
return`rilor de TVA, Samir Sprîn- A
cuza]iile lansate \n sc`fårlia
Justi]iei c` ar fi corupt` sunt
din prima. Drept care procurorul
\ncheie rechizitoriul [i-l expediaz`
N vân`tor [i nici m`car zoolog ca
s` te prinzi c` AGVPS-ul, Asocia]ia
margine de drum comunal, cu
miros reav`n de râm` de b`legar.
va c\[tiga liceul fran]uzesc, chiar
dac` la CEDO se decide invers.
Cirac de încredere al lui Teoctist [i
confident de n`dejde al \naltelor
func]ionarea SIE este \ns` mult
mai explicit cu privire la statutul
cean`, Silvian Filoti zis Fulgu]`, atåt de dese, \ncåt e de \n]eles \n instan]`. Unde o judec`toare i-a Vân`torilor [i Pescarilor, este o Aici, pescarul inflamat afl` c` pen- Constructorii („maçons“ \n fran- fi]e biserice[ti, T`nase este omul ofi]erului acoperit. Articolul 19 al
nepotul celebrului Fulgeran, îm- frustrarea judec`torilor c` sunt aplicat, sub ochii holba]i de frus- stru]o-c`mil` din clasa Birocra- tru dobândirea permisului de pes- cez`) [tiu de ce. potrivit la locul potrivit. Votul s`u legii prevede c` func]ionarii de in-
preun` cu alte figuri marcante persecuta]i. S`racii. S`raci, unii trare ai p`guba[ului, o pedeaps` ceelor, ordinul Perimatelor. Mo- cuit este musai s` fac` „dovada \n colegiul CNSAS poate bloca cer- forma]ii externe \[i desf`[oar` ac-
care au marcat banul din orice dintre ei. Al]ii tac [i me[teresc. de 3 ani cu suspendare. Suspenda- nopolul practicat de AGVPS asupra calit`]ii de membru al unei aso- Popimea [i pesedimea cetarea sau publicarea oric`rui tivitatea deschis sau sub acoperire.
pozi]ie [i care au pus um`rul la Uite de ce noi ne-am propus s`-i rea se aplic` atunci cånd nu ai an- \ncredin]`rii dreptului de a pescui cia]ii de pescari sportivi legal con- dosar popesc sensibil. Biserica Orice informa]ie cu privire la iden-
f`urirea unei Românii moderne cu ajut`m pe judec`torii frustra]i c` tecedente penale. Or, Vintil` Ma- se bate cap \n cap cu forma de or- stituite“. Zeci de noi asocia]ii de [i-au dat måna Ortodox` s-a opus din r`sputeri ca titatea sau calitatea func]iei acope-
care p`[im acuma mîndri \n Eu- sunt corec]i, påråndu-i pe ceilal]i, rian are antecedente penale, fapt ganizare a acestei structuri non- pescari, unele cu sediul \n aparta- \n CNSAS preo]ii [i ierarhii s` fac` obiectul rite este calificat` drept secret de
Inginerul constructor T`riceanu integr\ndu-se
ropa avînd masoneria de partea cei måndri c` sunt [mecheri. Iat`
noastr`. Din p`cate, unele eveni- o poveste despre [mecheri. Vintil`
mente care nu mai ]in de puterea Marian a fost [ofer la Societatea
consemnat clar [i vizibil de procu-
ror \n rechizitoriu. Judec`toarea
Bråndu[a Chiujdea, pre[edinta
guvernamentale: libera asociere a
unor persoane. Nu are sens s` de-
taliem aici cum a schimbat AGVPS
mentul de bloc al socrilor, au dat
buzna s` cumpere permise pentru
a consfin]i liberarea din servitutea
\n noua arhitectur` european` al`turi de dom’ maistru Manole D intre membrii Colegiului
CNSAS propu[i de PSD [i va-
lida]i de Parlament, Lauren]iu
legii de deconspirare a Securit`]ii,
ca poli]ie politic`. Cu pu]in` bun`-
voin]` din partea lui Ticu Dumi-
stat. SIE se angajeaz` s` asigure
protec]ia [i \ncadrarea \n munc` a
func]ionarului de informa]ii exter-
masoneriei din ultimul timp au de- Na]ional` de Compensare, Decon- completului de la Judec`toria sec- trei republici (una popular`, alta AGVPS-ului. Pre]ul libert`]ii? Al]i Tun imens punct de vedere juridic este recu- cu grij`, c` dac` v` prind `ia, nu T`nase face o figur` aparte. T`na- trescu, care [i-a manifestat [i el a- ne care, lucrånd sub acoperire, a
terminat lojile craiovene s` se cam tare [i Depozitare pentru Valori torului 3 Bucure[ti, a reu[it s`-l socialist` [i una cu gaur` \n steag) 40 de euroi ad`uga]i la cei 30 ini- cu Siemens perarea banilor de la autorii es- mai putem lucra \mpreun`“. se este \ntr-o rela]ie foarte stråns` numite rezerve cu privire la popii fost dat \n gåt, \n circumstan]e care
descotoroseasc` de cei care au Mobile. El i-a povesti unui amic c` lase liber pe cel care [i-a \nsu[it [i cum a reu[it s` pun` mâna, la ]iali pentru accesul la toate resur- crocheriei (au fost identificate vreo cu Adrian N`stase, care l-a numit informatori, Biserica Ortodox` are exclud vinov`]ia sau lipsa de vigi-
Premierul
sfâr[itul secolului 20, pe exclusivi-
tate \n materie de pescuit. Adrian
N`stase, pre[edintele onorific al
sele piscicole naturale, ape l`sate
de la Dumnezeu [i braconate de
credincio[i.
D ac` n-a fost \n stare s` se ocu-
pe de afacerile de mare cali-
bru din sistemul energetic, anul
60 de firme prin intermediul c`rora
s-a derulat [mecheria). O alt` va-
riant` ar putea fi sp`larea fraudei.
d` cancioc legii
secretar de stat la Culte, cåt` vre-
me Bombo era premier. La suges-
tia lui Nicolae Necula, decanul Fa-
toate [ansele s`-[i vad` visul cu
ochii [i dosarele popilor care s-au
spovedit la Securitate s` fie puse
len]` a acestuia. |n rånd cu lumea
bun`, adic` inclusiv cu SRI, [i SIE
aspir` s` solicite [i s` ob]in` de la
acestei asocia]ii \nc` de pe vremea
când electoratul agrar era mituit
cu butelii de aragaz, are pe ]eava
Iat` cum, intrând \ntr-un sis-
tem concuren]ial pe care \l poate
domina destul de u[or, flexându-[i
trecut, DNA (PNA) a avut succes
la categoria „vånat mic [i mijlo-
ciu“: a fost demolat` re]eaua care
Care se pare c` a fost op]iunea
ministrului, dup` principiul „Am
luat ]eap`? Bun` [i ]eapa la ceva!“.
C a distribuitor de automobil
fran]uzesc, T`riceanu e legat
str\ns de Fran]a cu [ufa. B`iat
cult`]ii de Teologie din Bucure[ti,
Teoctist l-a adus pe T`nase asis-
tent universitar la catedra de Teolo-
sub obroc, pentru cåteva sute de
ani de acum \nainte.
autorit`]ile publice, persoane juri-
dice, precum – aten]ie! – [i de la
persoane fizice, „informa]ii nece-
Comentarii
pu[tii r`spunsul.
O s` venim iute la cestiune [i
mu[chiul financiar, AGVPS cap`t`
legitimitatea dorit`. Sub aparen]a
a \mpånzit sistemul energetic cu
aparatur` chinezeasc` marca „Sie-
Drept care, acum, pe masa lui
Codru] {ere[ se afl` un document
finu], serviabil cu ]ara care i-a dat
[ansa s` fac` afaceri mari, pre-
gie Sistematic`, ca patriarhul s` se
pun` bine pe de o parte cu pre- pe marginea noului
sare pentru \ndeplininea atribu]ii-
lor sale“. Este totu[i curioas`, ine-
anume la legea 192/2001, care a liberal`, sistemul propus de or- mens“. Procurorii anticorup]ie au care propune urm`torii pa[i: in- mierul s-a sim]it dator de Ziua mierul, iar pe de alta, s` aib` omul cod al spionului dit` [i dezarmant de sincer` aceas-
stabilit c`, \n democra]ie, dreptul
de pescuit se atribuie de adminis-
dinul 1134/2005 este tributar gân-
dirii colhoznice, iar efectele se vor
expediat \n judecat` dosarele a 24
de persoane acuzate c` ne-au in-
ventarierea f`c`turilor, reomologa-
rea lor [i introducerea lor oficial`
Francofoniei s`-i fac` [i el un ca-
deau extraordinaire Fran]ei: i-a
s`u de încredere la Culte. {i Ne-
cula [i T`nase sunt de prin p`r]ile
romån t` formulare din articolul 16. SIE
nu vorbe[te despre comandamente
Poli]ie; Eugen Corciu, actual Ad-
junct al Inspectorului General al
Poli]iei Române, \nc` din 1983 era
tratorii statului, prin concesionare,
asocia]iilor de pescari sportivi [i
altor forme de asociere. Adic`,
face sim]ite pe termen lung. Sili]i
s` se \mpace cu noua domina]ie a
vechii stru]o-c`mile, pescarii vor
festat cu falsuri existen]a electric`.
Numele mari sunt interlopul Vasile
Croitoru din partea seduc`torilor,
\n dotare. Frumos? Nu c` i-ar p`sa
bandei de la conducerea acestui
minister tratat ca o vac` de muls de
d`ruit un cancioc de ciment, pe
care l-a pus cu m\nu]a lui la teme-
lia unui liceu fran]uzesc ce urmea-
Buz`ului [i se \n]eleg de minune
\n feteasca veche de S`h`teni. T`-
nase [i-a sus]inut doctoratul la
D in p`cate, nici \n noul proiect
de lege al SIE, conceput de SIE
[i trimis la CSAT [i apoi la Parla-
de stat [i siguran]` na]ional`, ci de
bunul mers al atribu]iilor sale per-
sonale. Cu alte cuvinte, un func-
poli]ist la Inspectoratul Jude]ean dac` vrei s` pescuie[ti, trebuie s` deveni [i mai apatici, iar [ansele respectiv Silviu Boghiu, director banii publici sau de daunele gene- z` s` fie construit \n Bucure[ti. sfâr[itul anului trecut, cu men- ment cu parafa „strict secret“, nu ]ionar SIE \]i poate intra oricånd
de Poli]ie C`l`ra[i; iar {tefan te asociezi. Cu cine? Cu b`ie]ii de ca ei s` se implice \n \ns`n`to[irea general Electrica Bucure[ti, din rate de func]ionarea la parametrii Frumos gestul, doar c` liceul la ]iunea „Très honorable“, la Facul- se specific` limpede ce \nseamn` \n cas` sau \]i poate viola [i dor-
Iancu, acum Adjunct al Inspectoru- la AGVPS. Legea face total` ab- sistemului vor deveni, cu timpul, echipa sedu[ilor. (Boghiu, de e- de falsuri a respectivelor suban- care T`riceanu a pus cu mult fast tatea de Sociologie a Universit`]ii alte surse de finan]are „legal con- mitorul dac` trebuie, sub imperiul
lui General al Poli]iei Române, strac]ie de art. 20 din Constitu]ie nule. Decât s` scoat` 70 de euro, xemplu, ar fi \nceput s` vad` Sie- sambluri; principala preocupare canciocul de temelie nu are auto- protestante din Strasbourg. La stituite“, \n afar` de bugetul de unor necesit`]i egoiste sau pa-
de[uruba becuri la Ro[iorii de ([i, coinciden]`, de articolul cu a- m`m`liga pe post de nad` [i coco- mens \n chinez`rii dup` ce s-a este s` se dilueze caracterul penal riza]ie de construc]ie. Purcoa? Strasbourg, T`nase a fost înso]it stat, care asigur` buna func]ionare sionale, de genul: \mi caut nevasta
Vede nu prin metoda clasic` de cela[i num`r din Declara]ia Drep- lo[ prefer` s` nu explodeze. a[ezat la volanul unui Audi \n va- al faptelor prin transformarea cor- Parsc` nici liberalul Andrei Chili- de so]ie [i de Necula. Pe când era a institu]iei. Legal constituit` poa- care a disp`rut de la domiciliu cu
mili]ian, ci ca [ef de Poli]ie. Cum ar turilor Omului), care spune c` ni- loare de dou` miliarde.) Dar nu is- pului delict \n „solu]ie tehnic` al- man, primarul sectorului 1, care secretar de stat la Culte, T`nase a te fi orice societate comercial`, pe amantul [i, dac` nu-mi dai infor-
veni, ei nu erau tablagii, ci [ahi[ti. meni nu poate fi silit s` fac` parte Biroul de Investiga]ii torie vrem noi s` povestim aici, ci ternativ`“, [i asta pentru a reduce trebuia s` semneze autoriza]ia, nu primit gradul de lector la Teologie, ac]iuni sau cu r`spundere limitat`. ma]ii despre amant, \]i introduc un
{i ca s` dea [i mai bine, F`tuloiu dintr-o asocia]ie. Pescarii au profi- actualitate. Avem o ]ar` plin` de riscurile ca [i al]i directori s` umfle putea s` o fac`, oric\t ar fi vrut el de unde \[i lua [i salariul, dar nu Or, asta nu schimb` cu nimic da- glon] \n curriculum vitae, de te s`-
pozeaz` \n ceva mai mult dec\t un tat totu[i chiar [i de aceast` m`- false aparate Siemens, pl`tite ca dosarele DNA. Pedeapsa cea mai s`-[i serveasc` [eful de partid. Din venea cu lunile la cursuri. |n tim- tele vechii legi a SIE, \n care se rut` m`-ta rece.
poli]ist: el e „Don Fotuloiu“. S` runt` [tirbire a monopolului [i, reale, care nici m`car nu sunt ni[te dur` pe care o anun]` acest plan cauz` c` terenul aferent liceului, pul vizitei f`cute de N`stase la Fa- stipula c` finan]area institu]iei se
vedem acum cine are curajul s` mai ales dup` 2000, AGVPS a re- còpii care s` func]ioneze ca lumea. pentru firmele ]epare este „ex- m` rog, jum`tate din el, e subiect cultatea de Teologie, în prezen]a face din surse bugetare [i extra- Biroul de Investiga]ii
r\d` de un Na[. sim]it o acut` hemoragie de mem- Banii s-au pl`tit, le ai pe stoc. Ce cluderea acestora de la licita]iile de dosar la CEDO. |n dosar zice c` lui Teoctist, premierul a fost înso]it bugetare, deschizånd o adev`rat`
bri pescari care s-au scurs spre tot faci? O solu]ie la \ndemån` din viitoare“. Adic` „fura]i, b`ie]i, dar firma Ruxandra Trading avea ob]i- de Lauren]iu T`nase, iar laudele la cutie a Pandorei [i alimentånd o
Bine,
dom’ Adi, po]i s` vii la noi \n
partid f`r` electorat propriu, c` de-`la
n-avem nici noi. Da’ am o rug`minte: ca s` nu mai
Alooo...
pl`tesc at\]ia bani pe platouri la Romexpo, te rog
domnu’ Patriciu! Gata, dom’le! E a
s` ne prime[ti s` film`m Duminica \n familie
treizecea ultim` ]igar` pe care mi-o fumezi sub
la tine, \ntr-un col] al biroului din
fereastr`. Vorbe[te cu procurorii [i hot`r\]i-v` odat`:
Zambaccian.
ori te execut`, ori te las`, c` io m-am s`turat s` tot
cur`] la chi[toace stinse pe zid doar pe motiv
c`-s vecin` cu Parchetul General.
Se
zice c` securi[tii au dus-o
bine \n comunism... Aiurea! P`i, plu-
tonierul `la care m-a b`tut pe mine la
Aiud \n ’58 [tii ce grad avea c\nd ]i-a rupt
]ie oasele \n ’87? Abia colonel. I-au tre-
buit \nc` cinci ani dup` Revolu]ie ca
s` ajung` general peste
noapte.
Dinu Patriciu, bucuros c` fumeaz` \n libertate,
spre deosebire de al]i petroli[ti
Marius Oprea [i Ticu Dumitrescu constat\nd cu triste]e c` tot ei r`m\n for]ele noi
Banal! Aflat \n situa]ie penal`, Adrian N`stase este atras de solu]ia imoral` care n-au ]inut cont de avertismentul
\n lupta cu Vechile Dosare ale Vechii Securit`]i
„Tunul d`uneaz` grav s`n`t`]ii”
16 academia CA}AVENCU
Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
Romånia,
]ar`
de p`cat
– indexul evenimentelor mondene –
Desp`r]irea
ca obliga]ie
Sora Andreei Marin s-a desp`r]it
de iubit pentru c` el nu i-a mai
suportat crizele de gelozie. Las`
c`-l roag` Andreiu]a pe Lazarov
s`-i bage \n fa]`, la \mp`care, \n
emisiunea de profil a lui Mircea
Radu.
Nevasta la vista,
baby!
Fizz revine \n show-biz [i vrea
s`-[i g`seasc` nevast` prin Liber-
tatea. Un prilej foarte potrivit
pentru inaugurarea unei rubrici
noi, intitulat` „Fata de la pagina
fizz“.
Insula seCreta
Actorii care interpreteaz` perso-
najele principale \n telenovela de
la Antena 1 s\nt la cu]ite. Pentru
c` s\nt \ns` foarte curio[i s` afle
[i ei secretul Mariei, au decis s`
r`m\n` \n distribu]ie p\n` la
sf\r[itul serialului.
C\ntarea gol`niei
Oana Z`voranu renun]` la
telenovele, ca s` se apuce de
c\ntat. Se va feri s`-[i scrie
singur` versurile, de team` c`-i
vor ie[i numai cu bipuri [i n-o s`
i le difuzeze nici un radio.
|nsur`toarea
n-a mai avut loc
Mircea Badea nu se poate c`s`-
tori, fiindc` maic`-sa \i monito-
rizeaz` toate iubitele [i nu e de
acord cu nici una. Ei, probabil c`
mai exist` un motiv [i mai serios
pentru care Mircea nu face pasul.
P`i, chiar dac` i-ar fi pl`cut lui
mami vreuna, are Dan Voiculescu
timp s`-i dea voie s` se-nsoare?
N-are.
|n]elepciunea
dezastrelor
Seria de documentare Dezastre \n
aer va fi prezentat`, \ntr-adev`r,
de Andreea Marin, dar nu pe
Discovery, cum am scris noi, ca
ni[te nesim]i]i, \n num`rul trecut,
ci pe Etno… ```, asta, pe
National Geographic Channel.
Gluma cu rudele pensionarilor
români, care vor refuza, dup`
documentarele astea, s` mai
zboare c`tre studioul Surprize,
surprize r`m\ne \n picioare.
B`nic` J.R. Ewing
muzeul figuran]ilor P`truleasa are probleme
de cear`
Orice fin \[i are
na[ul Ghear`
C` tot se vorbe[te de Mutu \n
pagina cealalt`, poate v` intere-
seaz` ce mai face. Sau poate nu v`
intereseaz`, dar noi totu[i (da, Adi-
[or, ai ghicit, e cam pleonastic`
formula) v` zicem: face foarte
bine, a[teapt` s`-i nasc` nevasta,
mai cite[te o carte, iar mai a[teap-
t` s`-i nasc` nevasta, iar mai ci-
te[te o carte [i tot a[a. C\t despre
scurtele intervale \n care nici nu
cite[te o carte, nici nu a[teapt`
s`-i nasc` nevasta, se pare c` Adi
i le dedic` na[ului Ghear` [i c` ele
se desf`[oar` \n felul urm`tor: na-
[ul ordon` ceva, orice, ce vrea
mu[chiul lui de na[, iar finul ac]i-
oneaz` \n consecin]`, nu v` spu-
nem cum, ci, dimpotriv`, v` d`m
un exemplu, ca s` v` ]inem un pic
\n tensiune. S` presupunem, a[a-
dar, c` na[ul Ghear` \i cere finu-
lui Adi s` nu mai pozeze cu acce-
sorii [i lucruri scumpe, s` nu mai
vorbeasc` de accesorii [i lucruri
scumpe, s` nu se mai afi[eze \n
public cu accesorii [i lucruri scum-
pe. Ce face finul Adi \n aceast`
situa]ie? Crede]i c`-i zice: „B`i,
na[ule, ia du-te matale la alde
doamna Ghear`, la alde Lavinia
de la Spicy, la alde Claudia Neghi-
n` [i la alte fete de-ale lu’ matale
[i spune-le cum s` se-mbrace [i
cum s` se dezbrace [i las`-m`-n
durerea mea s` port ce vrea aia a
mea“? Oare \i spune politicos: „O
Ajuns la v\rsta deplinei maturit`]i, pentru Adrian Mutu
a venit momentul s` trag` linie. {i s-o inspire profund.
MONDENII VECHI
{I NOI
cu fotogramele-n (7) plus
s` m` g\ndesc, drag` na[ule, la Miercuri, 22 martie, \n ziarul 7 plus. Supratitlu:
aceast` sugestie“, dup` care face „Zice lumea c`-i frumoas`…“. Titlu: „Simona P`tru-
tot cum vrea el? Sau, dimpotriv`, leasa prime[te goluri \n sex-appeal“. Textul – ceva
se execut` far` s` cr\cneasc`? Ia \ntre Romånia Mare [i peluza stadionului din F`u-
s` vedem, [tie cineva care-i vari- rei, cu halt` de-o motorol` la c\rciuma Institutului
anta corect` sau tre’ s` \ngro[`m de Filozofie-Marketing-Prelucrare prin A[chiere din
[oriciul [i s` v-o spunem explicit? Dolhasca City. C\teva citate: „Imaginea de devora-
Bineee… Deci, da, frate, asta era toare de masculi care au bani destui \nc\t s`-i bage
ideea, nu v` mai preface]i c` nu [i-n fund (al ei!)…“; „P`truleasa s-a ridicat pe falsul
v-a]i prins: Mutu are, mai nou, in- mit al societ`]ii moderne conform c`ruia cutia de
terdic]ie de la n`[icul Ghear` s` sticl` poate transforma o fat` cu poten]ial limitat de
se mai dea mare [i jmeker cu ac- mediul frustrant al cancelariei \ntr-o «mic` siren`» a
cesorii [i haine scumpe. N-am \n- [tirilor sportive“; „Admira]ia [i idolatria pentru pro-
]eles de ce, dar at\ta timp c\t nu e pria mecl`…“. Autor: „Clubul admiratoarelor Simo-
vorba de noi, s\ntem de acord cu nei P`truleasa“. Ei, dar crede]i c` s-au mul]umit s-o
orice interdic]ie a na[ului Ghear`. tortureze doar cu textul? Nu… Au b`gat [i o poz`. cu Simona Gherghe. Oameni buni, de ce Simona
Deci bine i-a f`cut, s` se-n]oleas- {i ce crede]i c` mergea la un articol despre Simona Gherghe? De ce?! Nu cumva mergea mai bine un
c`, de-acuma, numa-n Adibas [i P`truleasa, fie-i fardul [i pudra u[oare? Evident, o Andrei Gherghe?
Puna [i numa’ din Pavilion Ha[, poz` trist`, cu bluz` p\n`-n g\t [i pantaloni banali, Simona {`ptuleasa
de pe Aleea Castanilor sau de la
bazarul din Medgidia. ei Miko, compus` din una bucat` sub privirile supermegamul]umi- toci, \mbr`ca]i de cacao [i, pe dea-
Matei (patronul agen]iei de mo- te ale lui Iri. |n definitiv, e foarte supra, [i ochelari[ti.
Protocolul deling Transilvania Fashion, al mi[to s`-]i vezi toate fi]ele… ``, P.S. De data asta, nu vom re-
Casei Irinale c`rui partener de afaceri este \n- asta, toate visele \mplinite [i s` te veni.
su[i Irinel) [i una bucat` so]ie a po]i bucura c` ]i-ai salvat la timp
Columbeanu lui Matei, ambii consacra]i ca fur- iubita din ghearele manualelor Veninul [i c\nepa
Episodul II [i ultimul nizori de fete de (restr\ns [i dis- [colare [i ale unor profesori s`r`n-
Exact cum v` promiteam \n cret) consum. Ei vin, evident, \n-
num`rul trecut, revenim cu ritua- so]i]i de ni[te gagici special ame- Col]ul bibliofilului prezint`:
lul de la care Irinel Columbeanu najate [i programate ca s` dan-
nu accept` s` fac` vreo excep]ie, seze lasciv \n jurul mesei cu pri-
atunci c\nd iese s` se distreze \n cina. Ele nu danseaz` \ns` la infi-
Abonament lunar
ora[, la Clubul Bamboo. Care ritu- nit (asta-i acuma, doar nu-s de
al, ca s` intr`m direct \n subiect, capul lor, n]]]!), ci strict p\n` c\nd pe metrosexual
debuteaz` \ntotdeauna cu apari- se ridic` \n acela[i scop \ns`[i Niciodat` b`rba]ii moderni nu au avut mai mult` nevoie de repere. De[i
]ia cuplului princiar, Monica [i Iri- consoarta lui Iri, liceana Monica toat` lumea [tie c` b`rbatul metrosexual este ceva tip „Genera]ia Pro“, se
nel. Care Monica [i Irinel se a[az` din Bac`u. Moment \n care se \nt\mpl` ca o editur` (Petrescu & Cioponea) s` tip`reasc` un ghid de bun`
singuri, la o mas` mare, [i purced a[az` sp`site pe c\te-un scaun, cre[tere a metrosexualului (Metrosexualul. Ghid de stil pentru b`rbatul
a degusta ni[te [ampanie. Urmea- l`s\nd-o pe Moni s` se desf`[oare modern). |n cele ce urmeaz` vom da cu degetul murdar de cerneal`
z` apoi intrarea \n scen` a famili- singur`, \n deplina-i lascivitate [i tipografic` peste pojghi]a de informa]ii care formeaz` acest animal dresat
social care este metrosexualul.
Cum |n primul r\nd, e bine de [tiut c` autorul manualului de metrosexualitate,
n-o s` prind Michael Flocker, este un b`iat care a tr`it la Berlin, Los Angeles [i New York.
Adic` e din interior. Se men]ioneaz` pe spatele c`r]ii c` metrosexualul
niciodat` o final` de perfect este David Beckham. Ca s` [tim care e idealul.
Campionat Mondial? P`i, Se spune c` manualul e un reper sigur pentru b`rbatul modern. Siguran]a e
mi-am luat o plasm` de trei pe primul loc. Pe pagina 143 se men]ioneaz` clar: „Lucruri pe care nu e
metri p` doi [i-o s-o bine s` le faci \n pielea goal`: t\mpl`rie, coresponden]`, aprinsul focului,
prind perfect, pr`jitul [uncii, orice activitate care presupune superglue“. Din partea asta,
fraierilor! noi am \n]eles c` metrosexualul este un idiot complet, care trebuie avertizat
s` nu \[i lipeasc` burta cu superglue de tigaia \ncins` sau s` nu \[i taie
penisul cu cu]ita[ul pentru desf`cut scrisori. Mai departe. Presupun\nd c` ai
sc`pat de teroarea g`titului \n pielea goal`, te-ar interesa capitolul „Corpul
[i forma fizic`“. Unde se recomand`: „|ncearc` s` \nve]i statul \n m\ini…
Dac` reu[e[ti, ai o nou` [mecherie cu care s` te lauzi la petreceri“. Deci
metrosexualul nu e doar idiot, e [i complet stupid, merg\nd la petreceri pen-
tru a se remarca f`c\nd giumbu[lucuri de clasa a doua. Mai avans`m pu]in,
dezgusta]i realmente de ideea de metrosexual gol, st\nd \n m\ini. Cu ce se
\mbrac` acest individ penibil? Cit`m: „Linii de \mbr`c`minte preferate: Adi-
das, Puma, Nike“. Mergem mai departe [i verific`m [i cultura omului metro-
sexual. O list` de 15 filme, de la Lynch la Jeunet, este recomandat`. La fel, la
capitolul muzic`, se men]ioneaz`: „S-ar putea s` nu \]i plac` \ntotdeauna ce
ascul]i, dar \]i vei l`]i perspectiva [i vei avea un subiect de discu]ie la petre-
ceri“. |n concluzie, dac` e[ti capabil s` mergi la petreceri [i s` stai \n cap,
vorbind despre Elephant Man, e[ti OK. E[ti metrosexual. Felicit`ri. Acum
d`-]i pantalonii jos [i f`-]i o [unc` cool.
Adidas de Vito

bun gust, bine g`sit, inteligent. ze[te. Ceea ce e destul de rar în LEGEND~:

Localul b`lan Mobilierul, cu scaune transpa-

Restaurantul dadaist care-i vesel,
[i nu trist. Po]i s` mergi ca biciclist
Pentru c` e bine ca la pomul
l`udat s` nu te duci cu sacul, eu
pur [i simplu nu m-am dus la
restaurantul Dada, de pe lîng`
Academia de Teatru [i Film, pen-
tru c` m-am temut. Nu m-am
dus, adic`, nici cu sac, nici f`r`
sac. Pîn` cînd, silit de împre-
jur`ri, pentru c` trebuia s` invit
ni[te str`ini într-un loc unde s`
nu trebuiasc` s` r`mîn la sp`lat
vase pentru a achita nota de
plat`, m-am riscat. Hai s` v`d
cum e mîncarea la Dada, c`
pre]urile nu-s prea mari, mi s-a
spus. {i aici pot avea încredere
pentru c` totul se bazeaz` pe
cifre, nu? Singurul lucru care nu
este super la local este amplasa-
mentul, undeva la un col] cu
strada Agricultori [i Matei Voie-
vod. Merita un amplasament mai
bun. Pentru c`, în rest, totul este
foarte pl`cut. Atmosfera este, ca
s` zic a[a, pronun]at artistic`.
Nu [tiu dac` exist` [i arhitec-
tur` dadaist`, cea de aici duce
spre Gaudí, un pic, [i Hundert-
wasser, înc` un pic. (Am dat a-
ceste am`nunte s` vede]i c` [i la
Academia Ca]avencu [tim ceva
carte.) Decorul aduce aminte de
leg`tura restaurantului cu Castel
Film, g`se[ti, în hol, fotografii ale
vedetelor care au filmat în Ro-
mânia, iar în local, totul este cu
rente, se încadreaz` [i el la fix în
aerul întregii loca]ii. Pe lîng` as-
zilele noastre. Dac` m` întreba]i:
„Vei mai merge acolo?“, eu voi DDDD ca la mama acas`;
r`spunde sincer: Da, Da. DDD ca la tata acas`;
ta, exist` [i marf` de vînzare,
po[ete, piese de vestimenta]ie, Bursucul gastric D
DD ca la mine acas`;
ca la m`-sa acas`.
cam ceea ce g`se[ti la magazi-
nele Dada. Bun, destul despre lo-
cal, hai s` mergem la meniu. Am
Buc`t`rie: DDDD ; pre]:
πππ; WC: µ.
π
ππ
ieftin ca braga;
caut`-te-n buzunar
g`sit, [i aici, lucruri bune, rafi- \nainte de a intra;
nate, de la creve]i, la o larg` se- πππ e bine s` mergi \n ziua
lec]ie de paste. Desertul e „afi- de salariu ca s` nu te
[at“ în frigider, la vedere. Ce am faci de r\s;
luat noi i-a satisf`cut [i pe str`- ππππ numai dac` te invit`
ini (francezi preten]io[i, de fapt),
cineva care pl`te[te.
asta [i pentru c` vinul ales, unul
autohton, dar bine f`cut (de la
µ po]i s` [i adormi;
Vinarte) a corespuns exigen]elor.
Serviciul a fost atent, f`r` s` aga- µµ cur`]el;
seze [i, surpriz`, osp`tarul care µµµ ai grij` pe unde p`[e[ti;
ne-a servit pe noi vorbea fran]u- µµµµ n-ai putea s` mai rabzi?
frumoasa
[i chestia
De c\nd s-a prins c` fotbali[tii e de[tep]i,
Kitty Cepraga
l-ar vrea
[i pe Chivu
Acum c\]iva ani, c\nd presa
o cupla cu stelistul Iulian Miu
(actualmente juc`tor prin Tur-
cia, conform speciali[tilor no[-
tri \n fotbal [i – nou! – semin]e
f`r` sare, \n pung` ro[ie),
Kitty Cepraga a reac]ionat ne-
vricos, explic\nd c` nu se va
\ncurca \n via]a vie]i[oarelor
ei cu vreun fotbalist, deoarece
ace[tia „s\nt pro[ti“. Pu]in mai
t\rziu a tr`it cu Mutu un amor
de vreo dou` luni, care a \nce-
put la Londra, \n preajma unui
revelion, [i s-a terminat c\nd
Briliantul i-a dat papucii. Nu
se [tie dac` de atunci dateaz`
pasiunea lui Kitty pentru fot-
bali[ti, dar ni se pare foarte
plauzibil` ideea. Cum dracu’
s` nu \nceap` s` ]i se par`
brusc de[tep]i, dup` ce ]i-a re-
citat din Eminescu, Dostoiev-
ski [i Idiotul \nsu[i \nt\iul in-
telectual al sportului cu balo-
na[ul rotund? Cum, am uitat
s` v` spunem cine e Kitty Ce-
praga? P`i, e o blond` care,
dup` ce a fost vigei]` (adic`
VJ-i]`, of…) pe la MTV Româ-
nia [i prezentatoare pe la TVR
(tot România), s-a c`rat \n Ita-
lia, la Roma, s` se fac` actri]`.
Acum, problema e c`, dac`
Kitty s-ar fi c`r`b`nit la Roma,
la vremea c\nd fotbali[tii erau
pro[ti, adic` \nainte de expe-
rien]a cu Geniul, ar fi putut
s`-[i vad` acum lini[tit` de
cariera de actri]` de m\na a
pai[pea, dedic\ndu-i 24 de ore
din 24. Din nefericire, \ns`, lu-
crurile n-au stat a[a, prin ur-
mare, \n momentul de fa]`,
Kitty pierde o gr`mad` de timp
cu alte prostii. Ca de exemplu
declar` oricui vrea s-o asculte
c` fotbali[tii i-au pl`cut din-
totdeauna, iar, spre exemplifi-
care, at\rn` pe l\ng` anturajul
lui Cristi Chivu, recent [i in-
tempestiv eliberat dintr-o rela-
]ie solid` cu Maria Marinescu,
ce era c\t p-acilea s` se trans-
forme \n c`s`torie. R`m\ne
a[adar de v`zut dac` Chivu va
fi la fel de inteligent [i de citit
ca Mutu [i o va b`ga-n seam`
pe blonda Kitty p\n` apare o
brunet` pe care s-o ia de ne-
vast`.
{unca de Cepraga
academia CA}AVENCU 17
Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
Bogdan Gamale]
face copii la serviciu
E clar: de[i fost coleg de [coal` cu Artanu, lui Bogdan
Gamale] i-a pl`cut mai mult televiziunea dec\t muzica
[i, de[i inginer de forma]ie, cel mai mult dintre tele-
viziuni i-a pl`cut Realitatea TV, unde, de[i a trecut
pu]in [i pe la Prima TV, se afl` din 2002 [i unde, de[i
a \nceput ca redactor-[ef, a sf\r[it ca redactor-prezen-
tator. Dar mai bine s` ne uit`m pe site-ul Realitatea
TV, s` vedem ce scrie \n fi[a lui de prezentare. P`i,
scrie a[a: Via]a lui Bogdan Gamale] se \mparte, cate-
goric, \n TELEVIZIUNE [i restul. |[i petrece o bun`
parte din timp la Realitatea TV, unde lucreaz` din
anul 2002. (…) Are \ncredere \n mass-media, care
modeleaz` [i educ`. At\ta timp c\t este folosit` cum
trebuie, spune Bogdan. Dincolo de aceast` limit`,
Drag`, poate influen]a negativ milioane de oameni. Desigur,
am extras ceea ce ni s-a p`rut mai interesant pentru
b`rbatul meu trebuie s` subiectul textului de fa]`. Care, f`r` vreo introducere,
fie doar tandru, de[tept [i ar fi sunat cam a[a: Bogdan Gamale] iube[te televi-
atent. Ce, nu exist` nic`ieri un ziunea unde \[i petrece foarte mult timp. Rezult` c`
fotbalist milionar cu n-are vreme de gagici din afara postului la care lu-
calit`]ile astea? creaz` [i e nevoit s` se concentreze pe alea din`un-
tru. Rezult` c` nu folose[te televiziunea cum trebuie
[i c` dep`[e[te limita dincolo de care influen]a nega-
tiv` \[i spune cuv\ntul. {i mai rezult`, desigur, un co-
pil cu o coleg` de serviciu, c`reia nu-i d`m numele,
de[i \l [tim, pentru c` ni s-ar p`rea o cruzime. Sau
cruzime e atunci c\nd, dup` ce-i faci un bebe unei
tipe de la serviciu, nu-i mai r`spunzi nici m`car la sa-
lut, adic` atunci c\nd procedezi exact cum a procedat
Gamale], \n \ncrederea lui total` \n televiziunea care
modeleaz` [i educ`? Nu mai conteaz`, de[i pentru
[efii lui Bodgan ar fi trebuit s` conteze, de-a lungul
vremii. S`-i fi dat mai pu]in de lucru, ca s` aib` omul
timp [i de f`cut copii \n afara postului [i de r`spuns
la bun` ziua. Da, [tim, tocmai se \nt\mpl` asta (Gama-
le] nu va mai prezenta [tiri, ci doar o revist` a presei),
Kitty Cepraga, o vedet` \mplinit`: \n sf\r[it, \ncepe s` n-aud` dar ni se pare cam t\rziu.
nimeni de ea [i-n Italia Bogdan, c`pitan de play
18 academia CA}AVENCU
Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
Best of Forward
ianuarie-martie 2006
A mai trecut un trimestru, filtrul de
spam din Mozilla Thunderbird-ul meu a
lucrat profesionist, iar \n folder-ul
„Junk“ s-a adunat material c\t pentru a
alc`tui un nou Top Best of Forward. Nu
m` mai chinui s` le pun \ntr-o ordine [i
\mi pare r`u c` nu avem nici spa]iul
necesar s` ilustr`m aici toate tr`sn`ile
enumerate. Dac` v` intereseaz` ceva
\n mod special, scrie]i-mi [i v` trimit
eu toat` documenta]ia.
1) Setul de fotografii de pe faleza
din Constan]a, cu Marea Neagr` \n-
interne]e
f`r` b`tr\ne]e
ghe]at` \n ianuarie.
2) Instantaneul cu poli]i[ti cretini
odihnindu-se.
3) Becali intr\nd cu ranga \n May-
bach dup` accident.
4) Afi[ul cu c\[tig`torul la „6 din 49“
din Constan]a pe care-l cheam` Muia
Gheorghe.
5) Nu mai punem fotografia, \ns` 6) Dialogul de pe Messenger dintre torului obstetrician din uterul mamei… Udrea. S\nt calde, au circulat tot week-
crede]i-ne pe cuv\nt c` este o adres` bulache_17 [i giovvany. B\h, sinistru! end-ul trecut.
trimis` pe fax din partea unui poli]ist 7) „Petition for stop the slaughter- 9) România a[a cum e ea v`zut` pe
de la sec]ia 20 c`tre, citez: „Bor[ Lising“ ing of BABY SEALS“. un glob p`m\ntesc \n form` de popone]. Hacker, poli]ist texan
\n loc de Porsche Leasing. 8) F`tul care \ntinde o m\nu]` doc- 10) {i setul de poze cu blonda Elena danielgoace@catavencu.ro
interne]e academia CA}AVENCU 19
Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
f`r` b`tr\ne]e

single player \mpotriva tuturor: Site-ul lui Gheorghe

a luat un [ut \n kurd
Dai Urban,
da’ [tii c` nu-l mai ai
Urban Reign este exact genul unei domni[oare cu s\ni uria[i [i
de joc (de consol` – PlayStation \mbr`cat` sumar, cu un ditai
2) la care se g\ndesc toate comite- decolteul. Deci, va trebui s` ba]i
tele [i comi]iile din lume atunci mai \nt\i c\te un singur tip, la \n-
c\nd sus]in c` jocurile ar trebui ceput mai sl`bu], apoi, pe m`sur`
interzise pentru c` incit` ado- ce \naintezi, c\te doi, c\te trei, care
lescen]ii la violen]`. Genul exact mai de care mai rezisten]i.
este Beat ’Em Up, adic` „Sparge-i, Din punct de vedere grafic, jo- Zalud, mai admin! Bre,
frate!“, iar complexitatea scena- cul este foarte bine realizat, iar matale mai trecut pe la
riului n-a fost chiar ceea ce a ur- fazele de caft s\nt excelente. Po]i sait www.andreigheor-
m`rit echipa de programatori s`-i ]ii pe adversari doar \n pumni ghe.ro/gayandrei? Acolo
atunci c\nd l-a realizat. Apropo, [i lovituri de picioare sau, dup` ce unde avut vedeta BRO
Urban Reign a fost realizat de \nve]i toate combo-urile (combi- TV, Andena Unu [i
aceia[i care au f`cut faimosul na]iile de taste), s` te urci pe ei, Realitat TV rubrica de discu]ia la homozegzuali [i lezbienele? Nu
Tekken [i Soulexcalibur. Povestea s` le rupi c`p`]\nile la c\te doi de- mai trecut gam de mult, huh? Atunci treci m`d`lu] [i vezi c`
este c` tu, Brad Hawk, ai fost odat`, s` execu]i mi[c`ri de wrest- hacherii spart la tine lingu’ resbectiv cu bobonarii drept \n kurd.
chemat \n China Town de c`tre o ling, s`-i iei de picior, s`-i rote[ti Nu, bre, io nu [tie la mine gine e iSKORPiTX! O fi vreun amig \n
peste cap, s` le fr\ngi coloana pe [alvari de-al lui Gheorghe din gopil`ria din Constan]a, care acum
genunchi [i tot ceea ce mai trebu- are afacere cu alvi] [i carpet [i la care nu place la el emisiunea
ie s` [tie s` fac` un pu[ti de 10-12 „Bolitica, fratele!“ de pe Realitate.
ani c\nd se duce la ora de citire. Pe Emisiunea Poli, frate!
m`sur` ce spargi mai mult la ne-
gri cu ciorap pe cap – jocul e ex-
trem de incorect politic – c\[tigi
puncte pe care po]i s` le investe[ti
\n forma ta fizic`: fie \n rezisten]a
la lovituri, agresivitate, mi[c`ri spe-
ciale etc. Mie cel mai mult mi-a pl`-
gagic` ]\]oas`, Shun Ying Lee – cut geaca fin` din piele de [arpe a
cine naiba a mai v`zut chinezoa- personajului principal, precum [i
ic` cu s\ni mari! – ca s-o aju]i s` ceafa sa groas` din piele de bulgar.
scape de derbedeii care voiau s`...
ce puteau s`-i fac` ni[te derbedei Septimiu Server

hard de ner`bdare
Google o cam search cu lum\narea
Compania Google este acuzat` c` ar fi scos din indexul motorului s`u de
c`utare site-ul unei companii mai mici din California care are, la r\ndul
s`u, propriul motor de c`utare. KinderStart.com este un portal \n care
g`se[ti tot ceea ce ]ine de copii, un fel de „Adi, kinder-ul minune“ al
americanilor, iar de s`pt`m\na trecut` acesta nu mai apare printre
rezultatele \ntoarse de Google, fratele mai mare [i mai monopolist. Ca
urmare, Google a fost dat \n judecat` [i se contureaz` din ce \n ce mai
mult ideea c` zilele practicilor abuzive de ranking cu miros de monopol
instituite de Google s\nt num`rate.

Dac` VoIP nu m` vre]i, eu v` vreau

Dom’le, greu e s` mai fii chinez cu calculator conectat la Internet \n
zilele noastre! N-ai voie pr0n, n-ai voie filme occidentale, n-ai voie s`
cau]i orice pe Google, n-ai voie aia, n-ai voie ailalt`! Uite, de alalt`ieri,
chinezii n-au voie VoIP. Autorit`]ile tocmai au interzis Skype s` mai
furnizeze clien]ilor chinezi servicii de comunicare voice over IP \ntre
calculator [i telefon. Calculator – calculator, da. Altfel, nu! P`i, adic` s`
vorbeasc` chinezul gratis sau foarte ieftin pe Internet [i s` moar` de
foame compania de telefonie cu bani de la stat, adic` RomTelecom-ul
lor? Li siaung uen sie… sau cum s-o spune la ei „nu, tat`, a[a ceva nu se
poate, pentru c` s-ar r`suci \n morm\nt tovar`[ul Mao“!

Prigoana dup` aur

|l [ti]i pe Prigoan` cum e: mai \ncet de piciorul de lemn, da’ iute de
m\nie [i degrab’ de boabe de orez v`rs`toriu \n fa]` la ofi]erul St`rii
Civile. Nu mai [tiu \n ce stadiu e Prigoan` cu Bahmu]eanca, \ntre divor]
[i nunt` sau \ntre nunt` [i divor], \ns` cu V\ntu [i cu angaja]ii Realit`]ii
TV Prigoan` e clar certat. Altfel nu-mi explic de ce, toat` s`pt`m\na
trecut` (\ntre timp, b`ie]ii au pus pe picioare realitatea.net), cine \ncerca
s` acceseze site-ul www.realitatea.tv era automat redirec]ionat c`tre
site-ul www.prigoana.ro, „pagina personal` a marelui om de afaceri
Silviu Prigoan`“, ca s` citez de pe Trafic.ro.

Spune-mi ce Pite[ti
ca s`-]i spun cine e[ti
Un coleg de breasl` din Pite[ti ne roag` s`-i facem cunoscut demersul de
a-[i scoate la licita]ie gazeta online. Se nume[te Pite[teanul.ro – Jurnal
online de opinie [i informare [i omul nostru vrea pe ea nici mai pu]in,
nici mai pu]in dec\t 30.000 de euro. Te pomene[ti c` omul vrea direct
Mercedes Clasa E! Sau apartament cu trei camere decomandate \n
centrul Pite[tiului! Hai, dom’le, c` ne-am uitat [i noi pe gazet`: p`rerea
mea ar fi s` te mul]ume[ti matale cu Logan plus garsonier` la mansard`.
Oricum, noi am scris. Dac` iese ceva, tot tre’ s` dai un bidon de ]uic`…
Game Ovar
20 academia CA}AVENCU
Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
Unii
cu mapa,
al]ii cu apa
Ana Varga – ce nume simplu! –
este secretar de stat \n Minis-
terul Mediului [i, \n aceast`
calitate dificil`, dar frumoas`,
doamna Ana a declarat c` –
aten]ie! – „fiecare dintre noi
este o pic`tur` de ap` [i,
\mpreun`, form`m un r\u“. Nici
nu vrem s` [tim ce-o fi fost \n
sufletul lui Nicu V`c`roiu c\nd o
fi citit aceast` declara]ie. P`i,
cum adic`, doamn` Ana? Chiar
at\t de r`u am ajuns? S` fim
pic`turi de ap`? P`i, de Sauvi-
gnon Blanc nu a]i auzit? De
[pri] nu a]i auzit? Deci, v`
rug`m foarte mult, doamn`
secretar de stat, s` v` reveni]i [i
s` reformula]i declara]ia dup`
cum urmeaz`: „Fiecare dintre
noi este fie o pic`tur` de ap`
mineral`, fie 10 pic`turi de vin,
[i, \mpreun`, form`m un [pri],
pe care Nicu V`c`roiu \l
serve[te p\n` i se face r\u“.
{i-a[a pre[edintele Senatului e
cu moralul sub mas`, nu e
cazul, doamn` secretar, s`-i
mai turn`m [i noi ap` gazoas`
pe toc.
Golden {pri]
Cazul Walter Frank
sau cum s` p`strezi azi
pentru ho]ii de mâine
Românul
get-beget neam]
Walter Frank este neam] get-
beget [i este inginer silvic. Pe
cale de consecin]`, el are câteva
tr`s`turi care îl deosebesc net de
numero[i, aparent, semeni. A[a-
dar, ca orice neam] get-beget n`s-
cut în România, el iube[te Româ-
nia [i nu vrea autonomie pe baze
etnice. Spre deosebire de româ-
nii get-beget, el iube[te pân` la
suferin]` p`durea vie, lucru care
îl separ` de altfel [i de cei mai
mul]i silvicultori. A fost 30 de ani
[ef de ocol silvic la Rusca Mon-
tan`, pozi]ie din care, numai el
[tie cum, a reu[it s` p`streze
neatinse 6.800 ha de p`dure „vir-
gin` [i cvasivirgin`“ (cum atest`
documentele), adic` peste jum`-
tate din suprafa]a ocolului. Totul
pân` în 1990, când s-a pensionat
pentru „limit` de vârst`“.
Înv`]`turile
românului Marin
c`tre neam]ul Walter
„România p`[e[te pragul vre-
murilor moderne f`r` un suflet
forestier, care este singura ga-
ran]ie a întocmirii unei bune eco-
verzii
[i usc`turile
nomii forestiere [i a conserv`rii m`seser` doar 2.430 ha neatinse.
p`durilor unei ]`ri“, spunea sil-
vicultorul Marin Dr`cea, într-o
Stima Europei
conferin]` din 1938. {i ad`uga: [i mândria
„Un patrimoniu forestier, odat` „Suntem recunosc`tori Româ-
distrus, nu se mai poate reface niei pentru c` a p`strat aceste
decât dup` secole de munc`“, p`duri“, scria în august 2004 prof.
avertizând [i c` „Ce a intrat în dr. Hubert Weiger, pre[edintele
gura democra]iei nu se mai poa- Uniunii pentru Protec]ia Naturii
te scoate“. a landului Bavaria, adresându-se
ministrului P`durilor, Petre Daea
Dosar pentru (finul celui de-al doilea socru al
extratere[tri [i pro[ti lui Adrian N`stase), sperând în
Luând aminte la înv`]`turi, p`strarea m`car a acestui rest de
Walter Frank a alc`tuit un dosar codru (1.088 ha în rezerva]ia na-
cu documente, explica]ii [i ple- tural` „P`durea Ple[u“, 411 ha
doarii, pornind demersuri de con- prev`zute a fi exploatate înce-
servare a celor peste 6.000 ha a- pând cu 2003 [i 931 ha progra- Ioan Seceleanu, [eful biroului sosise.
mintite. Dosarul, explicit la limi- mate la moarte din 2012). Profe- cadastral al RNP Romsilva. Aces-
ta închipuirii, ar stoarce lacrimi sorul Weiger, membru în consi- ta l-a sf`tuit s` se adreseze Di- Scrisoare de adio
[i unui extraterestru, la gândul liul director al „Friends of the rec]iei Silvice Re[i]a. Zis [i f`cut: În 15 decembrie 2005, Walter
dispari]iei acelui ecosistem uni- Earth“ [i „Euronatur“, explica un dosar a ajuns la directorul Frank îmi scria despre cele 931
cat. F`urit astfel încât s` fie pri-oficialilor români avantajele pe acesteia, Ioan Tabugan, care i-a ha programate la t`iere din 2012:
ceput de orice prost (pesemne c` termen lung prezentate de p`s- promis peti]ionarului o „analiz` „Vor fi atacate sub masca legal`
[tia semnatarul de ce), dosarul- trarea acestui unicat european în teren“, în iulie 2005, lucru ne- a unor «t`ieri de igien`», impro-
cerere a fost depus la „institu]ii (care stârnise uimirea specia- întâmplat pân` în ziua de azi. În vizate, greu de controlat ulterior
abilitate“, care se chemau Acade- li[tilor din Austria, Belgia, Slove- septembrie 2005, cu documen- t`ierii. Sub acest motiv, se taie
mia Român`, Regia Na]ional` a nia etc.). ta]ia la subsuoar`, omul s-a în- cei mai valoro[i arbori [i, dup`
P`durilor Romsilva, Direc]ia Sil- f`]i[at într-o audien]` la directo- evacuarea lor din p`dure, în do-
vic` Re[i]a, Institutul de Cerce-
Dru-mu-ri-lee rul general al RNP Romsilva, Si- cumente se scrie c` au fost us-
t`ri [i Amenaj`ri Silvice. Între noaas-tre toa-teee… mion Maftei (uns pe func]ie de ca]i, doborâ]i de vînt [i z`pad`,
timp, „gura democra]iei“ [i-a b`- În 2005, la 72 de ani, Walter ministrul Flutur), care i-a promis ataca]i de insecte etc.“.
gat din]ii drujbelor [i TAF-urile Frank [i-a reluat demersurile. Un un r`spuns la domiciliu. Pân` în
în „virgin`“, încât în 2003 mai r`- dosar a ajuns pe masa dr. ing. ianuarie 2006 r`spunsul înc` nu Nicolae R. D~R~MU{
Foamea
culpa
r`spunsuri la scrisori
Ileana R`cean (F`g`-
ra[): Consider, în conti-
nuare, c` v` face]i griji
degeaba în ceea ce pri-
ve[te statutul minori-
t`]ilor. Dar, desigur, ave]i
dreptul la p`rerile „încrîn-
cenate“ pe care le re-
lua]i [i în ultima scri-
soare.
Floarea Dumi-
tru (Giurgiu): Am
înmînat scrisoa-
rea colegilor mei
de la Investiga]ii.
Iulia Coco[na
(Ia[i): {i insisten]a
este o calitate omeneas-
c`. Dar, de data asta, nu cred c` e
important`. V-am mai spus c` în
materie de caricaturi trebuie un
exerci]iu îndelung, dac` nu te na[ti
caricaturist de geniu.
Grigore Gheorghe (Br`ila):
Cazul dvs. ne intereseaz`, pamfle-
tele nu. A[a c` am separat lucru-
rile, urmînd s` ne ocup`m de ne-
regulile prezentate în memoriu.
Agathon Mitrescu (Bucu-
re[ti): Dac` s-ar mai lucra pu]in
pe textul trimis ar fi mai aproape
de publicare.
Emil S`ceanu (Craiova): In-
teresante informa]iile, vom c`uta
s` ne document`m [i, apoi, s`
d`m în vileag, dac` e adev`rat.
Delmar Ionescu (Bucure[ti):
Fi]i lini[tit, nimeni nu cite[te scri-
sorile redac]iei. {i cum nu v-a]i
dat numele real, ce crede]i c`
se poate întîmpla? Trimite]i,
cum a]i promis, datele de-
spre demnitarii de care po-
meni]i în scrisoare.
U.N. Popescu (Bra[ov):
Am re]inut gluma [i pro-
misiunea c`, dac` a-
junge domnul N`stase
la penitenciarul Co-
dlea îi ve]i face vizite
cu ou` în buzuna-
re, s` aib` ce nu-
m`ra. {i eu a[ ve-
ni m`car o dat`
s`-l v`d, dac` se
ajunge acolo!
Koko (Bucure[ti):
Chiar a ap`rut Almanahul, nu e o
glum`. Îl g`si]i deja la chio[curile
de încredere.
Marius B. (Constan]a): Î]i
mul]umim pentru aprecieri. Ai
dreptate, mazilirea lui N`stase
este [i o victorie e presei. Mi se
pare valabil` [i presupunerea c`
dac` ar fi fost N`stase pre[edinte
nu am fi intrat în UE la data a[-
teptat`. Or fi occidentalii mai na-
ivi (de[i nu cred), dar s\nt bine
informa]i.
Adela Medrea (Deva): Cred
c` trebuie s` te adresezi, cu eseu-
rile tale, revistelor Dilema veche
sau 22. Mie mi s-au p`rut intere-
sante.
Ioan T. MORAR
coasa lux
BNR, BNR, banul nostru unde e?
De ce iubim femeile nu vom
afla-o poate niciodat`. Dar ast`zi
ne vom propune s` r`spundem
la o interoga]ie cel pu]in la fel de
existen]ial`, oleac` mai abisal`
[i cu pu]in mai profund`: de ce
sinucidem femeile? Sau, dac`
vre]i s` fim corec]i politic [i coe-
ren]i logic, de ce se mai sinucid
femeile. Femeia care a avut a-
mabilitatea s` se sinucid` ast`zi
pentru noi se nume[te Viorica
Har]anu, de 45 de ani, din Rediu,
de prin p`r]ile dul[ielui t\rg al
Ie[ilor. Sau cel pu]in a[a \i pl`-
cea ei s` cread`. Oricum, asta
nu are nici o relevan]`. Dar, ca
s` nu-i zguduim bietei femei
sistemul de valori, vom crede [i
noi acelea[i lucruri despre ea.
Aceasta a fost g`sit` sp\nzurat`
\n podul casei f`r` vreun motiv
academia CA}AVENCU
Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
anume [i, colac peste pup`z`, [i
f`r` vreun bile]el care s` elu-
cideze misterul ancestral al
vie]ii [i al sinuciderii. Dar, odat`
ajun[i \n acest impas explicativ,
ne vine \n ajutor tanti Trandafi-
ra Har]anu, soacra fericit`, poa-
te, c` tocmai a sc`pat de nor`. {i
cum crede]i c` ne lumineaz`
]a]a Trandafira? Ea crede c`
cre[tina s-ar fi sinucis (de[i
cre[tinii adev`ra]i nu prea re-
curg la asta), nici mai mult, nici
mai pu]in, pentru c` nu se des-
curca cu bancnotele nou intro-
duse de domnul Is`rescu. „Nu
[tiu de ce s-a omor\t, dar [tiu c`
de c\nd au ap`rut banii `[tia
noi, era foarte nervoas` [i agi-
tat` pentru c` nu se descurca cu
ei [i o \n[elau mul]i. Cred c` de
asta s-a omor\t“ – conchide soa-
cra. Acuma, c` Is`rescu poate
provoca prin m`surile sale mai
multe sinucideri dec\t Cioran cu
toate bro[urile lui nihiliste, [tiam.
Dar m` g\ndeam c` cei care aleg
aceast` cale de ie[ire din via]` o
fac pentru c` se simt deodat`
mult mai s`raci. {i asta fiindc`
Adrian Vasilescu n-a catadicsit
s` le explice c` [i pre]urile vor fi
tot \n lei noi, nu doar salariile.
Murmur Is`rescu
21
Repeti]ia
e mama
\njur`turii
Jandarmii maramure[eni au
amendat cu un milion de lei vechi
un elev de 17 ani care a \njurat \n
[coal`. Asta \n timp ce, \n alt`
parte a ]`rii, un elev i-a dat jos
pantalonii unui profesor. A[a s\nt
jandarmii. Au fost \nv`]a]i pe baz`
de reflex, ca maidanezul lui Pavlov,
[i de-aia reac]ioneaz` \ntotdeauna
mai bine la sunet dec\t la imagine.
Pavlov Story
Romånii
ajung pe Lun`
cu naveta
de bere
Cic` s\ntem pe urmele nem]ilor: a
crescut consumul de bere la
romåni. O asocia]ie a berarilor a
calculat c`, dac` punem cap la cap
sticlele golite de ai no[tri, acoperim
distan]a p\n` la Lun` [i \napoi. O fi
bine, o fi r`u, nu [tim. Dar ne
temem c` or s` \nceap` romånii s`
umple Luna de gr`tare [i Dacii din
‘70, cu caset-ul la maximum! Iar
cine ajunge primul o s` se filmeze
cu telefonul mobil \n timp ce
roste[te celebra replic`: „B`iatu’!
Una mic` pentru mine [i una, h\c,
mare pentru omenire!“.
Neil Am Strung
22 academia CA}AVENCU Reclame
Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
de ras

condica de sugestii [i reclame v-am print, vr`jitoarelor!

Bon appétit S\nt c\]iva pui mor]i
sexual! \n ora[, iubito!
|mmm, prezervative cu gust de banane, cu gust
de c`p[uni, cu arom` de mango! Toate astea pot fi
ni[te de-ale gurii foarte bune. Sta]i, pudicilor, nu v`
oripila]i! Altceva voiam s` spun. Ia g\ndi]i-v`, din ele
se pot face compoturi, dulce]uri, peltele foarte bune
la gust. {i iat`, o firm` produc`toare de sucuri chiar
a f`cut un cocktail de fructe din ele, dup` cum reiese
din etichet`. Din p`cate, n-au l`sat [i prezervativele
\n suc, c` atunci era [i mai bun produsul: devenea
suc cu pulp` de prezervativ.

Suc my Drink

La pomul l`udat
s` nu te duci cu sucul
„Noi [tim exact de c\te por-
tocale e nevoie pentru a face un
suc delicios: dou` kilograme [i
jum`tate pentru fiecare litru
de suc Tymbark“. A[a zice recla-
ma sucului meu preferat. Eu s\nt
mare consumator de sucuri cu
E-uri naturale, pe care mi le cum-
p`r aproape \n fiecare zi. Acum,
c\nd am aflat din reclama de la
TV c` cic` `ia de la Tymbark ar Ha! Ziari[tii de investiga]ie ai Academiei Ca- no[tri, mai vigilen]i ca ai lor, le-au fotografiat chiar
stoarce c\te 2,5 kg la fiecare ]avencu lovesc din nou! |n timp ce reporterii tele- sediul central, dar central de tot. La arme, fra]i ca-
litru, m` g\ndesc s` nu mai cum- viziunilor [i ziarelor, ba poate chiar [i ai radioului pitali[ti! Pune]i m\na pe cu]ite, pe furculi]e, pe ro-
p`r. Am dou` motive. Primul ar fi (nu [tim, c` n-ascult`m dec\t Guerrilla) se dau de tisoare [i frig`rui [i s` facem astfel \nc\t ora[ul s`
c` nu vreau s` pic de fraier: s`-mi ceasul mor]ii s` transmit` (eventual \ngropa]i p\n` r`m\n` doar cu ce \l f`cea faimos odinioar`: killer
spune]i mie cu]u dac` vreun suc la br\u \n le[uri fumeg\nde de g`in`) despre fo- chicks (pentru domnu’ comandant de ]ar`: puicu]e
cu termen de garan]ie mai mare carele de aviar` care se apropie \ncet, dar sigur de mortale).
de 48 de ore are \n el 100% por- Capital`, noi am descoperit c` puii kamikaze s\nt
tocale proaspete stoarse, a[a printre noi, \n Bucure[ti, chiar \n ora[! Reporterii Chick Guevara
cum ne arat` \n reclam`. Al doi-
lea – nu ]in s` pun um`rul la fali-
mentarea unei companii care d`
60.000 de lei pe portocale plus ce
mai cost` \mbutelierea, ambala-
abera]ia de libertate
jul, distribu]ia, promovarea etc.
[i dup` aia \mi vinde mie sucul
Scenariul galben pe post de 7 ani de [oim al patriei, 10 ani de pio-
nier, comandant de deta[ament, 3 de utecism [i
f`r` s`-[i scoat` nici un profit, ca un g`lbenu[... 15 ani de [omaj.
absolut \n pierdere, cu 30-40.000
de lei. Tat`, tu e[ti? Iar ai b`ut sau nu-]i mai ajunge Vi]a bate filmul
pensia, ha? P`i, de ce nu spui a[a? „Via]a zbuciu-
Linking Tymbark mat`“ e cumva atunci c\nd m-a]i l`sat singur
acas` [i m-am jucat eu cu chibriturile \n biblio-
tec`? Sau c\nd ]i-am furat cheile de la ma[in` [i
am parcat-o prin geam \n laboratorul de chimie?
C` \n cazul `sta trebuie s`-mi dai [i mie jumate
CLO{CACU academia CA}AVENCU 23
Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
PUII DE [aur

Consilierii petrileni
ard de grija aleg`torilor,
pe plajele lumii

1 7

3 4

Nasc [i la Petrila edili. {i, programul oferit de agen]ia de tu-

odat` n`scu]i, edilii Petrilei se
simt datori s` duc` faima ora[u-
lui pe care-l edilesc \n cele 4 z`ri.
|n cursul ultimului an, ei au reu-
[it s` rezolve, pe banii municipa-
lit`]ii, dou` din cele 4 z`ri: Bosnia
(o destina]ie turistic` foarte fru-
moas`, care poart` acela[i nume
cu porecla dat` celui mai s`rac
cartier din Petrila) [i Creta. Acum
a venit r\ndul celei de-a 3-a z`ri:
Egiptul. Vizita, rod al unui proiect
de hot`r\re din 17 februarie, a \n-
ceput pe 28 martie. Din calculele
estimate de direc]iunea economi-
c` a prim`riei, cheltuiala depla-
s`rii per fund de edil ([i vorbim
de un total de 12 funduri) este de
638 de euro [i 245 de dolari. Din
rism SC Mondo Travel SRL Petri-
la \n renumita sta]iune Hurgha-
da, situat` pe malul M`rii Ro[ii,
spicuim: „ziua a treia – mic dejun,
\nt\lnire cu edilii locali pe tema
«Modalit`]i de administra]ie a do-
meniului public»; ziua a patra –
mic dejun, deplasare cu autocarul
la Luxor, schimb de experien]` pe
temele urm`toare: amenajarea de
pie]e [i oboare; construc]ii dru-
muri [i poduri; ziua a cincea –
mic dejun [i vizit` la Aswan; se
dezbat probleme de urbanism [i
alimentare cu ap`“. Mai r`m\n de
pierdut prin Egipt \nc` 5 zile, alo-
cate pentru: timp liber, plaj`, vizi-
t` la Piramide, Sfinx, Templul din
Vale, Muzeul Egiptean, Colo[ii lui
2 5
Memnon, Templul lui Hatsepsut,
Valea Regilor, Teba. Ei, [i acum,
dup` ce v-a]i convins c` munici-
palitatea din Petrila nu [ade de
poman`, ci umbl` pe pomana bu-
getului, s` urm`rim, \n premier`
pe mapamond, c\teva secven]e de
la deplasarea \n Creta:
1) Consilierul PRM Androna-
che Emanoel, la conferin]a „S\ni
de cretan`, trecu]i, prezent [i vi-
itor“, desf`[urat` pe o plaj` de la
Pasok;
2) Consilierul PSD Cojocaru
Vasile, la conferin]a cu acela[i
nume, f`c\nd o fotografie de grup:
el [i cu unul din cei doi s\ni pre-
zen]i la dezbateri;
3) Consilierul PD ex-PSD Bal-
can Marinela dezb`t\nd singur`
dou`-trei probleme de umanism
[i alimentare cu ap` \n valuri;
4) consilierul Cojocaru Vasile
servind interesele Petrilei direct
din rachet`;
5) consilierul Gheorghi]` Iorga
6
\n sala de for]` [i sentiment cu
consiliera Balcan Marinela;
6) un obiectiv cretan nimerit
\nt\mpl`tor \n raza aparatului de
fotografiat ;
7) un alt obiectiv cretan nime-
rit \nt\mpl`tor \n raza aparatului
de fotografiat, \mpreun` cu o anu-
mit` parte a consilierului Cojo-
caru Vasile.
Creta Garbo
24 academia CA}AVENCU Cornu
Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
de umbr`

protec]ia presei Cum mai merge opera]iunea

Libertatea presei \n Romånia, „cazier contra [pag`“
Spre deosebire de Agen]ia mai repede – porti]` deschis`,
2005 Domeniilor Statului, unde era s` se-n]elege, doar dup` ce se ungea
Agen]ia de Monitorizare a Presei – Academia Ca]avencu a se fac` o crim` pentru p`m\nt, la bine balamaua. De c\teva zile,
prezentat public, la Centrul Cultural American, Raportul privind Direc]ia General` a Finan]elor \ns`, cic` s-a schimbat \ncuie-
libertatea presei din Romånia, a[a cum a fost ea \n anul 2005. Publice Bucure[ti (DGFPB) e alt` toarea, de unde [i valul de lacrimi
Foarte concentrat, se poate spune c` Guvernul T`riceanu a r\nduial`: de o s`pt`m\n`, pe de care ziceam la \nceput. Direc-
renun]at explicit la politica de \nc`lecare a televiziunilor, prac- holurile sale se face (la)crim` torul executiv al direc]iei, Nico-
ticat` de Cabinetul N`stase; da, e bine c` nu \ncalec`, dar [aua pentru cazierele fiscale. Aci o in- lae Stoina, vrea ca toate cazierele
de ce n-o arunca-o, fratele meu? O lege nou` pentru Radioul [i vestitoare cu ochii-n lacrimi, colo s` p`r`seasc` incinta \n termen
Televiziunea publice – o lege care s` reduc` riscurile reedit`rii un sobor de avoca]i cu texte-n legal [i numai dup` ce le-a sem-
controlului politic al con]inutului editorial – a fost promis`, dar gu[`, dincolo tot felul de mana- nat el, cu m\na lui personal`. Nu
\nc` nu exist`. Deocamdat` n-a renun]at decåt la unul dintre geri gata s` \njunghie func]io- [tim ce l-o fi apucat, dar probabil
instrumentele de presiune politic`: publicitatea din bani publici narii cu o sticl` frumos ambalat`. c` l-a inspirat sistemul de supra-
are reguli noi – transparen]a este mai mare, licita]iile sunt Pe to]i \i m\n`-n lupt` goana dup` veghere, ale c`rui camere de luat
obligatorii, criteriile oblig` la responsabilitate. Da, dar asta nu cazierul fiscal, care, de[i dup` vederi ar`tau c` unele birouri
\nseamn` c` \n provincie procesul de berlusconizare nu con- lege nu se poate elibera \n mai prea deveniser` camere de dat
tinu`; s-au schimbat oamenii, practicile mai pu]in. La Baia pu]in de cinci zile, g`sea mai aten]ii.
Mare, primarul liberal Anghel, aflat la al treilea mandat, a mereu o porti]` prin care s` scape Fiscalul Troian
cump`rat spa]iul editorial din care un ziarist \l h`r]uia ca s`-[i
fac` propagand` pe bani publici \n exact acela[i interval orar.
Vestea bun` este c` a dat peste un ziarist suficient de catår ca
s` nu se resemneze: Ro[iianu a cå[tigat contra lui Anghel prima
P`unescu a visat poli]ia presei
condamnare pentru cenzur` din istoria Romåniei. Berlus-
conizarea este un proces care continu` netulburat de vreo in-
Odihn` conduc`torului iubit! Jos discrimin`rile de teras`!
terven]ie legislativ` care s` previn` concentrarea excesiv` a Iat` c` Parlamentul Romåniei nu mersi, de[i, la un moment dat, o m\-
propriet`]ii \n media [i conflictul de interese; s-a ob]inut un este at\t de incompetent pe c\t se nu]` era s`-i amor]easc` [i a trebuit La Observator am urm`rit un material despre un cet`]ean romån
plus de transparen]` \n structura ac]ionariatelor din mass- spune la Etno TV sau la Telesport. s` efectueze c\teva mi[c`ri de deza- urcat pe o copertin` din incinta Ambasadei Germaniei. Realizatorii
media prin eforturile organiza]iilor neguvernamentale [i ale C\teva cadre pe care eu le-am v`zut la mor]ire. E clar acum c` oamenii, m` respectivului material au b`gat din burta lor cum c` omul era urcat
CNA; nu acela[i lucru se \ntåmpl` \n leg`tur` cu finan]area Antena 1 (dar am \n]eles c` au fost [i refer mai ales la cei care au cam uitat pe „terasamentul“ cl`dirii. Dup` mintea lor, terasament \nseamn`
mass-media. S-a redus num`rul de violen]e fizice administrate pe alte sta]ii, poate chiar [i pe Animal cumva Ferma animalelor, ar trebui s` orice are leg`tur` cu o teras`. O teras` ap`rea, ce-i drept, \n cadru,
ziari[tilor, dar asta nu \nseamn` c` un ziarist n-a fost b`tut de Planet) demonstreaz` c` nu doar oa- aprecieze mai mult eforturile, res- era sub copertin`, dar \n cazul `sta micii, mu[tarul, chiflele, sco-
suporterii unei echipe de fotbal sub ochii blajini ai poli]i[tilor. menii, ci [i porcii din Senat [tiu s` pectiv sforrrrturile senatorilor, c` se- bitorile [i berile s\nt [i ele terasamente, nu? C` au leg`tur` [i mai
m\ne porcii la jir. De[i \n sal` era o natorii trebuie s` primeasc` spor, res- mare cu terasele. Terasament \nseamn` „lucrare const\nd din
P.S. Mul]umim Ambasadei SUA pentru sprijinul acordat progra- oarecare g`l`gie, iar doi colegi au pectiv sfor de stres [i c`, ce mai, obra- s`p`turi în p`m\nt, umpluturi etc., care se execut` în vederea rea-
mului de monitorizare a libert`]ii de exprimare, freeex. vorbit la microfoane despre prostii zul groh cu cheltuiala aleg`torului se liz`rii unei c`i ferate, a unui dig, a unui canal etc.“. Cel pu]in a[a
precum dezvoltare, achizi]ii sau im- ]ine. [tiam noi [i la fel [tia [i dic]ionarul, s`racu’.
www.freeex.org porcuri… scuze, importuri, Adrian
P`unescu a reu[it s` doarm` bine- Pic [i Porc Cip IE{AN
popoarele
denigratoare
intr`m \n UE. Cum ie[im?
St`m de at\ta vreme aici, la
por]ile Orientului, de ce crede]i?
Pentru c` nu ne deschide ni-
meni! Din c\nd \n c\nd, mai s`-
rim gardul ca s` le lu`m turcilor
blugii Piramyd de pe s\rm`.
Ceea ce este un bun exemplu de
supravie]uire. Avem deci o pozi-
]ie at\t de geostrategic` [i ni[te
garduri at\t de mici \mprejur, c`,
practic, am putea supravie]ui
f`r` s` mai muncim. Din p`cate,
nu ne prea putem ab]ine. {i
muncim. Vom vedea ast`zi cum
vom integra \n Occident acest
defect, al muncii \ndelung exer-
sate la por]ile [i pe l\ng` gardul
Orientului.
|n primul r\nd, va trebui s`
integr`m cu cea mai mare efi-
cien]` principiul sprijinirii de
coada cazmalei. La cap`tul de
sus al cozii de cazma st` spriji-
nit` a[a-numita materie cenu-
[ie romåneasc` refuzat` la ex-
port, recte acele min]i care n-au
emigrat p\n` acum pentru sim-
plul motiv c` meseria lor n-a fost
cerut` peste hotar. Dar a venit,
iat`, vremea s` export`m coada
de cazma ca tehnologie de v\rf
(de v\rful cozii). Cel mai bine
le-ar folosi nem]ilor de la Mer-
cedes. ~stora oricum le fac ro-
bo]ii toat` treaba, a[a c` o coad`
de cazma bine plasat` \n sec]ia
de cercetare a fabricii Mercedes
n-are cum s` strice. Cercet`torii
de la Mercedes ar putea s`-[i
sprijine barba \ntr-o coad` de
cazma romåneasc` [i s` cugete
cu ajutorul ei, de exemplu, la noi
tehnologii. Numai s` nu le dea
prin cap s` \ncorporeze coada de
cazma \n sistemul de alarm`, fi-
indc` atunci toat` treaba s-ar
\ntoarce \mpotriva noastr`, dar
[i a spin`rilor noastre, exact ca
un bumerang. Ar fi chiar culmea
ca, dup` ce at\ta amar de vreme
am furat saci de ciment profi-
t\nd de neaten]ia muncitorilor
romåni sprijini]i \n cazmale, s`
nu mai putem ciordi o oglind`
de Mer]an tocmai din cauza teh-
nologiilor romåne[ti de export.
Ar mai fi de integrat [i sa-
lopeta cu buzunar special pen-
tru semin]e. O alt` cucerire a
cercet`rii romåne[ti de atelier,
salopeta cu buzunar special pen-
tru semin]e ar putea fi folosit`
cu succes \n Elve]ia, \n fabricile
de ciocolat`, unde marmotele
alea pare c` au intrat \ntr-o criz`
de inspira]ie. Dup` ce mai \nt\i
au masat v`cu]e [i apoi au nu-
m`rat alunele pe calculator,
marmotele nu prea mai au ni-
mic de zis. O infuzie de know-
hou romånesc este ceea ce le
trebuie pentru a se relansa cu
noi n`zb\tii \n industria publici-
t`]ii. Mai precis, cu un nou spot:
unul cu o marmot` care sparge
semin]e [i scuip` cojile \n caza-
nul cu ciocolat`. La finalul cli-
pului, apar doi b`ie]i [i scuip` la
r\ndul lor cojile de semin]e pe
care le g`sesc \n ciocolat`, iar
unul dintre ei spune: „|]i dai
seama, m\nca-]i-a[, le sparge pe
calculator!“.
Ar mai fi de integrat mersul
\n [lapi la \ntreprindere, celebra
]eav` cu prelungire de munci-
tor, gaura \n gardul fabricii etc.,
etc. Dar treptat, ca s` nu-i [o-
c`m chiar at\t de tare pe eu-
ropenii `[tia, care au reu[it s`
construiasc` at\tea catedrale
doar pentru c` muncitorii lor
n-au dispus de faimoasa roab`
romåneasc` de c`rat acas`. S` fi
dispus de a[a ceva, catedralele
ar fi r`mas f`r` turle; \n schimb,
zidarii lor ar fi avut pe veceurile
din cur]i tabl` de cea mai bun`
calitate, iar pe noptiere, sculp-
turile lui Michelangelo.
academia CA}AVENCU 25
Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
Amintiri din carantin`
Copilul meu, de cinci ani, a \nv`]at s`pt`m\na trecut`, la Spitalul de copii
„Grigore Alexandrescu“, un nou cuv\nt: „carantin`“. „Carantin` \nseamn`
atunci c\nd nu e voie ca p`rin]ii s` intre \n spital ca s`-[i vad` copiii interna]i.
C` p`rin]ii aduc grip` pe pantofi. Nenea care vinde ziare [i \nc` un nene, cu un
aparat de fotografiat la g\t, care face poze copiilor dac` ei \i dau bani (25.000
de lei), au voie s` intre. Cei doi neni n-au copii interna]i, dar au voie s` intre \n
spital. Da, au voie, nu te mint! Ei nu aduc grip` pe pantofi. A[a zice doamna
ansistent` care \i las` s` intre pe nenea cu ziare [i pe nenea cu aparat. Doam-
na ansistent` seam`n` cu vulpea \mp`iat` cu care m-am pozat eu la Bu[teni,
dar e un pic mai ur\t` ca vulpea.“ Copilul meu a plecat sup`rat din spital. Nu fi-
indc` tat`l lui n-a putut s` intre s`-l vad`, pe motive de carantin`. Nici fiindc`
v\nz`torul de ziare [i fotograful de spital (foarte inspirat` idee, s` le faci copiilor
fotografii \n timp ce zac la pat, s` ]in` minte toat` via]a suferin]a prin care au
trecut) aveau voie s` intre. Ci fiindc` doamna „ansistent` cu chip de vulpe“ n-a
vrut s` fac` poze cu el. Rog pe aceast` cale conducerea Spitalului „Grigore
Alexandrescu“ s` oblige cadrele medicale s` se pozeze cu copiii interna]i, dac`
tot s\nt jivine, mai ceva dec\t cele din pove[ti.
Alexandru C~UTI{
Ilie S\rbu ridic` oul amenin]`tor
E vremea [edin]elor ce mor, mor \n gr`dini [i mor \n limuzine, [i-au fost c\ndva
de via]` politic` pline, dar s` nu exager`m. |ntr-o [edin]` a PSD, vicepre[edin-
tele Ilie S\rbu, tat`l biologic [i politic al Dacianei, a cam spumegat la gur`
\mpotriva lui Antonie Iorgovan, un senator at\t de simplu, dup` vorb`, dup`
prost. Pe un ton ridicat, S\rbu a cerut satisfac]ie pentru insulta de a fi inclus de
c`tre Iorgovan \n cercul de prieteni cu apuc`turi inverse ai lui Adrian N`stase.
„Adic`, am ajuns [i homosexual?!“, s-a \ntrebar erotic, pardon, retoric, Ilie
S\rbu, continu\nd, pe acela[i ton: „Dac` nu-i face]i nimic, m` duc, \l iau de p`r
[i \l bat \n plenul Senatului!“. S` mai zic` cineva c` Ilie S\rbu nu (mai) are ou`!
Ou, via]a mea!
La Viena, proprietarii de c\ini trebuie s`-[i ia un fel de carnet de condu-
cere a c\inelui. Acesta se ob]ine \n urma unui examen efectiv, \n care
proprietarul trebuie s` dovedeasc` calit`]i de conducere a c\inelui prin
ora[. Cic` cele mai grele probe de la examenul `sta de [ofer de c\ine s\nt
defecarea din lateral [i defecarea \n ramp`!
26 academia CA}AVENCU coana mi]a
Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
beletrista

Jurnalul lui Tetelu munca cu cartea

mari sau mici dimensiuni, poart`
semnele valorilor a[ezate. Artis-
tul mediteaz` asupra lumii pe
de cromatica stenic`, puternic`:
absen]a oric`rei [ov`ieli. Precizia
(nem]easc`) este vizibil` chiar [i

Sf\r[itul lumii e din ce \n ce mai aproape, iar noi citim texte de umor.
Evanghelia dup` Alina
Sf\r[itu’ lumii, mai las`-ne un r`gaz, s` citim [i acest text. Te rug`m A ap`rut recent, la Editura
noi frumos. Mersi, e[ti amabil. Urmeaz` poate ultima [ans` s` citi]i Cartea Româneasc`, piesa Alinei
Jurnalul lui Tetelu vii. Mungiu-Pippidi, Evangheli[tii,
pies` care, dup` punerea ei în
scen` la teatrul „Ateneu“ din Ia[i,
a stîrnit multe reac]ii pro [i con-
tra. Piesa a fost acuzat` de blas-
femie de c`tre Patriarhul Teoctist
[i de Ioan Robu, Arhiepiscop Mi-
tropolit romano-catolic. Cum pu-
]ini [tiu subiectul acestei piese, o
s`-mi permit s` vi-l povestesc: \n
deceniul [apte d.Hr., la o Acade-
mie falimentar` din Antiohia, con-
dus` de sofistul Cherintos, sose[te
un str`in care se recomand` a fi
Pavel din Taurus. Acesta îi propu-
ne lui Cherintos s`-i pl`teasc` o
mare sum` de bani pentru a scrie
în patru variante o biografie. Che-
rintos accept` [i, ajutat de un
personaj care îl înso]e[te pe Pa-
vel, Povestitorul, î[i pune cei
patru elevi, Matei, Luca, Marcu [i
Ioan, la munc`. Pe parcursul pie-
sei se dovede[te c` povestitorul
este, de fapt, Iisus, care n-a fost
r`stignit, în locul lui fiind omorît
Baraba. Nefiind omorît, Iisus n-a
putut s` învie [i apoi s` se înal]e
la cer. În final, Pavel îi omoar` pe
to]i, mai pu]in pe Cherintos, care
rebelle arte
Un artist care s-a g`sit
în Germania
Nu [tiam nimic despre Ioan
Iacob, am fost avertizat de {tefan
Agopian c` e vorba de un pictor
român format în Germania, unde
[i locuie[te, de altfel. Plecat de tî-
n`r, a studiat artele plastice la
Academia de Art` din Düsseldorf,
dup` care s-a impus ca pictor ger-
man. E la prima sa expozi]ie în
România, la Galeria Curtea Veche
(deasupra acestei galerii, fost`
anticariat, în cîteva c`m`ru]e sor-
dide, a început aventura numit`
se sinucide. Iisus, înjunghiat de
Pavel pentru c` nu mai voia s`
participe la falsificarea adev`-
rului, învie. Am uitat s` spun c`
Iisus face amor cu singurul per-
sonaj feminin al piesei, Elena, o
fost` prostituat`, amanta sofis-
tului. Dup` cum se vede, subiec-
tul este destul de fumat, punerea
la îndoial` a Evangheliilor cano-
nice întîmplîndu-se chiar în peri-
oada cre[tinismului timpuriu, da-
c` e s` ne gîndim m`car la Evan-
ghelia lui Toma. De obicei, în tea-
trul modern e nevoie de mai mul-
t` inteligen]` decît de talent [i
cum la Alina Mungiu-Pippidi in-
teligen]a d` pe afar`, ea reu[e[te
o construc]ie coerent`, cu replici
viabile, care din cînd în cînd au [i
umor. Din p`cate, tipul acesta de
subiect poart` s`mîn]a scandalu-
lui în el, a[a c` este de b`nuit c`
autoarea a mizat pe faptul c` în-
tr-o zi aceast` s`mîn]` se va trans-
forma într-o plant` viguroas`,
ceea ce s-a [i întîmplat.
{tefan AGOPIAN
Academia Ca]avencu). De la bun
început trebuie spus c` am avut
o surpriz` foarte pl`cut`, peste
nivelul meu de a[teptare. Ioan Ia-
cob este un pictor deplin, c`ut`rile
sale nu se mai raporteaz` la for-
mule plastice, aici e bine a[ezat,
puternic, st`pîn pe toate instru-
mentele plastice. „Vopse[te nem-
]e[te“ este o formul` care i se po-
trive[te, dac` o golim de rostul ei
comercial. Toate lucr`rile din a-
ceast` expozi]ie, fie c` s\nt de
care o prive[te, o descompune [i
o recompune plastic, îi [terge
contururile sigure [i ne las`-n
nesiguran]a marginii de culoare.
Dac` ar fi s`-l asem`n cu o direc-
]ie din pictura româneasc`, de
bun` seam` c` el se înrude[te cu
Horia Bernea [i cu {coala de la
Poiana M`rului, o înrudire sub-
teran`, în modul de a decupa [i a
prelucra imaginea, într-un pro-
ces de medita]ie. Mai e ceva care
surprinde la Ioan Iacob, dincolo
cinem-a p\r\t
Syriana are mere
S\mb`ta trecut` am f`cut
ce-am f`cut [i i-am convins pe ai
mei s` mearg` cu mine [i cu prie-
tena mea la film, la Mall. M-a pus
naiba [i, \n loc s` aleg un Pantera
roz, un Ice Age 2 sau, eventual,
Povestea lui Johnny Cash, am
mers pe m\na lui Gorzo (Dilema
veche, ultimul num`r), care zice
c` München-ul lui Spielberg [i
Constant Gardner ar fi mici copii
pe l\ng` scenariul [i complexi-
tatea Syrianei*. Perfect! Numai
c` acum ar trebui s`-l pun pe
Gorzo s` le explice filmul [i
p`rin]ilor mei. M-a pufnit r\sul la
cas` c\nd b`iatul de la ghi[eu
ne-a \ntrebat dac` vrem card de
fidelitate. M` la[i?!… P`i, tai-
c`-meu n-a mai fost la cinema-
tograf de la Piedone \n Egipt [i
Imperiul contraatac`, iar mai-
c`-mea are deja dou` carduri de
fidelitate: unul la Secretul Mariei
[i altul la Surprize, surprize, \n
fiecare s\mb`t` pe TVR 1.
A[ putea s` spun c` Syriana e
un film, a[a cum scrie prin set`-
rile de la calculator, „for advanced
users“. E filmat \n vreo cin[pe
mii de locuri din SUA [i Orientul
Mijlociu, vorbit \n trei limbi str`-
ine, din care dou` dialecte arabe,
[i are cel pu]in cinci-[ase planuri
distincte care se \ntrep`trund a-
acolo unde se ascunde în aparen-
ta imprecizie a vibra]iei de culoa-
re. M` bucur c`, la atî]ia arti[ti
care pleac`, mai s\nt unii care [i
vin.
Ioan T. MORAR
* Ioan Iacob, pictur`, Galeria
Curtea Veche, Bucure[ti.
bia \n ultimul sfert de or`. Cum s`
te mai miri dac`, pentru un ochi
mai pu]in avizat, filmul nu se re-
duce la „Pfuuui, uite o Dacie 1300
pe str`zile din Teheran!“ sau
„Cum \l cheam` pe actorul `s-
ta… M`i, ce lapsus! Zi s`-i zic…
~la care a jucat \n… cum \i zi-
ce… Dom’le, ce a mai \mb`tr\-
nit!“? Ba da, tat`, a[a e. Tipul e
chiar Cristopher Plummer, care
acum are fix 75 de ani. {i da, aia
era Dacie 1300 din lotul de ma-
[ini exportat de Ceau[escu prin
anii ’80 \n ]ara nevecin`, dar
pe-atunci foarte prieten`, Iran.
|n rest, avem politic` la greu,
corup]ie la nivel \nalt, petrol,
terorism, spionaj, Jihad, CIA, lan-
satoare de rachete [i un Clooney
rotofei [i cu barb`, care seam`n`
izbitor de mult cu Dinu Patriciu.
Las’ c` s`pt`m\na viitoare [tiu la
ce \i duc pe ai mei: vine Basic In-
stinct 2!
Daniel GOACE
* Syriana, thriller, SUA, 2005.
Regia: Stephen Gaghan.
Cu: George Clooney, Matt
Damon, Cristopher Plummer.

lum \n care laud`, printre altele, a fost confirmat ca membru plin.

show biz da’ cul]i colhozurile... ● Nu vreau s` se
cread` c` ap`r\ndu-l pe dl Laszlo
Las’ c` e plin F`nu[ Neagu, ceea
ce, la o eventual` sec]ie oenolo-

Cum s`-]i dai \n etic Alexandru pun la \ndoial` opera

● O foarte util` [i binevenit`
rubric` ]ine dl Alex. {tef`nescu
\n Ziarul de duminic` (supliment
cultural al Ziarului financiar).
Rubrica se cheam` „Pe al`turi“
[i \n ea s\nt puse la col] produc-
]iile unor grafomani cu aere de
scriitori. Numai c`, din c\nd \n
c\nd, dl Alex. {tef`nescu \ncurc`
borcanele. Astfel, \n nr. 10 al Zia-
rului este pus pe coji de nuc`
Laszlo Alexandru, autorul unui
volum de polemici, Toate p\nzele
sus! Iat` ce scrie dl Alex. {tef`-
nescu: „Mahalagioaicele, cel pu-
]in, se ceart` \ntre ele \n timp ce
Laszlo Alexandru jigne[te din
senin oameni de valoare... Din
punctul de vedere al polemistu-
lui, G. C`linescu a slujit cu fer-
voare comunismul...“. Dl Alex.
{tef`nescu pare s` nu [tie sau
se preface c` nu [tie c` G. C`li-
nescu a f`cut tot ce a putut, \n
scris, pentru a intra \n gra]iile
comuni[tilor, viitorii st`p\ni ai
Romåniei. |nc` din 1946, ziarul
Dreptatea le atrage cititorilor
aten]ia asupra lui G. C`linescu:
„Trebuie s` m`rturisim c`, dup`
acapararea puterii de c`tre co-
muni[ti, am fost curio[i s` ve-
dem care personalit`]i culturale
vor fi anexate partidului (...) A[a
cum seniorii medievali aveau c\-
te un trubadur \n personalul cas-
nic, B.P.D. (Blocul Partidelor De-
mocrate, bloc controlat de comu-
ni[ti, n.m.) are pe dl C`linescu...
Unele defecte trag \n reputa]ie
mai r`u dec\t calit`]ile. {i e trist,
d-le C`linescu, pentru cultura ro-
mån` [i pentru reputa]ia dum-
neavoastr`!“. ● Este adev`rat
\ns` c`, \ncep\nd din 1947, C`li-
nescu a fost atacat \n presa co-
munist`, acuzat fiind de idealism
[i estetism. La aceste acuze, C`li-
nescu a r`spuns cu [i mai mult`
obedien]`. |n 1949, \n urma unei
c`l`torii \n URSS, a publicat volu-
mul Kiev, Moscova, Leningrad, vo-
lui C`linescu, cea scris` \nainte
de convertire. Din fericire, dis-
gie, subsec]ia [pri], chiar s-ar jus-
tifica. Dar F`nu[ e la literatur`,
al`turi de Buzura, tot membru
tinc]ia \ntre etic [i estetic este plin. Lipsesc din Academia Româ-
un loc comun, bine b`t`torit de n` profesori universitari cu cari-
mul]i predecesori ai dlui Alex. ere în str`in`tate. Dar cum s`-i
{tef`nescu, precum Bertrand admit` Eugen Simion al`turi de
Russell, care-[i permite s`-l con- el pe Matei C`linescu, Sorin Ale-
trazic`: „Pentru un om este o ca- xandrescu, Virgil Nemoianu? S`
litate s` fie un mare poet, sau înceap` lumea s`-i compare?!
compozitor, sau pictor, dar nu Dar de ce nu ar fi membru Ion
este o calitate moral`... Calit`]ile
Vianu sau Vladimir Tism`neanu?
morale au de-a face doar cu acte P`i, pentru c` e Dan Berindei [i
de voin]`, adic` cu alegeri co- al]ii ca el! N-ai servit regimul co-
recte \ntre moduri de ac]iune munist, e greu de intrat în lumea
posibile. (...) |n acest fel un nu-nemuritorilor români. Dar nu
m`r de calit`]i de mare \nsemn`- foarte greu, ca dovad`, Sorin Du-
tate social` (scrierea unei c`r]i mitrescu, pictorul, a fost admis
excep]ionale, de exemplu, n.m.) ca membru corespondent. Dac`
s\nt eliminate din sfera eticii“ îmi amintesc bine, nu prea i-am
mai auzit vocea civic` în ultimul
(Istoria filosofiei occidentale, Ed.
Humanitas). Dar aceast` dife- timp, a[a c` se mai explic` in-
ren]` e poate o chestiune prea trarea. Îndelunga r`bdare [i vicle-
subtil` pentru dl Alex. {tef`nes- nia [arpelui (recomandate de Bi-
cu. ({t. A.) blie) ajut`, uneori. Am s`-i re-
amintesc plasticianului o mai
● Valuri mici [i mijlocii pe la veche porunc`: „S` nu-]i faci
Academia Român`. În mod sur- Jeep cioplit!“. (I. M.)
prinz`tor, Nicolae Manolescu nu
cartona[ul ro[u
cu tricolor
mazeta sporturilor
Nu te sup`ra,
bate!
P`i, ce v` ziser`m? |ntreaga
suflare fotbalist` g\f\ie \n spasmul
istoricului sfert european Rapid-
Steaua [i, din neant, ]u[ti, r`sar
tot c\inii ro[ii de la Dinamo. Nu
c-ar fi echipa tot lider \n continua-
re, dup` ce a c\[tigat – cam dis-
cutabil, zicem noi – \n ultima de-
plasare. Astea s\nt, ca s` zicem a[a,
detalii de parcurs. Altceva e mai ha-
ios. De[i dubla man[` romåneas-
c` din Cupa UEFA ar trebui s` fie
un fel de s`rb`toare a prim`verii
de la Bucure[ti, ei bine, Dinamo
e-n toate, \n cele ce s\nt, \n pum-
nii ce-]i las` lentilele-n soare. Stai
[i te g\nde[ti c`, \n recenta rund`,
asta de la Constan]a, nu s-a b`tut
Farul cu Dinamo. Ci Dinamo tot
cu Dinamo, adic` Jandarmeria cu
galeria Ministerului de Interne.
A[a cum s-a v`zut in extenso pe
toate posturile, a ie[it un specta-
col pe cinste, o produc]ie horror de
toat` frumuse]ea: gabori mardi]i
cu be]ele de la steaguri, ultra[i cu
f`]`ul \nvine]it [i c`r`bu[i la bot,
iar \n final o emo]ionant` scen`
de reconciliere concentra]ionar`,
\n care trupe]i pizdo[i f`ceau pe
ranger[ii americani, \n timp ce
fanii t`v`li]i \n ]`r\n` ar`tau ca
ar`be]ii de]inu]i la Guantanamo
sau Abu Ghraib. La fel de haios e
[i c` respectivii turbulen]i, specie
academia CA}AVENCU
C\t a fost Dinamo-Farul? Nu [tiu, 27
frate, ce m`-ntrebi pe mine? Io Nr.am12,
fost
29s`martie
m` – 4 aprilie 2006
bat cu jandarmii! Sincer, mie nici nu-mi place fotbalul,
nu-i \n]eleg pe-`ia care fac a[a o pasiune din 22 de
analfabe]i care plimb` 25 de minute o minge pe
teren, p\n` ne evacueaz` pe noi...
pozi]ie
de moftsaid
b\rfe din sport
● Emil Gr`dinescu, Radu Naum
[i Cosmin Cernat au statut de
vedet` TVR, ceea ce ar însemna
un fel de exclusivitate a postului
mutant` a Evului Media, abia a[- asupra comentatorilor sportivi
teptau s` apar` la televizor, s` se distin[i cu un spor baban la
vad` cum dau pe sticl`. Pileala o salariu. Bogdan Cosmescu,
d`duser` pe g\t mai devreme, di- Drago[ Bocanaciu, Sorin
rect din pet-uri. {i, ca de obicei \n Hobana, Narcis {elaru, tot de la
situa]ii de genul acesta, fac]iunile Sportul televiziunii publice, nu
beligerante se \nvinuiesc reciproc, au statut de vedet`. {ti]i ce au,
\ntruc\t nu se mai [tie, nene, de îns`, în comun, [i unii, [i al]ii?
unde a \nceput exact iure[ul, cine Faptul c` li se permite s`
a aruncat primul cu piatra [i care comenteze la Eurosport, pe bani,
a pus mai \nt\i m\na pe pulan. Su- desigur. Numai c` aceast`
porterii au \ntrecut clar m`sura permisiune se opre[te la
(huo, lighioanelor!), da’ [i jandar- redactori, operatorilor fiindu-le
mii au lucrat cu jum`t`]i de m`- interzis ca, în timpul liber, s`
sur` (ru[ine, ru[ine, ru[ine s` v` munceasc` la o transmisie sau la
fie!), fiind evident mai \ng`duitori o filmare pentru alte televiziuni,
cu const`n]enii dec\t cu bucure[- inclusiv Eurosport.
tenii. {i tot ca de obicei, unii se Suporter dinamovist care nu ]ine cu tot dinadinsul de scaun,
consoleaz` cu argumente false: ci-l arunc` direct \n capul jandarmilor
bine baremi c` n-au murit oa- Eva Hen]igova
meni… Fi]i pe pace! Dac` treaba
merge tot a[a, or s` moar`! Din
h`]i[ul de justific`ri ale a[a-zi[ilor
ultras (brute, mai pe romåne[te)
rezult` o chestie care ne prive[te
pe to]i, la nivel de societate: mo[u-
le, e bune [i regulile, da’ mai ales
pentru al]ii! Astfel, se tot semnea-
z` protocoale \ntre Jandarmerie [i
Galerie, pentru ca, \ntr-un abrupt
final, nimeni s` nu le mai respec-
te. Sub aceste contondente aus-
picii, fotbalul romånesc \nt\mpin`
cel mai important episod inter-
na]ional din ultimii ani. Suporterii
lu’ Dinamo au dat un semnal \n
competi]ia intern`. Fie ca `ia de la
Rapid [i Steaua s` ne consacre
pretutindeni \n Europa! {i, dac`
nu se las` cu fotbal, m`car s` ias`
cu b`taie, s` ne pomeneasc` \ntreg
continentul, c` ne-a cam uitat de
la mineriade \ncoace! Gre[im cu
ceva, stima]i cititori? B`, poate
vre]i un cap \n gur`!
Viorel MO}OC
28 academia CA}AVENCU
Nr. 12, 29 martie – 4 aprilie 2006
Avem o ]ar`.
Cum proced`m?
– indexul altor evenimente –
Furt cu gust tamar
Un pu[ti de 18 ani din Arad [i-a je-
fuit propria m`tu[`, fur\ndu-i biju-
teriile. Presa a speculat c` adoles-
centul s-a inspirat din cazul m`tu[ii
Tamara, \ns` nu e chiar a[a. Dac`
N`stase ar fi furat bijuteriile m`tu[ii
sale, nu le-ar fi v\ndut direct, le-ar fi
purtat un pic \nainte.
C`pitan
la 15 ani \nchisoare
Un c`pitan romån, g`sit b`ut la bor-
dul navei sale, a fost condamnat la
\nchisoare de autorit`]ile britanice
dup` ce nava pe care o pilota a
e[uat \n Canalul M\necii. Dar ce-au
avut englezii cu bietul om? A ador-
mit la timon` [i a e[uat pe con-
trasens? Ce mi se mai pare intere-
sant aici e c`, la viteza cu care merg
vapoarele, dac` ar exista emisiunea
Reflec]ii maritime, nimeni n-ar putea
s` spun` „Unde v` gr`bea]i, dom-
nule c`pitan?“.
contraeditorial
B`sescu \l va da \n gåt pe B`sescu
De cånd a \nceput r`fuiala dintre
B`sescu [i Patriciu, scuze, T`ri-
ceanu, s-a lansat o mod` a parti-
zanatelor. Cum te-ntorci [i cum
te-nvår]i, dai fie de \nver[una]i
acuzatori ai dictatorului B`sescu,
fie de sus]in`tori ai lupt`torului
anticorup]ie B`sescu. |n ce m`
prive[te, pån` s` apuc s` optez
pentru vreuna dintre paradigme,
m-am trezit \mpins \n prima ca-
tegorie chiar de jupånul \n ces-
tiune. Eram, car’ va s` zic`, parte
a unui grup de pres` manipulat
de un grup de interese de natur`
patrician`, drept care am fost
supus controlului la conturi ca
un sp`l`tor de bani de rånd.
Asta dup` ce \n Academia Ca]a-
vencu s-a scris despre Elena
Udrea c` ar fi practicat traficul de
influen]` \n favoarea Coco[elului
dånsei. Ei bine, uite c` n-am s`
accept aceast` \nregimentare [i
am s`-mi respect dreptul la op]iune
contra naturii: \n ciuda prezum]iilor
preziden]iale, eu nu m` pot pozi]io-
na, ca ziarist, la nivelul meschin al
propriilor mele interese. Pot face
abstrac]ie de ele \n favoarea citi-
torului, a[a cum pre[edintele nu
reu[e[te, \n favoarea aleg`torilor.
A[a se face c`, iat`, am libertatea s`
descop`r nu nuan]e ale conflictului
B`sescu-T`riceanu, ci mult mai in-
time \nc`ier`ri ale lui B`sescu cu
sine \nsu[i. Imaginea acestui conflict
interior mi-a fost revelat` de ati-
tudinea pre[edintelui fa]` de dou`
probleme fierbin]i pentru noi: co-
rup]ia [i securitatea. Corup]ia ([i,
implicit, reforma Justi]iei) a fost ata-
cat` mai ferm decåt de orice prede-
cesor. Iar cånd spun predecesor, nu
m` pot gåndi decåt la Emil Constan-
tinescu, pentru c` ceilal]i – Iliescu [i
N`stase – n-au f`cut decåt s` cree-
ze problema. Deci, fa]` de Emil,
oricåt i-ar enerva pe amåndoi com-
para]ia, Traian a fost infinit mai ho-
t`råt. El a \nceput prin a crea o
bre[` f`r` precedent \n istoria re-
cent`: a numit un ministru al Jus-
ti]iei care nu avea dependen]e fa]`
de nici un partid. Deci nici fa]` de
vreun sponsor. Cu alte cuvinte, Mo-
nica Macovei a primit mån` liber`
s` rezolve cea mai dur` problem` a
Romåniei – impunitatea marilor
corup]i. {i Monica a f`cut ceea ce a
crezut ea c` e mai bine, \n condi]iile
\n care Uniunea European` urla
dup` cåteva dosare de pe[ti mari,
iar poporul gemea de s`r`cie la
umbra unei bande de lichele nu
numai corupte, ci [i arogante [i cu
multe case. Copilul reformei Maco-
vei este DNA-ul, o institu]ie f`r`
Dumnezeu, care a \nceput s` lu-
creze \mpotriva cutumelor auto-
htone, adic` f`r` filtrul politic. Drept
care a [i declan[at furia celor viza]i,
dubios
democra]ia trecea
imunii din Parlament. |n acela[i
timp, B`sescu a fost provocat, \n
diferite situa]ii, s` se pronun]e \n
problema fostei Securit`]i. O prim`
dat`, \n campania electoral`, \nainte
de a fi fost ales. Atunci a promis c`
dosarele Securit`]ii vor fi deschise.
Dup` ce s-a \nc`l]at cu boto[eii de
pre[edinte, [i-a pierdut elanul. A
fost, de exemplu, de acord cu
Timofte [i Oni[oru – care, \n calitate
de director CNSAS, s-a dovedit a fi
actual colaborator al fostei Securit`]i
CNSAS – ca SRI-ul s` predea doar o
parte (8 kilometri de arhiv` din to-
talul de 12) dintre dosare. Mai apoi
n-a protestat cånd Timofte [i
Oni[oru au mimat selec]ia restului
de dosare. Acum, l-a propus din
partea Cotroceniului, ca membru
CNSAS, pe Drago[ Petrescu, istoric
reclamat de colegii din Institutul
Romån de Istorie Recent` c` ar fi
boicotat demascarea ofi]erilor de
Securitate. Aici se cuvine s`
facem o precizare. Corup]ia, \n
Romånia, s-a n`scut [i dezvoltat
pe cernoziomul rela]iilor fo[tilor
ofi]eri de Securitate [i nomencla-
turi[ti. Cel mai bun argument
pentru aceast` teorie este topul
celor 300 de oameni boga]i, \ntre
care doar cå]iva n-au avut rapor-
turi de serviciu cu fosta Securi-
tate. Or, cånd pe de o parte ataci
corup]ia pe bune cu reforma Ma-
covei [i cu procurorul Morar, iar
pe de alt` parte boicotezi decon-
spirarea re]elelor de corup]i,
l`såndu-l pe Timofte \n func]ie
sau promovåndu-l pe Drago[ Pe-
trescu \n CNSAS, ceva nu e \n
regul` cu bibilica pre[edintelui.
Singura ipotez` viabil` ar r`måne
c` B`sescu este mai pu]in corupt
decåt e securist.
Mircea TOMA

Unde nu-i captur`,

vai de picioare
Pe aeroportul din Timi[oara a fost
f`cut` o captur` de un kilogram de
cocain`, ascuns de ni[te cet`]eni
chilieni \n 15 crose de golf. P`i, cum
s` nu fie suspec]i ni[te chilieni cu
crose de golf? Ce s` fac` chilienii cu
crose? Dac` aveau ni[te p`s`ri
flamingo \mp`iate cu care spuneau
c` joac` golf, erau mai credibili.
6 Bufeet under
Senatorii \[i vor amenaja un bufet la
9 metri sub p`m\nt, la serviciu, unde
s` m`n\nce. Deci senatorii no[tri au
\nceput s` m`n\nce sub p`m\nt. Din
punctul `sta de vedere seam`n` cu
ni[te r\me, cu diferen]a c` r\mele
s\nt mai curate [i nu au ochi pentru
ma[ini scumpe.
Discurs la seral
Un elev din Bac`u care s-a clasat pe
locul doi \n clasamentul na]ional al
unui concurs interna]ional de limba
englez` a fost invitat la Palatul
Buckingham s` ]in` un discurs \n
limba englez`, \ns` statul nu vrea s`
\i pl`teasc` deplasarea. P`i, normal
c` nu vrea. Dac` discursul copilului
con]inea informa]ii despre rolul
strategic, geopolitic al Romåniei,
evolu]ia ultimelor eforturi anti-
corup]ie [i Axa Washington-Londra-
Bucure[ti, i-ar fi pl`tit [i diurn`, [i
consilier`, chiar dac` nu [tia prea
bine engleza.
Ciuperci combustibile
Prahoveanul Iustin Capra a inventat
o ma[in` care consum` \n medie
cam un litru de combustibil la suta
de kilometri. Felicit`m eforturile pra-
hoveanului, dar, din p`cate, se [tie
c` ma[ina ideal` pentru romåni nu e
aia care consum`, ci aia care pro-
duce, fur` sau car` combustibil.
S`pt`m\na romånilor
{tii de ce pl\nge Chitaaaaruuu...
Mircea Geoan`, acest MM
Stoica al PSD-ului... ni se pare
a[a de bun` gluma, c` ne-am
opri aici, dar trebuie s` mai
scriem ceva, s` nu fie spa]iul gol
cu o singur` glum`. Ca o glum`
e [i tot ce zice Geoan`, c\nd se
umfl` ca un Donald R`]oiu’ din
plastic [i, cu o voce de bibilic`,
anun]` c` nu va mai tolera... ha,
ha, ha, de ce nu merge Geoan`
la gr`dini]`, s` se r`steasc` la
copii? Poate l-ar crede mai mult.
S`racu’ PSD: a r`mas s` fie con-
dus de un pu[tiulic`, s` nu pice
puterea iar la un mo[ulic`. O
constatare grav`: PSD n-are
clas` de mijloc. Ca v\rst`. Destul
de nasol. Adic` au numai miliar-
dari, ori foarte b`tr\ni, ori foarte
puberi. Pe m\na cui va intra par-
tidul? Mai bine s-ar face un fel
de concurs ca la Eurovision, \n
care s` aleag` poporul, c` [i a[a
se d` PSD-ul partid al m\rlanu-
lui. Adic` s` se adune Mitrea,
Ponta, Geoan`, Iliescu [i ceilal]i
mari lideri ai fostului partid. De
guvern`m\nt. A[a, [i apoi s` \n-
ceap` s` danseze, ca s` mo-
tiveze publicul s` voteze cine s`
fie liderul! Adic`, s` fie ca la
Ciao, Darwin! Geoan` s` scoat`
[erpi cu m\na goal` dintr-o oli]`,
Mitrea s` interpreteze o manea
\n duet cu Carmen {erban, Pon-
ta s` patineze cu bocanci de as-
faltator pe o p\rtie cu unt, \n
fine, tot circul ca s` atrag` popu-
la]ia s` voteze pe CEL MAI BUN.
Pe cel mai bun la gargar`, la
m\ncat crocodili cu mu[tar –
`sta ar fi cel mai bun de pre[e-
dinte \n partidul social-demo-
crat. C`, oricum, cea mai se-
rioas` chestie \n PSD e musta]a
aia de gabor cu p`l`rie a lui Mi-
trea. {i mai uite o propunere.
Noua conducere a partidului s`
fie aleas` festiv \n cadrul unui
Revelion Vanghelie, peste o lu-
n`-dou`, \n aprilie sau mai. Mic,
sarmale, Gheorghe Gheorghiu [i
social-democra]ie, iat` re]eta
pentru un partid care vrea s`
preia puterea de la popor! ➽
...Numele: Chitaru.
Deci, buletin, seria, num`ru’...
a[a... {i vre]i s` intra]i \n audien]`
la domnu’ pre[edinte B`sescu... Bun!
Arme albe ave]i asupra dumneavoastr`?
Da? O b\t` de baseball, un cu]it [i
Fanii echipelor de fotbal se bat dou` s`bii ninja? Bine... Atunci
mai nou pe stadioane ca Ahile intra]i, c` v` v`d om serios cu
cu Hector, Troilus cu Cresida, geac` de piele!
Kant cu Laplace, Bumbe[ti cu
Livezeni, ca Alecu Chitaru cu
[eful de la Agen]ia Domeniilor
Statului. Mai mult, s-a ajuns la
abera]ia ca meciul s` se joace
\n tribune, pe spectatori nemai-
interes\ndu-i ce se \nt\mpl` pe
teren, ci numai rezultatul me-
ciului lor cu jandarmii. Astfel, ar
trebui lansat un nou campionat,
pe gustul b`t`u[ilor din cauza
c`rora nu mai po]i s` te duci la
un meci dup` ce ie[i de la Bi-
blioteca Central` Universitar`:
FC (Fotbal cu Cafteal`) Galeria
lu’ Dinamo cu FC Jandarmii
Constan]a, FC Galeria lu’ Steaua
cu FC Galeria lu’ Rapid. S` fie
calific`ri, cupe [i campionate de
b`taie, ca s` nu mai fie \ncurca-
t` lumea care vine la stadion
pentru fotbal [i nu pentru b`-
taie. P`i, s` se bat` galeriile cu
o or` \nainte, s`-[i scoat` ochii
[i s` se taie cu s`biile, dup` ca-
re, satisf`cu]i c` au r`mas f`r`
o m\n` [i un picior, s` se care
acas` – abia apoi put\nd s` \n-
ceap` [i meciul, pentru supor-
terii de fotbal. V`z\nd c` Gigi Becali s-a descurcat bine-mersi
cu terenurile de la Armat`, Alecu Chitaru
a vrut s` dea [i el o ]eap` statului.
Cronic` {i atunci l-a \njunghiat pe directorul
a lu’ {tefan a Petrei Agen]iei Domeniilor Statului.
Ve[ti bune

Cronicarul
Ora de iarn` nu-i ca ora de var`
Grigore dup` Ureche ➽ Românii au trecut oficial
la ora de var`. A]i auzit, dom’
manager general? E deja var`!
Deci, putem s` cerem s` ni se
dea concediu de var`. Eu vreau
s`-mi iau acum dou` s`pt`m\ni
s` m` duc la munte unde, dac`
am noroc, mai prind pu]in` z`-
pad`… Dup` aia vine Pa[tele,
deci c\teva zile o s` merg la
]ar`… Imediat e 1 Mai, deci iar
liber – merg la Vama Veche. {i team` ca, dup` acest divor], Ior-
dup` aceea vine luna iulie, c\nd govan nu cumva s` fie obligat
tot angajatul trebuie s` aib` s` pl`teasc` pensie alimentar`
concediu s` mearg` la mare. PSD-ului care, a[a cum se [tie,
➽ Antonie Iorgovan a fost este mama lor.
exclus din PSD filiala Cara[-Se-
verin din cauza unor declara]ii Str`buna Vestire
deplasate pe care le-a f`cut \n
ultima perioad`. Dac` ]inem
cont c` d\nsului i se mai spune
[i „tat`l ho]ilor“, atunci ne este