Manual Extractie

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETÃRII
Programul PHARE TVET RO 2002/000-586.05.01.02.01.01
AUXILIAR CURRICULAR
clasa a X-a
DOMENIUL: MECANIC
CALIFICAREA: LUCRĂTOR ÎN FORAJ, EXTRACŢIE, TRATARE PETROL
ŞI GAZE
Nivelul 1
MODULUL: TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR DE FORAJ-EXTRACŢIE
2005
Autor:
Prof. SOCOLESCU EUGEN prof.ing. Grup Şcolar Industrial de Petrol Teleajen
Consultanţa:
Dana Stroie - expert CNDIPT
Ţiţeiu Ramona - expert local
Modulul: Tehnologia lucrarilor de foraj-extractie
CUPRINS
I. Introducere pag.4
Competenţe vizate pag.5
Obiective urmărite pag.6
II. Materiale de referinţă pag.8
Cuvinte cheie pag.20
Glosar de termeni pag.22
Formule pag.23
III. Activităţi pentru elevi pag.24
Fişa de descriere a activităţii pag.25
Fişe de lucru pag.27
Activităţi de lucru pag.30
Fişă de autoevaluare pag.50
Fişă pentru înregistrarea progresului elevului pag.51
IV. Soluţii şi sugestii metodologice pag.52
V. Bibliografie pag. 60
Domeniul: Mecanic 3
Calificare:Lucrător în foraj, extracţie, tratare petrol şi gaze
I. INTRODUCERE
Modulul “Tehnologia lucrărilor de foraj-extracţie” este destinat domeniului

mecanic, nivelul 1 de pregătire, pentru calificarea “Lucrător în foraj, extracţie, tratare
petrol şi gaze”. Acesta oferă elevilor posibilitatea însuşirii unor cunoştinţe teoretice si
deprinderi practice necesare la lucrările de foraj-extracţie practicate în industria de
petrol şi gaze.
Acest ghid este destinat uşurării muncii profesorului la catedră şi
îmbunătăţirii activităţii acestuia, fără să acopere toate activităţile care sunt
necesare de efectuat pentru atingerea scopului propus prin parcurgerea
modulului.
La prezentarea noilor cunoştinţe profesorul va folosi materiale didactice, mijloace de
învaţământ adecvate, cum sunt: machete, instalaţii, scule, roci, dispozitive, panoplii, folii
de retroproiector, casete video etc.
Pentru însuşirea noilor cunoştinţe vor fi folosite metode adecvate temei şi clasei dar
atractive pentru elevi, cum sunt: expunerea, demonstraţia, conversaţia, descoperirea,
exerciţiul, studiul de caz, întocmirea portofoliului etc.
Evaluarea se poate face oral, scris, practic, urmărindu-se însuşirea termenilor de
specialitate, cunoaşterea utilajelor, sculelor, a lucrărilor ce se efectuează cu ele şi a
deprinderilor practice.
În funcţie de nivelul de pregătire a elevului, pentru o competenţă se pot face mai
multe evaluări, astfel încât elevul să ajungă la cunoştinţele teoretice şi deprinderile
practice cerute în standardul profesional.
Trebuie arătat că ceea ce este prezentat în acest auxiliar constituie numai un
ghid care nu acoperă toate competenţele cerute elevilor la acest modul iar
activitatea propusă la fiecare competenţă poate fi insuficientă pentru atingerea
nivelului de performanţă. În funcţie de situaţia concretă la clasă, profesorul va
propune spre rezolvare şi /sau alte exerciţii, fişe de lucru etc. adecvate situaţiei.
De asemenea acest auxiliar nu a ţinut seama de faptul că pentru obţinerea
certificatului de calificare trebuie validarea integrală a cerinţelor standardului de
pregătire profesională.
Domeniul: Mecanic 4
COMPETENŢE VIZATE
Acest material vizează modulul “Tehnologia lucrărilor de foraj-extracţie”,

destinat elevilor care se pregătesc pentru meseria lucrător în forajul, extracţia, tratarea
ţiţeiului şi gazelor.
Prin parcurgerea modulului elevii dobândesc următoarele competenţe:
• Comunicare si numeraţie - utilizează limbajul specific de specialitate

- prelucrează grafic rezultatele obţinute într-o operaţie
simplă
• Lucrul în echipă - colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea
sarcinilor
• Utilizarea S. D. V.-urilor - identifică S. D. V.- urile din dotarea locului
la lucrări specifice de muncă
- explică construcţia şi funcţionarea S. D. V.- urilor şi
utilajelor
- foloseşte S. D. V.- urile la lucrări speciale
• Geologia zăcămintelor - utilizează noţiuni de geologie generală
de petrol şi gaze - caracterizează zăcămintele de petrol şi gaze
- identifică metodele de investigare a sondelor
de petrol si gaze
- identifică amplasamentul zăcămintelor de petrol
şi gaze şi semnele convenţionale folosite
in documentaţia grafică
• Forajul sondelor - identifică organele de maşini din echipamentele
existente în dotare
- alege utilajele, sculele şi instrumentele necesare
forajului unei sonde
- recunoaşte lucrările necesare construirii sondei
• Exploatarea sondelor - descrie parametrii fizici ai zăcămintelor de
de petrol şi gaze petrol şi gaze
- explică metodele de exploatare a zăcămintelor
de petrol şi gaze
- identifică echipamentele necesare exploatării
sondelor de petrol şi gaze
Domeniul: Mecanic 5
OBIECTIVE URMĂRITE
Prin parcurgerea unităţii 8.12 “Forajul sondelor de petrol şi gaze” se

urmăreşte atingera următoarelor obiective:
La competenţa “Identifică organele de maşini din echipamentele existente în
dotare” trebuie atinse următoarele criterii de performanţă:
a) identificarea organelor asamblărilor demontabile
b) identificarea organelor mişcării de rotaţie
c) identificarea elementelor de transmitere şi legătură a mişcării de rotaţie
d) identificarea organelor pentru reţinerea, conducerea şi comanda fluidelor
Pentru atingera acestor criterii de performanţă trebuie îndeplinite următoarele
condiţii de aplicabilitate:
1. Materiale necesare: pene, ştifturi, piese canelate, şuruburi, piuliţe, şaibe, osii, arbori
(drepţi, cotiţi), lagăre, rulmenţi;
2. Transmisii: prin curele, cu cablu, cu lanţuri, cu roţi dinţate
3. Organe de reţinere, conducere şi comandă a fluidelor: rezervoare, recipiente,
conducte, armături normale şi speciale
4. Probe de evaluare
• Probe orale şi practice prin care candidatul dovedeşte că este capabil să identifice
organele asambărilor demontabile (a)
organele mişcării de rotaţie (b)
elementele de transmitere şi legătură a mişcării de rotaţie (c)
organele pentru reţinerea, conducerea şi comanda fluidelor (d)
La competenţa 8.12.2 ,,Identifică utilaje, scule şi instrumente necesare forajului
unei sonde” trebuie atinse următoarele criterii de performanţă:
a) identificarea utilajului şi sculelor de foraj
b) identificarea utilajului de prevenire a erupţiilor
c) identificarea instrumentelor de dislocare şi garnitura de foraj
d) identificarea echipamentelor şi sculelor necesare tubării şi cimentării sondelor
Pentru atingerea acestor criterii de performanţă trebuie îndeplinite următoarele
1. Utilaje şi scule: de manevră, de rotire, de pompare şi circulaţie, de prevenire a
erupţiilor, sape de foraj, utilaje de tubaj şi de cimentare
2. Probe de evaluare
• Probe scrise, orale şi practice prin care candidatul dovedeşte că este capabil să
identifice utilajul şi sculele de foraj (a)
identifice utilajul de prevenire a erupţiilor (b)
identifice instrumentele de dislocare şi garnitura de foraj (c)
identifice echipamentele şi sculele necesare tubării şi cimentării sondelor (d)
Domeniul: Mecanic 6
La competenţa 8.12.3. ,,Recunoaşte lucrările necesare construirii sondei“ trebuie

îndeplinite următoarele criterii de performanţă:
a) identificarea lucrărilor de suprafaţă şi pregătire
b) caracterizarea lucrărilor de foraj propriu-zis
c) identificarea lucrărilor de consolidare şi izolare a stratelor traversate
Pentru atingerea acestor criterii de performanţă trebuie îndeplinite următoarele
1. Lucrări de suprafaţă şi pregătire: amenajarea terenului, montarea instalaţiei de
foraj, a construcţiilor anexe, verificarea utilajelor montate, întreţinerea utilajelor de foraj.
2. Lucrări de foraj propriu-zise: introducerea sapei, săparea în teren, extragerea ei în
vederea înlocuirii
3. Probe de evaluare:
• Probe orale prin care candidatul dovedeşte că este capabil să identifice lucrările de
suprafaţă şi pregătitoare (a)
• Probe scrise şi orale prin care candidatul dovedeşte că este capabil să caracterizeze
lucrările de foraj propriu-zise (b)
• Probe orale prin care candidatul dovedeşte că este capabil să identifice lucrările de
consolidare şi de izolare a stratelor traversate
Domeniul: Mecanic 7
II. MATERIALE DE REFERINŢĂ
1. ECHIPAMENTUL DE MANEVRĂ
Echipamentul de manevră permite executarea unor operaţii cum sunt:
- manevrarea garniturii de foraj, a ţevilor de extracţie sau a prăjinilor de pompare
- coborârea controlată a garniturii de foraj şi tubaj
- instrumentaţii la sondă
- acţionarea cleştilor mecanici
- manevrarea unor greutăţi pe podul sondei
- punerea în producţie a sondelor etc.
Se compune din:
1.1 TROLIUL DE FORAJ având următoarele funcţii:
- înfăşurarea şi desfăşurarea cablului de manevră
- frânarea garniturii de foraj
- participă la operaţiile de înşurubare-
deşurubare
- permite transmiterea mişcării la masa
rotativă în diverse trepte de viteze etc.
Se compune din:
- şasiu
- arbori (al tobei de manevră, de
antrenare, al mosoarelor)
- toba de manevră
- frâne (mecanică, hidraulică, electromagnetică etc)
- mosoare
- toba de lăcărit
La montare:
- se centrează faţă de roata de lanţ sau arborele cardanic al masei rotative
- se asigură orizontalitatea
SCHEMA TOBEI DE
MANEVRĂ
1 – toba de manevră;
2 – pană;
3 – arbore;
4 – rozete;
5 – şuruburi;
6 – tambur de frână;
7- plăci de ferodou;
8 – benzi din oţel;
9 – spaţiu de răcire;
10,11,12 – ţevi pentru
apă;
13 – racord;
14 – orificiu în rozetă
pentru fixarea capătului
de cablu
1.21.2.
GEAMBLACUL - este montat pe coroana geamblacului, în vârful turlei şi
permite trecerea peste prima rolă a capului activ al cablului, fără să atingă turla şi a
capului mort peste ultima rolă.
Domeniul: Mecanic 8
GEAMBLACUL DE
FORAJ
a - vedere laterală;
b - secţiune
1 - role de manevră;
2 - ax fix; 3 - grinzi
metalice; 4 - rulmenţi;
5 - orificii de ungere
MACARAUA DE FORAJ - demultiplică sarcina agăţată în cârligul de foraj.
MACARAUA DE FORAJ
a - vedere laterală;
b - secţiune
role de manevră;
ax principal;
plăci laterale;
ax;
bare fixate pe axul 4;
bolţ;
jugul (lacătul) macaralei;
canale de ungere
Domeniul: Mecanic 9
1.4. CÂRLIGUL DE FORAJ - poate fi simplex sau triplex

- susţine sarcina fixată în el
CÂRLIGUL DE FORAJ
1 – cârligul propriu-zis;
2 – tija;
3 – guler;
4 – traversă;
5 – bolţ;
6 – toarta cârligului;
7 – piuliţa;
8 – şurub;
9 – rulment;
10 – arc elicoidal cilindric;
11 – rondea;
12 – corpul cârligului (bucşa);
13- siguranţa;
14- arcul siguranţei
15 – şarnieră;
16 – şurub;
17 – dispozitiv de blocare;
18 – mâner articulat
pentru manevrarea cârligului
Pentru micşorarea ansamblului macara-cârlig, se construieşte monobloc ansamblul

macara-cârlig ceea ce permite:
- manevrarea mai uşoară a garniturii de foraj
- folosirea mai raţională a spaţiului din turlă.
Domeniul: Mecanic 10
1.5. CABLUL DE FORAJ - face legătura elastică între macara, geamblac şi

troliu.
Trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

- să fie flexibil
- să aibă rezistenţă mare la încovoiere
CABLUL DE
FORAJ-
SECŢIUNE
D – diametrul
cablului
d – diametrul
firelor
exterioare
DEPĂNĂTOR
DE CABLU
2. ECHIPAMENTUL DE ROTIRE
2.1 MASA ROTATIVĂ

Îndeplineşte următoarele funcţiuni:
- transmite mişcarea de rotaţie la sapă
- susţine garnitura de foraj şi coloana de burlane în vederea executării
operaţiilor de înşurubare-deşurubare
- în cazul forajului cu turbina, preia momentul reactiv
MASA ROTATIVĂ –
1- carcasa (batiul); 2 – rotorul; 3 – coroana; 4 – pinion; 5 – arbore; 6 – rulment
principal;
Domeniul: 7Mecanic
– rulment secundar; 8 – pătraţii mari; 9 – bolţuri de blocaj; 10 – labirint de 11
etanşare; 11 – rulmenţi;
Calificare:Lucrător 12 – bare
în foraj, extracţie, de blocare
tratare petrol şi gaze
CAPUL HIDRAULIC - realizează legătura între prăjina de antrenare şi cârlig

- susţine greutatea agăţată în cârlig
- permite trecerea fluidului de foraj
2.2 CAPUL HIDRAULIC

Realizează legătura între garnitura de foraj (aflată în mişcare de rotaţie) şi
cârligul de foraj (fix), susţinând greutatea acesteia în timpul forajului. Totodată
permite trecerea fluidului de foraj de la furtun la garnitură.
CAPUL HIDRAULIC
1 – corpul;
2 – capac;
3 – flanşa lulelei;
4 – ţeava de spălare;
5 – fus;
6 – rulment axial;
7 – toarta (jugul);
8,9 – rulmenţi radiali cu
role cilindrice;
10 – rulment axial cu
bile;
11 – capac inferior;
12 - camera de
etanşare a ţevii de
spălare;
13 – bolţuri;
14 – reducţie;
15 – piuliţă
3. ECHIPAMENTUL DE CIRCULAŢIE
Are rolul
- de a prepara, trata şi a circula fluidul de foraj în sondă în următoarele scopuri:
- - echilibrarea presiunii din zăcăminte
- aducerea detritusului la suprafaţă
- răcirea sapei
- antrenarea turbinei de foraj
Se compune din:
- pompe cu piston necesare pompării noroiului de foraj în sondă
- pompe centrifuge sau cu piston necesare pompării fluidului de foraj, a apei
sau a amestecurilor chimice la suprafaţă, pentru prepararea sau depozitarea
fluidului de foraj
- instalaţii agregate anexe pentru circulaţia, depozitarea, curăţirea şi pomparea
fluidului de foraj
POMPĂ
DE NOROI
TRASEUL CIRCUITULUI DE FLUID DE FORAJ

1 – habă;
2 – pompe;
3 – manifold de aspiraţie;
4 – manifold de refulare;
5 – încărcător;
6 – furtun;
7 – cap hidraulic;
8 – prăjină de antrenare;
9 – prăjini de foraj;
10 – prăjini grele;
11 – orificii (duze);
12 – spaţiul inelar;
13 – prevenitor de erupţie;
14 – instalaţia de curăţire
SITA VIBRATOARE reţine particulele mai mari de 0,7 ----0,8mm.
SITĂ
VIBRATOARE
1 – ramă;
2 – arcuri (două);
3 – ax excentric;
4 – motor electric;
5 – cutie de captare
a noroiului cernut;
6 – curele
trapezoidale
4. INSTALAŢII DE PREVENIRE A ERUPŢIILOR

Pentru prevenirea manifestărilor eruptive la gura sondei în foraj, se montează
o instalaţie de prevenire a erupţiilor.
SCHEMA UNEI INSTALAŢII DE

PREVENIRE A ERUPŢIILOR
1 – prevenitor orizontal cu
închizător pe prăjină şi totală;
2 – prevenitor vertical care
permite închiderea
suplimentară a spaţiului inelar
(când în sondă se află prăjina
pătrată, cabluri);
3 – flanşă dublă pentru
asamblarea instalaţiei la
coloana de burlane tubată;
4 – manifoldul instalaţiei de
prevenire;
5 – teul de evacuare a
noroiului;
6 – instalaţia de acţionare;
7 – pupitrul de comandă;
8 – braţe de manevră pentru
acţionare manuală
4.1. PREVENITOARE DE ERUPŢIE - efectuează:
- închiderea spaţiului inelar (dintre coloana de burlane şi prăjini)

- manevrarea etanşă a garniturii de foraj
- închiderea totală a găurii de sondă când în sondă nu se află nimic
Prevenitoarele pot fi:
a) după direcţia de deplasare a bacurilor:
- orizontale
- verticale
b) după numărul dispozitivelor de închidere:
- simple
- duble
- triple
c) după modul de acţionare a bacurilor:
- cu acţionare manuală
- cu acţionare mecanică
- cu acţionare hidraulică
- cu acţionare combinată
4.2. INSTALAŢII DE COMANDĂ HIDRAULICA

Se preferă acţionarea hidraulică a prevenitoarelor de erupţie şi a robinetelor
aferente, datorită avantajelor:
- se pot realiza forţe mari de închidere
- permite închidere rapidă
- funcţionare sigură
- înmagazinează energie mare în volum redus
Se compun din:
- grupul de presiune – produce, acumulează şi distribuie energia hidraulică
necesară acţionării
- pupitrele de comandă – pentru comanda manevrării hidraulice a prevenitoarelor
4.3. MANIFOLDUL DE ERUPŢIE

Cuprinde ansamblul de robinete, duze reglabile şi fixe, supape de reţinere,
manometre racordate la ieşirile laterale ale prevenitoarelor de erupţie.
Se foloseşte pentru:
- dirijarea fluidului de foraj din sondă spre habe în scopul frânării manifestărilor şi
scăderea controlată a presiunii din sondă
- dirijarea fluidului de foraj în sens invers, pentru omorârea sondei
- măsurarea presiunii din spaţiul inelar la gura puţului
4.4. ROBINETE DE ÎNALTĂ PRESIUNE PENTRU PRĂJINI

La partea superioară a garniturii de foraj se montează unul sau mai multe
robinete în scopul evitării erupţiei prin garnitura de prăjini.
SCHEMA DE ACŢIONARE A PREVENITORULUI TIP DF

1 – sertare de etanşare; 4 – conductă pentru fluid la închidere
2 – piston; 5 – conductă pentru fluid la deschidere
3 – servomotor 6 – tija de acţionare manuală
5. SAPE DE FORAJ
5.1. SAPE CU DIAMANTE
Se folosesc în roci tari şi extratari.
Sapă cu
diamante
1 – corpul;
2 – miez matrice;
3 – matricea;
4 – diamante
5.2. SAPE MONOLIT

Sunt sape cu tăiş fix, care în locul diamantelor folosesc ştifturi din carburi
metalice foarte dure şi care dislocă roca asemănător cu diamantele.
SAPĂ MONOLIT
5.3. SAPE CU ROLE
Sapă cu role conice fără corp

1 –Domeniul: Mecanic
corpul fălcii; 2 – cep de legătură; 3 – role; 4 – dinţi; 17
5 – rulmenţi cu role cilindrice; 6 – rulmenţi cu bile;
7 – dop metalic; 8 – orificiu de spălare
. Sape cu corp independent – la corpul principal (turnat) se sudează cele trei fălci.
Sapă cu trei role

conice cu corp
turnat
1 – corpul principal;
2 – fălcile; 3 – rolele,
montate pe rulmenţi
BURLANE DE TUBARE
ŞIUL
Se compune din:
6. COLOANA INEL DE REŢINERE

DE BURLANE
CENTRORII
SCARIFICATORII
LANSATOARELE ŞI
AGĂŢĂTOARELE DE
COLOANE
7. UTILAJE DE CIMENTARE –sunt compuse din:

- pompă de presiune
- pompă centrifugă (rotativă) acţionată separat de pompa de presiune
- motor pentru pompa de presiune
- habă
- anexe (pâlnia de cimentare, masa de tăiat sacii de ciment, habă de amestec,
conducte de legătură prevăzute cu racorduri rapide)
8.LUCRĂRI DE FORAJ
Ciclul de foraj constă în succesiunea lucrărilor legate de forajul unei sonde. Încep cu
montarea instalaţiei de foraj la locaţia respectivă şi se termină cu demontarea şi
transportul acesteia la o altă locaţie.
1. Lucrări de suprafaţă:
- amenajarea terenului
- montarea instalaţiei
- montarea construcţiilor anexe
2. Lucrări pregătitoare
- verificarea calităţii montajului
- verificarea funcţionării utilajelor
- lucrări de montaj în completare
- săparea şi consolidarea găurii prăjinii de antrenare şi a găurii pentru bucata de
avansare
3. Lucrări de săpare a găurii de sondă (de foraj propriu-zis) - cuprind un ciclu de

operaţii ce se repetă la fiecare sapă nou introdusă şi anume:
- introducerea sapei noi şi a garniturii până la talpa sondei
- săparea în teren până la uzarea sapei
- extragerea garniturii pentru schimbarea sapei
Operaţia de manevră ocupă peste 70% din timpul de foraj.
4. Lucrări de consolidare şi izolare a găurii de sondă – executate periodic
5. Lucrări speciale (măsurători geofizice)
6. Lucrări de încercare a productivităţii stratelor şi punerea sondei în producţie
7. Lucrări de demontare a instalaţiei şi transportul la o nouă locaţie
CUVINTE CHEIE
• Batale – gropi de formă geometrică regulată, pentru a li se măsura volumul, folosite

ca depozite pentru fluidul de foraj de rezervă, detritus, scursori
• Burlane de foraj – tuburi din oţel cu ajutorul cărora se consolidează pereţii sondei
• Ciclul de foraj – succesiunea lucrărilor legate de forajul unei sonde
• Detritus – sfărâmături de rocă scoase la suprafaţă prin lucrările de foraj
• Fluid de foraj (fluid de circulaţie, de spălare) – fluid circulat de la suprafaţă la
talpa sondei şi apoi la suprafaţă
• Foraj – un complex de lucrări legate de traversarea, consolidarea şi izolarea
formaţiunilor geologice ale scoarţei terestre, de la suprafaţă până la o anumită
adâncime, în scopul realizării sondei
• Garnitura de foraj – tuburi metalice asamblate prin filet, care coboară sapa până la
talpa sondei
• Gura sondei – partea superioară a unei sonde
• Manevră – introducerea şi scoaterea materialului tubular din sondă
• Material tubular – prăjini de foraj, prăjini grele, burlane, ţevi de extracţie
• Motor submersibil de foraj – motor de construcţie specială, plasat în interiorul
găurii de sondă, deasupra sapei, pentru antrenarea ei în mişcare de rotaţie
• Prăjini de foraj – tuburi care alcătuiesc prin asamblare, garnitura de foraj
• Prăjini grele – tuburi cu pereţi groşi care alcătuiesc partea inferioară a garniturii de
foraj
• Sonda – construcţie specială de forma unei găuri cilindrice, săpată în scoarţa
pământului, vertical sau înclinat, cu mijloace mecanizate, prin care se pot face cercetări
geologice sau se pot extrage la suprafaţă minerale fluide
• Talpa sondei – partea inferioară a sondei
• Ţevi de extracţie – ţevi introduse în sondă având scopul principal exploatarea
zăcământului de petrol
• Utilajul de foraj – utilajele, maşinile, dispozitivele şi sculele ce compun instalaţia de
foraj
Puteţi adăuga noi cuvinte cheie, descoperite în timpul parcurgerii modulului.
GLOSAR
• Agitatoarele – utilaje care servesc la omogenizarea fluidului de foraj

• Agregat de cimentare – utilajul cu ajutorul căruia se prepară şi se pompează la
sondă pasta de ciment şi noroiul de refulare
• Burlane de tubare – tuburi cilindrice confecţionate din oţel, filetate la capete
• Cablul de foraj – elementul flexibil al mecanismului de ridicare, care face legătura
între rolele geamblacului şi macaralei
• Capul hidraulic – element de legătură etanşă între garnitura de foraj şi furtunul
hidraulic
• Centrorii de coloană – dispozitive montate la exteriorul coloanei de burlane cu
scopul menţinerii ei în centrul găurii de sondă
• Ciclul de reparaţii – intervalul de timp de la începutul unei reparaţii capitale (sau
utilaj nou) până la începutul următoarei reparaţii capitale
• Cimentarea sondei – operaţie care constă în plasarea unei cantităţi bine stabilite
de pastă de ciment în spaţiul inelar dintre coloana de burlane şi teren
• Controlul utilajului – ansamblul de măsuri luate în scopul menţinerii în stare
perfectă de funcţionare a unor organe de maşini, mecanisme ce pot fi văzute direct
• Curăţitorii de colmataj (scarificatorii) - dispozitive montate la exterior, în partea
inferioară a coloanei în scopul curăţirii turtei de colmataj
• Degazeificatoare – dispozitive cu rolul de a extrage gazele din noroiul ieşit din
sondă
• Echipament de circulaţie – ansamblul de utilaje şi dispozitive care servesc la
prepararea, tratarea şi circulaţia fluidului de foraj în sonde
• Echipament de manevră – ansamblul format din troliu, mecanismul geamblac-
macara, cârlig şi cablul de foraj
• Echipamentul de transmitere – utilaje şi dispozitive cu ajutorul cărora se transmite
puterea şi mişcarea de la motoarele de antrenare la utilajele principale ale instalaţiei
de foraj
• Furtunul de noroi – tub flexibil cu o construcţie specială
• Hidrocicloane (denisipătoare) – dispozitive de curăţire a fluidului de foraj de
particule mici ce au trecut prin sită
• Inelul de reţinere – placă din fontă sau aluminiu, cu deschidere centrală de
diametru mare, montată la 20…30 m deasupra şiului
• Instalaţie de prevenire a erupţiei – instalaţie montată la gura sondei cu rolul de a
închide etanş şi sigur gura puţului în caz de nevoie şi de a permite desfăşurarea
operaţiilor necesare omorârii sondei
• Încărcătorul – burlane îmbinate care fac legătura între pompe şi furtun, montate
vertical
• Întreţinerea utilajului – măsuri cu caracter preventiv aplicate pe întreaga durată de
serviciu a utilajului, în scopul dezvoltării normale a uzurii fizice şi evitarea uzurii
accidentale
• Lansatoarele şi agăţătoarele de coloane – dispozitive utilizate la suspendarea
coloanelor pierdute în celelalte coloane
• Manifoldul (claviatura) pompelor – ansamblul de robinete, coturi, cruci, teuri,
conducte, flanşe etc. care servesc la alimentarea pompelor şi la dirijarea noroiului cu
o pompă sau concomitent cu ambele pompe
• Masa rotativă - reductor de turaţie cu angrenaj conic şi alte elemente cinematice

montate într-o carcasă, cu o deschidere centrală circulară
• Mast – turlă rabatabilă
• Mecanism de ridicare (sistemul macara-geamblac) – se compune dintr-un grup
de role mobile (macara) şi un grup de role fixe (geamblac)
• Pâlnia de amestec – pâlnia cu ajutorul căreia în noroi se introduc elemente
componente necesare
• Pompa centrifugă – maşină care transformă energia mecanică în energie
potenţială prin intermediul unei roţi cu pale
• Pompa de noroi (pompă cu pistoane) – maşină care transformă energia mecanică
primită de la motoare în energie hidraulică
• Prăjina de antrenare – tub din oţel având la exterior formă pătrată sau hexagonală,
care face legătura între fusul capului hidraulic şi prăjinile de foraj, având lungimea
cuprinsă între 12, 19 … 16, 46 m, filetată la capete
• Prăjini de foraj – tuburi (ţevi) confecţionate prin laminare, cu lungimea de 5,5…13,5
m şi filetate la capete
• Prăjini grele – tuburi cu pereţi groşi, montaţi deasupra sapei
• Prevenitoarele de erupţie – principalele subansamble ale instalaţiei de prevenire a
erupţiilor având rolul de închidere a sondei
• Puşca de amestec hidraulică – dispozitiv de agitare a fluidului de foraj
• Reducţiile – tuburi scurte cu filet cep-cep, mufă-cep sau mufă-mufă care permit
legătura între prăjini de foraj de diferite diametre, între prăjini de foraj şi scule de
foraj, de instrumentaţie, cu prăjina de antrenare
• Repararea utilajelor – totalitatea lucrărilor efectuate asupra unui utilaj, mecanism
etc în scopul restabilirii parametrilor de exploatare la valori cât mai apropiate de cele
iniţiale, prin schimbarea şi recondiţionarea unor piese
• Sape de foraj – instrumente cu ajutorul cărora se realizează dislocarea rocilor
• Sita vibratoare – utilaj care curăţă noroiul de detritus
• Supravegherea utilajului – ansamblu de măsuri luate de personalul de întreţinere,
referitoare la ţinerea sub observaţie a tuturor aparatelor de măsură şi control, a
dispozitivelor, a ansamblurilor ce compun un utilaj
• Şiul (sabotul) – niplu de oţel cu pereţi groşi, lung de 0,6…0,8 m terminat la partea
inferioară cu o calotă sferică iar la cea superioară cu o mufă filetată
• Toron – sârme înfăşurate în jurul unei părţi centrale (inimă). Mai multe toroane
înfăşurate în jurul unei inimi formează cablul.
• Transmisii hidraulice – transmisii care realizează transmiterea energiei de la motor
la utilizator prin intermediul unui lichid
• Transmisii hidrodinamice – transmisii hidraulice care folosesc lichide la viteze mari
şi presiuni mici
• Transmisii hidrostatice – transmisii hidraulice care folosesc lichide la presiuni mari
şi viteze mici
• Transmisii intermediare – agregate care însumează puterea mai multor motoare în
scopul transmiterii ei spre troliu, masa rotativă, pompe de noroi
• Troliul de foraj – maşină de ridicat, acţionată de motoare prin intermediul unor
utilaje de transmisie
• Tubarea sondei – operaţia de introducere în sondă a unei coloane formată din
burlane metalice îmbinate prin înşurubare sau sudare, în scopul consolidării găurii
de sondă
• Turla de foraj – construcţie metalică robustă şi stabilă în formă de trunchi de

piramidă, montată deasupra gurii sondei
FORMULE
1. Debitul unei pompe de noroi se calculează cu formula :

πD 2 n [dm3/s sau l/s]
Qr = i × j × ×c × ×ηv
4 60
unde : Qr= debitul real, în dm3/s

D = diametrul pistonului în dm
c = lungimea cursei pistonului în dm
n = numărul de curse duble pe minut
i = numărul pistoanelor pompei
j = dublu efect
2. Puterea unei pompe se calculează cu formula:
Qt × p
N t = 10 [ CP ]
75
unde : Nt= puterea teoretică în C.P.
Qt = debitul teoretic în l/s
P = presiunea de pompare în daN/cm2
Qt - se obţine când randamentul volumetric η v=1
3. Viteza de înfăşurare a cablului pe tobă:
πDm × nt
Vt = [ m / s]
60
unde : Vt = viteza de înfăşurare a cablului pe tobă în m/s

nt = viteza de rotaţie a tobei de manevră în rot/min
Dm = diametrul mediu de înfăşurare a cablului pe toba de manevră
Dm = Dt + 3 x dc [m], unde : Dt = diametrul tobei [m]; dc = diametrul cablului
de foraj [m]
4. Transformări:
1 CP = 75 daNm / s= 735,499W
1KW = 102 daNm / s
III. ACTIVITĂŢI PENTRU ELEVI
Elevilor de la Şcoala de Arte şi Meserii clasa a 10-a, calificarea ,,Lucrător în

foraj - extracţie, tratare petrol şi gaze” le sunt propuse activităţile ce urmează.
În funcţie de situaţia concretă din clasă ele pot fi îmbunătăţite, astfel încât
fiecare elev să obţină competenţele de la modul. Profesorul va evalua progresul
realizat de elevi prin rezolvarea activităţilor.
Pentru rezolvarea activităţilor elevul va citi cu atenţie enunţul, va cere
îndrumarea profesorului şi va consulta materialul bibliografic recomandat.
Profesorul poate face autoevaluarea cu elevii chiar dacă nu este prevăzută la
activitatea respectivă.
Pentru o mai bună eficienţă a activităţii este recomandat ca autoevaluarea
sau evaluarea să fie urmată de discuţii individuale şi în colectiv. Fiecare elev va
prezenta rezultatul şi motivul înregistrării lui.
Profesorul va prezenta o concluzie care va cuprinde greşeli comune fără
nominalizări, stadiul de pregătire al elevilor evidenţiind pe cei cu rezultate bune
(slabe), pe cei ce înregistrează progres.
Înainte de trecerea la rezolvarea exerciţiilor elevii vor fi îndrumaţi să
apeleze la ajutorul profesorului când au nevoie.
Profesorul va evalua progresul realizat de elevi prin rezolvarea exerciţilor.
La activităţile care necesită recunoaşterea unui număr mai mare de părţi
componente sau cele referitoare la întreţinere, clasa poate fi împărţită pe grupe
fiecare grupă având un lider care o organizează.
Părţile componente de recunoscut se împart elevilor astfel încât unui elev să
îi revină un subansamblu. In funcţie de numărul de grupe se pot efectua mai multe
aplicaţii simultan. La final grupele schimbă aplicaţiile şi liderul.
FIŞĂ DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢII
Tabelul următor detaliază activităţile incluse în unitatea de competenţă 8.12.

El poate fi folosit în momentul încheierii activităţilor şi în procesul de colectare a
dovezilor pentru portofoliu.
Forajul sondelor de petrol şi gaze

Competenţa Activitatea Întrebări Subiect Rezolvat
8.12.1. 1
1 Recunoaşterea organelor de maşini
Identifică
organele de
maşini din
echipament 2 1 Recunoaşterea organelor de maşini
ele în
dotare
1 Recunoaşterea frânei cu bandă
3
2 Părţile componente ale frânei cu bandă
Explicarea simbolurilor pentru troliu,
4 1 frână hidraulică, cuplaj cu burduf
2 Transformă unităţile
1 Recunoaşterea ansamblului macara –cârlig
5 Recunoaşterea părţilor componente ale
2
macaralei
8.12.2
1 Recunoaşterea geamblacului
Identifică 6
2 Recunoaşterea părţilor componenete
utilajele,
Explică simbolurile la geamblac, macara,
sculele şi 1
7 cablu
instrument
ele 2 Transformă unităţile
necesare 8 1 Role şi cabluri corespunzătoare
forajului 1 Recunoaşterea mesei rotative
unei sonde 2 Părţile componente ale masei rotative
9
1 Recunoaşterea capului hidraulic
2 Părţile componente ale capului hidraulic
Explicarea simbolurilor pentru masa
1
10 rotativă şi capul hidraulic
Părţile componente ale claviaturii de
1
11 aspiraţie
12 2 Rolul amortizorului
13 1 Tipuri de burlane
8.12.2 1 Recunoaşterea agregatului de cimentare

Identifică 14 Părţile componente ale utilajelor de
utilajele, 2
cimentare
sculele şi
15 1 Comparaţie ansamblu macara - cârlig
instrument
16 1 Montarea troliului
ele
necesare 17 1 Frâna hidraulică
forajului
18 1 Calculul debitului pompei de noroi
unei sonde
Condiţii de construire a drumului de
19 1
acces
20 1 Lucrările de amenajare a terenului
21 1 Lucrările de pregătire a forajului
22 1 Utilizarea sculelor de manevră
8.12.3 23 1 Montarea troliului

Recunoaşte 24 1 Exploatarea, întreţinerea cablului
lucrările
1 Verificări făcute troliului de foraj
necesare 25
construirii 1
26 Întreţinerea geamblacului şi macaralei
sondei
27 1 Înteţinerea capului hidraulic
28 1 Verificări efectuate la pompele de noroi
29 1 Montarea pompelor de noroi

Întreţinerea zilnică a agregatului de
30
1 cimentare
31 1 Întreţinerea prevenitoarelor de erupţie
8.12.1
8.12.2. 32 Recapitulare
8.12.3
Notă: Exerciţiile 1,2,3 de la Competenţa 8.12.3. vor fi examinate oral.
FIŞE DE LUCRU
PLAN DE ACŢIUNE
Numele elevului:
Abilităţi cheie asupra cărora îmi planific să mă

concentrez:
Comunicare şi numeraţie
Igiena şi securitatea muncii

Descriu activităţile necesare pentru a-mi
Asigurarea calităţii
dezvolta abilităţile
Lucrul in echipă
Planificarea realizării obiectivului

Materiale necesare
Cine altcineva este implicat Data Locul realizării
realizării
,,Confirm că am planificat ce anume

trebuie să fac şi am convenit acest lucru
cu profesorul meu”
Semnături:
Elev Profesor Data
Aceste planuri vor fi efectuate de către elevi în cadrul procesului de

evaluare a activităţii desfăşurată pentru dobândirea competenţei.
FIŞĂ DE FEED-BACK A ACTIVITĂŢII
Numele elevului:
Clasa:
Detalii privitoare la activitatea elevului
Data predării:
Activitate acceptată
Activitate de referinţă
Este nevoie de mai multe dovezi
Comentarii:
Data de predare dupa revizuire
Criterii de performanţă îndeplinite
Semnături:
Elev Profesor Data
Aceasta fişă va fi ataşată la portofoliul elevului deoarece este o dovadă a

activităţii lui pentru dobândirea competenţei.
FIŞĂ DE EVALUARE A ACTIVITĂŢII
Sarcina de îndeplinit de către echipa
Colaboratorii:
Activitatea de efectuat Cine efectuează Materiale, echipamente,

instrumente necesare
activitatea
Sarcina primită de posesorul fişei şi îndeplinirea ei
Organizarea activităţii: Locul efectuării lucrării
Data/ora începerii
Data/ora finalizării
Confirm faptul că elevii au avut discuţii privind sarcina de mai sus şi:
- au înţeles obiectivele
- au stabilit ce trebuie să facă fiecare
- au sugerat modalităţi prin care pot îndeplini sarcina
- au înţeles modul de organizare a activităţii şi responsabilităţile ce le revin
Profesor Elev Data

Fişa va fi folosită pentru stabilirea sarcinii pentru grup şi pentru fiecare
membru al grupului, precum şi a modului de organizare a activităţii.
ACTIVITĂŢI DE LUCRU
COMPETENŢA 8.12.1. Identifică organele de maşini din echipamentele
existente în dotare.
Pentru atingerea competenţei este necesar ca la fiecare aplicaţie să fie
obţinut cel puţin punctajul minim.
ACTIVITATEA 1.
Desenul de mai jos reprezintă un subansamblu al arborelui de intrare de la
cutia de viteză a instalaţiei de foraj 3 DH 200.
Folosind cunoştinţele de desen tehnic,

trasaţi linii de indicaţie şi completaţi
tabelul de mai jos.
Cunoscând că pentru fiecare

element recunoscut se acordă 10
puncte, calculaţi numărul de puncte
obţinut şi comentaţi rezultatul.
Punctaj minim: 40 puncte
Numărul Organul de maşină
ACTIVITATEA 2.
Desenul de mai jos reprezintă masa rotativă. Folosind numerotaţia, arătaţi

organele de maşini cunoscute,completând tabelul.
Cunoscând că pentru fiecare element recunoscut se acordă 10 puncte,

Calculaţi numărul de puncte obţinut şi comentaţi rezultatul cu profesorul.
Punctaj minim admis: 30 puncte
COMPETENŢA 8.12.2. Identifică sculele şi instrumentele necesare

forajului unei sonde.
Pentru atingerea competenţei este necesar ca la fiecare aplicaţie să fie
obţinut cel puţin punctajul minim.
ACTIVITATEA 3.
Completaţi:
Desenul de mai jos reprezintă …………………………………
Completaţi în tabel denumirea părţile componente, conform numerotaţiei de
pe desen.
Punctaj – 10 puncte pentru recunoaşterea

- 10 puncte pentru fiecare parte componentă scrisă corect
Punctaj minim admis: 50 punctaj
ACTIVITATEA 4.
Să se explice simbolurile: TF 44, FH 60 şi CB 600 x 125 şi transformaţi-le în

mărimi din S.I.
F F FH60 H
T.F.
T
60
44
CB CB 600X125 600
125
Punctaj – 10 puncte pentru recunoaşterea fiecărui utilaj

- 10 puncte pentru cunoaşterea semnificaţiei fiecărui grup de cifre
- 10 puncte pentru fiecare transformare corectă
ACTIVITATEA 5 - TEMĂ PRACTICĂ PE GRUPE
Aveţi figura de mai jos. Mergeţi la instalaţia de foraj şi identificaţi

elementele componente.
Precizaţi denumirea elementelor componente.
Folosind numerotarea elementelor de pe desen, completaţi tabelul cu
denumirea corectă a elementelor.
Precizaţi rolul pieselor cu numărul 8, 10, 11
Punctaj – 10 puncte pentru recunoaşterea utilajului

- 10 puncte pentru fiecare parte componentă recunoscută
- 10 puncte pentru fiecare rol al pieselor
ACTIVITATEA 6.
1. Completaţi: figura de mai jos reprezintă …………………………………..

2. Completaţi tabelul cu părţile componente conform numerotaţiei de pe
desen.
Punctaj – câte 10 puncte pentru

recunoaşterea utilajului şi a fiecărui
element component
Punctaj minim obţinut: 30 puncte
ACTIVITATEA 7.
Explicaţi simbolizările şi faceţi transformări în sistemul internaţional de

unităţi:
GF 320; MC 320; Seale 32 – 6 x 19 – 180
Simbol Semnificaţie Transformare

G
GF 320 F
320 =
M
MC 320 C
320 =
Seale
32 =
Seale 32 – 6 x 19 – 180 6
19
180
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 10 puncte

Punctaj total - 110 puncte
ACTIVITATEA 8 - ACTIVITATE ÎN GRUP
Explicaţi desenele de mai jos. Ele arată cum NU trebuie să stea cablul pe
rolă. Faceţi un scurt referat din care să rezulte defectul şi efectul lui.
Punctaj
– 10 puncte pentru fiecare
defect stabilit
- 10 puncte pentru
cunoaşterea fiecărui efect
Punctaj total: 70 puncte
Punctaj minim: 40 puncte.
ACTIVITATEA 9-
PROIECT
Studiaţi posibilitatea efectuării unei vizite de documentaţie la o societate

comercială cu profil petrolier.
Pentru aceasta trebuie cunoscut:
• denumirea unităţii comerciale
• domeniul de activitate
• modul de deplasare şi costul deplasării
• data şi ora la care se face excursia
În cadrul vizitei vă veţi documenta astfel încât să
cunoaşteţi construcţia mesei rotativă şi a capului
hidraulic.
La întoarcere veţi prezenta în cadrul proiectului
construcţia mesei rotativă şi a capului hidraulic,
folosind numerotaţia de la desenele alăturate.

calculaţi numărul de puncte obţinut şi comentaţi cu profesorul rezultatul.
ACTIVITATEA 10.
Explicaţi simbolurile, folosind tabelul de mai jos.

MR 245 L; MR 245 S; CH 400
Transformaţi în unităţi din S.I.
Simbol SEMNIFICAŢIE TRANSFORMĂRI
M
R
245 =
L
S
C
H
400 =
Punctaj – 10 puncte pentru fiecare răspuns corect

ACTIVITATEA 11-APLICAŢIE PRACTICĂ
Figura de mai jos reprezintă claviatura de aspiraţie şi de refulare a pompei.

Explicaţi semnificaţia notaţiilor.
În parcul de foraj simulaţi pornirea-oprirea pompei prin închiderea
-deschiderea robinetelor.
Punctaj – 10 puncte pentru

fiecare element component
recunoscut
- câte 40 de puncte
pentru fiecare operaţie efectuată
corect.
ACTIVITATEA 12-STUDIU DE CAZ
Folosind internetul, bibliografia recomandată, aflaţi rolul piesei 8 de la

desenul de mai jos, pentru 50 puncte adunate la portofoliu.
ACTIVITATEA 13.
Fig.1 Fig.2
Fig.5
Fig.3 Fig.4
Veţi primi de la profesor 5 cartoane cu tipurile de burlane şi 5 cartoane cu

denumirea acestora. Grupaţi cartoanele astfel încât denumirea să corespundă cu
desenul.
Punctaj – 20 puncte pentru fiecare tip de burlan recunoscut corect

- 10 puncte pentru fiecare element component
ACTIVITATEA 14.
Precizaţi denumirea utilajului de mai jos şi părţile componente, conform

numerotaţiei:

calculaţi numărul de puncte obţinut şi comentaţi cu profesorul rezultatul.
ACTIVITATEA 15 - PROIECT
Realizaţi un proiect cu tema

“Tipul de macara-cârlig cel mai potrivit pentru manevrarea garniturii de
foraj”.
În cadrul proiectului, trebuie să:

- motivaţi alegerea
- lucraţi în echipă
- navigaţi pe internet
- consultaţi bibliografia
Punctaj – 80 puncte
Punctaj minim - 40 puncte
ACTIVITATEA 16 – TEMĂ DE CASĂ

Descrieţi modul de efectuare a montării troliului in funcţie de înălţimea
remorcii şi a substructurii.
Pentru 100 puncte suplimentare exemplificaţi cu schiţe din care să rezulte
tragerea sau ridicarea troliului pe substructură.
Punctaj minim - 40 puncte
ACTIVITATEA 17 - TEMĂ DE CASĂ

Precizaţi de ce frâna hidraulică este o frână ajutătoare şi pe cine ajută.
Punctaj minim- 50 puncte
ACTIVITATEA 18 - ACTIVITATE SUPLIMENTARĂ

La o pompă de noroi duplex cu dublu efect, se cunosc:
- diametrul pistonului D=203mm
- numărul de curse duble pe minut n=65
- cursa pistonului c=400mm
- randamentul volumetric η v= 0,9
Să se determine debitul Qr folosind formula de mai jos.
πD 2 n
Qr = i × j × ×c × ×ηv
4 60
unde : Qr= debitul real, în dm3/s

D = diametrul pistonului în dm
c = lungimea cursei pistonului în dm
n = numărul de curse duble pe minut
i = numărul pistoanelor pompei
j = dublu efect
Punctaj minim – 50 puncte
COMPETENŢA 8.12.3. Recunoaşterea lucrărilor necesare construirii sondei

Pentru obţinerea acestei competenţe este necesar ca la fiecare aplicaţie să fie
obţinut cel puţin punctajul minim
ACTIVITATEA 19
Completaţi următorul tabel:

1. Pentru alegerea tipului de drum a.
trebuie cunoscute b.
2. În plan drumul este bine să aibă a.
b.
3. Traseul se alege astfel încât a.
b.
4. Fundaţia drumului poate fi a.
b.
Cunoscând că se acordă 10 puncte pentru fiecare element completat,
calculaţi punctajul obţinut şi comentaţi rezultatul.
Punctaj minim – 40 puncte.
ACTIVITATEA 20
Completaţi în dreptul cifrelor lucrările efectuate pentru amenajarea
terenului pe care se amplasează instalaţia de foraj.
1. 3.
2. 4.
Punctaj – 10 puncte pentru fiecare lucrare cunoscută

ACTIVITATEA 21
Completaţi textul:
Gaura prăjinii de antrenare se execută în …………… podului sondei (din poziţia
sondorului şef) şi este folosită în timpul operaţiilor ………………………..
În partea dreaptă a mesei rotative se sapă ………………………… care serveşte la
uşurarea şi accelerarea operaţiei de ………………………………..
Punctaj – 10 puncte pentru fiecare spaţiu corect completat

ACTIVITATEA 22.
Grupaţi literele şi cifrele în funcţie de utilizarea sculei de manevră:

a – pene;
b – cleşti;
c - braţe de elevator;
d – broască cu pene;
e – elevator;
f – broască elevator
1. – servesc pentru înşurubare-deşurubare
2. – se folosesc pentru susţinerea garniturii de prăjini în masa rotativă
3. - fac legătura între elevator şi cârligul macaralei
4. – este folosit la susţinerea garniturii de prăjini în cârlig
5. – este folosită la susţinerea burlanelor în masa rotativă
6. – este folosită la susţinerea burlanelor în cârlig

calculaţi punctajul obţinut şi comentaţi cu profesorul rezultatul.
a 2
ACTIVITATEA 23.
Completaţi spaţiile libere:
La montare, troliul se ridică pe …………………… şi apoi se centrează după ………….

ACTIVITATEA 24.
Exploatarea şi întreţinerea cablului constă în operaţiile pe care le veţi scrie

în dreptul cifrelor.
1 5
2 6
3 7
4 8

ACTIVITATEA 25.
La troliu, după montare, înainte şi după operaţiile grele şi înaintea fiecărui
schimb se verifică:
a -;
b -;
c -;
d -;
e -;
f -;
g -;
h -;
i -;
Punctaj – 10 puncte pentru fiecare verificare

- 10 puncte pentru fiecare explicaţie detaliată
ACTIVITATEA 26.
În cadrul întreţinerii geamblacului şi macaralei se verifică săptămânal următoarele:

1 3 5 7 9
2 4 6 8 10
Punctaj – 10 puncte pentru fiecare verificare

Punctaj minim obligatoriu: 50 puncte
ACTIVITATEA 27.
La capul hidraulic se urmăreşte în cadrul lucrărilor de întreţinere:

a) – înainte de începerea lucrului
1 -
2 -
3 -
4 -
b) – după începerea lucrului

1 -
2 -
3 -

calculaţi punctajul obţinut şi comentaţi cu profesorul rezultatul.
ACTIVITATEA 28
Pentru exploatarea optimă a pompelor de noroi, înainte de pornire se verifică

următoarele:
1 5
2 6
3 7
4
Punctaj – 10 puncte pentru fiecare verificare corectă

ACTIVITATEA 29
La montarea pompelor de noroi se respectă următoarele reguli generale:

1 4
2 5
3 6
Punctaj – 10 puncte pentru fiecare regulă cunoscută

ACTIVITATEA 30 - REFERAT
Întocmiţi un referat cu operaţiile efectuate zilnic pentru întreţinerea

agregatului de cimentare
Punctaj – 10 puncte pentru fiecare verificare cunoscută

ACTIVITATEA 31
Întreţinerea prevenitoarelor de erupţie constă în următoarele operaţii:
•
•
•
•
Cunoscând că se acordă 10 puncte pentru fiecare element completat, calculaţi
punctajul obţinut şi comentaţi cu profesorul rezultatul.
ACTIVITATEA 32
Se desfăşoară în parcul de foraj, unde există instalaţie de foraj.

Elevii primesc câte o copie a figurii de mai jos şi recunosc părţile
componente, făcând corespondenţă desen-utilaj.
Pentru fiecare utilaj cunoscut câte un elev spune tot ce ştie (rol,
construcţie, funcţionare). Colegii fac corecturi, completări.
Când expune elevul este liderul grupului, organizându-l, profesorul urmăreşte
îndeplinirea competenţelor cheie necesare în producţie.
1. Capra geamblacului, 2. geamblac, 3. turlă, 4. macara, 5.

toarta capului hidraulic, 6. cap hidraulic, 7. cablu de siguranţă,
8. cotul încărcătorului, 9. încărcător, 10. furtun, 11. piciorul
turlei, 12. gaura bucăţii de avansare, 13. podul sondei, 14.
placa de bază a piciorului turlei, 15. antrenarea mesei rotative,
16. linia de umplere a puţului, 17. scara de acces, 18. jilip, 19.
substructura turlei, 20. gaura tijei pătrate, 21. ambreiajul mesei
rotative, 22. robinet, 23. structura troliului, 24. transmisia
intermediară, 25. nivelul grupului de forţă, 26. transmisia
pompei de noroi, 27. pompă de noroi, 28. manifold de refulare,
29. mixer, 30. conductă de apă, 31. manifold de aspiraţie, 32.
habă, 33. agitator, 34. conductă de legătură între habe, 35.
rezervor de aer, 36. haba sitei, 37. puşcă, 38. sită vibratoare,
39. grup motor, 40. transmisia troliului, 41. jgheab, 42. troliu de
foraj, 43. masă rotativă, 44. rigla turlei, 45. prăjina de
antrenare, 46. diagonala turlei, 47. cârlig, 48. podul podarului,
49. cablu de manevră, 50. conducta de întoarcere a noroiului,
51. utilajul de la gura puţului, 52. prevenitor de erupţie, 53.
comanda prevenitorului de erupţie.
FIŞĂ DE AUTOEVALUARE
Numele elevului:
Activitatea
Activitatea desfăşurată Activitate finalizată bine
Ce modificări am adus planului şi de ce Ce aş fi putut realiza mai bine şi
de ce n-am reuşit
Cine m-a ajutat şi la ce? Rezultate finalizate prin: Abilităţi cheie folosite
(când?)
Comunicare şi numeraţie
Igiena şi securitatea
muncii
Asigurarea calităţii
Lucrul in echipă
,,Confirm că afirmaţiile de mai sus sunt corecte şi au fost convenite cu profesorul meu”
Semnături:
Elev Profesor Data
Acest tip de fişă îl ajută pe elev să dobândească competenţa necesară prin

sesizarea reuşitelor şi nereuşitelor şi remedierea nereuşitelor.
FIŞĂ PENTRU ÎNREGISTRAREA PROGRESULUI ELEVULUI
Modulul:
Unitatea de competenţă:
Numele elevului:
Numele profesorului:
Activităţi Aplicare în Evaluare
Competenţe
efectuate cadrul
care trebuie Data Data Satisfacăt
şi unităţii de Bine Refacere
dobândite or
comentarii competenţă
Comentarii
Competenţe care urmează să fie Resurse necesare
dobândite (pentru fişa următoare)
Competenţe care trebuie dobândite

Ţinând seama de evaluarea iniţială şi de standardul de pregătire
profesională, se stabilesc competenţele pe care elevul trebuie să le dobândească
până la finalul parcurgerii modulului. Prin această fişă se înregistrează separat
evoluţia legată de fiecare competenţă.
Activităţi efectuate şi comentarii
Sunt înregistrate activitaţile elevului, efectuate pentru dobândirea
competenţei.
Aplicare în cadrul unităţii de competentă
Profesorul evaluează măsura în care elevul şi-a însuşit competenţele şi
bifează una din cele trei coloane din dreapta, în funcţie de rezultate.
Priorităţi de dezvoltare
Profesorul identifică activităţile ce urmează să fie efectuate de elev astfel
încât să-şi însuşească competenţa respectivă dar şi pe cele ce urmează.
Competenţe care urmează să fie dobândite
Profesorii înscriu competenţele ce urmează să fie dobândite de elev. Acestea
pot fi aceleaşi de mai sus sau pot fi identificate altele.
Resurse necesare
Se înscriu resursele speciale solicitate: manuale, fişe de lucru, scule,
dispozitive, utilaje etc.
IV. SOLUŢII ŞI SUGESTII METODOLOGICE

ACTIVITATEA 1
Pot fi recunoscute de către elev: arborele, canelurile, crabotul, rulmenţii,
roţile de lanţ, canalul de pană, pana, inele distanţiere.
ACTIVITATEA 2
Pot fi recunoscute de către elev: arborele, canalele de pană, rulmenţi cu role
radiali, rulmenţi cu bile axiali, pinion conic, coroana dinţată.
ACTIVITATEA 3
Frâna cu bandă a troliului
1 – benzi elastice; 2 – balansier egalizator; 3 – sistem de pârghii
multiplicatoare; 4 – manetă; 5 – dispozitiv pneumatic de acţionare; 6 – plăci
de ferodou; 7 – role de susţinere; 8 – arcuri de susţinere; 9 – tije de legătură
cu piuliţe
ACTIVITATEA 4
FT 44 – TF – troliu de foraj
44 – tracţiunea maximă în cablu la tobă (tf)
44 tf = 440.000 N
FH 60 – FH – frână hidraulică
60 – diametrul rotorului exprimat în inch
60 inch = 60 x 25,4 mm
CB 600 x 125
CB – cuplaj cu burduf
600 – diametrul interiorul saboţilor (mm)
600 mm = 0,6 m
125 - lăţimea saboţilor (mm)
125 mm = 0,125 m
ACTIVITATEA 5
Bloc macara cârlig
1 – rolele macaralei; 2 – plăci laterale; 3 – cârlig; 4 – bolţ; 5 – corpul cârligului;
6 – oala; 7 – tija; 8 – rulment; 9 – piuliţa; 10 – arc; 11 – siguranţă
Rolul pieselor:
8 – permite rotirea cârligului
10 – la deşurubarea pasului de prăjini, se destinde şi îl ridică
11 – evită scăparea sarcinii din cârlig
ACTIVITATEA 6
1 – role; 2 – ax; 3 – grinzi; 4 – rulmenţi
ACTIVITATEA 7
GF - 320 – GF geamblac de foraj
320 – sarcina maximă de lucru în tf.
320 tf. = 3200000 N
MC – 320 MC – macara cârlig
320 – sarcina maximă de lucru în tf.
320 tf. = 3200000 N
Seale 32 – 6 x 19 – 180 – cablu de foraj tip seale
- 32 – diametrul cablului în mm
- 6 – numărul de toroane ce alcătuiesc cablul
- 19 – numărul de sârme dintr-un toron
- 180 – rezistenţa de rupere a materialului sârmelor în
daN/mm2
ACTIVITATEA 8
a – rolă având canal cu raza prea mică faţă de diametrul cablului şi cablul se
împănează în canal, având ca efect frecare mare, încălzire şi uzură rapidă
b – rolă cu canal prea mare faţă de diametrul cablului, ceea ce aplatizează
cablul, deformându-i secţiunea.
ACTIVITATEA 9
Masa rotativă
1 – batiu; 2 – rotor; 3 – rulment axial; 4 – coroană dinţată; 5 – pinion conic; 6 –
arbore; 7 – roată de lanţ; 8 – rulmenţii arborelui; 9 – sistem de etanşare; 10 –
pătraţii mari; 11 – pătraţi mici; 12 – coroană striată
Capul hidraulic
1 – corpul (care are rol şi de baie de ulei); 2 – capac (prevăzut cu dopuri
pentru introducerea uleiului); 3 – flanşa lulelei; 4 – ţeava de spălare; 5 – fus;
6 – rulment principal; 7 – toarta; 8 şi 9 – rulmenţii radiali ai fusului; 10 –
rulment ce preia sarcinile de jos în sus; 11 – capac (cu inele de etanşare); 12 –
cameră de etanşare; 13 – bolţuri; 14 – reducţie; 15 – piuliţă
ACTIVITATEA 10
MR 245 L
- MR – masă rotativă
- 245 – diametrul nominal de 24,5 inch

- L – arborele prisnelului lung
MR 245 S – MR – masă rotativă

- 245 – diametrul nominal (deschiderea mesei) – 24,5 inch
- S – arborele prisnelului scurt
CH 400 - CH – cap hidraulic

- 400 – sarcina maximă de lucru (tf.)
În milimetrii 24,5in x 25,4mm
400tf. = 4.000.000. N
ACTIVITATEA 11
1 – pompă de noroi; 2 – haba; 3 – conducta de aspiraţie; 4 – sorb; 5 – filtru; 6
– robinet; 7 – conducta de refulare; 8 – robinet; 9 – conducta; 10 – robinet de
sterp; 11 – conductă de sterp
La pornirea pompei: robinetele 6 şi 10 deschise, 8 închis. Pompa refulează în
habă. După un timp de funcţionare: se deschide încet robinetul 8 şi simultan se
închide uşor robinetul 10.
La oprirea pompei: se închide robinetul 8 şi se deschide încet robinetul 10.
ACTIVITATEA 12
Pompa de noroi cu transmisie
1 – supape; 2 – piston; 3 – cap de cruce; 4 – biela; 5 – manivelă; 6 – pinion; 7 –
coroana dinţată; 8 – amortizor de pulsaţii (dom)
Rolul amortizorului: pompa debitează neuniform, debitul având un minim şi un
maxim. Când debitul este maxim, amortizorul acumulează fluid şi-l eliberează când
debitul este minim, uniformizând astfel debitul.
ACTIVITATEA 13
Figura 1 – burlan cu mufă separată;1 – burlan; 2 – mufă; 3 – filet

Figura 2 – burlan cu mufă evazată din corp
Figura 3 – burlan cu capete îngroşate şi mufă din corp
Figura 4 – burlan calibrat
Figura 5 – burlane cu capete evazate la rece şi cu mufă din corp
Pentru figura 2…5: 1 – burlan; 2 – filet
ACTIVITATEA 14
Agregat de cimentare
1 – pompă principală; 2 – pompă secundară; 3 – motor; 4 – habă
compartimentată; 5 – pâlnie de cimentare; 6 – masă de tăiat saci; 7 – habă cu
perete mijlociu perforat
ACTIVITATEA 15
Barem de notare
1. Constructiv – 20 puncte
2. Avantaje – dezavantaje – privind lungimea, întreţinerea – 60 puncte.
ACTIVITATEA 16
Barem de notare
1. Aşezarea troliului pe substructură ţinând seama de înălţimea remorcii –
60 puncte
2. Centrarea troliului – 20 puncte
ACTIVITATEA 17
Barem de notare
1. Pe cine ajută – 10 puncte
2. De ce este ajutătoare (funcţionare, condiţie pentru a lucra) – 80 puncte
ACTIVITATEA 18
Barem de notare
- scrierea formulei – 10 puncte
- înlocuirea corectă a datelor – 60 puncte
- calculul corect – 20 puncte
Răspuns : 50,3 dm3/s = 3,018 m3/min
ACTIVITATEA 19
1. – a. intensitatea circulaţiei
- b. natura, caracteristicile vehiculelor ce vor circula
2. - a. porţiuni drepte cât mai lungi
- b. curbe cât mai puţine
3. - a. drumul să fie cât mai scurt
- b. să urce cât mai puţin
4 4. - a. nerigidă (pământ stabilizat, piatră de râu)
- b. rigidă (strat de nisip tasat şi placă de beton)
ACTIVITATEA 20
– curăţirea de vegetaţie
1. – nivelare
2. – consolidare
3. – colectarea şi depozitarea pământului pentru redarea agriculturii
ACTIVITATEA 21
Stânga; de manevră sau speciale în gaura de sondă;gaura de dublu;
adăugare a bucăţii de avans
ACTIVITATEA 22
a – 2; b – 1; c – 3; d – 5; e – 4; f – 5,6
ACTIVITATEA 23
Substructură; roata de lanţ sau arborele cardanic al mesei rotative
ACTIVITATEA 24
1- să nu fie supus la eforturi bruşte
2- se va evita manevrarea cu viteze mai mari de 20m/s
3- se unge cu unsoare consistentă
4- la anumite intervale de timp se deplasează porţiunile de uzură maximă
prin tragere pe toba de manevră
5- când cablul a ajuns la jumătatea duratei de utilizare, se inversează
capetele acestuia
6- rolele să fie în stare bună şi cu raze de curbură corespunzătoare
diametrului cablului
7- la aproximativ 9 m deasupra tobei să existe depănătorul de cablu
8- nu se admit înnădituri la cablu
ACTIVITATEA 25
a – transmisiile cu lanţuri dintre arbori (starea lanţurilor, roţilor).
b – sistemul de ungere al lanţurilor, rulmenţilor etc.
c – frânele troliului (uzura tamburelor, plăcuţelor de ferodou, amortizorul de
la maneta de comandă, se reglează cu piuliţele de pe şuruburile de la
balansier)
d – toba de manevră (fixarea cu pană)

e – mosoarele troliului
f – cablurile de tracţiune
g – rulmenţii arborilor – temperatura, ungerea
h – cuplajele
i – sistemul de comenzi – se reglează pârghiile, distribuitoarele
ACTIVITATEA 26
1 – starea canalelor rolelor
2 – rotirea uşoară a rolelor
3 – centrarea geamblacului
4 – orizontalitatea geamblacului
5 – ungerea rulmenţilor
6 – siguranţele bolţurilor jugului
7 – cablul să nu atingă apărătorile
8 – îmbinările cu şuruburi sunt bine strânse
9 – starea dispozitivului de blocare la cârlig
10- dacă cârligul se roteşte uşor
ACTIVITATEA 27
Înainte de începerea lucrului
1. fusul se roteşte uşor de către un om, folosind cleşte cu lanţ
2. şuruburile, piuliţele sunt strânse şi au siguranţă
3. etanşarea băii de ulei
4. reducţia este bine strânsă
a) după începerea lucrului
1. încălzirea băii de ulei
2. starea garniturilor de etanşare
3. uleiul din baie se schimbă la 200 ore de funcţionare
ACTIVITATEA 28
1 – nivelul uleiului din baie
2- supapele de siguranţă (cuiul să corespundă cu presiunea de refulare)
3 – întinderea curelelor, apărătorile
4 – pe pompă să nu existe scule uitate
5 – robinetele de pe conducta de aspiraţie să fie deschise
6 – robinetul de refulare să fie închis
7 – robinetul de pe linia de sterp să fie deschis
ACTIVITATEA 29
1. centrarea pompei se face prin aliniere la roata motorului sau a
intermediarei
2. tragerea pompei să fie înecată
3. să existe filtru pe conducta de aspiraţie
4. traseul de aspiraţie să fie cât mai scurt
5. la transmisie să existe apărători
6. tijele pistoanelor să fie spălate şi răcite cu apă lângă presgarnitură
ACTIVITATEA 30
Se verifică:
- nivelul uleiului din baia cutiei de viteză;
- nivelul uleiului din baia pompelor din cadrul agregatului;
- existenţa setului complet de cuie de siguranţă pentru supapă,
corespunzătoare dimensiunii pistoanelor;
- îmbinările de fixare ale utilajelor şi manifoldurilor;
- starea etanşărilor de pe linia de aspiraţie a pompei;
- starea şi funcţionarea armăturilor de la manifolduri;
- funcţionarea motorului;
- funcţionarea aparatelor de măsură şi control .
ACTIVITATEA 31
- probă de acţionare hidraulică şi manuală
- verificarea nivelului de ulei din rezervorul grupului de presiune
- verificarea scurgerilor prin conducte
- verificarea presiunii azotului din acumulator
- verificarea poziţiei bacurilor şi calităţii garniturilor
- efectuarea probei de etanşeitate a închiderii bacurilor
- gresarea robinetelor de la manifoldul de erupţie
- schimbarea periodică a uleiului de ungere şi a fluidului de acţionare
- schimbarea setului de garnituri de cauciuc al bacurilor şi a organelor de
obturare de la duze reglabile
V. BIBLIOGRAFIE
1. G. Mocuţa etc. – Maşini şi utilaje de foraj – extracţie. Manual pentru licee

industriale şi de matematică-fizică cu profilurile de mecanică şi
electrotehnică, clasele a XI-a şi a XII-a şi şcoli profesionale.
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
2. G. Mocuţa – Maşini şi Utilaje de foraj. Manual pentru licee de specialitate
anii III şi IV.
3. C. Dogaru etc. – Forajul Sonelor – Manual pentru licee industriale cu profil
de mine-petrol-geologie, clasa a XI-a şi şcoli profesionale.
4 Internet – www.edu.ro
5. A. Bublic – Utilaj petrolier pentru foraj extracţie. Editura tehnică,
Bucureşti.

Manual Extractie

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Manual Extractie

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETÃRII

Programul PHARE TVET RO 2002/000-586.05.01.02.01.01

MODULUL: TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR DE FORAJ-EXTRACŢIE

Competenţe vizate pag.5

Obiective urmărite pag.6

II. Materiale de referinţă pag.8

Cuvinte cheie pag.20

Glosar de termeni pag.22

III. Activităţi pentru elevi pag.24

Fişa de descriere a activităţii pag.25

Fişe de lucru pag.27

Activităţi de lucru pag.30

Fişă de autoevaluare pag.50

Fişă pentru înregistrarea progresului elevului pag.51

IV. Soluţii şi sugestii metodologice pag.52

Modulul “Tehnologia lucrărilor de foraj-extracţie” este destinat domeniului

Acest material vizează modulul “Tehnologia lucrărilor de foraj-extracţie”,

• Comunicare si numeraţie - utilizează limbajul specific de specialitate

Prin parcurgerea unităţii 8.12 “Forajul sondelor de petrol şi gaze” se

La competenţa 8.12.3. ,,Recunoaşte lucrările necesare construirii sondei“ trebuie

II. MATERIALE DE REFERINŢĂ

MACARAUA DE FORAJ - demultiplică sarcina agăţată în cârligul de foraj.

1.4. CÂRLIGUL DE FORAJ - poate fi simplex sau triplex

Pentru micşorarea ansamblului macara-cârlig, se construieşte monobloc ansamblul

1.5. CABLUL DE FORAJ - face legătura elastică între macara, geamblac şi

Trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

2.1 MASA ROTATIVĂ

CAPUL HIDRAULIC - realizează legătura între prăjina de antrenare şi cârlig

2.2 CAPUL HIDRAULIC

TRASEUL CIRCUITULUI DE FLUID DE FORAJ

SITA VIBRATOARE reţine particulele mai mari de 0,7 ----0,8mm.

4. INSTALAŢII DE PREVENIRE A ERUPŢIILOR

SCHEMA UNEI INSTALAŢII DE

4.1. PREVENITOARE DE ERUPŢIE - efectuează:

- închiderea spaţiului inelar (dintre coloana de burlane şi prăjini)

4.2. INSTALAŢII DE COMANDĂ HIDRAULICA

4.3. MANIFOLDUL DE ERUPŢIE

4.4. ROBINETE DE ÎNALTĂ PRESIUNE PENTRU PRĂJINI

SCHEMA DE ACŢIONARE A PREVENITORULUI TIP DF

5.2. SAPE MONOLIT

5.3. SAPE CU ROLE

Sapă cu role conice fără corp

Sapă cu trei role

6. COLOANA INEL DE REŢINERE

7. UTILAJE DE CIMENTARE –sunt compuse din:

3. Lucrări de săpare a găurii de sondă (de foraj propriu-zis) - cuprind un ciclu de

4. Lucrări de consolidare şi izolare a găurii de sondă – executate periodic

5. Lucrări speciale (măsurători geofizice)

6. Lucrări de încercare a productivităţii stratelor şi punerea sondei în producţie

7. Lucrări de demontare a instalaţiei şi transportul la o nouă locaţie

• Batale – gropi de formă geometrică regulată, pentru a li se măsura volumul, folosite

• Agitatoarele – utilaje care servesc la omogenizarea fluidului de foraj

• Masa rotativă - reductor de turaţie cu angrenaj conic şi alte elemente cinematice

• Turla de foraj – construcţie metalică robustă şi stabilă în formă de trunchi de

1. Debitul unei pompe de noroi se calculează cu formula :

unde : Qr= debitul real, în dm3/s

unde : Vt = viteza de înfăşurare a cablului pe tobă în m/s

III. ACTIVITĂŢI PENTRU ELEVI

Elevilor de la Şcoala de Arte şi Meserii clasa a 10-a, calificarea ,,Lucrător în

FIŞĂ DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢII

Tabelul următor detaliază activităţile incluse în unitatea de competenţă 8.12.

Forajul sondelor de petrol şi gaze

8.12.2 1 Recunoaşterea agregatului de cimentare