Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
5Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Revistele Murmurul Jiltului nr. 58 si 59

Revistele Murmurul Jiltului nr. 58 si 59

Ratings: (0)|Views: 1,213|Likes:
Published by murmuruljiltului
revista scolara a CT Matasari Gorj
revista scolara a CT Matasari Gorj

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: murmuruljiltului on Mar 04, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/02/2013

pdf

text

original

 
REVISTÃ A COLEGIULUI NAÞIONAL TEHNOLOGIC MÃTÃSARI - GORJ
Anul XV Nr. 58-59 martie 2011 32 PAGINI
Ca în fiecare an, la început de vacanţă, cei mai meritu-oși reprezentanţi ai revistelor școlare laureate aleConcursului Naţional al Revistelor școlare, elevi de gimna-ziu și de liceu s-au întâlnit în perioada 28 iunie-4 iulie, înTabăra Naţională a Revistelor Școlare ce se desfășoară laMuncel, judeţul Iași. Tinerii veniţi din toate colţurile ţării,reprezentând diferite judeţe, au fost întâmpinaţi aici cumare drag de organizatori, care s-au străduit să le oferesurprize plăcute pe toată durata șederii.Scopul întâlnirii a fost precizat, încă de la prima întâl-nire în „clubul” taberei, exersarea abili tăţilor jurnalistice și a creativităţii, materializate în final printr-o revistă comu-nă și prin premii la concursurile de creaţie organizate pedurata taberei și petrecerea timpului liber într-un mod cât mai plăcut. Pe parcursul întregii săptămâni s-au organi-zat întâlniri cu scriitori și jurnaliști cunoscuţi, care au îm-părtășit tinerilor jurnaliști din experienţa lor, excursii înzona Neamţ și, bineînţeles, nu se putea fără vizitarea ora-șului cu numeroase secrete literare și plin de farmec: Iași.Unul dintre evenimentelecare au stârnit puţină zar-vă în rândul elevilor și pro-fesorilor a fost acela când au aflat că, în conformitatecu programul anunţat, vor trebui să se prezinte în faţacolegilor de breaslă (ceilalţi participanţi la tabără) cuprodusele cele mai bunedin timpul anului – reviste-le școlare- și să le promo-veze, astfel încât să convin-gă publicul că au publicat cele mai bune materiale.Prezentările au fost originale și deosebit de îndrăzneţe, copiii dovedind nu numai capacitatea de a capta publicul cu infor maţiile oferite, ci și abilităţile dobîndite în activitatea jurnalistică.Prima „încercare” fiind depășită, organizatorii le-audat copiilor startul la distracţie și i-au invitat la seri declub, cu muzică și concursuri pe placul lor. Astfel, clubul afost invadat de tinerii dornici de a se întrece în „campiona-te” de tenis de masă, jocuri distractive, desen, iar spaţiul în care a fost organizată redacţia s-a dovedit neîncăpător pentru cei ce se întreceau în rapiditate pentru tastareaproduselor lor jurnalistice, sau se înghesuiau pentru a răs-foi revistele școlare aflate în expoziţie.Entuziasmaţi, copiii au făcut primul pas pentru a-și demonstra abilitatea creativă și a comunica fructuos cucei din jurul lor.În ultima seară petrecută aici s-au înmânat premii,pentru a răsplăti eforturile depuse în această săptămână,concretizate în concursurile de creaţie organizate, diplo-mele de laureat ale Concursului revistelor Școlare, dar nua fost uitată nici atmosfera de vacanţă, frumuseţea vâr-stei participanţilor – răsplătită într-un concurs de „MissTabăra Revistelor Școlare” – și tradiţionalul, dar întot-deauna spectaculosul foc de tabără.Trebuie amintit și faptul că s-au bucurat, cu toţii, demese gustoase și îmbelșugate, astfel încât, încă din primazi, s-au format adevărate cozi în faţa sălii de mese, atunci când se știa că urma ora micului dejun, a prânzului sau acinei - toate pregătite astfel încât micii jurnaliști să capetesuficientă energie pentru toate „încercările” care-i aștep-tau. Așteptăm ediţiile viitoare ale acestei tabere de revisteși sperăm ca ediţia viitoare să fie cel puţin ca anul acesta.Și, pentru că tot ne-am permis să introducem un „engle-zism” în revista noastră, vom termina în același ton: To becontinued...
Florin Manoliu
Tabăra GURA PLAIULUI a fost din nou animată deelevi şi de cadre didactice, lucru ce nu s-a mai întâm-plat din momentul în care aceasta a trecut în patrimo-niul Mănăstirii Tismana. Potrivit organizatorilor, auparticipat foarte mulţi elevi şi profesori la această ma-nifestare, competiţia fiind extrem de strânsă în celedouă concursuri. Profesorul Ion Elena, preşedintelejuriului, avea să aprecieze: „ Mă bucur să remarc că amavut o competiţie de valoare în care s-au calificat ceimai buni dintre cei buni. Se constată o creştere calitati-vă a publicaţiilor şcolare de la an la an, lucru pentrucare merită felicitări deopotrivă elevii şi cadrele didac-tice care îi coordonează. Îmi pare rău că unele revisteşcolare, probabil din raţiuni materiale, nu au mai parti-cipat la competiţie. “Comisia de evaluare a deliberat îndelung pentru astabili câştigătorii.Primul lucru care se cere remarcat este că juriul ce-lor două concursuri a fost alcătuit din cadre didacticedin învăţământul universitar şi preuniversitar, ziarişti,scriitori ş.a. Acesta a deliberat greu între cele mai bunereviste şi între cele maivaloroase creaţii litera-re. Cele mai bune revisteşcolare din judeţul Gorjs-au dovedit: Gimnaziu:Secţiunea: Revistă reprezentativă de şcoală, tipCALEIDOSCOP: „Jurnal 11”, Şc. Gen. „Pompiliu Marcea”Tg.-Jiu; Secţiunea: Revistă cultural- artistică:„Arcade”,Şc. Gen. „Alex. Ştefulescu” Tg.-Jiu; Secţiunea: Revistăliterară: „Magia cuvintelor”, Şc. Gen. Nr. 1 Ţicleni;Secţiunea: Revistă de profil ştiinţic:„Graiul Apelor”, Şc.Gen. Ceauru-Băleşti; Secţiunea: Revistă mozaic:„Izvorul Sâmboteanu”, Şc. Gen. “Sf. Nicolae” Tg.-Jiu şi„Speranţe noi”, Şc. Gen. Peşteana-Jiu.La LICEU competiţia a fost mai redusă deoarece aufost mai puţine reviste prezente. Doar cele clasate pelocul I vor reprezenta judeţul în competiţia naţională.Dar iată rezultatele: Secţiunea: Caleidoscop: Locul I „Cuget Liber”, Colegiul Tehnic „General Gh. Magheru”Tg.-Jiu; Locul II – „Historia CNET”, C. N. „Ec. Teodoroiu”Tg.-Jiu; Secţiunea: Revistă cultural – artistică: Locul I– „Murmurul Jilţului”, Colegiul Tehnic Mătăsari; Locul II– „Teen Agers”, Colegiul Naţional „Spiru Haret” Tg.-Jiu;Secţiunea: Revistă literară: Locul I – „Interval”, C.N.„Spiru Haret” Tg.-Jiu; Locul II – „Studium”, C.N. „Ec.Teodoroiu” Tg.-Jiu; Secţiunea: Revistă de profilştiinţific:Locul I – „Ecou”, C. N. „Virgil Madgearu” Tg.-Jiu;Locul II – „Dincolo de cuvinte”, Colegiul Tehnic Motru;Secţiunea: Revistă mozaic: Locul I – „Recreaţia mare”,Grup Şcolar Industrial Tismana; Locul II – „Joc de cre-ion”, C.N. „T. ArgheziTg. Cărbuneşti; Locul III – „17 ani,Colegiul Tehnic nr. 2 Tg. –Jiu. Revistele câştigătoare alefazei judeţene vor reprezenta judeţul la faza naţionalăcare se va desfăşura în a doua parte a lunii mai. În ulti-mii ani, revistele şcolare din judeţul Gorj s-au întors cuimportante premii naţionale.
Cornel Şomîcu
La sfârșitul săptămânii trecute s-a desfășurat o nouă ediţiea Concursului Naţional al Revistelor Școlare și a ConcursuluiTinere Condeie, faza judeţeană. La concurs au participat peste25 de reviste școlare și peste 100 de elevi ale căror creaţii artis-tice au fost evaluate de un juriu exigent. 11 reviste școlare dinGorj s-au calificat la faza naţională a Concursului revistelorșcolare care se desfășoară tot în această lună la București.
 
 
Elevii din Mătăsari,
Elevii din Mătăsari,
singurii gorjeni la Tabăra
singurii gorjeni la Tabăra
Naţională de Jurnalism
Naţională de Jurnalism
Pag. 4Pag. 25
ALTRUIŞTII
ALTRUIŞTII
Omul
Omul
învăţat
învăţat
Pag. 2
Pag.8
 
MARTIE 2011
MARTIE 2011
2
Murmurul Jilþului
Murmurul Jilþului 
N
r
. 58-59
. 58-59 
Un bărbat în vârstă de 92 de ani,bărbierit proaspăt, pieptanat la fel,s-aîmbrăcat și la ora 8 dimineaţa a por-nit înspre azil. Stă în foaierul aziluluiașteptând, zâmbește înspre noi atuncicând îi spunem: „camera dvs. este pregătită”.Soţia lui, în vârstă de 70 de ani, nu de mult s-astins din viaţă și, din acest motiv, bărbatul a sim-ţit nevoia să-și părăsească locuinţa.În timp ce mergem spre lift, îi povestesc pescurt cum anume e camera lui, ce culoare areperdeaua și cuvertura de pe pat, ce are în cameră.-” Îmi place foarte mult”- spune el și e încântat caun copil de 8 ani, care acum urmează să primeas-că prima lui cameră separată de la părinţi. -“Stimate Domn, încă nici nu aţi văzut camera, aș-teptaţi un pic înainte să vă pronunţaţi „ -am răs-puns eu .Nu are nimic dacă nu am văzut-o încă „ spuneel. “ Eu am decis deja în mintea mea , camera îmiplace. Deciziile le iau în fiecare dimineaţă, ime-diat ce mă trezesc “ . “ Fericirea nu este depen-dentă de ceva anume. Eu aleg fericirea în modindpendent. Faptul că, imi place sau nu camera,nu depinde de mobilier sau decoraţii, ci depindede cum vreau eu să o văd”.Pot să iau decizia să îmi petrec ziua în pat și săîncerc să număr câte extremităţi sau componenteale corpului meu nu funcţionează cum ar trebuisau mă dor; ori, pot să spun mulţumesc ceruluipentru tot și pentru că mă pot mișca. „Fiecare zi este un cadou, dacă pot să-mi des-chid ochii, să mă concentrez pe amintirile fru-moase, amintiri pe care le-am adunat de-a lungulvieţii mele ” “ Bătrâneţea este ca și un cont înbancă . Iei de acolo exact ce ai adunat. ”„Vezi, sfatul meu este să aduni multă, multă fe-ricire și amintiri frumoase în contul tău de amin-tiri”. „Și îţi mulţumesc că ţi-ai adus contribuţia lacontul meu , unde eu și azi tot strâng și maistrâng”-spuse omul învăţat .Ţine minte cele de mai jos și, astfel, ai șansa săfii fericit .1. Eliberează-ţi mintea de ură. 2 . Eliberează-ţimintea de a-ţi face griji mereu. 3.Trăiește modest .4. Dăruiește maimult. 5. Așteaptă mai puţin de laalţii.
I. E.
Omul
Omul
învăţat
învăţat
 
MARTIE 2011
MARTIE 2011
3
Murmurul Jilþului
Murmurul Jilþului 
N
r
. 58-59
. 58-59 
Există o poveste fără nici un copilcare să o rostească în pașii lui spre visa-re, o poveste pentru oameni ca noi, me-reu grăbiţi să realizăm nimicuri, să re-creem valori și sentimente, mereu aler-gând pe drumuri individuale...O poveste ce nu începe cu “ afost odată ca niciodată “, ci cu “afost dintot-deauna un om...”A fost dintotdeauna un om ce nu s-abucurat de sărbători pentru simplul faptcă nu credea în ele.Nu a reușit nimeni să-l convingă căIisus s-a născut, ca Moș Nocolae și MoșCrăciun există, sau ca Noul An e un pri-lej de sărbătoare.Iarna e cu adevărat rece pentru cei cenu păstrează amintiri fierbinţi.A fost dintotdeauna un om ce nu s-adat în lături de la a celebra, după datinaSfântul Crăciun și Noul An, sacrificândoricât pentru că oamenii din jurul lui -familie, rude, prieteni, cunoscuţi și stră-ini - să se bucure de preparate cu drag,de băuturi cu gust alese, de muzică șidans și, mai cu seamă, de plăcerea reve-derii.A fost dintotdeauna un om ce se re-găsește în fiecare dintre noi.Sunt ani în viaţa noastră când nu nemai dorim nimic de sărbători decât sădormim, când nu mai muncim nimicpentru masa de Crăciun și de Revelion,când bradul, fie nu mai are rost să-lavem, fie îl cumpărăm gata împodobit.Sunt alţi ani când ne trezim în zorispre a pune coca pentru cozonaci, cândplecăm la colindat către părinţi, cătreprieteni, când ne gătim cu fast și emoţiepentru petrecerea de revelion.A fost dintotdeauna un om care teprivește. De fiecare dată nu îţi spune ni-mic, doar îţi lăsa-n palma o oglindă, pu-ţin zgâriată, puţin prăfuită.Și când simţi că ceva îţi lipsește, abiaatunci, amintindu-ţi de ea, te privești.În acel moment realizezi ce ai uitat săfaci, să simţi, să trăiești.A fost dintotdeauna un om, ce te aș-teaptă să-i scrii, să-i zâmbești, să-i spuidespre tine, despre lumea ta, despre vise-le și credinţa ta. A fost dintotdeauna unom ca tine...Povestea se incheie aici, fără învăţă-minte, fără eroi.Dar te lasa pe tine să o continui.Să îi spui despre omul care ești TU,în luna decembrie, când timpul te așeazăîntre credinţă și civilizaţie, între tradi-ţie și filosofia unui nou început. Somnușor, în visul tău să pătrundă gândulînţelept și bun, iar în următoarea zi săai lumii ce povesti...! Să ai cea mai fru-moasă iarnă din viaţa ta !
Ion E. Pãdeșanu
Poveste de iarnă
Cine te-mpinge spre marginea vremurilor, prea bunu-le dascăl? În toată buimăceala timpurilor, mintea ta ră-mâne limpede și sănătoasă, cuvântul ţi-e dor și alinare,sfatul – cale spre împlinire, Luminătorule! Rămâi nemiș-cat în vuietul furtunilor și, niciodată, să nu cazi în faţamarilor zăgazuri!Casa ţi-a fost mereu podidită de liniște și înţelepciu-ne iar drumurile tale au dus întruna spre templul sacru alșcolii. Când nu aveai treabă acolo, te regăseam repe-tând cu plăpândele voci de talent, migălind în sala depictură, pe platoul de dans, pe terenuri, piste și spaţii deantrenament, apoi pe scene, în tumultul spectacolelor,purtând nestinse sărbătorile neamului, marile victoriipentru viitor.Nu ai lăsat în părăsire rostul învăţăturii, cea maisfântă potrivire a spiritului tău. Ai rămas totdeauna încredinţa trudei și misiunii tale solemne!Nelegiuirea-ţi vine de la cei ce te-au uitat sau nu te-auiubit niciodată, cum nu au iubit nici școala, nici cartea,nici lumina lor. Într-o ignoranţă sfidătoare și-o desfătarecât se poate de originală, corifeii slugarnici ai palatelor nugăsesc a-și aminti că propulsarea lor în fotoliile puteriiîși are începutul în neliniștea strădaniilor tale.Ţi-ai sechestrat gândul și sufletul, într-o frământareniciodată măsurată, ai tălăzuit zile și nopţi în viscolultău, într-o generozitate fără limite, zidindu-le lor începu-tul. Să le fie buchea dreaptă, elegantă și cuminte, cuvân-tul - clar și curgător spre bine, fără să visezi vreodată căvei ajunge înfrunţi azi multe nedreptăţi în vâltoareaunor vremuri în care te-au adus ei, elevii tăi năstrușnicide altădată. Să fie sufletul lor atât de vândut haosului șideșertăciunii? Să le fie temeiurile clădite pe ingratitudine?Ţi-ai lăsat acasă copilăria, cu jocurile și toată frumu-seţea ei! Ţi-ai subjugat până și primii ani ai vieţii, frageziși zgomotoși, unor privaţiuni ce te-au purtat în univer-sul și misterul cărţilor, spre miracolul învăţăturii. Ca să-ţifie tulburată astăzi neodihna de a ști, răbdarea angelică dea inova și tăria de a renunţa de atâtea ori la plăcerile vâr-stelor mai mari și mai mici.Ţi-ai făcut din profesiune o armură vie pentru apăra-rea demnităţii românului, Luminătorule de neam! Pringândul și cuvântul tău s-au zămislit lupta și izbânzile isto-riei acestui popor! Ai construit și ai reconstruit școala,protejând-o de toate dezlănţuirile răului!Tot mai rar îţi este ascultat cuvântul povăţuitor, pil-da-ţi este hăituită mereu de cei străini de școală. Vrerea-ţiclocotește-ntruna precum întruna susură izvorul. Părăsităde ordinea legală, frustrată de ierarhia valorilor, bulversa-tă și îngenuncheată de trufia crizei morale și a altor păca-te, societatea răvășește bunul simţ și crezul, iubite dascăl!Te lupţi, prea bunule, cu mentalităţi abil întreţinute deslugoii șefilor tăi mai mari, cu teorii, planuri și programevitrege și vechi, cu dogma și teroarea conducerii, iarnoii tăi manageri sunt prea puţini, să-ţi apere gândul încare sălășluiește raza de speranţă pentru reînnoirea șco-lii noastre.Tot mai umbriţi sunt ochii școlarilor tăi, mai săracăvorba, neprihănită însă inima lor. Timizi li-s pașii cătreșcoală. Nu mai au unii ghetuţe îmblănite, ghiozdanuleste vechi, rămas de la cel mare, abecedarul e la fel devechi și zdrenţuit. Caiet, doar unul pentru toate literele.Bunica ”uită” prea de multe ori să pună în ghiozdan unpacheţel. Noroc că mărul din grădină a rodit cu sârg.Oraru-i nesigur, din el a dispărut recreaţia mare. Lecţiilese perindă între schimburi, elevii nu-și mai văd de carte.Ciudat, tot mai ciudat, bunule, se simte o decădere a șco-lii în formalism și închistare.Ce faci, părinte dascăl, într-o așa încurcătură? Ţi-eșcoala iar bătrână și ochii ţi se întunecă la gândul că nu aibani să-i preschimbi înfăţișarea. Te zbaţi singur, ca undamnat uitat de Dumnezeu, între dorinţa și neputinţa dea reîntineri amvonul învăţăturii. Ești din nou în suferinţă,nu-ţi poţi cumpăra o carte, la flacăra căreia să întinereștiînvăţând, să poţi da înapoi anii școlii, să așezi în zborulcopiilor iar gândul curat, puterea de a învinge, cutezanţa,strălucirea șansei!Nu vrei să pari, ești ceva mai la vale ca un miner pen-sionar și uneori regreţi că viaţa toată ai dăruit-o știinţeide carte, o activitate ce-ţi conferă valoare și prestanţă, ca-lităţi câștigate prin trudă, suferinţă, prin obsesia și în-crâncenarea examenelor, prin emoţii, pasiuni și ambiţii.Cu toate acestea, diriguitorii ţării, prin faptele și gesturilelor ”răsplătesc” făclierii de la catedră cu o impietate denecrezut. Sfidarea lor nu încălzește cu nimic clasa școlarăvitregită de-atâtea, în care spiritul învăţătorului continuăsă vibreze, neîntinat de neorânduiala și minciuna răzvră-tite dincolo de ferestre.Umilit, cu un salariu de mizerie, cu demnitatea terfe-lită și rostul aflat mereu sub spectrul deznădejdii, omulde la catedră, trăiește azi drama prin care însăși școalaromânească își duce zilele. Nelegiurile care defăimeazăsfântul locaș de învăţătură și bună purtare sunt ţesute șirăspândite de înșiși conducătorii ei, unii - pedagogi igno-ranţi și perfizi, supuși greșelilor, inși agăţaţi de jilţurileministeriale încă din anii trecuţi, prin fraudă morală, oricatapultaţi acolo de interesele nedidactice ale timpului.Cum să faci învăţătura agreabilă, cu forme și oamenivechi? Școala are nevoie de sprijin și efort financiar.Salariul trebuie să-i asigure dascălului decenţă, să-i ape-re demnitatea, să-i răsplătească valoarea. În faţa priviri-lor din bănci, singure și dornice de a cunoaște, experienţași trăirea lui nu vor face minuni. Mai sunt încă multe pra-guri ce stau în calea gândului hărăzit pentru o altă ordinea învăţării.Izbiturile sunt la fel de dure, vijelioase și aducătoarede pagube. Ele-și au sorgintea în severitatea sufocantă atrecutului nu prea îndepărtat. E uriaș efortul dascălului.Adevărul muncii lui este minimalizat de cei suiţi în frun-tea învăţământului. Înconjurate de modestie și dăruire,departe de lăcomia celor vânduţi pe licăriri de arginţi,vocaţia și strădaniile lui sunt astăzi neglijate și de ceiaflaţi la cârma ţării. Nu se uită însă a i se batjocori onoa-rea și competenţa deja confirmate în multe rânduri, prinrelansarea intenţiei trufașe a reatestării pe post, prin im-plicarea în atâtea treburi de corvoadă, ce nu au nici o le-gătură cu școala, justificând aceste acţiuni pe seama în-crederii și seriozităţii corpului profesoral.Completând fel și fel de înscrisuri cu ţintă socială,dascălul nu poate fi nici notar, nici judecător. Pentru el,această muncă a fost una de ”salahor”, în care a fost îm-pins fără voie. De aceste slugărnicii se fac responsabilifuncţionarii din minister și nu numai ei. Ni se tot spunecă, în România, învăţământul este prioritate naţională.Până acum, starea jalnică în care sunt multe școli nu do-vedește aceasta și nici faptul că dascălii nu primesc sala-rii în prioritate naţională.Încorsetat de restricţiile unui nivel de trai prea mo-dest, cu un salariu deloc generos și neglijat de guverne,dascălul nu poate lăsa în tăcere cuvintele unui mare lu-minător al neamului care, la vremuri de ananghie, nupregeta a-i îmbărbăta pe români, spunând răspicat:”Saupunem pumnul în pieptul furtunii sau vom pieri!”Păstrând nemuritoare cuvintele lui Avram Iancu, ab-sorbit zilnic de tensiunea studiului și tumultul lecţiilor,semănătorul de lumină și învăţătură nu și-a pierdut în-crederea în restituirea condiţiei sale sociale și istorice.El crede încă și acum că bunătatea risipită cu dăruireși perseverenţă în câmpul social îi va readuce în sufletacea liniște și mulţumire de care îi fusese atâta dor înacești ani de mare zbucium.
Ion Elena
Notă:
 
Din volumul „Adio, frumoaselor zăpezi!”, aflat în pregătirela Editura „Măiastra” din Tg.-Jiu
Nu dispera, Luminătorule!
Nu dispera, Luminătorule!

Activity (5)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
2Paie liked this
Vlad Stoenescu liked this
2Paie liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->