Frânarea ma inilor de curent

continuu
Metode de frânare
 Metode de frânare

• Scop • Rezultate
– reducerea vitezei, – oprirea utilajului,
– men inerea vitezei – func ionare la vitez
mai redus ,
– func ionare la vitez
constant .
 Metode de frânare
Cuplu variabil Cuplu constant

În func ie de natura cuplului rezistent

FRÂNAREA

în func ie de circula ia
energiei electrice

în regim de generator, în regim de motor,

energia cinetic este ma ina prime te i
transformat în ma in energie electric i
în energie electric i energie cinetic
disponibil la borne.
 Metode de frânare
Posibilit i de realizare

• Regim de generator • Regim de motor

– independent; energia
electric este consumat
în rezisten e.
Frânare reostatic sau
dinamic
– cuplat la surs ; energia
electric este recuperat .
Frânare cu recuperare
– energia electric
consumat va
determina mic orarea
energiei cinetice a
utilajului.
Frânare prin contra-
conectare
 Frânare cu recuperare
Se folose te pentru mic orarea i limitarea vitezei;
Nu se modific schema de conexiune a ma inii din regim de motor;
dac UE > UA iA iF
iE
E uE UE UA
= '
0 =
c c
UE Frânarea cu recuperare are loc la vitez
mai mare decât viteza ideal de mers în
IF
iA
gol;
uA
Re eaua (sursa) de alimentare a ma inii
Ma ina cu excita ie separat
trebuie s primeasc aceast energie
electric .
 Frânare cu recuperare

Ecua iile în regim sta ionar

’
0

UA = RA IF + c Generator
UE = (RE + Rc ) IE
Motor
IF
IA
C=c IF
Ma ina cu excita ie deriva ie
Viteza ideal de mers în gol se poate
modifica prin metode cunoscute; R
- modificarea tensiunii sursei, 0
’

- modificarea fluxului.
Generator
Motor U
Viteza în regim de frânare se poate
modifica i prin rezisten e IA
înseriate în circuitul rotoric
Ma ina cu excita ie deriva ie
 Frânare cu recuperare
iE
’
E uE 0

Generator
Motor
UE

IF IA

iA Ma ina cu excita ie mixt .

uA S
Fluxul se poate anula, tura ia cre te
Ma ina cu excita ie mixt foarte mult, cuplul de frânare mic

Deci în acest regim nu pot lucra ma inile cu excita ie mixt ;

- excita ia serie se deconecteaz sau se scurtcircuiteaz ;
Viteza în regim de frânare se poate modifica i prin rezisten e
înseriate în circuitul rotoric.
 Frânare cu recuperare
iF
La ma ina cu excita ie serie
i i se modific schema de conexiune
E
u
E u a ma inii din regim de motor;
Rc Excita ie r mâne conectat !
ue ue

Ma ina cu excita ie serie

În timpul modific rii schemei ’

0
Generator
ma ina nu dezvolt cuplu.
Motor

IA
Se folose te la viteza mari.
Ma ina cu excita ie serie .
 Frânare dinamic sau reostatic
Circuitul rotoric al ma inii se decupleaz
de la re eaua (sursa) de alimentare i la
bornele sale se conecteaz un reostat de iiE E
frânare. u
Toate tipurile de ma ini se transform , Rc
prin schimbarea conexiunilor, în
generatoare cu excita ii separate. ue
Ecua iile în regim sta ionar iF RF
0 = ( RA + RF ) I F + c Ma ina cu excita ie deriva ie

U = ( RE + Rc ) I E
C=c IF
Energia electric dat de ma ina e transform în
energie termic în ma ina i în reostatul de frânare.
 Frânare dinamic sau reostatic
Expresia caracteristicii de
Generator 0
’
A
frânare:
( RA + RF )
Motor
= IF
c
c
IFi IA I Fi = i
( RA + RF )
Ma ina cu excita ie deriva ie Caracteristicile trec prin originea
sistemului de coordonate

Valoarea curentului ini ial de frânare depinde de:

-valoarea ini ial a vitezei,
-valoarea rezisten ei de frânare.
Cuplul de frânare se modific prin schimbarea valorii rezisten ei.
 Frânare dinamic sau reostatic
Modificarea în trepte a rezisten ei de frânare
( RA + RF 1 ) ( R A + RF 2 )
1 = I F min = I F max
c c

z
RF1 i RF 1 + RA I
= F max
RA I F min

RF2 1
Treptele de rezisten
2 se determin ca la pornire
RA
IA

IFmax IFmin c
RF 1 = RA
IFmax = Ipmax I F max
 Frânare dinamic sau reostatic

iiE i
E
u u
E

Rc S
Rc

ue

ue iF RF
iF RF

’
0
Generator A
Generator A
Motor
Motor
I Fi IA
I Fi IA

Ma ina cu excita ie mixt . Ma ina cu excita ie serie

 Frânare prin contraconectare
i
Se inverseaz sensul curentului prin indus, u
E

iar excitatie râm ne neschimbat ; Rc

Se fac modific ri în schema de conexiuni;

? ue
Ecua iile în regim sta ionar
U = (R A + R F ) I F + c
C =c IF i
u
Rc RF
Expresia caracteristicii mecanice
?
U + (RA + RF ) I F
ue
=
c
Ma ina cu excita ie deriva ie
 Frânare prin contraconectare
Curentul ini ial de frânare
U +c
I Fi =
' RF + RA
0
B A

Generator
Se înseriaz cu rotorul
Motor reostatul de frânare;
IFi Ip IA U +c
RF 1 = RA
C
I F max
În punctul C ma ina trebuie
RA
decuplat de la re ea.
U +c
'
RF 1 = RA
0 I F max
Ma ina cu excita ie deriva ie Z
RF 1 + RA I
= F max
Este posibil modificarea în trepte a RFz + RA I F min
rezisten ei de frânare U
RFz = RA
I F max
 Frânare prin contraconectare
’
iE 0
E Generator
u A

Rc S Motor
C IA
IFi
ue
iF RF
’
0

La ma ina cu excita ie mixt se scurtcircuiteaz sau

nu se leag excita ia serie .
În punctul C ma ina trebuie
decuplat de la re ea.
 Frânare prin contraconectare
Ecua iile în regim sta ionar
U = (RA + RF ) IF + p MAE IF Generator
B A
C = p MAE I 2
F

U + (RA + RF ) IF Ip Motor
IFi IA
= C
p MAE IF

i i
E
u
E u Ma ina cu excita ie serie

În punctul C ma ina trebuie

ue ue decuplat de la re ea.
iF RF

Ma ina cu excita ie serie

 Frânarea la cuplu rezistent constant
- Se modific tensiunea la bornele motorului sau se conecteaz
în serie cu circuitul rotoric al ma inii un reostat reglabil.
- La modificarea în trepte ale tensiunii sau rezisten ei se produc
modific ri ale curentului i cuplului în timp dar cuplul sta ionar
nu se modific , deci nici valoarea sta ionar a curentului.
Motor
A A

B B
IA IA

C R>Rp
Modificarea în trepte ale rezisten ei
Modificarea în trepte ale tensiunii
 Frânarea la cuplu rezistent constant

Se modific reostatul reglabil conectat

în serie cu circuitul rotoric al ma inii .

Motor
Reostatul se modifica
A între : RF1 (contra conectare)
B i 0.
IA

La ma ina cu excita ie mixt

Ma ina cu excita ie serie se poate modifica i tensiunea
de alimentare.
 Regimul tranzitoriu
Ipoteze: -se consider o ma ina cu excita ie separat ,
-se consider fluxul constant;
-se consider parametrii constan i;
Frânarea dinamic sau reostatic :

di A
0 = (RA + RF ) i A + LA +c
dt
d
Cr = c iA J
dt
LA
TA =
RA + R F
J (RA + RF ) J RAF
TM = = 4TA < TM
c 2 2
(c )2
Cel pu in la începutul procesului tranzitoriu
 Regimul tranzitoriu
Aplicând transformata Carlson
0 = R AF I A + s L A I A s L A I A0 + k E
C = kC IA (s J s J 0 )
Aranjând
s LA I A0 = I A (RAF + s LA ) + c
Cr s J 0 =c IA s J
Solu iile:

IA =
s 2 J LA I A 0 + c (Cr s J 0 )
(c )2 + s J (RAF + s LA )
c s LA I A0 (RAF + s LA ) (Cr s J )
= 0

(c )2 + s J (RAF + s LA )
 Regimul tranzitoriu
J Cr
0 +
2
s TA TM I A0 s
IA = c c
1 + s TM (1 + s TA )
LA Cr RAF
s I A0 + s TM 0 (1 + s TA ) (
2 1 + s TA
)
=
c (c )
1 + s TM (1 + s TA )

Valorile ini iale ale variabilelor: t=0 s

I A = I A0 = 0

Valorile finale ale variabilelor: t s 0

Cr Cr RAF
IA = =
c (c )2
 Regimul tranzitoriu
Frânare pur electric are loc dac se consider Cr = 0

sh ( )
t
Expresia curentului: t
i A = I A0 e T i
ch i
Cu notatiile: 2
x 10 [A]
iA
1
1
s= ± 0
T
TA -.1
th =
i
c 1 -.2
0
+
RAF I A0 2 -.3
-.4
[sec]
-.5
0 0.005 0.01 0.015 0.02 t 0.025
 Exemplu

La un motor de curent continuu cu excitatie separata s-au masurat la mersul in

gol : tensiunea UA = 440 V; curentul IA0 = 5,2 A; turatia n0 = 2485 rot/min.
Cunoscind rezistenta circuitului rotoric Ra = 1,48 ; caderea de tensiune la
perii Up = 2 V; Motorul lucreaza la curentul IA = 33 A.
Sa se calculeze treptele rezistentei de franare in cazul franarii prin
contraconectare cu 2 trepte de rezistenta, la curent maxim Ipmax = 70 A,
constanta de flux
U Up R A I A0 440 2 1,48 5,2
C = = = 1,653 Vs
0
2485
viteza unghiulara de rotatie 30
UA Up RA I A 440 2 1,48 33
= = = 235,42 r / s
C 1,653

rezistenta totala a circuitului rotoric la franare

UA +C 440 + 1,653 235,42

RA + R f 1 = = = 11,845
I f max 70
 Exemplu
La franarea prin contraconectare se poate considera ca la n = 0 in circuitul
rotoric este rezistenta de pornire.

UA 440
RA + R p = RA + R f 3 = = = 6,285
I f max 70
400
rad/s Rf1

200 Rf2

Rf3
IA
0

-200
Ifmin 0
A
-100 Ifmax 0 100

Caracteristicile turatie – curent la frinarea prin

contraconectare a motorului de c.c.
 Exemplu
raportul treptelor de rezistenta formeaza o progresie geometrica
RA + R f 1 RA + R f 2 I f max
= = =
RA + R f 2 RA + R f 3 I f min

de unde rezulta RA + R f 1 11,845

2
= = = 1,8846
R A+R f 3 6,285
= 1,8846 = 1,3728
valorile rezistentelor
(
RA + R fx +1 = RA + R fx ) Treptele de rezistenta vor fi

RA + Rf1 = 11,845 R1 = Rf1 – Rf2 = 11,845 – 8,628 = 3,217

RA+ Rf2 = 11,845/1,3728 = 8,628 R2 = Rf2 – Rf3 = 8,628 – 6,285 = 2,343
RA + Rf3 = 8,628/1,3728 = 6,285

I f max 70
curentul minim in procesul de frinare I f min = = = 50,99 A
1,3728
 Exemplu
Franare dinamica
c
rezistenta totala a circuitului rotoric la franare
RF 1 = RA
I F max

1,653 235,42
RF1 = 1,48 = 4,079
70

RF1 i Treptele de rezisten

se determin ca la pornire
= 3,756 = 1,938 z
RF 1 + RA I z
RF2 1 = F max =
RA I F min
5,559 2
2 = = 3,756
1,48
RA
IA
= 3,756 = 1,938
IFmax IFmin
I f max 70
I f min = = = 36,12 A
Valoarea minima a curentului 1,938
 Exemplu
valorile rezistentelor

(
RA + R fx +1 = RA + R fx )
RA + Rf1 = 5,559
RA+ Rf2 = 5,559 /1,938 = 2,868
RA + Rf3 = 2,868 / 1,938 = 1,48

Treptele de rezistenta vor fi

R1 = Rf1 – Rf2 = 5,559 – 2,868 = 2,691

R2 = Rf2 – Rf3 = 2,868 – 1,48 = 1,388