Agricultura Ecologica 2/3

Capitolul VI. Agroecosistemullegumicol.
87
Legumicultura tn contextuaI agr i culturi i bi oIogi ce
CAPITOLUL \II
AGROECOSISTEMT]L LEGUMICOL.
LEGUMICULTURA IN CONTEXTUL AGRICULTURII
BIOLOGICE
6.1. TMPORTANTA PRODUCERTTLEGUMELOR iN

CONTEXTUL AGRICULTTruI BIOLOGICE
Una din cele mai intensive ramuri ale horticulturii este legumicultura,
deoareceproducerealegumelor se face tot timpul anului in spafii addpostite
(sere, solarii, rdsadnifegi in cdmp deschis), in exploatalii comerciale mari,
mijlocii gi mici,, dar gi in grddinilede pe ldngdcas[".
Legumiculturapermite prin specificul sdu cultivareaintensivda terenului
cu 2-3 culturi pe an, in succesiune,dar gi prin asociereaa 2-3 specii in acelagi
ciclu de cultur6.
Marea diversitatede specii anuale cu perioadede vegetalie scurte (2-3
luni) sau mai lungi (p6n[ la 6-7 luni) asigurS o mai buni stabilitate a
agrosistemului,afectAndsauderanj6ndciclurile biologice ale agenfilorpatogeni
sauale parazililor,numdrul celor polifagi fiind mai restrins.
Apa gi sbrurilemineralesunt exhaseprin sistemulradicularcarediferl de
la o speciela alta gi care lasd in sol o cantitatefoarte mare de materieorganicd
fiind astfel favorizatddezvoltareamicroorganismelorqi in generalviala in sol.
Pe ldngd recoltele propriu-zise (fructe, frunze, tulpini, rdddcini), foarte
multe specii legumicoleproduc Ai o cantitateimportant6de masdverde care,
uneori, se folosegte in hrana animalelor, dar poate fi utllizath gi penhu
producereade composturi,asigur6nd,astfel,reciclareaelementelornutritive.
Legumiculturaare relafii multiple cu alte ramuri ale agriculturii, cum ar
fi: culturile de cAmp,dar gi cu cele pomicole,viticole gi zootehnice,atdt prin
utilizarea unor asolamentegi rotafii mixte, utllizarea produselor secundare-
88 Capitolul VI. Agroecosistemullegumicol.
Legumiculturo tn contextual agri culturii biologic e
reziduale,cdt gi prin folosirea unor spafii temporardisponibile (primii 2-3 ani

de plantafii) ceeace asigurdo sporirea diversitifii in cadrulagroecosistemului.
Tendinfaactualdpe plan european,de introducerea culturilor ftrd sol gi
inlocuirea solului cu substraturiartificiale ca vath minerali; poliuretan,argile,
etc., degi estejustificatd pe termen scurt prin obfinereade producfii foarte mari
gi de calitate, are implicafii ecologice deosebit de grave privind reciclarea
materialelorinerte.
Pentru modemizareaconstrucfiilor gi a materialelorde ser6,in afard de
cerinlele extraordinarede investifii pentru construcfii,in condifiile actualeale
perioadeide tranzifie,se pune problemainlocuirii solului cu materialeinerte, la
nivelul suprafefelorapreciabilede sere de care dispunem.Solufia nu poate fi
decdt extindereatreptati a culturilor pe substratorganic, perfect reciclabil gi
utilizareatehnologiilor modernecum ar fi: irigareaprin picurare,combinatiicu
fertilizarcacu solufii nutritive, utilizarea composturilor,reducereabolilor, prin
creareadehibrizi gi soiuri rezistente,gi a ddunitorilor, prin prdddtorietc.
Cauzele cregterii prefului de cost al producfiei, dar gi surse de
destabilizarea agroecosistemuluigi de poluare a mediului sunt: degradarea
actualelorconstrucfii in sere, lipsa de etangeitate,cu mari pierderi de energie
termic6,evacuareaprin drenuri a excesuluide umiditate,scurgereaexcesuluide
elementefertilizante inpfuua de apd freatici, cregtereapH-ului solului la peste
8 etc.
Culturile de legume efectuatesub addposturide polietileni, cu utilizare
primivara qi toamna, preztntd,avantajul acfiunii inghefului asupra solului gi
formelor de rezistenfda agenfilor patogeni gi a ddundtorilor.Cu toate acestea,
temperaturileridicate din timpul verii sau condensulce se formeazlpnmdvara
deweme sau toamna tfuziu favofizeazL atacul agenfilor patogeni, deoarece
aceste spatii nu beneficiazdde ploi qi in cazul unei aerisiri defectuoasese
creeazhcondifii de sftesatdt pentru plante, cdt gi pentru microorganismeledin
sol.
Cultura legumelor in cdmp are o bogatdtradilie, caracteizatL fiind printr-
o mare diversitatede specii qi soiuri, cu cerinfe foarte variate faf[ de condiliile
Capitolul VI. Agroecosistemullegumicol. 89
Legumicultura in contextual agriculturii biologice
pedoclimatice;de exemplu,un regim bun de umiditate esteo condifie esenfiald

pentru oblinereaunor producfii mari qi de calitate superioari. Unele specii se
cultivd frrd irigare in zonelecu pluviometrie asigurati, ?n specialin parteade
varza),altele sunt termofile (tomate,vinete,
nord a ldrii (cartoful,rdddcinoasele,
pepeni),in parteade sud a farii.
Deoarece sunt specii pretenlioasein privinfa fertilitdfii solului gi a
regimului de irigare gi drenaj, precum gi mari consumatoarede substanfe
nutritive, pentru efectuareaunor culturi legumicoepe mari suprafefe,terenurile
se aleg cu deosebit6atenfie,principalul criteriu fiind asigurareaapei (irigafiei).
Pentru satisfacereacerinfelor personale,in micile gospodirii, solul este in
permanen![ lucrat qi ameliorat prin utilizarea gunoiului de grajd gi a
composturilor menajere,iat necesarulde apd este asigurat din pdnza de apb
freaticdde la diferite addncimi.
in ambelesitualii culturile legumicole sunt influenfate de agroecosistem
gi, de asemenea,il influenfeaz5.Aceasti interacliune este evidenti in cazul
polenizirii speciilor de citre insectesau prin vAnt, pentru culturile de consum
sau pentru producereaseminfelor gi, de asemenea,in protecfia plantelor care
devinedificild de conholatpe plan general.
Pentru infiinfarea culturilor de legume in cimp, utilizarea hibrizilor Fr
este costisitoaregi riscanti qi se practicl pe scard redusdnumai la tomatele
timpurii, fiind condilionatdecono-micde folosirea unor tehnologii superioaregi
de posibilitdfi de export. Practicareaunei legumiculturi biologice urmdregte,in
primul rdnd, alegereaterenurilors6nitoase(nepoluante),a unor soiuri rezistente
gi a unor tehnici specifice,cu respectarea gi grija
echilibrului agro-ecosistemului
fafd de mediu.
6.2. ALEGEREA TEREI\IT]LUI
Men{inereafertilitfiii solului pe termen lung este una dintre indatoririle

cele mai importanteale agricultorilor.
90 Capitolul YI. Agroecosistemullegumicol.
Legumicultura fn contextual agriculturii biologice
Rudolf Steiner, fondatorul agriculturii biodinamice a afirmat, cd

"pdmdntul este un organism viu". Shatul de sol nutrebuie si fie deranjat; el
trebuiemenfinutaerat,penetratde rid5cini gi activ.
Observafiileprecedentesunt confirmatede faptul c5:
- cea mai mare parte din organismelevii din sol triiesc in shaful
superior(superficial);
- tehnica moderni agricold prevede efectuareade lucriri superficiale
anualeqi aerafieprofunda periodic;
- un aport regulat de substanleorganicemdreqtenumlrul qi varietatea
organismelorvii din sol;
- in terenurile affinate s-a demonstratprezentgrdddcinilor la adflncimi
relativ mari, ceeace permiteobfinereade produclii mari;
Compactareasolului qi inactivareaviefii organismelordin sol se datoregte
mecanizdrii intensive a lucrdrilor gi folosirii unor magini grele, precum gi
nerespectdriimomentului optim de umiditate. Exist[, totugi, unele magini care
respectl insugirile solului (pneuri duble, largi, cu presiunejoas6, tractoaremai
ugoare,ldfimi de lucru mai ample, combinatoareetc.). in scopul evitdrii tasirii
solului, exist6tendinfadiminudrii numdruluide lucrdri.
La alegereaterenului,trebuie,in primul rind sd sefin6 cont de amplasarea
s-a geograficd,orograficS"hidrografic[, pedoclimaticd,dar gi condifiile social-
economice (traditie, forfd de muncd, amplasareafate de clile de acces pi
depdrtareafafa de piefelede valorificare,etc.).
Trebuieefectuatdo analizi,atentda calitdpiiterenului,in ce privegte:
- grosimeagi insugirile fizico-chimice ale straturilor solului (a stratului
humic, fertil gi strafului mineral - "roca mam6");
- inveliqul vegetalal terenului;
- activitateabiologicl (fungi, insecte,viermi etc.);
- texturasolului;
- confinutulin calcargi reacfiasolului (pFI).
Pentrupracticareaunei agriculturi biologicenu pot fi acceptate:
Capitolul VI. Agroecosistemul Iegumicol. 91
Legumicultur a in contextual agr i cultur i i bi oIogi ce
- terenurilecu umiditateexcesivd,cu nivelul apei freatice la 2-3 m, ftr6
drenaj;
- terenurile grele, ce confin metale grele (Pb, Cd etc.),
terenurilesdrdturate,
cu continutmarein clor, sodiu,metalegrele etc.;
- terenurile cu remanenfi in pesticide (substanfe organo-clorurate,
DDT, heptacloretc.),erbicide(Simazin,Atrazin etc.)
Cel mai important indicator al "vocafiei terenului" pentru practicarea
legumiculturii biologice esteconlinutul tn humus.
Humusul rentltd, din descompunereasubstanfelorvegetale qi animale.
Conline mulli hidrafi de carbongi N. Se poate calcula c6 pentru fiecare l%ode
humus prezentin sol existi I 000 kg azotlahectar, un teren apreciatca "bun"
trebuind sd confini 2olohumus pentru culturi de camp gi cel pu{in 6% humus
penku legume.
Humusul arnelioreazd.bilanful de ap5, de aer gi elemente nutritive al
solului, confinutul ?n humus de schimb fiind foarte mult influenlat de tipul
solului, rotatie gi clim6. Se poateobline o cregterea humusului brut in terenuri
cu o dozd ridicatd de compostmatur gi prin fertilizarc cu ingr[qdminteverzi, in
specialtrifoi.
in ce privegte solurile sdracein humus, trebuie aplicate mdsuri speciale
deoareceo cregterea confinutului in humus, cu orice pref, poate fi foarte
costisitoare.Mult mai recomandatileste acumulareahumusului din sol prin
aport de mici cantitdfi de compost(nu prea matur), prin aplicareade mulci de
acoperiresauprin ingrSgdminteverzi de scurti duratd.
O activitate biologicd optim[ in teren presupune o bund cregterea
plantelor. Se poate calcula c6, la un hectarde cdmp sau grddind,sunt prezente
circa 600 kg de rdme, care dup[ sir Albert Howard, sunt capabiles[ produci
lZ'15 t excremente.tn timp de circa 3 ani rimele sunt in staresi mobilizezein
intregimeterenul.
Excrementelerdmelor con{in o serie de elementenutritive. asffel ci ele
pot produce:
- de 5 ori mai mult azot solubil:
92 Capitolul VI. Agroecosistemul legumicol.
Legumicultur a in contextual agr i cultur i i bi ol ogi ce
- de 7 ori mai mult fosfor solubil;

- de 11 ori mai mult potasiusolubil;
- de 2 ori mai mult magneziu.
Cultivareagddinii prin metodebiologioe are ca urmare posibilitateade a
favorizaactivitateabiologici a terenului.
tn terenul cultivat domnegteregula "mdndncdSi vei fi mdncaf'. Relaliile
intre fiinfele din sol sunt multiple gi pufin cunoscute.
Numdrul de organisme(micro qi macro) prezenteintr-o lingurif5 de sol
este,practic, incalculabil. Multe trliesc in sol foarte pufin timp gi se reproduc
foarte repede.Unele bacterii sunt importanteprin facilitareaabsorbfieide c6he
plante a elementelor nutritive cu ajutorul perigorilor radiculari; altele
amelioreazdstructurasolului, altele descompunmateriaorganicdmoarti etc. Cu
cit suntmai mulli fungi in sol, cu atit solul respectivva devenimai fertil. Pe de
altd parte, fungii (ciupercile microscopice) sunt sensibili la intervenlii cu
fungicide.
Un ecoagricultortrebuie sb lini seamade aceste"ajutoare" de neinlocuit.
in sol tr[iesc 2-4 milioane de rAme/ha,care corespundgreut6fii de 0,5-2 tone
masdvie/hectar.
Terenurileargiloasesunt supusecompactdriigi sunt dificil de aerat, cazin
cate este bine s6 se favorizeze vlala solului, ameliordndu-istructura,pentru a
permite accesulelementelornutritive. La efecfuarealucrdrilor solului se acordi
multi atenfie gradului optim de umiditate; astfel, dacd terenul este inundat, se
distrug agregatele,iar dacl se usucddevinedur ca o placSde ciment.
Ameliorarea unui teren argilos se poate face, amestecdndu-lfrecvent cu
nisip gi cu un aport considerabilde substan![organicS"in specialsub formd de
compost matur in doze de 5 kg/m2. in condifii de climi umedd acoperirea
terenuluitrebuie si fie mult mai superficiald,iar in condifii de climd uscatdeste
avantajossi fie un strat de acoperiremai gros, cazin care se recomandl sd se
adaugefbini de rocd,in combinafiecu amesteculde acoperire.
Legumicultura tn contextual agriculturii biologice
Conlinutul in calcar gi reacfia terenului, vaiazA in funcfie de tipul

terenuluivaloareapH-ului dindu-ne unele indicii asupraconfinutului in calcar.
Pentrumajoritateaplanteloraceast6valoaretrebuiesd fie cuprinsdintre 6,5-7,5.
O altd posibilitateestede a se observaprezen[aurtor"plante indicatoore",
dar cereobservaliipe un numdroarecarede ani.
Plante indicatoare de pH prea bazic (mai mare de 7): Salvia pratense -
salvia Onobrychis viciifulia - lupinel, Viola tricolor - trei frali pdta\i,
Euphorbia exigua, Litospermum orvense,Sinapis orvense.
Plante indicatoore de aciditate - (pH inferior lui 7): Raphanus
raphanistrum, Raphanus silvatica, Veronica fficinalis, Stachis arvensis, Ilex
aquifollium, Galeopsis ochroleuca.
in caz de pH prea acid, inferior lui 6, se efectueazilcorec{ia necesard
folosind piatrade var, astfel ca sd se stimulezeactivitateaorganismelordin sol
gi chiar cu frini de rocd de calcar (calcar dolomitic, carbonatde calciu qi alte
ftinuri de rocd bogatein calciu). Dozele vaiazd in mod decisiv in funcfie de
terengi de confinutulin calciu al produselorfertilizante.
Prin aplicareaamendamentelorcu calcar timp de mai mulli ani succesiv,
se obfine o ameliorare perrnanent6a gradului de aciditate. Se recomand[
aplicareaunor doze mici anuale,mai degrabddecdtdozemari aplicaterar.
in cazul unui pH gi al unui conlinut in calciu prea ridicat, pentru sclderea
valorii acestuiase poatefolosi frunzig saucompostbine descompusdin coajdde
copacAi rumegug,eventualgi paie tocate.Trebuie sd se aibi in vederecI turba
este consideratdmaterial nereciclabil,iar in cazul compostului forestier se va
efectuaun test de germinaliecu seminfecu putereade germinafiecunoscuti.
6.3. LUCRARILE DE PREGATIRE A TERENT]LUI
in conceplia agriculturii ecologice, tradilionala "ardturd addncd" gi

"intoarcere a terenului", in special in grddina de legume, este o intervenfie
distructivSpentru stratificareasolului. Prin sdpatulterenului sau aritura addncl
straful arabil fertil cu toate organismelevii impreund cu microorganismele
94 Capitolul VL Agroecosistemullegumicol.
aerobe, este ingropat in adf,ncime, iar stratul cel mai putin fertil gi
microorganismele anaerobe sunt aduse la suprafafE. Astfel, numdrul
organismelorvii din sol sereducedin an in an, o partedin materiaorganicdeste
mineralizati" iar humusul gi fertilitatea solului scad ceea ce nu inseamnl cd in
solurile preagrele ardturaaddncdEimobilizareasolului nu au un efect favorabil,
deoareceaerareaactiveazAviafa solului.
Aceastdlucrare trebuie s[ se repeteperiodic, in cazul solurilor grele, dar
cu introducereade materie organicd gi f[rd practicareaacoperirii solului la
suprafaf6prin mulcire qi inga;dminte verzi.
Aqa zisa "structurd artificiald", creatLde acfiuneaalternantda inghefului
qi dezghefului, pare sd fie aparentddeoarececurAnd dupd prima ploaie de
primdvar6 intensd terenul devine compact, fiind necesardo discuire, aceastd
aerisirea solului fiind, ins6,de scurti duratdqi hebuie sd se repete.
in gr[dinile mici, serecomanddmobilizareaterenuluicu furca de sdpat,
renunfdndu-sela sipatul addnccu cazmaua.Furca de sipat se infige vertical, se
inclind inainte gi inapoi. Se lucreazd,astfel,in benzi de 10 cm l6fime.
Important este ca in primdvarl si se execute lucrarea terenului la
momenful optim, evitAndu-seca solul sd fie excesiv de umed gi rece. tn cazul
suprafelelorcultivate carepermit mecanizarealucrdrilor, epocade lucru trebuie
si fie aleas[ cu multi atenfie.
De asemenea,este important ca in primdvard sd Se execute lucrarea
terenului la momentul optim, evitdndu-seca solul sd fie excesiv de umed gi
rece.in cazul suprafelelorcultivatecarepermit mecanizarealucrdrilor, epocade
lucru trebuie s6 fie aleasdcu multd atenfie.
Foarteimportantestes[ se evite folosireamaginilorcu organeactive care
lucreazhcu maxe vitezA,ca de exemplu freza cu lame flexibile. in funcfie de
textura terenului se folosesc, de preferinfd, magini cu lame unghiulare sau
linguri, la o vitezdjoasd,
Capitolul W. Agroecosistemullegumicol. 95
Legumicultura in contextualagriculturii biologice
6.4. ROTATTA $r ASOCTEREA CULTURILOR
in ce privegterotalia culturilor, cultivareaaceleiagispecii legumicolepe

aceeagiparceld prezintb o serie de dezavantaje,care conduc la sc[derea
productivitdfii,dintre carementiondm:
- extragereaaceloragielementenutritive, care nu pot fi compensatenici
mdcarcu cel mai bun compost;
- dezvoltarea unor organisme nocive care gdsesc, in continuare,
posibilitdfi de nutrifie gi reproducere(cregtefrecvenla gi virulenfa agenlilor
patogeniqi a ddun[torilor);
- secrefiilerdd4cinilor pot face incompatibildcultivareaunei alte specii;
de asemenea, influenfeazh calitativ gi cantitativmicroflora;
- rotafia culturilor oferd posibilitSli de alternanfda epocilor de infiinfare a
culturilor; de asemenea,permit m[suri judicioase privind lucrdrile solului,
aplicareaingrdgdmintelorgi stratului de acoperire,economisireaapei, refacerea
insuqirilor frzice etc.
Rotalia mai des utilizati este cea trienald, care corespundemai bine
exigenlelornutritive la consumatoriimari, mijlocii sauslabi.Exemplu de rotafie
trienaldil oferd rotalia Howard, careimparteterenulin 3 sectoare,in functie de
intensitateaconsumuluide elementenutritive.
Maria Thun propwrco rotafie de 8 ani, careeste,de fapt, o rotafie trienald
de legume,flori, cipguni.
Anul I: cartofi, morcovi, ridichi, pistirnac, felin6, ceapdsauusturoi.
Anul II; salatd,spanac,praz,valerianela,andive,vavh.
Anul III: guraleului, floarea-soarelui,ziria, ingriqlminte verzi, mugtar,
TagetesSi Calendula.
Anul [V: mazAre,fasole,castravefi,tomate,bob, secard,orzoov6z.
Anul v-vIII: in cazul folosirii materialului sEditorde cipguni (produs o'in
viho"), sepracticd3 culfuri anuale,cu plantareala inceputullunii august.
j

Legumi cultura tn contextual agr i cultur i i bi oIogi ce I
I
Asocierl Sepractici asociereape aceeaqiparcelda unor speciicu timp de

maturare diferit, cu rdddcini superficiale gi cu riddcini addnci. in acest mod
suprafafade teren este complet gi constantacoperitS,astfel cd se creeazi un
miooclimat favorabil pentru fiinfele din sol gi se contribuie la combaterea
infestanfilor.Serealizeazdsatisfacereamai echilibrati a exigenlelorplantelorqi
o "intrajutorare" a speciilorasociateprivind protejarealor de infectii fungice gi
parazili.S-aconstatatgi o ameliorarea gustului.
Prezentiimin continuarecdtevaasocieripentru protecliafald de boli:
- salata este un obstacol contra atacului de afide asupra ridichilor qi
verzei.
- morcovii cu prazul gi ceapa cultivate alternativ sunt protejafi contra
parazi{ilorspecifici,ca muscamorcovului gi a prazului.
- usturoiul gi ceapa protejeazAcdpqunul gi pdtrunjelul contra bolilor
criptogamice.
- felina gi tomatelefin afidele departede varzA.
- prazul apdrdfelina de ataculde rugini.
- hreanulfine departede uneleculturi afidele, larvelegi cdrtifele.
- crdifele (Iagetes) 9i gdlbenelele (Calendula) alungd nematozii (de
exemplula ceapdgi usturoi).
Asocieri care influenleazdgustul:
- pdtrunjelulcultivat pe sub tomatele face mai gustoase.
- mentacultivatdprintre cartofi ii face mai aromafi.
- ridichile vecine cu ndsturelul Q,{asturtium)devin mai picante dac6 nu
suntasociatecu salata.
Asociereain legumiculturaactualI este,in general,privitl ca o metoddde
"planificare rofionald" a unei multifudini de specii,in care scopestenevoiede
experien{dgi de spirit de observafie,dar gi de o planificareadecvati aplicatdla
momentulpotrivit.
Agricultura ecologicd reactualizeqzdtradifiile populare privitoare la
asociere, amplificdnduJegi completdndu-letn contextul introducerii de specii
legumicolenoi, cunoscutecultivatorilor gi consumatorilordin fara noastr6.
Pentruo creqterenormal[ gi o starede slnitate bun6,planteleau nevoie

de un anumit spaliu de teren, de soare Si aer. Trebuie evitat ca plantele sd se
umbreascdreciproc, sd intre in competilie in zona rdddcinilor pentru ap6 gi
elementenutritive. Astfel, pot apdreafenomenede alungire,etiolare,carenfein
anumite macro gi microelemente,dar gi deficienle calitative. in plus, desimea
marefavorizeazddezvoltareabolilor gi infestdrileparazitare.
in orice asocierese disting o culturd principald gi o culturd intercalqtd.
DupS desfiinlarea unei culturi principale, "inter-cultura" poate deveni
principald,prin infiinfareaunei noi culturi in intervaleleeliberate.De exemplu:
Cultura anticipati Mdziriche de varb
Cultura principall Ceapbgi morcov
Culturasuccesivd Spanac,cicoare,ingragdmdntverde,trifoi
Mdzirichea ingheafdin timpul iernii. Resturile vegetalese string gi se
composteazi.Solul rdmAnestructuratgi se mobilizeazdcu furca cu collii intorqi.
Se recomand[sd se plantezebulbii de ceapi odati cu seminatulmorcovului sau
pufin dupS semdnatulmorcovului. Totul se acoperd cu un strat subfire de
compost foarte maturat. Pe o brazdd,de 1,20 m se planteazd"2 rdnduri de
arpagic, pe margini gi la mijloc 3 rdnduri de morcov, sau invers. Pentru
conservarese recomanddca morcovii timii sd se asociezecu praz. Astfel,
ambelespecii suntprotejatede muscamorcovului gi, respectiv,a cepei.
in cultura anticipat6se preteri speciilerezistentela frig: spanacAi salati
din soiuri rezistente.Dupd recoltareaculturii principale se aplicd o dozd mai
mare de compost matur. Morcovii timpurii se pot combina cu trifoi, iar cei
tardivi cu o speciede ingrdqdmdntverde adecvat[.De exemplu:
Cultura anticipatd Spanacsau Tagetes,Calendula
Cultura principalS Cartofi timpurii, spanac
Culturasuccesivi Cicoare,salatbde iarn6,valerianela(feticd)
Aceastdasocierese incepein toamnaprecedentd,dup[ cdpgunisauceapd.
Pe o brazddde 1,20 m, la distanfi de 60 cm, se traseazd"Zigole la 30 cm de
centru,addncide 15 cm, care se umplu cu compostmatur.in mijloc se seamdnd
cdtevarAnduride spanac.Cartofii timpurii seplanteazSla inceputullunii aprilie.
Se folosesccartofi incolfili (fo4afD, eventualin turbd qi perlit (l:l). Distanfade
98 Capitolul VI. Agroecosistemul legumicol.
Legumicultura in contextual agr iculturii biologic e
plantareestede 40 cm in rigole umplute din toamni cu compost,intre rindurile

de spanac.
Se acoper[ apoi cartofii cu un stratde paie, fEn vechi, fin mSrunfit.in caz
de inghef se acoperdbrazdelecu folie din plastic perforatd.Cdnd cartofii ajung
la 20 cm se acoperi cu compost semidescompus,
spanaculse taie "la ras", iar
cartofii suntmuguroifi.
Unii cultivatori folosescspanacultdiat gi lSsatpe brazdd,intre cartofi, ca
materialde acoperire.
in culture anticipatdse seamdnifenicul saucicoarescaroldori creafd,sau
salatl de c6p6]dn6,nu mai tdrziu de sffirqitul lunii august-septembrie.
Pentru a
obline aromatizareacartofilor, se seamindintre intervalementI. De exemplu:
Cultura anticipatii Ridichi, spanac,salatd
CulturaprincipalE Fasoleurcdtoare,salatd
Cultura succesivd Praz, v alefianela(fetici) intre rAnduri
Se seamdndspanacai ridichi (2 rdnduri din fiecare,la 20 cm), iar salatase
planteazApe centrul brazdei de 120 cm. Mai inainte hebuie fertilizat6 cu
compost.Dupi recoltarein centrul brazdei se seamSndfasole urcdtoare,iar pe
margini seplanteazdsalatd.
DupI recoltareasalateise planteazbpraz gi la inceputul lunii septembrie,
dupdo mobilizareugoar[ a terenului,se seamdndbrazdacu valerianela(feticd).
Exemplede succesiuni
Martie Iunie Septembrie
Ridichi de lund Spanac Praz
Spanac Fasoleurcdtoare Valerianela
Salatd Salatii Pruz
Culturaanticipatd Mugtar alb

CulturaprincipalS FasolepiticS"salat6,ridichi
Culturasuccesivd Salatl de tuns, ridichi albe,spanac
Mugtarul se seam6n[la sfirgihrl iernii, dishibuind, totodati gi 2 kg ftinA
de roc[ la 10 m2.Fasoleapiticd se seamdndla 40 cm intre rAnduri.Mai t6rziu se
smulgemugtarulcu mAnagi se lasb ca mulci. De o parte qi de alta a rdndului de
Capitolul VI. Agr oecosistemul legumicol. 99
fasole se planteazbgulii, iar pe rdndurile exterioarese planteaz5salatdde tuns.

Dupd fasole urmeaz6 spanacseminat prin impr[gtiere pe toatl brazda. De
exemplu:
Cultura anticipati Culturd de acoperirecu hifoi alexandrin sau m6zlriche cu
ovdz
Culturaprincipali Y arzActtp6l6n5,salatd,fasolepiticd
Culturasuccesivd Fenicul,cicoare
Dupd cultura de hifoi nu mai este necesardfertilizarea.Yarza albd are

nevoie ins6, de compostmatur in gropile de plantare. in timpul vegetafieise
aplicd stropiri cu maceratde urzici 1:10 gi se menfine umed terenul. Risadul
trebuie plantat mai addnc Ai apoi muquroit ugor, pentru a proteja planta de
muscaverzei.
Pe o brazddde 120 cm se seamlni pe laturile extreme fasole pitic6. in
centru se traseazi rigole gi se planteazhvarzdla distanfade 60 cm; pe cele 2
rdnduri rdmasese pune salatl la25 cm. Dup6 recoltareasalateir[mAnesuficient
spafiupentruvani. Pe rdndurilelibere se poateplanta fenicul saucicoare.
Cultura anticipati Ingraq6mdntverde,amestecde mdzdrichecu ovdz
Culturaprincipali Tomate,gulii, salat5,fasolepiticS,castraveJi
Culturasuccesivd Valerianelasausecar6de iarni
La sfrrgitul iernii brazdase elibereazAde resturile de ingrdqdmdntverde,

care va fi compostatgi se incorporcazdsuperficial o dozAde frinl de roci sau
de piatrd de calcar (2-3 kgl100 m2;. Astfel, se prepardpatul seminalcare va fi
semlnat cu ndsturelprin imprSgtiere.N6sturelulpoatefi recoltatpentruconsum
in momentulplant6rii tomatelor.Restulse incorporeazdca ingrlqdmdntverde,
Pe mijlocul brazdei se planteazdtomate cu port inalt, sustinutepe tutori
sau pe un gpalier. Tomatele pot fi inlocuite cu castraveficornigon. Salata gi
guliile pot altemain rinduri de 30 cm. La plantareatomatelorgi guliilor sepune
compostin gropi, stropit cu maceratde urzici diluat. Semai recomandlincd,3-4
stropiri cu maceratin timpul vegetafiei.Dupd recoltareasalateigi apoi a guliilor
sepoatecultiva fasoleoloagl fird fertilizare.
in tabelul6.1. esteprezsntatmodul de rotaliea culturilorintr-unciclu de

alegridinii delegume(H. Vogtmann,
trei ani,petrei sectoare I99j).
Tabelul6.1.
Rotafiaculturilor in ciclu de 3 ani (dup[ Vogtmann,1993)
ANUL I SECTORLIL I SECTORUL2 SECTORUL3

YarzA Fenicul Fasole
Castraveti Morcovi Mazlre
Cartofr Ceapi/usturoi Morcovi
Dovlecei Ridichi de luni, de vara, Condimente
Culturi detoamntr
Pruz Ridichi devari Ndichi de lunn" de vari,
feline de iami
Tomate toarnna
Salati/spanac Ceaod
Gunoide grajdproaspdt Compostmafur Compostmahr
Fertilizare Plantede acoperire Plantede acoperire Plante de acoperire

Compost de gunoi sau Compost matur sau Compostmatur
iner5s{minteoreanic€ ineriseminteoreanice
ANUL 2 SECTORUL1 SECTORUL2 SECTORUL3
Fenicul Fasole Yuzb
Morcov MazEre Castravefi
Ceapl/usturoi Morcov Cartofi
Culturl tudichi, ridichi roze Condimentare Dovlecei
Ridichi de vard, de iami Proz
Salatd/spanac,scorzonera Spanac Jelind
Ceand Tomate
Compost matur sau In toamnacompostmafur Gunoi de grajd sau
lngrdSdminte verzi de ingrdSdminte veni de
Fertilizare acoperire in primivartr compost acoperire
Compost matw sau mahr Compost sau gunoi de
insrtrslminte orsalrice eraid
ANUL 3 SECTORUL I SECTORUL 2 SECTORUL3
Fasole Yarzd Fenicul
MazAre Castravefi Morcovi
Morcovi Cartofi Ceapi/usturoi
Condimente Dovlecei Ndichi de luni, de vari
Cultura
Ridichi Praz etc,
Spanac felini Salat6/spanac
Ceap[ Tomate "idem"
Scorzonera
Compost matur ll In toamni gunoi de Compostmatur
ingrbgEminteverzi grajd proaspit Compost matur sau
Fertilizare
Compostmatur ln primdvard compost ingrigdmdnt
organic
sauinerlsiminte
Capitolul VL Agroecosistemullegumicol. 101
6.5.ALEGEREA SORTIMENTULU DUPA CRITERIUL

REZISTENTEI LA BOLI $I A PLASTICITATII ECOLOGICE
Productivitateagi calitatealegumelor,depind de soiul sau cultivarul ales

deoarecepotenlialul s6ubiologic gi tehnologicva fi exprimat in condiliile unei
tehnologii corespunzitoare.
Pentru alegereacelui mai potrivit soi sau cultivar, ecoagricultorulva
trebui sd lind seamade urmitoarelecriterii:
- condilii de climi 9i sol;
- modul de cultur6: in cdmp,in serdsauin condifii de protejarecu folii
de plastic saurdsadnile;
- destinafia produselor: consum in stare proaspdtd, industrializare
(conservare,congelare,deshidratareetc.);
- epocade semdnat,plantatgi perioadade recoltare;
- cultivareain regim irigat sauneirigat;
- rezistenfasautoleranlala boli gi ddundtori;
- adaptarea la condifii extreme de mediu: temperaturi excesive,
lungimea fotoperioadei, toleranfa la concentralii mari de sbruri,
utilizarcaeconomicl a ingr5glmintelor;
- lucrlrilor de infiinfare, ingrijire pi recoltare;
adaptareala mecanizare,a
- rezistentala manipulare,transportgi pdstrare;
- preferinfeleconsumatorilorprivind aspectul,gustul.
Desigur, un soi sau hibrid nu poate gi nu trebuie si intruneascdtoate
aceste cerinle, dar in funcfie de destinafia produselor gi exigenfa atAt a
consumatorilor, cdt gi de preferinfele cultivatorilor, se vor alege cele mai
potrivite criterii in condifiile date.
comportdrii soiurilor gi
Pentru evitareariscurilor legatede necunoagterea
hibrizilor, se vor cultiva la inceput suprafefemici; pentru soiurile autohtone,
care sunt mai adaptategi cunoscute,se vor consulta buletinele gtiinfifice ale
institutelorde cercetdride profil gi indicafiile autorilor.
t02 Capitolul VI. Agroecosistemullegumicol.
Legumicultura tn contextualagriculturii biologice
Existd cerinle foarte variate din partea cultivatorilor privind insugirile

soiurilor in funclie de mirimea suprafelelorgi destinafia produselor.Astfel,
pentru grddinile mici infiinfate de amatoripentru consumpropriu se pot cultiva
qi soiuri cu fruchrl mare,mai sensibilela transportgi pdstrare.
Pentru exploatiri comercialecu suprafefemai mari de un hectartn cdmp
qi 1000 m' de sere sunt necesaxesoiuri conforme cu cerinJelepiefei, mai
rezistentela transportqi corespunzdtoare
standardelorpentruambalare.
Deoareceinvestifiile sunt foarte mari, astfel incdt riscurile gi pierderile
trebuieeliminate,alegereasoiwilor qi hibrizilor cu rezistenldla boli qi ddunltori
se impune mai alesin cazul culturilor protejate,dar gi a celor timpurii in cdmp.
Pentru culturile de tomate efectuatein sere calde, folosirea hibrizilor Fr cu
rezistenfd la virusuri 0/I\4T), la Cladosporium, Fusarium, Verticillium gi
nematoziesteobligatorie.
Combinarea acestei rezistenfe multiple la boli, cu combaterea
principalilor ddundtori: musculufe, acarieni qi tripgi duce la obfinerea unor
producfii mari qi de calitate,in condilii de poluareminimd cu pesticide.
Alegereasortimentuluipentruculturile de castravefiin seretrebuie sd find
seamade rezistenfala virusul mozaiculuicastravelilorgi la frinare. Obligatoriu,
aceqti hibrizi ^Frtrebuie sd fie ginoici (100%), adicd sd fie purtitori de flori
femele gi partenocarpici.
Pentru culturile de cashavetide tip Cornigon se preferd hibrizi Ft 100%
ginoici gi chiar partenocarpici,in condifiile unor culturi timpurii, datoriti
absenfeialbinelor polenizatoarein lunile martie gi aprilie. Acegti hibrizi trebuie
s[ fie rezistenfila frinare gi Vlv{C (virusul mozaiculuicastravefilor).
Soiurile de serd la salatd hebuie sd fie adaptatela nebulozitategi sd
formezecipdfind in condifii de temperaturimai ridicate.
in cazul semin{elor hibride F7, acesteatrebuie sd fie corespunzitoare
combinatiei hibride, prezentdndun procent infim de seminte provenite prin
autofecundare(l -2%o).
Datoriti prefului de cost foarteridicat, seminfelehibride nu pot fi utilizate
decdtin sere,adlposturi acoperitecu folii de polietilend,sau,in cazul culturilor
timpurii efectuatein c6.mp,culturile respectivetrebuie s[ fie rentabile, astfel

inc6t preful seminfelor gi al lucrdrilor de producerea risadurilor, infiinfare a
culturilor, al lucrdrilor de ingrijire, inclusiv de recoltaresd fie acoperitfiri risc,
r ealizAndu-se
mari beneficii.
Avantajele uti li zirii seminfelor hibrideI'r sunturmltoarele:
- productivitategi precocitatesporite;
- adaptaremai bund la condilii exheme de mediu (secet6,exces de
umiditateetc);
- uniformitateaproduselorgi incadrareamai buni in standardelecerute
pentruambalare,hansportqi piafl;
- o mai bund utilizare a elementelorfertilizante;
- rezistenfdsautoleranldla boli gi ddundtori(nematozi).
O cerinfd de bazd in cazul sortimentuluipentru serb este rezistenfasau
toleranla la boli gi d[undtori avAndin vedere cheltuielile foarte mari pentru
dezinfecfiegi tratamente,dar gi pericolul depdgiriidozeloradmisede O.M.S.,
Ministerul Sandtdlii gi pentru comercializareaproduselorprivind confinutul in
nitrali sau,in cazul utilizdrii aburului,preful ridicat al energieitermice.
Cercetbrileefectuatede C. Petrescu,A. Iorgu (1996), V. Davidescu Si
colab. (1996) atest6faptul cd soiurile de legumemanifestdcapacitil[idiferite de
absorblie din sol a nitrafilor, nitrifilor gi a unor metale grele gi, implicit,
prezen{aacestorain produse.
Dintre hibrizii F1 de legumepentru serd cu rezistenfdmultipld la micoze,
bacterioze,viroze, dar gi la nematozi,menfion[m:
Tomate:Arlette, Marfa (R. Sluis),Trust,Mach @e Ruiter).
Ardei gras: Apolo, Laser, Sonar, Mayata, Delphin, Yollo Wonder,
Mazurka.
Conopidd: Fortados RS, Climax, Viking, Merano, Delta, Perfection,
Predominant.
Varzd timpurie: Timpurie de Vidra, Delphy (R.S.), Golden Cross (Toz),
Derby, Eliza(Toz).
Legumiculturatn contextualagriculturii biologice
Castrwe{i partenocarpici cufructul mare'.Famosa(D.R.), Dalibor E.S.),

Corona@.R.),Carmen, Vitalis (D.R.).
Castraveli tip Cornisonginoici: Marinda (R.S.), Levina (R.S.), Royal
(Cl.), Regal(Cl.),Witlo,Wilma (R.S.).
Castravefi tip Cornison ginoici Si partenochrpici: Inge, Esther (R.S.
Paladin)(Cail), Parmel(Nun).
Salatd de cdpdldnd: Ardeto E.S), Belltro (Pan), Deciso (R.Z), Jessy
(Pan),Ravel (R.Z), Samara(Pan).
Pdtldgelevinete'.Madona(Cail), Giniac (Cail), Barbentane(Fr.).
Pentru culturi de cdmp se recomand[ soiurile de provenienli autohtonE,
bine adaptatecondiliilor pedo-climaticedin fara noastrd, dar gi unele soiuri
importante care au insuqiri superioare privind productivitatea, calitatea
produselor,adaptareagi rezistenfala boli.
Prezentim doar citeva mai importiante:
Tomate:Export 2,Ioana, Cluj 50, Solara,Laura, Unirea, Dacia, Monor,
Vitamina,Romec554j.
Ardei gras; Export, GalbenSuperior,Jeni,Aroma, Opal.
Ardei lung: Kapia de Kurtovo, Zlaten Medal, CarmenB, Cosmin, Arad
68.
Pdtldgele vinete: Pana Corbului 36, Danubiana, Lidia, Narcisa F7,
Amurg.
Castrave[i:Topaz,Magic, Select.
CastroveliCornison:Renato,Cornigonde Paris,Obelisk,Levina.
Dovleacpldcintar : Delicios,Aromat.
Dovlecelcomun:Dana,F[rd vrej.
Pepeneverde: SugarBaby, Timpuriu de Canada,Dochif4 De Ddbuleni,
Dulce De D6buleni,De Minig, Lovrin 532.
Pepenegalben: Ica, Rogen,Turchestan,Delicios, Galia.
Salotd: Cor4 Dena,Mona, Polul Nord, Silvia
Andive: Bacdu3, Kwarosa.
Legumicultura tn contextual agriculturii biologic e
6.6. FERTILIZAREA CTTLTURILOR LEGT]MICOLE
Unul dinhe principiile cultivdrii biologice este ca nutrifia plantelor sd

nu se facd cu sdruri fertilizante uqor solubile, ci sd se faciliteze utilizarea
acestoraprin intermediul organismelorvii din sol (fungi, bacterii, insecte gi
viermi). in acestscop, legumiculturabiologicd trebuie sd stimulezeactivitatea
organismelorvii. Cu cdt un teren estemai bogat in organismevii, cu atdt este
mai fertil, iar plantelevor fi mai rezistentela ataculparazililor.
Producereade plante cu valoare nutritiv-biologicd mai ridicat5 este in
relafie directd cu mentinerea activitdfii vitale in sol. O plantd cu sistemul
radicular foarte dezvoltat lasd in sol un material organic care serve$teca sursd
de energie penku microorganisme gi, prin aceasta,contribuie la formarea
solului.
Prin folosirea de ingrd.piminteminerale ugor solubile gi a substanlelor
biocide, se exercitI o influen![ negativdnsupraformlrii de substan]earomatice
gi mirositoare,iar in unele cazuri se constati gi o diminuare a confinutului in
componentevaloroase(vitamine, elementeminerale, proteine, zaharuri) gi o
a componentelornocive saunedorite(nitrafi).
m6rire corespunzEtoare
Atunci cdnd o planti prezintl simptomede carenli, lipsl sauinsuficien!6,
intr-un elementnutritiv, estevorba de un dezechilibruin viafa solului. in acest
caz esteutil sI se observeprezea[aunor plante indicatoare,dar pentru cei mai
pufin experimentafiestenecesardefectuareaunei analizechimice.
Baza fertilizd.'ii in agricultura biologicd-biodinamicd o constituie
?ngrbq[mintele organice naturale, preg[tite dupd o tehnic[ speciald gi
ingrdqdmintemineralegreu solubile cu folosire lenti (fein6 de fosforite, silicafi,
s[ruri potasicenaturale)(D. Davidescugi V. Davidescu,1994).
in afari de dejecfiile animale provenite din zootehnie, agricultura
biologicd se bazeazAgi pe reciclareamateriei organice,a producfiei secundare
formatd din resturile vegetale carc rezrltd din grddini, vii, livezi, garduri vii,
parcuri gi spafii verui.
l
Distrugerea acestei imense mase organice prin foc Ai depozitare la
intdmplaresaupe locuri necultivatereprezinti nu numai o pierderede substanfe
nutritive, dar gi o sursl de poluarea aerului gi apei.
in legumiculturapracticatl de cultivatorii amatori in gridinile personale
existi posibilitateautilizbrii resurselormenajeregi gospoddregtila prepararea
unor composturi,cu efort minim gi eficienlb foarte mare, flrl a mai fi necesar
sb sefoloseasc[ingrdgdmintechimice u$orsolubile.
Pentrureugitaunei exploatafiidupd principiile agriculturii biodinamice,in
condifii economicerentabile,estenecesarca materiile organicenecesarepentru
pregitirea compostuluis6 fie produsepe plan local. Estebine ca sb existe gi un
sectorzootehnic.
Materialele organice (gunoiul de grajd, paiele, frunzele, vrejurile)
introduse in sol in stare proaspitd gi in cantitifi mari pot sd aibe urmiri
nefavorabileasupracregteriiplantelor, prin blocareaazotului solubil folosit de
microorganisme in procesul de descompunere, fenomen cunoscut sub
denumireade'foame de szot".
Pentrumenfinereafertilitdfii solului se vor aplica doze moderateaplicate
fractionat qi nu doze mari care pot inhiba germinatia seminfelor,favorizeuzl
cregterealuxuriantbin detrimentulfructificirii gi sensibilizeazilplantelefafd de
atacul bolilor gi ddundtorilor.De asemenea,inhoducereamateriilor organicela
ad6ncimeduce la descompunerea
lor anaerobd,cu producer-e
de compugitoxici
pentruplante.
Substanfelenutritive trebuie puse la dispozifiaplantelorin mod heptat qi
in raporturi armonioasecorespunzitoarefazelor de vegetafie,fin6nd cont de
faptul cd, prin descompunerea
materiei organice,unele substanfesunt utilizate
direct de plante (azotul), altele ca fosforul pi magneziulsunt mai intii folosite
de microorganismegi apoi, prin descompunereamateriei organice, revin in
solufia solului. Avantajul descompunerii materiei organice consti gi in
degajareade bioxid de carbon care are efecte pozitive atdt asuprasistemului
radicular,cdt gi asuprafotosintezei.
Capitolul VI. Agroecosistemullegumicol. t07
6.6.1. Reguli de fertilizare

Normele de fertilizare se calculeazi in funcfie de exigentelenutritive ale
speciilor legumicole, dar gi de cantitatea gi calitatea produselor.in privinga
cerinfelorpentruelementelefertilizante,se deosebesc
trei grupede culturi: mari
mediu consumatoaregi slab consumatoare.
consumatoare,
Mari consumatoare de elementefertilizante, sunt plantele cu exigenfe
ridicate fa!6 de confinutul solului in humus gi elementenutritive. in acestgrup
intr5: conopida,varzarogieqi alb6,tomatele,castravefii,prazul gi lelina. Aceste
specii merg bine dupd leguminoase.Terenul trebuie fertilizat toamnatdrziu cu
ingri.gdminteorganicegi substanfenutritive. in toatd perioadade vegeta{ieeste
bine sd se aplice un maceratde urzici, de tdtineasd,pdpddie,valeriana,scoarfd
de stejar,dispersatein zonardddcinilorla intervalede cdtevas6ptdmdni.in caz
cd distanfaintre rdnduri nu esteprea strins[, terenultrebuieacoperitcu un strat
de mulci alcdtuitdin materialevegetalemdrunfite.
Medii consumatoare de elemente fertilizante, sunt: spanacul, salata,
ridichile, feniculul, morcovii, usturoiul gi ceapacare au o nevoie moderatSde
elementenutritive. in toamnaprecedenti,cAndse prepardpatul germinativ, se
aplicd compostmafur, car€ se ?ncorporeaziin sol superficial.Acestelegumenu
tolereazl un compostmatur.
Numai in terenuri foarte s[race se poate aplica un compost insuficient
mafurat.in acestcaz hebuie neapdrats[ se asigureun strat de acoperire,dacd
r6ndurilede plantenu suntpreaapropiate.
Slab consumstoare de elementefertilizante, sunt plantele care se cultivi
pe un teren sinitos gi fertil, mulfumindu-secu o fertilizare minim6. Din aceastE
grupe fac parte: leguminoasele(mazErea, fasolea), plantele condimentare
(aromatice)gi medicinale.in perioada de conversie,pe terenuri slabe se pot
aplica cantitili mici de compost.
Utilizorea maceratului de urzici: se recolteazd urzici la inceputul
inJloririi, se umple un recipient pdn[ sus gi apoi se preseazduqor. Se
complecteazi cu apd qi se amestecdde l-2 ori pe zi. Pentru a evita mirosul
nepldcutse recomandds[ se adauge"/dind de rocd" (calcar),carbonatde calciu
sau bentonit5.In momentul cdnd incepe sd se formeze spuma(aparedup[ 3-5

zile gi dupd circa 10-14 zile spuma dispare),maceratuleste gata de folosire,
dupdo adecvatiidilufie in ap6.Serecomanddfiltrarea maceratuluicu o sitd find"
pentrua evita obturareaduzelor aparatuluide stropit. Pentrua combateparazi[ii
nu se folosegtemaceratulde lurzici, ci un extract apos, ldsdndu-seurzicile la
macerat12-14 oe.
Este bine sd se evite aplicarea fertilizdrii toamna tdrziu (dar nu gi
acoperirea-mulcirea) sau iarna cdnd plantele se afl6 in faza de repaus (de
asemenea,activitateaviefuitoarelor din sol), astfel c5 multe substanfenutritive
vor fi spdlate.
Estefoarte importantca fertilizanfii sI fie incorporatiin profunzime.DacE
gunoiul de grajd nu esterdsp6ndittoamnadevreme,trebuiecompostatimpreuni
cu resturile din grddind gi gospoddrie.O grijd deosebitEtrebuie acordatE
apliclrii fertilizantilor, astfel ca si nu fie perturbati viafa din sol. De fapt
trebuie restituite solului numai acele elementecare au fost extrasede cultura
respectiv6.
fn cazul fertilizdrii de tip biologic se ia in considerafieqi rezerva de
elementenutritive prezentein sol in stare insolubili, contdnd gi pe activitatea
microorganismelorin solubilizarea gi disponibilizareaacestora.Incorporarea
ingrdqdmintelorin sol se face cu pufin inainte de sem[nat sau la reluarea
vegetafiei,deoarecemicroorganismeleau nevoie de aer, uiniditate qi cdldurd
pentruproceselebiochimice care fac disponibileplantelorelementelenutritive.
in special, in condifii de climi uscat[, se recomand[ ca fertilizanfii sd se
incorporezela numai 2-5 cmaddncimeqi apoi s[ se afEnezesuperficial.in cazul
in care terenul este deja acoperit cu un strat de mulci aplicat din toamn6,
fertilizanlii se impraqtiedeasupraacestuiagi se incorporeazAimpreund.Partea
carer6mdnela suprafafi serveqtepentruluinirea microorganismelor.
Capitolul YI. Agroecosistemul Iegumicol. 109
Legumicultur a tn contextual agr i cul tur i i bioIogi ce
Fertilizanlii specifici legumiculturii biologice pot fi diviza[i in trei grupe

principale:produse pe bazd de alge; fiind de rocd Si ingrdsdminteorganice
comerciale. in plus, se mai folosesc,in anumite cazui, cenugileThomas gi
magnezie-potasicS.
Cu foarte mulli ani in urmd fiina de roci se utiliza numai in silviculturd,
ins[ odatdcu extinderealegumiculturii biologice aceast6form6 de ingrdglmint
estedin ce in ce mai mult folositd,dar in mod sistematic.
Fdino de rocd este selecfionat[ cu grijd, astfel ca sd confind toate
elementelenutritive de care au nevoie plantele. Este considerati un fertilizant
ieftin, care poatefi folosit frrd riscul de a comite erori. Elementelenutritive pe
care le confine sunt eliberate continuu in concentralii mici, ca urmare a
activitdfii microorganismelordin sol. in plus fiina de roc[ confine o cantitate
mare de siliciu care, agacum s-a demonstrat,favonzeazdasimilareafosforului
de cdtre plante. Adiugarea de fbind de rocd la preparareacompostului s-a
demonstrata fi foarte util6, deoarecedescompunerealentd pune la dispozilia
plantelorelementelenutritive in mod lent.
in momentul de fa!6 se pot oferi, comercial, 3 tipuri de frinl de rocd:
calcaro-magneziand;fosforico-silicioasd gi granitico-bazalticd. Ultima este
mai pufin utilizatL.
Produselepe bazd de alge, sunt constituitedin alge verzi, brune sauroqii
uscate,cu un confinut ridicat in substanli organicdgi multe microelemente,in
specialdin algele coralienecare confin, prevalent, calcargi o cantitateridicatl
de magneziugi in parte,microelemente.in comer,tse glsesc gi produsepebazil
de alge sub formi lichida, de concentralie slab6, ce pot fi utilizate ca
ingrSgdmintefoliare.
Cenagile Thomas, sunt formate din cenugile mdcinate provenite de la
ofeldrii, la carein timpul prelucrdriise adaug6carbonatde calciu, la temperaturi
inalte. Acestea, mdcinate gi amestecatecu frini de calcar bogati in fosfor,
confin intre altele, o serie de microelemente.Acidul fosforic confinut in
cenugileThomas,practicnu estesolubil in apdca gi calciul.
ll0 Capitolul VL Agroecosistemullegumicol.
L egumicuItur a in contextual agr i cultur i i bi oIogi ce
Magneziapotasicd, esteo sarecompusddin potasiu gi magneziu,care se

gdsegtein zicaminte subterane.Are o reacfieacid[ gi esteugor solubild in ap6;
de aceea,va fi folositi in grddin[rit cu maximumde moderafie.
Ingrdsdmintele organice comcrciale, se utilizeazr in lipsa celor amintite
anterior qi sunt:fdina de coarne (30-60 Elm'), bdlegarul uscat 50-120g/m2 gi
turba carenu esteconsiderati,ca atare,ingr[gimAnt. Turba trebuie amestecati
cu alte materialeorganicesaucu solul, pentrua se integrain ciclul biologic.
ATENIIE: deoareceturba nu este un material reciclabil, trebuie folositd cu
multdprudenld.
Turba poate fi inlocuitd cu scoarfi de copac (degeuri forestiere). Din
motive ecologice,exploatiirilede turbi situatein biotopurile umedeincep sd fie
evitate, frr6, a se pierde din vedere gi aspectulunui consum mare de energie
pentrutransportul acesteia.
Materialul fertilizant debazd al agriculturii biologice estecompostul din
resturi organiceale cirui avantajesunt:
- compozifiein macroelemente gi microelementebogatdgi variatd;
- punereala dispozifiariddcinilor plantelora elementelorfertilizantein
mod lent, fhrd risc de supradozare;
- ameliorarea caracteristicilor frzice (aera[ie) ale solurilor grele gi
nisipoase.
- stabilizareamateriilor organicegi corectareapH-u[ui;
- sporirea confinutului in humus qi, implicit, activarea viefii in sol
(microorganisme, ciuperci,micorize,rAmeetc.);
- prin compostarematerialeleorganicepierd pdndla50%odin greutategi
30Yo din volum. Produsul este mai uqor qi mai uscat, de unde
economii la hansport;
- este posibild producerea gi comercializarea unor produse
corespunzdtoare
specificuluiplantelor,ftrd riscuri pentrubeneficiar;
- previn poluarea apelor subterane, a aerului, inlocuind arderea
mirigtilor - solufie larg adoptat5in fara noastri (mai comod6, dar
Capitolul VI. Agroecosistemullegumicol. 1ll
Legumicultura in contextual agriculturii biologic e
pbgubitoare) prin czre se realizeazL,parfial, recuperareasubstanfelor

minerale:
- metoda se incadreazd in legislafia privind stocarea degeurilor gi
punereain valoarea acestora.
Alegerea locului platformci de compostare, implicl unele probleme
privind distanfa de transport,evitareapolu5rii pdmei de apd freatic[, accesul
u$orspreplatformd,existenfaunor platformebetonate,remizpacoperite,magini
de stocare, construirea platformelor, remize de acoperire pentru evitarea
excesuluide umiditate, instalafii de aerisire(oxigenare)forfatd pentru grdbirea
ferment[rii etc.
Trebuie avutd in vedere evitarea situirii platformelor (gantierelor)in
proximitareaoraqelor,datoriti degaj[rii de mirosuri urdte.
Pentrumicile ferme gi gospoddrii,se prevedeo suprafafdde depozitaregi
prelucrarede 8-10% din suprafafatotal[ a grddinii, preferdnd amplasareain
apropiere, pentru a usura transportul, dar gi controlul permanent al
descompunerii.in timpul compost4rii au loc procese de descompunere,de
transformare qi "reconstruire" a materialelororganicein prezenlaoxigenului.in
timpul descompuneriiare loc o activitatecrescindda microorganismeloraerobe
cu degajarede cdldurd.in faza de "reconstruclie",ricire gi maturare,pe m[sura
formdrii humusuluiaparrdmele,diferifi alfi viermi gi insecteetc.
Surse de degeuripentru coatpostare:
- reziduurizootehnice;
- reziduuri de la culturi cerealieregi de plantetehnice;
- reziduuri horticole (liven,vii, legume,flori, pepiniere);
- reziduuri animale;
- reziduuri din prelucrarealegumelor;
- reziduuri din industriaberii gi alcoolului;
- reziduuri din vinificatie;
- reziduuri de canalizare;
- reziduuri din industrialemnului;
- reziduuri din industriaalimentarl:
rt2 Capitolul VI. Agroecosistemullegumicol.
Legumicultura in contextual agriculturii biologi ce
- l
rezidutri casnice; I
- reziduurivegetaledinparcuri gi gridini. I
Trebuie evitate procesele anaerobe de putrefacfie, cu dezvoltare de

mirosuri dezagreabile,prin intoarcerirepetategi oxigenareacu aceastdocaziea
maseicomposfului.
Factorii cei mai importanli de luat in consideratiein timpul gi la sf6rqitul
compostirii sunt:
l) bunaaerarea maseicomposfuluipi omogenizarea;
2) umiditateacorespunzitoarestabiliti prin probapumnului.
Dintre materialele aditive utilizate la prepararea composturilor sunt
folosite cele care le amelioreazi.valoareanutritivd sau structura.Acestui grup
apar,tinmaterialeorganicesaumineraleca: excrementeanimale,calcar,produse
pe bazi' de alge, ftind de roc6, ftind de oase sau de caxne,bentoniti, pdmant
argilos,turbe,coajede copac,rumegu$forestiersaunisip. in come4 se gisesco
seriede preparatecureseryescla grdbireaprocesuluide descompunere. Trebuie
avute in vedere ameliorarearaportului car, aportul de oxigen gi confinutul
hidric. Numai cdnd sunt satisficute acestecondilii, adaugareaunui produs de
stimularea descompuneriipoatefi eficient.
Existd dou6tipuri de activatoriai descompunerii:
a) activatori pe bazd de ierburi sau preparate biodinamice pentru
compostulpe bazAde ierburi;
b) produse de compostarecare confin culturi de bacterii sau fungi sau
alte microorganisme(micorize).
Compostuldefrunze, estefolosit deseorigi calitateasa depindemult de
tipul de material folosit gi de specie.De exemplu frunzele de fag conlin mult
calciu, in timp ce frunzelede stejarproduc un pH prea scdzut(acid). Acele de
conifere,de asemenea, producun compostacid. Serecomanddca frunzelesr fie
tocatemdrunt gi amestecate cu turb6,compostmafur, iarb6t6iat6 saucu p6m6nt
in proporfie de 2:1. Frunzelede stejar pot fi folosite cu succesla pregdtirea
composfuluiindicat pentruplanteacidofile ca rododendroni azalee.
Ei
Capitolul VL Agroecosistemullegumicol. ll3
Legumiculturatn contextualagriculturii biologice
Compostul de gunoi de grajd, este un compost bogat in elemente

nutritive, fiind folosit mai ales pentru specii mari consumatoaresau pentru
rdsaduri.Ele se folosesc in stare proasp[tE sau uscate.La preparareasa se
folosescingrdgdmintesemilichidesauap5.
Compozi[ia compostului este variabild. Raportul carbon/azot(CA{) este
favorabil intre 12 qi 20. Este necesarsI fie trecut printr'o faza de cregterea
temperafurii suficienti at6t pentru "sterilizare", cdt gi pentru maturare (frrd
pierderimari de N) saumineralizare.
in funcfie de metodade compostare,malerialele utilizate la compostare
provin fie din ferma proprie (reciclare internS),fie prin dirijarea materialelor
organice menajere-reciclabile,sau prin achizilie-colectare.in orice situafie,
trebuie awtl in vedere provenienfa acestora;resturile din fermr, vrejurile,
degeurilede la precondilionare,sortare,gunoiul de grajd s[ nu fi fost atacatde
agenfipatogenicu forme de rezistenfdsaude parazili,paiele saumaterialelede
agternutsd nu fie dezinfectatecu substanfechimice etc; deqeurileurbanetrebuie
colectate separat sau sortate, elimindnd oasele, resturi putrescibile, sticla,
detergenfii,metaleleetc.
Pentru a elimina mirosurile urdte se recomanddamestecareacu fbin[ de
rocdocalcarsaubentonitd.
Dintre resturile menajere se pot folosi degeurile de morcovi, cartofi,
verdefuri,fructe, cotoare,za[de cafeasauceai,resturi de ldn[, cartonetc., dar qi
frunze cdztfietoamna, scoar!6,rumegu$,coji de oul chiar qi oase mdrunfite.
Buruienilepot fi folosite inainte de a forma seminle.
in ce privegteprepararea compostului.se poatespunecd pentru obfinerea
unui compost de calitate este foarte importanti :utilizareaunui amestec de
materialevariate, bogate gi sdracein azot,proaspetesau uscate,suculentesau
mai seci, care se completeazdunele pe altele frcind composful mai moale.
Astfel se pot amestecafrunze cdzutetoamna cu reziduuri de la bucdtdrie;
frunzele sunt deja parlial descompuse,amestecatecu resturi de bucdtdrie
proaspete,care accelereazbdescompunerea.
Foarteimportant esteraportul CA{
optim, cuprinsintre 12-20.
t14 Capitolul VI. Agroecosistemullegumicol.
Legumiculturafn contextualagriculturii biologice
Resturilevegetalegi frunzele trebuie sd fie tocate in bucifi mici, nu mai

mari de 5 mm; fragmentarease poate face cu o toc6toarede fluaje sau cu o
tocitoare electricd.
Pentru cantitifi mai mari de material se folosegte o maginl special[
acfionat6de un tractor, careestemontatdin spatelelui, in timp ce frontal are o
lami de greder pentru a$ezareamaterialelor supusecompost6riiin straturi de
25-20 cm gi pentrua fi tocate.Maqinade tocat areca piesi activd un tambur de
otel cu diametrulde 30 cm, dotat cu lame de ofel mobile, carelovesccu putere
materialele,sftrimdnduJe. Aceasti magind poate fragmenta chiar ramuri de
arbori sau arbuqticu grosimeade cel mult 3 cm; estepreferabil s6 fie ramuri
proaspdttliate. Materialele se presardcu praf de frin[ de roci magneziano-
silicioasd,de calcar sau bentonitd.Se poate addugaf[ini de oase sau pdmAnt
frtd seminfe de buruieni. Pe m[sura construirii platformei de
fertil
descompunere,ale cdrei dimensiuni depind de structurd gi componentele
folosite, se umecteazEcu apd, strat cu strat, astfel ca materialul str6nsin pumn
s5 musteascl,ftrd a ldsasd se scurgbapa in exces.in func1iede compozifiese
amelioreaziconfinutulin fosfor sau azot, addugdndf[ind de oasesaumateriale
vegetalebogatein azot. Pentru corectareapH-ului se fac determindricu pH-
metrul Merck, cu bandeletesensibilegi, la nevoie se corecteazicu praf de cret5"
gips,calcar,prafde coralietc.
Controlul temperaturiine arati evolutia procesuluide descompunere,
care
numai la nivelul de 700Cuueca efect pasteurizaneaprodusului.
Prin oxigenarea
fo4at6, introducdnd oxigen cu ventilatoare corespunzltoare, se ridici
temperatura,se elimini o mare parte din moleculelefitotoxice qi mirosul urflt.
in paralel cu cregtereatemperaturii au loc reacfii care duc la mineralizarea
substanfelor gi humificare. Mineralizarea antreneazAproducerea de gaz
carbonic, de amoniac ai, in final, de nitrafi. Humificarea are loc cu ajutorul
microorganismelor care elaboreazAcomplexe coloidale denumite compuSi
humici. Rolul lor esteesenlialpentrumenfinereaproprietifilor fizice, chimice qi
biolosiceale solului.
Capitolul VI. Agroecosistemullegumicol. ll5
Legumicultur a tn contextual agr i cultur i i bi oIogi ce
Raportul CA.{descregteconstantin cursul compostdrii,fiindc6 substanfele

organicepierd mai rapid carbonul decdt azotul. Acest raport CA.,lreflectd mai
bine stadiul de evolufie al descompuneriidegeurilor.Avdnd un raport CA{ 12-
20, compostulpoatefi aplicat tn sol fird teamade a provocaplantelortulburdri
de nutritie.
Un sol bun de cultur[ trebuie sE aibb un raport CAtr de aproximativ 10.
Acest raport nu este,insd, suficient pentru a apreciamaturareaprodusului. in
timpul prepardrii compostului trebuie finut cont gi de evolulia separati a
carbonuluigi azotului.
Compostulvegetal trebuie s6 confin6: materie organicd: 20% minim in
stare brutd gi minim 30o/oin substantduscati; raport materie orgaricL/azot
uscat6;maxim 3.
organic:maximum 55; azottotaVsubstanl6
Un compostde calitatetrebuie sd fie relativ omogen,sd prezinteun aspect
fizic convenabil,sE fie bogat in materii organice (humus - culoare neagrd).
Raportul CA{ trebuie si fie inferior lui 25. Compostultrebuie sI fie suficient
descompus,astfel ca sd nu mai dezvolte o noui fermentatiesau putrefacfie
(miros ur6t). O condifie esenfialSestesd nu confindgermeni,parazili umani sau
vegetali,sticld,metalegrele,materialeplastice.
in afard de compostareain platforme (prin cumulare),care se practicd in
ferme sau centre,in gospoddriilemici care au terenuri destinategr[dindritului,
parterelor de flori etc. se pr4cticd din ce in ce mai mult stocarea qi
resturilor menajeregi de grddini in "bidoane", casetemetalice
descompunerea
saude lemn, de o construcfiefoarte simpld gi practicd.
Se folosescbidoanedin tabl6 zincati de circa 200 | al c6ror fund gi capac
prezintil perforafii de l0 mm. Pe fundul acestui bidon sau butoi se pune un
grilaj de metal sau de lemn sprijinit pe 2 chrdmizi.PentruaJ proteja de ploaie,
butoiul se acoperdcu o tabl5 inclinatd sau cu un capacde lemn sauplastic. in
caz c6.este agezatin soare butoiul se incdlzegtefoarte mult, astfel ci sunt
distrugi parazi[ii, ouile gi limacgii, dar prezintii inconvenientul ci hebuie
controlatdes,ca sI nu se usucematerialele,
Pentrucele 3 fazede preparareserecomand6folosireaa 3 butoaie:
ll6 Capitolul VI. Agroecosistemullegumicol.
Legumicultura tn contextualagriculturii biologi ce
l
l
l) butoiul de la carese utilizeazi deja compostulfinit; I

I
2) butoiul in carematerialulse afld in descompunere;
3) cel in carese colecteazAresturile
menajere.
tn acest fel putem dispune permanentde compost matur sau compost
semifermentatrecomandatin diferite scopuri. in come4 se g[sesc bidoane
specialedin plastic saucarepot fi foarteugoradaptate.
in micile gospod[rii se mai folosesccasetede lemn saudin plasdmetalic[
(tip siloz) cu umplere pe deasupraqi golire cu ajutorul unei trape la partea
inferioard.Recipientuldin plas[ metalic[ se invelegtecu o folie neagrLcare sd
impiediceuscareamaterialelor.
Compostarea in grdmezi (gire) cumulatd, necesiti cele mai scizute
investifii gi un control mai pufin riguros al evolufiei descompunerii,permif6nd
adiugarea de materiale pe misura procuririi lor. Astfel, microorganismele,
rdmele etc. pot migra continuu in masaproasp[ti de sol, pe misur6 ce gdsesc
condifiile necesare.Se pot addugaextracte stimulatoarede urzici (macerate).
Cdnd setermindcantitiifile de adSugatdeasupragirei,aceastase acoperdcu paie
sau frn, pentru a impiedica uscareamaterialului. in zonele ploioase se pune
deasupragirei o folie din plastic. Pentru a evita condiliile de anaerobiozdgi
producereade putrefacfii,se pot introducetuburi de aerisiredin PVC.
Compostulimatur trebuie sd miroasea pdmdntproaspdt,fhrd alte mirosuri
urdte. Este obligatoriu s5 se facd un test de germinaresau tnriddcinare a unor
plante. Dacd compostul este incd prea tan6r, deoareceinhibe cregtereasau
germinarea,semai lasl la fermentatinci 4 sdptlmdni.
Durata de compostare depinde de felul componentelor,de metod[,
temperaturaexterioar[ (sezon),temperaturainterioarS,fermentareain exterior
sauin interior, aerafie(oxigenare)etc. Ea poatesi durezede la 6 sdptimAniin
condifii controlate, cu material de calitate in anumite proporfii privind
componentele,p6n6la 6 luni in exterior,in grlmezi saugire.
Dac[ ne referim la folosirea compostului, dupl II Vogtmann se
recomanddaplicareaunei doze de 6kglm2 p0 il, ceeace corespundecu 3 lopefi
de compostpe m2. Pe terenurile sdracein humus doza trebuie majorat[ la 10
Capitolul VI. Agroecosistemullegumicol. t17
kglt#. Pentrusemdnatulseminfelormici de legumecompostulse treceprin ciur

cu ochiwi mici, pentru a permite un bun contact al seminfei gi a inldtura
materialul celulozic insuficient descompus.Materialul rdmas se amestecddin
nou cu compostul semifermentat,sau se folosegteca material de acoperire
(mulci).
6.6.2. Combatereabiologici a buruienilor

Concepful de "buruieni" (in francezA""mal-erbe"= plante infestate)
reprezintdun termen cu semnificafienegativL, dar care nu rezisti la o arm,hzd
(criticd) mai atentS.Pe de o parte,ele sunt concurenfiai plantelorde culturi, dar
multe sunt plante medicinale sau cu valoare frrajeri, sau constifuie o
componentl esenfialdcare permite structurareaecosistemuluinatural in cadrul
unei comunitlfi de plante, Bakels le denumegte "plante sdlbatice
ocompaniatoare".
Multe dintre insectelecare sunt utile omului se hrdnesc,in parte, cu
nectarul qi polenul produs de aceste"plante s6lbatice",considerate"ierburi-
rele". in cazul cAnd cregtefrecvenfa plantelor concurente,trebuie examinatd
atent situafia terenului, deoareceeste vorba de un dezechilibru al sistemului
ecologic(natural).
Jindnd seilma de principiile agriculturii biologice, trebuie renun{at la
aplicarea erbicidelor in comb_atereaburuienilor, principalele mdsuri de
combaterefi ind urmitoarele:
- folosireaingrSglmintelorverzi;
- acoperirea(mulcirea)gi aerareasolului ftri intoarcereabrazdelor;
- cosirea,tiierea, smulgereaburuienilor inainte de a forma seminfe;
- utilizareaburuienilorca mulci gi la compostare,ftrd a mai afectagrav
viatp organismelor din sol cu substanfe chimice, dar gi a
consumatorilorumani sauanimali.
in generalnu se gisesc terenuri lipsite total de vegetalie,acesteafiind
specifice doar in zonele cu condilii climatice extreme. Avantajele acoperirii
intervalelor dintre culturi (mulcirea) cu material organic supusdescompunerii
Legumicultur a tn contextualagriculturii biologi ce
sunt incalculabile.Prin aceastitehnicd,combinatiicu aplicareaingrdg6mintelor

verzi lisate pe teren dupd cosire sau incorporarein sol, se poate realiza o
cregterea procentului de humus,ameliorareafertilitiifii gi a insugirilor fizice gi
chimice ale terenului.
Un teren l6satdescoperitdevine,in curind, compact,necesitdndlucrlri de
afhnare mai frecvente. Prin acoperireaterenului materialul organic mort se
descompunela suprafafa solului, astfel cd efectul se poate considera ca o
"compostarede suprafaf6".Este,deci, preferabilsd se aflneze terenul,careapoi
se acoperd cu un strat ceva mai gtos, fiind necesar s6 se creeze condifii
anaerobefavorabile descompunerii.Dac[ se dezvoltdsubstanfetoxice, acestea
pot ddunardddcinilor plantelor. Stratul de acoperire.in caz cd este prea gros,
poate s[ degaje miros urdt. Materialele provenite din defriqareaunor culturi
legumicolenu sunt recomandatea fi folosite ca mulci. De aceea,se recomandi
ca in toamnd si se agtearndun amestecde frunze cu p6m6nt gi pufin compost
mafur, pentrua gribi descompunerea
acestora;de asemenea,se folosescpaiele,
trestia saupapuratocatemdrunt (5-10 mm). Trestiase descompunemai ugor gi
activeazilvialain sol, deoarecepermitegi o mai buni aerisire.
La distribuireamaterialului de aerisirehebuie s[ se resoecteurmEtoarele
reguli elementare:
- materialulde acoperiretrebuiesI fie bine mdrunfit;
- cu materialul uscat(paie,trestie)se poateaplica un Stratmai gros (2-10
cm), dar trebuie si fie imediat bine umectat;
- materialulverde, suculent,se aplic6 in strat subfire care, insi, se poate
reinnoi des;
- acoperireacu mulci se face pe teren recent affinat, curat de buruieni
perene,buruieni cu sdmdnfl etc.;
- materialul de acoperire nu trebuie sd confind semin{e de buruieni,
limacai sauouile acestora.
ingrdgdminteleverzi sunt reprezentatede diverse plante, din care multe
suntleguminoase,ca de exemplutrifoiul, lucerna,sparcetaetc,
Ele prezintdurmitoarele avantaje:
- imbogdfescterenulinazot;
- imboglfesc terenulin substanfeorganice,in specialhidrafi de carbon;
- solubilizeazASi transport6elementelenutritive din straturile mai pufin
profundeale solului;
- impiedicd levigarea(spdlarea)elementelornutritive;
- r6ddcinileplantelorm[runfescAiaereazdsolul.
in multe cazuri sem[natul plantelor folosite ca ingrdgdminteverzi nu se
face cu grija cuvenitI. Patul seminaltrebuiebine pregdtit,solul trebuieafhnat?n
profunzime,pentru arealizacondifii de vegetafiec0t mai buneplantelor.
Acoperireaterenului cu materialevegetaleproaspetesau uscateprezinti.
urmitoarele avantaje:
- reztilth un aport de substanfenutritive cdtre organismelesolului gi
activareaacestora;
- are loc o aprovizionareconstantda plantei de culturA cu elemente
nutritive;
- terenuligi menfinestructura;
- terenul nu se usuc6,nu favorizeazAformareacrustei gi are o umiditate
echilibratd;
- pot fi controlateburuienileinfestate;
- se impiedicd eroziuneasuperficialda terenului qi spdlareaelementelor
nutritive;
- poate avea loc formarea substanfelorrepelente naturale, care pot fi
absorbitede cdtreplante.Astfel estemulciul din compostforestierde foioasecu
un procentmic de conifere.
Pentru acoperire se poate folosi gi compostul semidescompus,
material
adaptat mai ales pentru legume mari consumatoare de elemente nutritive.
Compostul semidescompuseste un fertilizator putemic Ai, de aceea,nu este
indicat pentru aga-zigii "slabi consumatori", precum: morcovul, ceapa,
usturoiul, mazirea,fasoleagi spanacul.
De asemeneafdnul de pajiSte este un material recomandat pentru
acoperire.Estebine ca frnul sd fie l6satdupd tdiere la soare cdtevaore.in stare
t20 Capitolul VL Agroecosistemullegumicol.
Legumicultura in contextual agr i cultur i i bi oIogi ce
proaspltd gi in strat gros, ins6, acesta mucegdiegtegi formeazi un strat

l
impermeabil.Frunzisul esteun materialde acoperirefoarte bun, dar trebuie s6 I
I
se evite ca si formeze un strat compactcare impiedicr aerarea.in toamn[ gi i
iarnd v6ntul poate spulberafrunzigul. Se preferd frunzele cdzuteale pomilor
fructiferi pi de la diverse specii omamentale,unele avdnd ca efect cobordrea
pH-ului din sol.
in scopul asiguririi unui bun demaraj gi al cregterii rapide a speciei
cultivate, esteutil s[ se fac[ o uqoar[ fertilizare cu ingriq[minte organicesausi
se administrezefrind de rocd.
6.7. PROTECTTA
PLAr\TELORFATADE BOLr $r DATTNATORT
Protecliaplantelorcuprinde,
in practicd,toatemdsurilecarese iau in
scopul pdstrdrii gi mdririi capacitdlii de rezistenfd a plantelor cultivate gi a
impiedica dezvoltareainsectelor, a altor animale d6trndtoaregi a agenfilor
patogenivegetali.
Ca gi in caztil combaterii buruienilor, hebuie deosebite insectele
diundtoare de cele utile (pentru polenizare).Atacul unor insecte d[undtoare
poateaveadiferite cauze:
- alegereanecorespunzAtoare
a locului de culturd (apropiereapddurii,
lac etc.);
- folosireade seminlesaude plantedebile sauslab selec{ionate;
- gregeliin asociereaculturilor;
- practicareamonoculturii,fbre a folosi adecvatrotafiile ?nasolamente;
- lucr[rile solului incorectexecutate;
- fertilizareaunilateralI sauexcesivL,larLingrigdminte organice;
- insuficientafertilizare;
- condif;i climaticeexheme;
- alegereanecorespunzStoare
a epocii de semdnat.
Pentru a controla insectele gi bolile in exploatdrile legumicole, existd
mdsuripreventivesaualteledirecte (curative).
Capitolul VL Agr oecosistemul l egumicol. 12r
Legumicultura tn contextualagriculturii biologice
Mdsurtle preventive, constauin crepterearezistenfeiplantelor, in sensul

reduceriide infestdri parczitare(sporireavigorii).
in primul r6nd trebuie avut grijd sn se cultive plante care sunt adaptate
condiliilor locale de climi qi teren.O infestareparazitarl,de mic[ amploarenu
trebuies[ ne determinea lua imediatmlsuri de protecfieimportante.O astfelde
mdsurl poate s5 anihilezeposibila reacfiea antagonigtilor,cdroratrebuie sd le
oferim un habitatadaptat.
Aceastase r ealizeazl prin.
- organtzarearafionalda grddinii;
- ?ntrefinereapomilor;
- menfinerea unui microclimat umed care sd favorizeze activitatea
p[sdrilor, albinelor,broaqtelor,insectelorutile etc;
- aplicareamdsurilor de fertilizare cu compost,acoperireasolului etc.
previn infe stareaparazitard;
- in mod special,folosireade macerate,infi;zii gi extractede plante.
Modul de prepararegi utilizare sunt prezentatein tabelul 6.2.
Metodele curative de combatere directd, care sunt utilizate atunci cdnd
plantele se afl6 in pericol evident, folosescprodusepreparatedin plante (ex.
nicotina) qi alte produsede origine animaldsauultrasuneteetc.
Lansareade insecteutile (ex. Ichneumonidae)poateda rezultatebune,dar
acesteasunt mai pufin folosite in cdmp deschis.Mijloacele biotehnice pot fi
utile, ins6, in mici grddini familiale, ca de exemplu in cazul capcanelor
antilimacAi,curse-capcand,bandelor adezivesau de carton ondulat (viermele
mdrului - Carpocapsa) sau capcanelor colorate (galbene pentru musca
cireqului).
in ce privegtediiundtorii animnli, dintre cei care produc frecventpagube
importante,menfiondm: goareciiteregtrii gi de cAmp,coropignifele,larvele de
noctuide,larvele de coleoptere,nematozii,limacgii, mugtele,puricii, afidele gi
viermii fructelor.
NJ
Tabelul6.2. N)
Combatereabiologicl a fungilor, bacteriilor gi virusurilor; metode fitoterapeutice pentru prevenirea gi combatere
botilor si dlun6torilor H. Vr 99
NUMELEPLANTEI UTILIZARE
SAUAL
RETE TA EPOCA ACTIUNE
PRODUSULUI. MOD LOC
CONCEN r:
G
DEEXTRAGERE TRATIE oa
I
COADA CALULIJIT
2
Toatii planta frrd ridicin6
3 4 5 6 Sn
6't
(Equisetum amense) I kg/l0l apI (planti proaspiti) Tot anul Pe plantii Diluat de 5 ori Afide, acarieni \:$
150 g/10 I apn (phnti uscati): Tot anul Pe sol Diluet de 5 ori @aianjenut SF
- macerat - plus 0,37osipun Tot anul Pe sol Diluat de 5 ori rosu) pentnr
- infirzie - plus macerat de urzici Vara Pe plantii 9i pe fortificarea
s'N
- fierbere - plus l-2%o silicat de sodiu 30 R\
primivara sol Diluat de 5 ori plantei :os
min.
CONSOLIDA: $R
(Synphyun oficinalis'| ToatiiplantafEri ridicini: Se adaugi la s8
:a'
- rnacerat - I kg/10 I apn(plantil proaspntii) composturi in ,i* R
- decoct
- infirzie
-100-150 E/10 I api (plantii Tot anul
uscatii):
(vezi urzica)
az de carenta
de potasiu
*s
URZICA Toatii planta fEr6 ridicini: Pe plantn Diluat de 20 ori Tracbeomicoze $''i"
E.S
(Urtica dioica qi Urtica - I kgl10 I api (plantii proaspfi2i) Tot anul La incolfire (finaiozA);
-20OElOl ape @lantii uscati): favoiznazd
$oH .
p
urens\ Tot anul Pe teren Diluat de l0 ori =:\
cretterca; udarea
plantelor,
d
cl
(!
lmb[ierea
rddicinilor qi
semintelor
T]R'ZICA Favorizeazd
(macerat) Macerat fermentat in compost Nediluat descompunerea
comoostului
abelul6.2.
a 3 4 6
IVIACERAT Inainte de formarea La incolfire Diluat de 50
X'ERMENTAT. frunzelor gi ori
Pentrull demacerat %l
Amestec de urzici cu inflorire Pefrunze Contra afidelor
infuzie de coada calului
coadacalului Tot anul La incolSre Nediluat
Pefrunze Nediluat fr
(\
VETRICE: Frunze gi flori Iama Pe planti Concentat Contra oa
(Tanacetumwlgare)
- infuzie
300 ElO I apd (plantii Pulverizare dupd Pe plantii Diluati de 2 acarienilor Ss
E't
proaspltii) inflorire Pe plantii ori gi 1,5 ori Contra
- deooct 30 gll0l apd (plantii usoati): Toamna ruginilor $$
feinArii ss
Contra unor S'N
boli pe frunze R\.
la tomate xos
F'ERIGA I kg plantn proaspiti la l0 I apn Sfer;it de iami Pe plantii 9i sol Diluat I : l0 Afid€, melci, Rd
VT]LTTJRULUI
(Pleridium aquilum)
100 g plantn uscatii la l0 I apd, Tot anul
macerat
Pe trunchi
limacSi
repelent
efect
(aspidinofilicine
$s
SK:
T,ERIGA
PADUR.E
DE 5 g pulbere mare
%l apdde ploaie, extact
Tot anul Concentrat , tuiond, aD.
filicic + potasiu)
In compost
*s
s\
(Dryopterisfilis-mas) Contra
ptrduchilor
$€
s. =.
l8noqi (perierea
coloniilor de pe
tnrnchi)
$l
{
RD\r[NT Folie Tenii la praz; a
(\
(Rlaftwba) 500 g/3 I apb Pe plantii conta afide la
fasole
TOMATE 2 pumni de frunze mdrunlite 9i In epoca zborului Concentrat Contra
(Lycopersicon fre,cate bine in 2 | de api6 fluturelui
esculentum) infuzate la rece 2 ore verzni
N)
(/)
abelul6.2. N)
I 2 3 4 5
5 6
PELIN Frunze 9i flori
(Anemisia absinthium) 3W El0l apl (plantii proaspitii); Contra fumici,
- mac€rat Primivara Pe planti larve, afide,
30 g/10 I api (planti uscati) Diluat de 3 ori
- infirzie iunie/iulie Pe plantii rugini la
Se adaugtreventual l7o silicat de sodiu
- decoct e,oapdz
!t
(\
h
ALAIJN Se dizolvd 40 g alaun ln api fiartii; se
dilueazl cu l0 I apd rece; nu se
In caz de Ss,
E't
infestare
Concentrat 3
recomandi pentru verdefuri Pe teren puternic[ de $$
In tot anul
Pe plantii
luni lnainte de
recoltare
melci, limacgi, ss
sS\
conta afidelor,
lawelor
S'N
R\
RAPITA Frunze 9i riddcini Contra :os
(inftzie) 300 g/10 I apd La inflorire Pe flori Concentrat moniliozei la $s
CEAPA, USTIJROI Frunze (proaspete sau uscate), circa
cais- orun
Fortificare; sg
COACAZ NEGRU 500 g/10 I (plantil proaspiti), sau 200
glI0 | apdL
(plantn uscatii)
In cuz de Pe sol sub Diluat de l0
contra bolilor
criplogamice
s$
:s
infestare coroana pomilor ori ci'S
la cartof 9i s\
HREAl\{ 100 g rnddcini + 1 I apd. Preparat

ciosun
Combaterea
$€"
(extact) pentru tratarea seminlelor inainte de s. E.
Seminle Nediluat unor boli
semenat
SAPIJN 150-300 g sepun de'casd sau de rufe,
criotocanice $g
€
preferabil pasteh l0 I ap{ se dizolvi tn (\
apl caldi. Se amesteci40 g pastAde snprm
cu l/8 I petol (gaz) ln apd fierbinte, se in caz de
obtineo culoarelapbase,seadaug625 I api infestare
recegi seamestecdbine. putemici
100-300 g past[ d" rap,nt, % | alcnol
d€naturat,I lingur4e de var, I lingurip de
sare,l0 I apa;seamostecibine.
Tabelul6.2.
I 2 3 4 5 6
SULF'AT 200 g sulfat de aluminiu se dizolvi in 9 In caz de Pe pomi Nediluat Contra
ALUMINIU I api, cu o mituri de nuiele. infestare. coccinelelor qi
SOLUTIA LUI 500 g sare potasicn dizolvati in 4 I api Primlvara, pend Pe pomi Nediluat aleurodelor
THEOBALI) + un kg var stins in 4 I api + silicat de la lngrogarea (mwculita de fr
sodiu 100 ml in 2 I api (se poate mugurilor + 3 kg spirt seri) *
inlocui cu ulei parafinic US-92).
Laptele de var se filtreaza peste solufia
pentru a miri Contra larvelor, Sn
6'$
eficacitatea insectelor, ouilor
de sare K, apoi se adaugE solulia de de iamd 9i pentru $$
silicat de sodiu sau emulsie de ulei curitirea de \s
muschi si licheni
LAPTE DEGRESAT Zer gilapte l/1, se arpestecdbine Contra bolilor
s'i
Rf.
ZERDE LAPTE
Odati pe
foliare qi ale :os
sdptiirndnd
Pe planti Nediluat fructelor de $R
tomate (virusuri)
oreventiv sg
:q'
TUTTJN Frunze uscate, tulpini, cotoare, resturi d:F
(Nicotiana tabacum)
Nicotiana ntstica
de la fabricile de figarete, 200 g trtun +
1 | apd fierbinte; dupd 24 ore se Contra lawelor,
ss
s\
lrF
mahorca) filtreazi Ei se adaugi 9 I apb + 50 g a giindacului din
- infuzie sdpunde K l% 100 n'l+ spirt2o/o
Tot anul Pe planti Nediluat \oS
Colorado, alte i.s
- decoct 400 g tutrni l0 I ap6. Se fierbe 3-4 ore + larve gi omizi SH
confine 0,3 - 1,5 - 6%0 12 | apd cu I kg sipun de rufe + I I SR
nicotin6 spirt denaturat total 25 I G
OTETAR Extract alcoolic de frunze, care confine
()
(\
(Rhustyphyna) peste 70 substan{e bioactive. ln
- extract principal, confine Mai/sept. Pe plante Insecticidi
hexahidrofarnesilacetoni, substan{i
insecticidi
hJ
(j
N.)
Tabelul6.2. o\
I 2 3 4 5 6
HT]MUS - 500 g humus vechi de 3 ani in 10 I
-extract api (humus bogat ln substanfe tanante- Fortifiant,
humus de pidure); ingrngdmtnt
- tescovini" frunze de vi{a de vie, nuc, Nediluat complex; previne t'-
revent stejar.
Congine fitoalexine (substan{e naturale
atacul de agenfi A
protectoare)
patogeni
Ss
ts't
ARENARIITT]L
(Helichrisum
100 rnl la 5 I ap6; oonpne 5,2%o
substanti activd Seminte Contra s"s
arrhenarinum) scufundat bacteriozelor; sF"
s! \i
Nediluat rerduce infec{iile
- Flori de pai e2ore30 S'N
de mozaic gi
min. R\
stolbur
MAIIONIA Conline berberin6 Conta :os
(Mahonia aquifullium) (cercetiiri in curs) Tot anul Pe plante bacteriozelor; $F
DRACILA
rerduce infecliile
de mozaic 9i
s8
\-,
@erberis vulgaris) - idem- - idem- - idem- ri: R.
stolbur
X'AINADE BAZALT 100-300g la l0 I apd

- idem- *N
s\
- fin mdcinati" sub 20
microni
- insolubild in api, suspensie fin4 se
poate administra cu pomp€ sub
Contra unor $€'
ddunbtori G. E.
-pH: l0-ll
- silicati 50%
presiune
- sub formi de praf
sugitori
sg
6
(!
Legumicultur a in contextual agr i cultur i i bi oIogi ce
$oarecii de cdmp: Arvicola tewestris rod rdd[cinile pomilor fructiferi gi

lasdmici muguroaiecareingreuiuzillucrdile solului. Microtus amalis rod coaja
pomilor, a handafnilor, cdpgunilorgi a unor legume(rdddcinoase).
Mdsuri de combatere:capcane sistematice,ftrd a le atinge cu mdna,
plante repelenteca Fritillaria imperialzs, usturoi, limba cdinelui, Melilotus Si
Euphorbia, Lathyrus, introducereain galerii de frunze din plantele enumerate,
sauramuri de Thuja ori frunze de nuc. De asemenease introducresturide pegte,
excrementede caprd.
$oarecii sunt sensibili la zgomote.Sticle goale implantateoblic in sol
produc vuiete sub acliuneavdntului. Cdnd se planteazf pomi, se introduc in
vizuini vatd de sticl[, fragmentede sticl4 ,,ldndde roc6" (vatd minerald)gi alte
materialeabrazive.
CoropiSnila (Gryllotalpa) sapd galerii la mic[ ad6ncime gi iese la
suprafafdpe intuneric.Dfuirrcaz}primdvara;in rest suntfolositoare,deoarecese
hrinesc cu insectegi viermi.
M6suri de control: se folosesc borcane de sticld care se planteaz6la
nivelul solului in care coropignifelecad (aprilie-iunie) in timpul incursiunilor
noctume.Alte posibilitifi: se caut6gi se distrug cuiburile, turndndo lingurifi de
ulei comestibil in cuiburi sau api din abundenfd;insectelemici gi oulle se
ineacS.
Larvele de noctuide sunt prezentein sol primivara gi toamna. Se pot
aduna sau combate cu decoct de tanacet, cu ramuri de ferigi mIrunlite
incorporatein sol. in caz de atac putemic se poate recurge la tratamentecu
preparatede Bacillus thuringiensis.
Combatereacoleopterelorse poateface cu plante de salat6,amendamente
cu calcar, se cultivi mazAre,fasole sauvarzA,se aereazi mai des terenul gi se
incorporeazdgunoi de grajd de bovine.
Nematozii, se int6lnesc mai frecvent in cultrni de ser6, care le asigur5
reproducerea,Meloidogtne incognita fiind un ddundtorspecific fdrii noashe,
precnm Si Ditylenchus tripsaci la usturoi gi ceapd in cdmp, transmis prin
materialul de plantat.Combaterease asigurdprin prin rota{ii gi asocierifoarte
i
l
t28 Capitolul VI.Agroecosistemullegumicol.

Legumicultura in contextual agriculturii biologice I
diverse. in caz de infestare putemic[ se planteazi toat[ brazda cu tagetes
(Tagetesnana). Larvele care apar nu se pot hrini cu rdddcinile de tagetes9i
mor. Trebuie evitat sd se introducdin sol larve femele de nematozio dati cu
r[saduri produsein ghivece,cu amesteculde sol infestat.Trebuie evitat excesul
de azot,iar toamnase poateaplicafbin[ de argili (bentonitd).
Melcii fird cochilie (limacai), Arion hortensis, cu doui specii: limacai
mari, lungi de 15 cm, de culoare galbend-ocru,maro-rogiaticigi limacqii mici
(panela 6 cm), cenugiisaurogiatici.Ultimii nu rezistdla ger gi seceti.
Misuri de control:
- se folosescbarieremecanicesaucapcanedin borcanecu bere;
- se urmdregtefavorizareainmulfirii unor coleoptereqi sirfide, amfibii
qi reptile, pisiri etc.
- se aplicdmaceratde limacgi;
- se acordi atenfie la distribuirea composfurilor care confin oui de
limacqi;
- limacgii au preferinfi pentruplanteletinere;
- aplicareamaterialelorde acoperiresd se facd in stareuscatS,pentru a
nu atragelimacqii;
- aplicareade acede coniferegi paleede orz;
- plantareadispersatiide usturoi,careare acfiunerepelentd;
- se mai poate folosi extract de Begonia(o plantd intreagdmlrunfiti la
l0 I api, pusd la macerat1-2 ore); se pot trata risadurile inainte de
plantare;
- g5inile gi rafeleconsumi limacgii;
- se recomandi tiierea de frunze qi imprdgtierealor pe teren, in care
limacgii se ascund.Acegtiasunt apoi culegigi folosifi pentru oblinerea
de maceratde limacgi;
- impragtiereade cenuqdgi frinI de rocd sau, evenfual,de var nestins,
dar numai incaz de infestaregrav6,cu riscul alcaliniz5rii solului.
Melcii cu cochilie pot producedauneatunci cind sunt in num[r mare,dar
ei suntin acelaqitimp, antagonigticu limacgii,deoarecesehrlnesc cu oudlelor.
Capitolul VL Agroecosistemullegumicol. t29
Legumicultur o in contextual agr i culturi i bi oIogi ce
Muscs morcovului. Este o musc[ micd, de 4-5 mm, neagri gi lucioasd.

Apare in aprilie-iunie gi apoi la sfirgitul lui august. Depune oudle in sol in
apropiereardddcinilorde morcov gi se dezvoltdmai tArziu,formdndgalerii.
Mdsuri de control; folosireade mijloace repelente,ca asociereacu ceapd,
usturoi Si praz; de asemenease pot orgariza, rotafii de asolamentevariate;
semdnatulprecoce(martie-aprilie)sau mai tardiv (iulie); muquroireauqoarda
coletului morcovilor; intercalarea de mdrar, lavand6, tanacet; suprafefele
cultivate cu morcov trebuiesdfie deschisegi bine aerate.
Puricii de pdmdnt. Ei atacd intotdeaunaprimdvara, salata, ridichile qi
guliile dar gi alte specii de vdrzoase.Ei prefer[ terenuritari gi compacte.Aceste
mici coleoptere,de 1,5-3 mm, sunt de culoare brund-albistruie sau neagrd-
lucioasS,uneori cu striuri galbene.
Misuri de combatere:se recomanddterenuri afrnate gi acoperite;se fac
tratamentecu rotenon; se muguroescplantele la colet; culturile se asociazi cu
salat[ gi spanac;se pulverizeazi plantelecu ftind de roc6; plantelese udd de 2
ori pe sdptdmdn[cu decoctde absintsautanacet.
Puricii (puricii de plante). Afidele iemeazdpe plante multianuale gi, la
inceputul verii, migreazhpe plantele de culturd gi s[lbatice, reproducdndu-se
prin partenogenezh(nasc pui vii). Toamna, femelele depun din nou oud prin
iernare.Afidele produc pagubedirect prin transmitereavirusurilor, dar gi prin
acoperirea cu fumagind a plantelor gi fructelor (aceasta este o ciupercl
saprofitE,carese dezvolti pe secrefiiledulci ale afidelor).
Mdsuri de control: se favorizeuzlprezenlaantagonigtilornaturaliprecum:
Coccinello,Sirfidia, Ichneumonida,Forficulida.in caz de infestareputernicdse
stopescplantelecu decoctde lemn de cvassio,coadacalului (Equisetum)sau/Si
alte solufii de sipun de cas[. in caz extrem se poate folosi piretru (natural,nu
piretroidede sintezd).
Alte mdswi care dau rezultatebune: aerareabun[ a terenului; acoperirea
lui gi irigarea abundentd;pulverizareade praf de calcar (var), cenugdde lemn
sau fiini de rocS; spdlareplantelor cu un jet puternic de ap[; stropireacu o
infuzie de coji de ceapdsaucartofi, decoctde frunze de revent saucu extractde
usturoi; stropirea,hei zile consecutiv,cu un strat apos de urzici (de macerat),

stropireacu infuzie de pelin saude Tanacetum.
Mana. Boala esteprodusI de ciupercamicroscopicd,Peronosporasp. ce
atace,in special, vila de vie, castravefii, ceapa gi salata. Este favorizatL de
timpul umed gi relativ rece qi producepagubeimportanteprin ingdlbenireagi
ciderea frunzelor.
M6suri de preveniregi combatere:stropiri cu produsepe bazL de cupru
(znarfi, bordelezi, Turdacupral0,5oh);fertilizare cu compostamestecatcu frind
de rocS; strdngereafrunzelor atacate;shopiri preventive cu decoct de coada
calului.
Oidium sau fdinarea, sunt boli care atac[ vifa de vie, legumele
cucurbitacee,trandafirii etc.,provocAndcddereafrunzelor.
M6suri de combatere:shopiri la intervale de 8-14 zile cu solulii de sulf
muiabil (pentru legumenumai in caz de pericol real); ca misuri preventive,se
recomanddaplicareaabundentiide compost,acoperireapermanent[a terenului;
creareade varietdfirezistente;tratamentepreventivecu decoctde coadacalului.
Capitolul VlL Agroecosistemul pomicol. 131
P omicultura in contextul agriculturii biologice
CAPITOLUL VII
AGROECOSISTEMUL POMICOL.
POMICULTURA iT.ICONTEXTUL AGRICULTTruI
BIOLOGICE
7.1.PARTICULARITATTT,N
AGROECOSISTEMULUI
POMICOL
Dintre toate activitifile umane, agricultura constituie cel mai complex

sistem biologic care funcfioneazi"in mediul natural. De modul cum sistemele
agricole iau in considerarecondiliile naturalegi cum se integreazl in acestea,
depindeqi stareaecologicda mediului inconjurdtor.
in context pomicol, fiecare agroecosistem reprezintl, in sine, o
ogrobiocenozd care include omul, planta, animalele, insectele gi
microorganismele,in str6ns6interrelafiecu factorii cosmoatmosferici,de relief
gi de sol. Construcfia agroecosistemelors-a realizat printr-o intervenfie
deosebitde brutalda omului in ecosistemele
naturale.
Problemacare se pune la creareagi exploatareaecosistemelorpomicole,
ca de altfel gi a celorlalte agroecosisteme,
estede a stabili riguros cum trebuie
ele sd funcfioneze cu maximum de randamentagroproductiv, frrd agresiuni
ecologice ddundtoarenaturii iniconjur[toare,sdndtifii omului gi animalelor.
Altfel spus,prin insIgi esenfalor ecosistemelepomicole modemetrebuie si fie,
ecologicegi de mare agroproductivitate,ceeace nu se poateobfine decdtprintr-
o inaltd cultur6 ecologic6a celor carele construiescAi le exploateazi(C. Budan,
1ee4).
Obiecful pomiculturii hebuie sd cuprind[ aproape toate aspectele
ecologiei,ca gtiinfd a ecosistemului,fapt pentru care ar fi mai justificat a vorbi
despreecologizareaculturii pomilor, procescare asigur[ integtareacunoagterii
gtiinfifice despre orgarizarea sistemelor biosferei gi intensificarea forlelor
agroproductivein deplindstabilitatea acesteia.
t32 Capitolul VlL Agroecosistemulpomicol.
Pomicultura in contextulagriculturii biologice
Pentru a descifra insi integrareaecologicd a ecosistemelorpomicole in

sistemeleagriculturii zonalegi a acestora,in mecanismelebiosferei,se impune,
sub aspectteoretic Ai practic, a se realizamai intlii o ierarhizareconvenfionald
(gi nu numai) pe nivele spafio-temporalea acesteideosebitde complexelucrlri
a omului.
Rezolvareaproblemelor ecologice ale pomiculturii /a nivel global, se
inscrie in sistemulgeneralal producfiei agricole gi trebuie si se fi.rndamenteze
pe legea naturall a evolufiei substanfei vii a biosferei, altfel spus, pe
maximizareaconstantia graduluiinchiderii circuitului elementelorchimice.
Pornind,ins4 de la faptul cd produclia de fructe se bazeazA,in principal,
pe folosirea soiurilor cu un inalt potenlial agroproductiv,in condifiile unor
tehnologii intensive de cultur6, echilibrul biologic devine adeseainstabil,
datoriti scoateriidin circuit a elementelorchimice incorporatein recolti, care
se soldeazi cu reducereafertilitdlii solului, includerealor in circuitul biochimic
gi, prin aceasta,modificareaintensitiifii proceselorgeochimicedin naturl
in acestcontext,rezolvareaproblemelorecologiceale tuturor activitElilor
agricole, in care se include gi pomicultura, trebuie s6 asigure menfinerea
agroproductivitdfiiin limite normale,cu pdstrareastabilititii agroecosistemelor.
Tehnologizareaintensivda pomiculturii pe bazamecaniz6riigi chimizirii
se constituie ca o etapd de dezvoltare vertiginoasi a producfiei de fructe la
hectar,demonstratdin toatefirile avansate.Dar au trebuit numai citeva decenii
pentrua ajungela triplareatrecerilor agregatelormecanicepe sol gi a numdrului
de tratamentefitosanitarein livezi, ceea ce a frcut si se inregistrezeacut nu
numai partea pozitivd ci gi cea negativd a etapei intensivizirii pomiculturii.
Sigur, insumind efectelenegativeale tehnologizitriiintensivela nivelul inhegii
agriculfuri, consecinteleecologicesunt perceputeacut qi pe scardglobal6,mai
ales prin stabilireacapacitSliiplantelor de a face fafd unor factori naturali de
stres,cum ar fi: seceta,frigul, insectele,agenfii patogeni,inrdutdfireainsugirilor
de fertilitate a solului qi poluareamediului inconjur[tor. Sporurilede recoltdpe
termenscurt au creatiluzia de progres,cu preful epuizlrii resurselornafuralepe
Capitolul VII. Agroecosistemul pomicol. 133
Pomicultura in contextulogriculturii biologice
termenindep[rtat gi cregterii investifiilor de capital, care depdqescmult ritmul

cregteriirecoltelor.
Principalul obiectiv al atenfiei, in tehnologiile agrointensive
(superchimizate)il constituierecolta,solul fiind privit ca un mijloc de oblinere
a acesteia.in perspectivd,viafa naturali a solului se degradeazigi sldbescin
mdsuri important6 procesele pedogenetice.Pomicultorul preia asupra sa
asigurareafuturor condifiilor necesareviefii plantelor,prin ,,intrdri tehnologice"
din ce in ce mai costisitoare, acumulAndu-sepentru un timp agresiunile
ecologice ale acestor tipuri de tehnologii. Echiparea energeticda fermelor
pomicole devine excesivd, depdgind adesea 15-20 mii Mcal/ha (C. Budan,
1987).Cea mai mare parte a consumului energetic(peste 76%odin total) se
in sferachimizdrii pomiculturii, aceastain condifiile in carenumai
?nregistreazd
1-3o/odin substanfapesticidi activ[ igi atinge finta, atunci cdnd numai inhe 5-
40Yodin erbicideintrd in contactdirect cu buruienilegi cdndnumai 3040o/odin
ingrdgdmintesunt utilizate de pomi, cealaltbparte de substanfechimice biocide
gi cu azot transformdndu-se
in cea mai agresivdformi de expansiunea poluirii
in sol, aer,apd",
alimente.
in condiliile intrefinerii solului din livezi ca ogor negru gi al subestimdrii
proceselorde eroziune, in anumite situalii, degradareaacestuiapoate atinge
limita critic[, dup[ care se instaleaz[ o serie de reacfii distructive in lanf,
imposibil de controlat. Este gtiut faptul cd la un grad de eroziune de 5% se
pierd, in medie pe an 80-100 t sol la ha, ceeace reprezinti intr-o generafiede
oameni,in jur de 15 cm de strat fertil sau200-220t de sol, incazul unui grad de
eroziunede l5%o,adic6,in 10 ani, disparifiaintregului stratde sol fertil.
Din cele prezentatese poatedeslugiugor incompatibilitateaexistentdintre
tehnologiile mecarizate qi superchimizateqi multe laturi ale viefii biosferei,
omul, de cele mai multe ori, contribuind la degradarearesurseloracesteia.El
trebuie sI se clliuzeascd dup6 legile biosferei,sd pdstrezeechilibrul in privinla
circuitului substanfeigi energiei.Prin mdsurile agrofitotehniceaplicate trebuie
pdstratnealteratsolul, minimizate costurilede producfiegi energie,pentru a nu
impiedica desftgurarea normald a proceselor pedologice gi a permite
134 Capitolul VlL Agroecosistemul pomicol.
Pomicultura tn contextul agriculturii biologice
desftgurareanormal[ a circuitului biologic al substanfei.Nu trebuieneglijat nici

faptul ci agricultura actuali trebuie sd pdstrezeresurselede sol acumulatein
multe milioane de ani gi pentrugenerafiileviitoare.
in ce privegterezolvareaproblemelorecologiceale pomiculfurii la nivel
zonal (regional), existi practic, aceleagiprobleme ecologice ale stabilitifii
funcfionalea biosferei,condifionatil,insd, de situafiaconcreti fizico-geografici.
Problemele stabilitnfii biosferei gi corespunzdtor,ale stabilit6fii sistemelor
agricole sunt asemindtoarecu cele globale,dar cer o abordaremai diferenfiatd,
mai corecti gi laborioasi.
Principaladirecfie a ecologizdriipomiculturii in cadrul dezvolt[rii intregii
produclii agricoleconstiiin:
- menlinereastdrii normalea solului;
- incdrcdtura normald a terenului cu activitdli umane care sd nu
st6njeneascd
stabilitatea;
- autoreglarea,autointrefinereaqi restabilireainsuqirilor pierdute prin
diverseacfiuni agrotehnice.
Trecerea la noi tehnologii sau la modificlri dependentede om ale
condifiilor externe,poateincdlca echilibrul instalatin biocenozaecosistemului,
precum gi reprezentdriledespre stareanormali a unei parti din aceasta.Spre
exemplu,orientareardndurilor de pomi, insofitii de executarealucrdrilor solului
pe linia de cea mai mare pant6, poate pe anumite tipuri de sol gi grad de
inclinare, sd declanqezepierderi de sol cu mult peste nivelul de toleranfd al
eroziunii, urrnate de colmatdri d[unitoare in aval. Sau invers, orientarea
rdndurilor de pomi cu executarealucrdrilor de-a curmezigulpantelor pe soluri
grele,argiloase,poate,prin impiedicareadrenajuluiexternsdinrdut6feascdmult
regimul de umiditate din sol. in ambele situafii agroproductivitateascade.
Pentrumenfinereaechilibrului ecosistemuluise cer aborddricorespunzdtoare
gi
resursesuplimentare,prin care sd se poati asiguraanihilareaelementelorcare
au redusagroproductivitatea.
Marea majoritate a activitililor antropiceinrdutitesc mediul inconjurdtor
gi epuizeazil resursele naturale. Reducerea productivitdfii reztiltd din
Capitolul VII. Agroecosistemulpomicol. 135
Pomicultura in contextul agriculturii biologice
insuficienta atenfie acordatd reproducerii potenfialului resurselornaturale gi
biologiceexploatate.
Interconexiuneaintre restrsele naturale gi agroproductivitate,conducela
necesitateacreirii sistemelorecologice-economice la nivelul agroecosistemelor
zonale,in strucfuracirora sunt inregistrategi ecosistemelepomicole, pentru a
puteaasigurapdstrareacalitilii resurselorexploatategi a mediului inconjurdtor.
in cadrul fiecdrui proiect agropomicolse impune a estimacantitativ gi calitativ
resurselenaturaleexploatate(energetice,hidrice, trofi ce), urmdrind respectarea
standardelor admise de acfiunea chimicd, fizicd gi biologicr asupra
organismului uman, animalelor gi plantelor, evitarea epuizdrii qi poluirii
resurselornaturale.
Sistemelede agriculturd fundomentateecologic, nu exclud posibilitatea
u'tllizFtri'ifertilizanfilor minerali, insd promoveazdnonne severecu privire la
doze, forme, momentul aplicdrii etc., ceea ce reclami din parteacelor care le
folosesc temeinice cunogtin,teecologice. in mod analog se procedeazdgi cu
privire la utilizarea pesticidelor gi erbicidelor, pentru a reduce la maximum
intrarealor directdin sol, aer, apd,,frri a,gi atingefinta. De asemenea,
tot agase
stabilescgi sistemelede lucrare a solului, in funcfie de texturd, grad de tasare,
de aprovizionarecu ap6,de gradul de imburuienareetc.
Importanfa hotirdtoare pentru rczolvarea problemelor ecologice in
agricultura zonald, o are factorul biologic ca parte a nivelului global de
ecologizare. Integrarea ecologici a pomiculturii la acest nivel presupune
combinarea spafio-temporalSa diverselor agroecosistemecu ecosistemele
naturale,care sd asigureo recoltd ridicat[, de inalti calitate,al futuror speciilor
cultivate.
136 Capitolul YlL Agroecosistemulpomicol.
Pomicultura tn contextul agriculturi i biologic e
7.2. ZONAREA iN AGROECOSISTEMTTL POMICOL
7.2.1.Importanfa zonlrii in pomicultura biologici

Zonare,efectuat6judicios, pe bazeriguros gtiinfifice, permite soiurilor de
pomi s6-givalorifice deplin valenfelelor biologicecum ar fi:
- potenfialulproductiv;
- calitateafructelor;
- rezistenfala ataculbolilor gi ddunStorilor;
- longevitateapomilor g.a.
Agrotehnica poate sI pund pe deplin in valoare potenfialul biologic al
solului numai c6nd acestase cultivd in condilii pedoclimaticecorespunzitoare
cerinlelor lui (Gr. Mihdescu, l'980).
Deqi sunt inmulfite vegetativ gi au ereditaterelativ stabil6, soiurile de
pomi qi de arbuqti fructiferi manifestdun anumit grad de plasticitateecologicd,
adici se pot adapta,intr-o oarecaremdsurd,gi la condifii de mediu intrucAwa
diferite de aceleape care le-au avut in filogenezi. Nu trebuie sd se piardl din
vedere c6, pe misur6 ce acestecondifii se indep6rteazAde aceleape care le
necesiti soiul, cu at6t rezultatelevor fi mai pufin satisficitoare. Cu alte cuvinte,
nu se pune problema sd se asigure plantelor condifii pedoclimatice la nivel
minim, ci cdt mai apropiatede cel optim. Acelaqi soi poate 9a rezultatefoarte
bune in unele bazine sau centre, mediocre gi slabe in altele. Datoritd marii
diversitifi a condiliilor pedoclimaticede la o zoni la altz, nu se cunosc,;oiuri
universsle" care sd se comportela fel de bine prefutindeni.Exist6, ins6, soiuri
cu mare plasticitateecologic6,care se cultivd rentabil pe teritorii foarte lntinse,
in toate continentele(GoldenDelicious,DelicioaseroSii, Jonathan;.a. la mdr,
Williams la pdr S.a.). Aria lor vastii de extindereconstituienu numai un indiciu
al plasticitiifii ecologicemari pe care o posedl, dar gi o dovad6cd ele intrunesc
un numdrmare de calitili, comparativcu alte soiuri mai putin extinsein cultur6.
in perioada achrald, dar mai ales in perspectivi, se pune problema
rcalizilii unei agriculturi care sI r[spundd cel pu{in urmitoarelor deziderate:
Capitolul VlL Agroecosistemulpomicol. r37
Pomi cultur a in contextuI agr i caltur i i bi oIogi ce
- conservareahabitatelor;
- folosireaoptimda condiliilor ecologicede pe un teritoriudat;
- prevenireapoluirii mediului;
- realizarea unor producfii maxime gi de buni calitate, in sortimente
diversificate9i la un pref de cost sc6zut.
Realizareaunei pomiculturi optimizatepresupune :
- amplasareafiecdrui soi de pomi gi de arbugtifructiferi in condifii optime
de mediu:
- o ordine structurali cdt mai desdv6rgitiin cadrul plantafiilor;
- aplicareaunor tehnologii diferenliatein funcfie de zona pedoclimatici,
sol, soi, portaltoi, vdrstapomilor, incirc[tura de fructe gi alfi factori.
De-a lungul anilor, omenirea a dezvoltat o strategie pentru cultura
plantelor, urmdrind si obfinl o maximI convertire a energiei solarein hranS
pentru oameni gi animale. in pomiculturd energia solarE este utilizatd la
maximum cdnd pomii sunt plantafi la distanfe optime, in raport cu vigoarea
combinafiei soi-portaltoi,fertilitatea terenului, sistemul de culturd gi forma de
coroand adoptatd;sau cdnd se asigurd o bun[ orientare a rdndurilor fa1[ de
punctelecardinale(de regul[ N-S) gi realizareaunui covor vegetalcdt mai bine
incheiat(fbr6 goluri).
Unul din factorii esenfiali de care depinde potenfialul productiv al unei
culturi de plante, este densitate4covorului vegetal. Cind numdrul pomilor la
hectar scade sau cregte prea mult fa!6 de valoarea optim6, producfiile se
diminueazdcorespunzitor.Pentru a permite o iluminare in optimum a fiecdrui
pom din cadrul plantafiei gi pe toatd indlfimea gardului fructifer, distanfele
dintre rdndurile de pomi trebuie diferentiatein funcfie de latitudine. (dupd G.
Odier, 1978).
Bioproductivitateaunui agroecosistemdepindein mdsurdconsiderabili gi
de valoare biologicd a materialului folosit (soiuri, portaltoi), de capacitatea
fotosinteticda frunzigului, care e diferitd de la un soi la altul. Unele cercet[ri
menfionate de G. Odier (1978) arutd cd frunzele tipurilor spur ale soiului
Delicios roSu conlin mai mult[ clorofild decdt frunzele soiului Starking
138 Capitolul VII. Agroecosistemulpomicol.
Pomicultura in contextulagri culturii biologice
Delicious, ceeace explic6,in parte gi potenfialulproductiv mai ridicat al acestor

tipuri. Ameliorarea continui a materialului biologic, in direcfia ob{inerii unor
soiuri cu capacitate fotosinteticd cdt mai ridicati gi cu mare plasticitate
ecologicd,reprezintdo cale eficientdde sporirea producfiei agricole.
7.2.2. Principii, criterii gi norme de zonarein pomicultura biologici

Zonarea pomiculturii hebuie sd se bazeze pe o interpretare justi a
relafiilor de interdependenfidintre clim4 sol gi plantii (soi), precum gi pe un
calcul al eficienfei economice,findnd seamade nivelul de dezvoltareal bazei
tehnico-materialepusl la dispozifia sectorului pomicol, in fiecare etap6, de
posibilitSlile de investigafii, precum gi de restricfiile privind consumul de
energiein procesulde producfieagricold.
Clima cu tofi factorii ei (umin6, cildwa, ap6,curenfi de aer) estecel mai
pufin influenfatl de om, cu mijloacelepe care le are la indemdnd,ca atare,ea
trebuietemeinic studiat4 in cadrullucririi de zonare.Seva aveain vedere:
- macroclimatul(climatul regiunii);
- mezoclimatul(climatul localitilii, al centrului pomicol);
- microclimatul (clirnatul din imediata vecinltate a solului in diferite
porfiuni ale plantafiei, influenfat de prezen{amicrodepresiunilorgi
mameloanelor, orientarea diferitd a plantelor, pon[ia pe versant,
existenfaadiposturilor naturalesauartificiale).
Macroclimatul acoperd o arie relativ intinsd. El rezulti din situafia
geograficdgi orograficda locului: latitudine, altitudine, longifudine, orientarea
cursurilor de api, situafiain vale (depresionara),la poalele muntelui, la firmul
mdrii etc. Macroclimatuldeterminddurataperioadeide vegetafie.
Analiza climei trebuie sd conducd la evidenfiereafactorilor limitativi
pentru cultura fiecdrei specii pomicole, evenfual pentru un anumit grup de
soiuri (de exemplu, temperaturadin fenofazainfloritului gi fecunddrii, frecvenfa
temperaturilorscizute, sub limita de rezistenfda plantelor, atacul de grindini
$.a.).
Capitolul VlL Agroecosistemulpomicol. 139
Pomi cultur a in contextul agr i cultur i i bi ologi ce
Amplasareagregiti a unor planta{ii poate fi datorati faptului c[ s-au luat

in considerare,mai cu seami, factorii climatici, acorddndu-semai pufini atenfie
factorilor edafici (sol, subsol,pArua de api freaticd). Solul gi subsolulvor fi
cercetafipentru fiecare situafiein parte (labara, mijlocul gi v6rfrrl versantului,
in microdepresiuni,pe mameloanemai pronunfate,in por,tiunilecolmatategi in
cele cu diferite gradede eroziune).Pe terenurileneuniforme,solul se modificd
la distanferelativ mici.
in acfiuneade zonarea pomiculturii gi de modemizarea sortimentelor,
trebuie avutd in vedere orientareagi tendinla consumului de fructe pe plan
mondial gi nafional: ce soiuri sunt solicitate,in care perioadeqi pe ce piefe, in
ce cantitEli gi forme de prezentare (fructe proaspete, uscate, prelucrate,
congelate),care sunt eventualiiconcurenfigi de ce posibilitifi dispunei acum qi
in ce perspectivi etc. Exploatareaatenti a pie,tei mondiale de cdtre factorii
competenfi, precum gi cunoaqterea orientirii ce se imprimd periodic
pomiculturii in principaleleldri producdtoare,sunt acfiuni mereu actualegi de
mareinsemnitatepentrueconomianafionald.
7.3. TEHNOLOGIA DE CUTTURA iN

AGROECOSISTEMT]LPON{ICOL
7.3.1.Intrefinerea ecologici a solului in plantafiile de pomi

Concepereagi interpretareaecologicd a intregului complex de m[suri
tehnico-culturale,pebaza inlelegerii depline a interrelatiilor in cadrul biosferei,
apar ca indispensabilepentru menfinereagi dezvoltareape termen nelimitat a
potenfialuluiproductiv al agroecosistemelor
(C. Budan, |988).
Funcliile ecologice ale tntre(inerii solului. Pentru oblinerea unui inalt
randamentagroproductiv,in solul livezilor trebuie sd aibd loc un larg aflux de
elementenutritive de naturdbiogeochimici gi tehnologicd.Rolul sistemelorde
intrefinere a solului este de a contribui la dirijarea afluxurilor de energie gi
substanfiin direcfia favoizdrii proceselorde bioacumularein sol gi, pe aceastb
baz6, la asigurareain permanenfda unor condilii noi de cregteregi rodire a
140 Capitolul VlL Agroecosistemulpomicol.
Pomicultur a tn contextul agr i cultur i i bi oIogi ce
pomilor. Intre proceselece definesc fertilitatea solului in care sistemelede
intrefinerea acestuiapot acfiona,se detageazd,
mai ales cele de mineralizaregi
humificare a materiei organice moarte. in solul livezilor acesteprocese se
realizeazd"cu intensitdfi diferite, in funcfie de continuitatea gi natura resturilor
vegetale,condifiile mediului fizic, intensitateaactivitifii microbiologice$.a.pe
care sistemele de intrefinere a solului le pot influenfa putemic in direcfia
echilibrdrii ,,humificdrii - mineralizdrif'la un nivel cit mai inalt de varialie a
stirii energeticea solului.
Insagi reinnoirea permanenti a fondului de elemente nutritive la nivelul
cantittifilor consumategi stocatein biomasd(recoltade fructe, ramurile, lemnul
gi scoar,tapomilor), poate fi, pe l6ngd aplicareajudicioasd a fertilizanlilor,
amplificati de alegereagi aplicarea de pe pozifii ecologice a sistemelorde
intrefinerea solului in livezi (imbogdfireasolului cu materieorganicdproveniti
din masa vegetativd cultivatl intre rdndurile de pomi, fixarea azotului
atmosferic prin culturile leguminoase asociate, imbunltil\tea structurii gi
prevenireaproceselorde degradarea solului g.a.).
Funcfiile ecologice in agroecosistemelepomicole trebuie s6,favoizeze
potenfareaintregului complexde insugiri gi proceseprin care se confer[ solului
calitatea specificd de a fi mediu ecologic optim pentru agrobiocenozele
pomicole,inzestratecu un potenfialproductiv gi de fertilitate cdt mai ridicat.
Principalele sistemede intrelinere a solului in tivezi.-inpomiculturd pot
fi aplicate3 principalesistemede intrefinerea solului:
- ogorul negru curat sauocupat in a douajumdtatea verii cu vegetalie
naturald ori cu plante ca ingrdgimint verde;
- tnierbarea artificiald sau naturald a solului pe toatd suprafafa, sau
parfial, cdnd sub proiecfia coroanelor,individual sauin berzi, solul se
menline curat de vegetafie,cu scoatereamasei cosite din livadi ori
llsarea ei pe sol sub formd de mulci;
- cultura asociatd a plantelor agroalimentare gi furajere repartizate in
livezi pe intervaleledintre rdndurilede pomi.
Pomicultura in contextul agriculturii biolo gi ce
Indiferent de sistemul de intrefinere aplicat, solul plantafiilor pomicole

suferi modific6ri multiple care,in funcfie de elementelesistemuluiales,pot fi
produseat6t in sensnegativ pentru fertilitateasa (tasare,deteriorareastructurii,
epuizareahumusului,eroziuneetc.), fie in sensde sporirea fertilitdlii (crepterea
materiei organicegi a fondului de elementenutritive, prevenireaeroziunii gi a
proceselorde degradarea structurii etc.).
in pomicultura intensiv5, modificirile insugirilor solului au awt
consecingede cele mai multe ori negativepentru fertilizare. Astfel, pe fondul
unei fertilitifi naturale in continui scidere s-a intervenit adeseacu cantitdfi
sporite de ingrdg6mintechimice gi cu irigafii pentru sporirea productivit6fii
solului. Plusul de substanlenutritive gi de apd primit de sol, impreund cu
lucrdrile aplicateacestuia,au reprezentatfertilitateacurenti trecitoare a solului
care fine, in principal, de interven{ii din exterior gi mai putin de fertilitatea
natural[.
Alegereade pe pozifii strict ecologicea sistemuluide intrefinerea solului
in plantafii, hebuie sd fini seamdde:
- conditiilede clim6;
- condifiile de relief;
- posibilit6file de irigare;
- particularitalilebiologice Eide culfurl a speciilor$i soiurilor;
- relaliile de asociereintre specii;
- virsta pomilor;
- problemeleeconomice.
Literatura de specialitatein domeniu abundi in lucr6ri care recomandd
ogorul negru curat, ca fiind cel mai indicat sistemde intrefinerea solului pentru
productivitatea livezilor. in opozilie cu acestea, o serie de cercetdtori
evidenfiazdca mai favorabile sistemeleat plante asociatetn plantalii de pomi,
in principal cu ierburi perene,care spre deosebirede ogorul negru nu aduce
modificiri negativepe termenlung fertilitdlii gi productivitlfii solului.
Cercetdrileefectuatede V. Aldea gi D. Sotiriu (1995) au scosin evidenfd
cd sistemulde intretinerea solului influen(eazdgi activitateamicroorganismelor
t42 Capitolul VlL Agroecosistemul pomicol.
Pomicultura tn contextul agriculturii biologi ce
din rizosferd.Dintre cele trei sistemede intrefinerestudiate,gi anume:ogorul

negru, erbicidareagi mulcirea pe rdnd gi inierbarea pe intervale, ultimul a
determinat un numir mare de bacterii in rizosferi gi un numdr mai mare de
specii fungice, fiind consideratun mijloc biologic nepoluantpentru combaterea
buruienilorqi stimulareaviefii mioobiene in sol.
in plantafiile pomicole, ogorul negru fixnizeazL pomilor azot biologic
provenit din mineralizareasubstanfelororganice,frcdnd s6 measc6producfiade
fructe ca urmare a consumdrii potenfialului de fertilitate naturalda solului, altfel
spus, in schimbul epuizirii humusului acumulat in mii de ani gi reducerii
sintezeihumusuluinou, limitat, de cele mai multe ori, doar la nivelul resfurilor
vegetale provenite de la pomi (frunze, ramuri tiiate, rddicini moarte, frunze
c6zute).in bilanlul inh[rilor qi ieqirilor materiilor organice,ceamai mare parte
a biomaseivegetaleaerieneesteconstituiti din producfiade ilucte (10-a0 /ha)
gi cantitatea de ramuri tniat'r-(2-5 t/ha) scoasein afara plantafiei, la care se
adaugdfitomasastocatl an de an in lemnul gi scoarfapomilor (C. Budan, l,986).
in livezi, dupd un anumit numdr de ani, ogorul negru nu mai este in
mdsurd sd menfind la un nivel ridicat echilibrul humificare - mineralizare,
deoareceproceselebiologice din sol se reduc ca intensitate,sinteza materiei
organice are loc intr-un ritm mult mai sc[2t comparativ cu descompunerea
acesteia,inrlutifindu-se stareafactorilor ecologici din sol, cu acfiune direct[
asupraproducfivitif ii.
Mobilizarea gi tasareaexagerati a solului (intr[rile agregatelorpe sol pot
depdgi 20-40 de heceri pe an), sunt insofite de puternice perturbafii ale
insugirilor fizice, chimice gi biologice ale acestuia,ca urmare a degraddrii
structurii prin impactul cu pic[turile de ploaie, deplasareamaqinilor(insofitn de
compactare),de impermeabilitate,eroziune,colmatare,deformareacrusteidupd
fiecare ploaie, de necesitateadin ce in ce mai mare de aftnare pi aerisire, de
stdnjenirerepetatha viefii microorganismeloretc.
Nici acolo unde ogorul negru este menfinut prin erbicidlri proceselenu
evolueezi favorabil pentnr productivitateasolului, acestafiind supusefectului
de tasare gi al traficului tehnologic in livezi, eroziunii, colmatdrii, epuiz6rii

humusuluietc.
La toate acestea se adaugd, cu valori negative, insdqi monocultura,
specifici pomiculturii, ca sursd de ,,obosealdo solului" sub toate formele sale
de manifestare(solicitareaunilaterald a resurselorde sol, restituirea mereu a
aceloragi substanle de citre ridicinile aceleagi specii: florezind la mir,
amigdalini gi benzaldehidd la piersic), dezvoltarea aceleagi biocenoze,
epuizareasolului, cu scurtarealongevitiifii economicea plantafiilor.
in cazul ogorului negru, agroproductivitatealivezilor s-ar putea menfine
ridicat6 prin administrareadin afard a ingragbmintelororgano-minerale.Dar
insuficienla surselor organice a ficut si se apeleze la fertilizarea chimicd
intensivd pentru susfinerea unei agroproductivitlfi curente intr-un sol cu
fertilitate naturali supusdepuizbrii, necesitdndconsumuridin ce in ce mai mari
de ?ngrigimintechimice gi, ca urmare,creqtereapericolului de poluarea solului
gi apelor.
Solul rdmas descoperitintre rAndurilede pomi, in cazul ogorului negru
GanAb 60Yo),determindpierderi insemnatede energieluminoasdneconvertitd
in fitomasd, constituind un aspect negativ al acestui sistem de intrelinere a
solului.
Mulcirea solalui, poate fi naturald sau artificiald N. Cepoiu si colab.,
r992).
Mulciul natural poate fi obfinut, in plantatie, prin cosirea repetatd a
plantelor cultivate pe intervale, sau prin folosirea unor resturi vegetale (paie,
coceni, ftn de slabi calitate), care intregi sau tocateacoperdsolul intr-un strat
cu grosimeade 10-15cm. Mulciul cel mai ieftin estecel obfinut prin cosirea
ierburilor din livadi, dar acesta nu satisface nevoile din punct de vedere
cantitativ.Mulcirea poatefi sub form6 de benzi pe rAndulde pomi saupe toatd
suprafafa.
Mulciul artificial poate fi folia de polietilen[ albd sau neagr6. Acest
sistem de intrefinere s-a generalizat in plantafiile tinere intensive gi
superintensivepe rdndurile de pomi, sub form6 de banddpe o l61imede 1,5-2,0
144 Capitolul VII. Agroecosistemul pomicol.
m, ca gi in plantafiile de cdppuni. Se poate spera, in viitor, pe aparifia

materialelorplastice fotodegradabilesaubiodegradabile,care vor fi utilizate in
pepinierdsauin plantaliile tinere (G. Mermillard, 1994).
Avantajele mulcirii solului:
- menfineumiditateadin sol;
- impiedicdcregtereaburuienilor;
- reduce oscilafiile de temperaturbcu 3-5oC vara gi ridicd cu 2-3oC
temperafurasolului iarna,fa[A,de ogorul lucrat;
- menfine strucfura,porozitateagi afrnarea solului, m[rind confinutul
lui in materieorganicdqi impiedicdprocesulde eroziune.
Mulcirea cu rumegugse utilizeaz6 pentru corectareaaciditafli solului in
cultura de afin.
Dezavantajele mulcirii solului:
- mulciul, in caz de inghef, intensific[ pagubele,ca urmare a pierderii
mai rapide a cildurii solului;
- sporireaconsumuluide forti de muncdgi a cheltuielilor materialeprin
procurareagi aplicareamulciului, ceeace conducela ridicareacostului
de producfie;
- favorizeazi inmulfirea bolilor, insectelorgi a rozdtoarelor;
- stimuleazd dezvoltarea sistemului radicular al pomilor mai la
suprafafd;
- nu combate buruienile perene,dacd grosimea stratului de mulci nu
estemai mare de 20 cm.
Pentru a se asigura eficacitateamaxim6" se recomandEca inainte de
mulcire si se afrneze gi sd se fertilizeze solul cu ingrigdminte organice. La
unitatea de suprafafi, pentru mulcire, sunt necesarecirca 30-40 t materiale
organice.
CercetEride datbrecent6(G. Libournel, 1994)au scosin evidenfdefectele
pozitive ale utiliz5rii in livezi a mulciului din scoarfdde pin intr-un shat cu
grosime de minimum l0 cm care, pe lAngd controlul buruienilor, a diminuat
semnificativevaporareaapei din sol. Trebuie,ins[, urm[ritd cu atenfieaplicarea
Capitolul VlL Agroecosistemulpomicol. t45
acestui mulci, deoarececreeazAun mediu favorabil emiterii rdd6cinilor din

altoi, reprezentlindun pericol pentru trecereapomilor altoili pe r[ddcini proprii.
Un dezavantajal acesteitehnici il reprezinti faptul cd scoarfade pin acidifiazh
solurile,deci trebuieluatemdsuri de anihilareale acestuifenomen.
in ce privegte,implica(iile ecopedologicegi agroproductive ale sistemului
de tntrelinere gifolosire a solului in livezi cu plante asociate, se poate spune
cdoin primii ani dupd infiinfarea livezilor, pomii folosesco parte din suprafafa
destinatdpentru nutrifia minerald, lumind gi ap[. Deqi ogorul este recomandat
de mulli cercetitori, mai ales in zonele cu precipitalii insuficiente,pierderea
pentru agroproductivitatea unor importante resursede energie solard, ap6 gi
substanfenufritive nu estejustificati nici din punct de vedereecologic Ai nici
economic.Aceasta,cu atdt mai mult in zonele cu precipitatii suficiente sau in
condifii de irigare.
Cultura plantelor prdsitoare (cdpquni,cartofi, mazdre,fasole, bulboase,
rdddcinoaseetc.) in berui, pe intervalele dintre rdndurile de pomi sau ogorul
negruasociatcu planteleutilizate ca ingraglmint verde,constituie,in plantafiile
tinere,celemai indicatesistemede intrefineregi folosirejudicioasda solului.
Ca misuri obligatorie pentru prevenirea eroziunii solului qi in livezile
tinere, atunci cdnd sunt situate in pant6 se impune tnierbarea intervalelor cu
menfinereasolului curatde vegetafieinberzi, pe rdndurilede pomi.
Datoritd volumului coronamentuluigi intensificarii traficului tehnologic,
in livezile pe rod, cultura legumelorsaua altor prigitoaredevineimpracticabild.
in acestcaz inierbareaperen[ a intervalelordintre rindurile de pomi, cu l[sarea
masei vegetative cosite ca mulci pe sol, in condifiile mentinerii libere de
vegetafiea unei benzi pe rdndul de pomi, late de l-2 m, constituiesistemulde
intrefinere a solului cel mai indicat ecologic qi agrotehnic, conservdnd gi
potenlind fertilitateanatural-culturall,ugurdndintrareamai comoddgi oporhurd
a agregatelormecanicetn plantafii, fir6 distrugeriimportantede sol.
Perioadele scurte de cercetare qi lipsa unei tehnologii specifice de
intrefinere a ierburilor, au condus la concluzii defavorabilemetodei inierbdrii
livezilor. inierbarea in primii ani dup[ insdm6nlarepoate avea o acfiune
t46 Capitolul VII. Agroecosistemulpomicol.
Pomicaltura in contextul agri culturii bi ol ogice
inhibitoare asupracregterii pomilor, in comparafiecu ogorul negnl mai ales

atunci cAndinierbarea estetotalE, dar in urm6torii ani inierbarea intervalelor nu
poate decdt sd,avantajezeagroproductivitateapomilor.
Concwenfa pentru ap6, azot gi pentru spafiul de inrid6cinare, existenti
intre ierburi in primii ani (2-3), se datoreazdatdt ritmului cdt gi energiilor de
cregteregi formare a biomaseiierburilor, care estemult mai mare in comparafie
cu pomii tineri abia plantafi gi a cdror inrEddcinareeste mai lent6. CAndpomii
formeaz6gi ei un puternic sistemradicular,concurenfaierburilor se diminueazi"
ftcind ca, incepdnd cu al patrulea an de plantare, diferenfele de cregterea
pomilor, intre sistemeleogor negru gi inierbareaintervalelor,si se estompeze9i
chiar sd se inversezein defavoareaogorului negru.
Fenomenulde incetinire a cregteriipomilor in plantafiile pe rod in primii
ani dup[ inierbare,atunci cdnd are loc, se datoregtede asemenea,ritmului rapid
de cregterea ierburilor in perioadace coincide cu cregterilevegetativeintense
ale pomilor (mai-iunie), iar sporirea fertilitdfii solului, ca urmilre a folosirii
ierburilor, se manifesti abia dup[ 2-3 ail de la insdmdnfare.
Pe solurile lipsite de structurI, formareacrusteila suprafafasolului recent
insdmdnfatingreuiazd schimbul de gaznintre sol qi atmosfer[. Acumularea unei
cantit6fi excesivede dioxid de carbon(peste5%) sub aceast6crust6gi sciderea
confinutului de oxigen (sub l0%) in compozifiaaerului pot determinadeclinul
cregterii pomilor. in acest caz, cu timpul, solul inierbat igi imbundtd{egte
structura gi porozitate\ ca urmare a formirii unui inheg sistem de canale,
tuburi, excavafii datoratefaunei din sol gi a rddicinilor florei ierboase,credndo
bogattirefeade spafii lacunarece-i amelioreaziregimul aero-hidric,favorizeazil
activitateamicrobiologici, chiar qi cdndstructurasolului estepartial degradat5.
in conditii de infelenire peren6"lipsa lucrdrilor solului in orizonturile
superioare determinl o mai mare concentrarea rdddcinilor absorbanteale
pomilor spre suprafafE,unde se asigurdo aprovizionaresistematic6cu materie
otganicd,o mai bund activitatein rizosferi gi, in consecinfi, condifii mai bune
pentrudesfrgurareaproceselorvitale ale pomilor.
Pomicultura tn contextulagriculturii biologice
Formarea,cregtereagi rispdndirearid6cinilor sunt influenfategi de modul

de administrarea fertilizanfilor. Astfel, prin administrareaacestorain solul
benzilor neinierbatepe rAndurilede pomi se poatedirija concentrareasistemului
radicular in aceste spafii, mai ales daci se aplic[ irigarea localizatd (prin
picurare)gi pe benzi serepartizeazi,ca mulci, ierburile cositepe intervale.
Acceptdndca valabilEconcurenlapentru ap6in livezile inierbate,ea poate
fi inldturatd in condilii de irigare, mai ales prin udarea localizatd numai a
benzilor lucratepe rdndurilede pomi, acolo unde se administreazdSi substanfe
fertilizante. Dar, nu trebuie uitat ce, in condilii de irigare sau in cazul
insuficienfei precipitaliilor, apa se folosegte eficient in cazd. cultivbrii
mai pufin pentru o unitate de producfie
intervalelor cu ierburi, consumdndu-se
in comparafiecu ogorul negru.
Analizind mai atent bilanful apei in solul livezilor cu intervaleinierbate,
mai ales in condilii de pant6, se constatdc6, sub acfiuneaierburilor, se reduc
scurgerile apei la suprafal[, se imbun[tdfegtepermeabilitatea,cregtede peste
doud ori timpul de ffiltrare al apei in comparalie cu ogorul negru. Efectul
favorabil pedofitoclimatic al covorului ierbos, atenudnd scddereaumiditifii
relative a aerului gi incilzirea excesiv[ a solului, determind o reducere a
evapotranspirafiei,o mai mare rezer\rl de apd din sol, cu accesibilitatesporitd
pentruplante.
ln ceeace privegteutilizarcaenergieisolare,eficienla unei livezi nu poate
avea loc ftri culturi asociate.Existenfa coronamentului,evolufia geometriei,
volumul gi structura internd nu sunt in mbsur[ s[ intercepteze,in condifii
optime, cantitatearadialiei luminoaseajunsdin sol. Pierderilecele mai mari se
inregistreaziin prima partea primdverii, pdn5 la completainfrunzire a pomilor
gi toati perioadavegetativdactiv6, pe intervalele dintre rdndurile de pomi, in
direclia de la plantafiile ajunsein plin rod spre cele tinere abia infiinfate (C.
Budan,Il. Isac, 1987).
intr-o mare mdsur6,fertilitateasolului este legatd, de prezenfa acelor
constituenfiai solului care conlin produgi de transformare a substanfelor
fotosinteticeacumulatein humus in alte substanle de naturd organicd.
148 Capitolul YII. Agroecosistemulpomicol.
Pomicultura in contextulagri culturii biologice
Inierbareaintervalelordintre rdndwile de pomi, cu lEsareamaseiierboasecosite

ca strat protector qi sursd de material organic (mai ales pe benzile lucrate, pe
r6ndurile de pomi) permite maximizarea energiei solare active incidente,
sporind agroproductivitateagi restituirea pennanentd in solul livezilor a
materialului organic de naturdfotosintetici.
Pentru alegereacelor mai favorabile sistemede intre{inere ecologici a
solului in livezi, mai ales in condifiile dezvoltiirii pomiculturii pe terenuri
situate in pant5, este necesars[ se cunoasctrbine relaliile de interdependenld
plantd-sol, adicd agroproductivitate-fertilitate .
F ertililatea not ural-cult urald (economicd) a solul ui tn agroecosistemc.
Considerind fertilitatea solului ca o componentiidinamic[ de evolufie gi
una de specificitate in raport cu lucririle pedoameliorativepremergdtoare
infiinfirii plantafiilor pomicole gi cu tehnologia de culturd, se poate accepta
existenfa unei noi categorii a fertilitifii solului: fertilitatea natural-culturald
(economici), a clrei bazA de reproducfie o constituie cultivarea intensivl a
solului (C. Budan, '1988).
Introducereaacesteinofiuni include, pe l6ngd proceselenaturale ce se
petrec in sol, gi rezultatul tuturor mdsurilor agrotehniceaplicate in scopul
direcliondrii fluxurilor de energie,substanfdgi informafie spre obfinereaunei
recolte cAt mai mari. Aceastase impune pentru a infelegemai bine necesitatea
ludrii in calcul nu numai a tehnicilor ce favorizeazAagroproductivitatearidicati
pe termen limitat, ci gi mijloacele indreptate spre restabilirteacomponentelor
organo-mineraleqi energeticedin sol.
in strategia majord de elaborare gi aplicare a sistemelor modeme de
intrefinereecologici a solului in livezi, trebuie pornit de la o deplinl infelegere
a naturii, in carenu se cunoscmonoculturi, nu se intdlnegtesol neacoperitqi in
careserestituiein permanenfdsolului materialulorganic.
7.3.2. F ertilitatea solului in pom icultura b iologici
7,3,2.1. Fertilizarea organicd

Materia organicda solului in condilii naturale,esteintrefinutdprin materia
vegetald gi animald moart6, care se depune la suprafala solului pi este
incorporati in cadrul ciclurilor caracteristicediferitelor biocenoze.La aceastase
adaugdgi masamare de rdddcinimoartegi alte organismecaremor in sol.
Datoriti faptului cd, singurul principiu corect pentru organizarea
proceselor biologice in beneficiul omului il constituie folosirea metodelor
naturale,rezult6 cd una din sarcinileimportanteale agriculturii este aceeade a
furniza solului materia organicd comparabil[ sau superioar[ celei pe care o
primegtetn mod natural(P. Papacostea,I98l).
in agriculturi, existi mai multe sursede materie organicdutilizabil6, cea
mai la indemind fiind resturilevegetalerdmasedupd recoltareapSr,tiiprincipale
a culturii: paiele gi cocenii de graminee,tulpinile de floarea-soarelui,vrejii de
leguminoase.A doua sursdde materieorganicdutilizabil5, o constituiegunoiul
animalelor(mamifereqi pdsdri).A treia surs[ o constituieingrigdminteleverzi,
adici acele culturi care se seamdn[,dupi recoltareaculturii principale, ca de
exemplumiriqteade griu (culturi de mirigte), sau sub formd de culturd ascunsd
in cultura principali (leguminoasdascunsdsub cultura unei cereale,care se
dezvolthdup6recoltareaculturii principale).
in ambele caz,ni se obfine o cantitateimportantdde masdvegetaldpdnd
toamna,cdnd ea esteingropatiiodatdcu executareaar6turii. in cazul unor soluri
nisipoase se poate folosi ingr[gdmdntul verde chiar sub form1 de culturd
principal5, in care caz se incorporeazFin sol in momentul infloririi-form[rii
fructului. (V. Dorneanu,1976).
P. Aubert (1975) imparte ingrdg6minteleorganicein trei grupe dupd cum
sunt destinate,mai alespentru:
- cregtereaconfinutului de humus:gunoi proaspdtsaucompostat,compost
din frunzar gi reziduuri gospoddregtide tot felul, reziduuri vegetaleale recoltei.
150 Capitolul VII. Agroecosistemulponicol.
Acestematerialesunt bogatetn carbon gi destul de s6racein azot.Se aplici in

cantitAfimari, de 5-50 t/ha saumai mult;
- cregtereacantitbfii de azot; degeuride abator(sdnge,coarne,oase,peri
de porc), guano gi dejecfii lichide. Cu excepfia ultimelor, acestemateriale
bogatein azot gi relativ sdracein carbon se aplicd solului in cantitnfi mult mai
mici, de 200-1000kglha;
- completareaefectelor produse de materiale din primele doui categorii
amintite:ingrdgiminteleverzi.
Rdmdn in afara discufiei ingrdgdmintele organice ale cdror nume
comercialenu spun nimic despreprovenienfalor, degi unele sunt deosebitde
interesante,fiind foarte bogatein acizi humici gi necesitind doze relativ mici,
de 2-5 t/ha. Amintim c[ se oblin composturibune din scoarfdde arbori gi din
nImolurile ord.qenegti.Primele se realizeazAgi in fara noastrd,fiind utilizate cu
succesla culturile in sere,iar ultimele se utilizeazi in diferite 1iri, dar, ca gi alte
ndmoluri industriale, trebuie controlate de la caz la caz, pentru evitarea
introducerii in sol a unor componentetoxice, capabiles6 influenfezeechilibrul
biologic. in general, ca mdsurd preventivd, nu sunt aplicate solului cu o
frecvenfdsubtrei ani.
Existi numeroaserecomandlri privind modul de folosire a diferitelor
?ngraq[minte organice. Nu putem decdt si exemplificlm pentru fiecare
categoriecdteva din aceste4 subliniind cd existd diferenfe_de concepteintre
diferite pcoli de agriculturi biologicd, ceeace qeeazil unele atifudini destul de
diferite faf6 de unelemetodede fertilizarc.
Astfel, dupi autorul mai sus citat, gtrnoiul de grajd poate fi utilizat in
varianta ,,compostarela suprafala soluluf' (recomandati mai ales in cadrul
Scolii elvelieneMiiller - Rusch, care nu accepti compostareain grdmezi), in
urmdtoarelesituafii: administrareape ingrdgimintele verzi, pentru a le grdbi
gi in culturile perene(vifa de vie, pomi).
descompunerea
Gunoiul degrajd, seingroapl superficial(5-10 cm), dupi o compostarela
suprafali de 3-4 sdptdmdni.Gunoiul strAnsin vedereardspdndirii la suprafafa
solului se dispune in grdmezi alungite joase, aftnate, pentru a-i permite un
inceput de fermentafie aerobd gi nu tasat in gr[mezi mari unde iau naqtere

repedecompugitoxici pentruplante.
Existi o idee incetdfeniti cd se produce o scldere accentuatda valorii
fertilizante a gunoiului in cazul rispdndirii la suprafafa solului, datoritd
pierderilor de aznt.Observaliileefectuatein diferite regiuni geograficearatAcd,
gunoiul astfel imprlgtiat intr[ repedein fermentafie dac[ solul are o activitate
biologici destul de intensi, dac6 este echilibrat din punct de vedere al
elementelornutritive qi dac6 exist6 condifii climatice favorabile sub raportul
cildurii 9i al umiditdfii. Pierderile de azot sunt compensateprin stimularea
proceselorde fixare biologicd a azofului,datoritdunor compupicare iau nagtere
in cadrul acesteicompostiri. Se intelegecd aplicareagunoiului cu compostare
superficial5se face numai atunci cdndplantelenu au nevoie de un aport imediat
de elementefertilizante.
Compostal,constituieprodusulfermentdriiaerobea unei mari varietifi de
materii organicenepoluante,dispusein gl6mezi, formate dupd anumite reguli.
Esterecomandatin sistemulde agriculturdbiodinamicd,ca principald formd de
ingraqdminteorganice,in afara ingrdgdmintelorverzi. El se folosegte,in mod
obligatoriu,in urmdtoarelesitualii:
- in perioadade traruilie de la agriculturaconvenfionalEla ceabiologicd;
- in solurile grele gi reci;
- ori de cdte ori este vorba de o materie organicd, care a suferit o
fermentalieanaerob[;
Reslurile vegelale, se incorporeazi intotdeauna in sol dup[ o tocare
prealabild.in cazul unor resturi vegetaleverzi, ele trebuie si fie lSsatecdteva
zile la suprafala solului dupi tocare, inainte de a le incorpora. in urma
cercetdrileorefectuate,Gh. Bandici (1997), consideri c6, planta premergitoare
(rotafia)contribuie la acumulareade materieorganicd(resturi vegetale)la grdul
de toamnd cultivat pe luvosoluri astfel, dupd grdul cultivat in monoculturi se
acumuleazdo cantitate de 1,9 t/ha resturi vegetale (ridicinl +mirigte), dupi
porumb ca plantd premergltoaregrdului (asolamentde 2 arn) se acumuleazio
cantitate de 2,2 t/ha resturi vegetale (r[dlcind +mirigte), iar dupl mazilre ca
Pomicultura in contextul agriculturii biologic e
premergitoare gr0ului de toainni (asolamentde 3 ani), o cantitate de 2,9 tlln

resturi vegetale (rddlcini +miriqte), care constituie materie organici ce
imbogifegtesolul pe cale naturali in diferite elementenutritive.
Dejecliile lichide, au un confinut bogat in amoniacAi alte substanfetoxice,
dar amoniacul se poate pierde uqor gi, pentru a evita acest lucru, ele trebuie
supuseunei compostdriaerobe.Unele procedeesimple pentru fixarea azotului
ca proteindbacteriandconstaufie in adiugareade paie tocatepe agtemut(1-1,5
kglztlvith), fie in hatarea dejecfiilor din groapl sau ganf cu compost matur in
proporfiede 3Yo.
Pe l6ngn aportul ingragimintelor organice in elemente nutritive,
administrarealor contribuie la imbogilirea solului in humus, imbunSt6tirea
activit[fii salebiologice gi a structurii.
Atunci cdnd un sol a fost supus un anumit timp exploatirii dupi criterii
careau urmdrit tn mod unilateralcregtereaproducfiilor,el se glsegteintr-o stare
de dezechilibrubiologic carenu poatefi corectatliprompt printr-un aport masiv
de ingrEg[mint organic de cea mai bun[ calitate,motiv pentru care, aplicarea
mdsurilor biologice duce la ameliorareaheptatii a calit6fii solului, plantelor gi
animalelor,ceea ce se finalizeazi printr-o cregteretreptatl a producfiilor. Se
consider[ cd rezultatele incep sd fie simfite dupl cel pufin doi ani, devin
evidentein cadrul celui de-al doilea ciclu al unui asolamentde patru ani gi dau
rezultate maxime cu incepere din anul 8-10, dupl care intregul sistem se
prezintdmai pufin expus la pagubeprin excesde api sau prin secet6,ger sau
insolafii preaputernice.
Deoareceintregul mecanismde producfieal plantelor, se bazeazi,pe alt6
orientare fiziologicd a acestor4 hecerea bruscd de la sistemul chimizat de
agriculturi la cel biologic determinl un an sau doi o producfie scizutS, fapt
pentru care se recomandd renuntarea treptatd la ingrdg6minte chimice (doze
redusetimp de doi ani) gi la alte substanfechimice. O excepfie o constituie
erbicidele a c[ror folosire hebuie inherupt[ la inceputul perioadei de
transformare a exploatafiei in tnitate agrobiologici, in vederea restabilirii
echilibrului biologic al acesteia.
Copitolul VlL Agroecosistemulpomicol. 153
Pentru ca un produs sI poati fi etichetat ca ,,biologic", el trebuie s[

provind dintr-o culturi fertilizatA cu unul din urmdtoareleproduse (conform
regulamentuluiCEE- 209219l):
- gunoiul de grajd qi de pAsiri;
- urina qi ingrdgdmintelelichide;
- paiele;
- turba;
- compostuldin ciupercdrii;
- compostuldin degeurimenajereorganice;
- composturidin reziduuri vegetale;
- subprodusede origine animali transformate,provenitedin abatoaregi
industriapegtelui;
- subproduseorganiceprovenitedin industriaalimentardgi textilfi
- algegi produsedin alge;
- rumegq, scoarf6de copaci,reziduuridin industrialemnului;
- cenugade lemn;
- fosforite naturale;
- fosfatul de aluminiu calcinat;
- zgwa lui Thomas;
- roci potasicemicinate;
- sulfat de potasiu;
- calcar;
- gips;
- roci magnezice;
- sulfat de magneziu;
- microelemente(bor, cupru, fier, molibden,zinc);
- frin6 de roci;
- argile (bentonite,perlite);
- clorurd de calciu (tratamentefoliare).
154 Capitolul WL Agroecosistemul pomicol.
Pomicultura tn contextul agri culturii biologi ce
7.3.2.2, Fertilizareaminerald
FertilizareamineralEaplicatiiin pomiculturabiologicbse deosebegte de
ceautilizati,in pomiculturaconvenfional[prin aceeacA nu se folosescdecdt
produsenaturalegreusolubile(doui excepfiivor fi menfionate maijos) gi este
mai mult saumai pufin independentide tipul de culturd.Ea se aplici pentru
corectanea unor carenfegi pentruimbundtifireacondiliilor fizice ale solului.
ingragAmintele mineralenaturalecele mai utilizate sunt pulberile de roci
silicioase(granite,porhrite,diorite,tufuri),roci calcaroase gi dolomite,precum
gi din algelemarinecalcaro- magneziene (Lithothamnium) g.a.
Ca produseale activititfiiindustrialesunt acceptate, pentrusituatiibine
precizate,zgura lui Thomas(produssecundardin industriametalurgicdde la
prelucrarea fonteiin ofel (D. Dnidescu, 1963)qi patentKali (sulfatdublude
potasiugi magneziu, obfinutprin spblareakainitului).
Trebuieevitateunelegregeli,carepot fi ftcute de cei carecredcd toate
elementele necesare plantelorpot fi supliniteprin ingrtrryarea
excesivorganici.
tn teorieacestlucru esteposibilnumaidaci sepresupune o reciclareintegrali
acesteia,ceeace ar implica insd o economiecu circuit tnchis. in practicd"
fertilizareapurorganicinu esteposibilddecdtin trei cazuri(P.Aubert,1975):
- intr-un sistemdeproductiefoarteextensiv;
- in legumicultura intensivi,cu condifiafolosirii unor cantit6fimari de
ingr[.gdminte organice;
- intr-o exploatarefuncfiondndfrr6 exportde produse,
Anumitecarenfedispardesigurprin fertilizareaorganicdcorectiidupdce
viafa solului gi echilibrul biologic au fost restabilite.Asemeneacarenfese
datoreazilnu lipseielementului respectiv,ci imobiliz6riisaledatoritl condifiilor
frzice gi chimice existentein solurile dezechilibrate,in care procesele
constructivesunt deficitare.Carenfeledatoratelipsei unui elementnu pot fi,
ins6,corectate decdtprin aportulexogen.
Cantitdfiledepulberede roci silicioasecu caresetrateazdsolulvariazS,
in funcfiedecondifii,intre300-2000kglha.in timp cegcoalaMiiller recomandi
Pomicultura in contextul agriculturii biologi ce
folosirea lor pe toate tipurile de sol, P. Aubert (1975) consider[ cd eficacitatea

lor estemaximi in urmdtoarelecazuri:
- pe solurile calcaroase;slrace in siliciu (SiOz);
- pe solurilenisipoasecu confinut slab de argil6;
- pe soluri humifere foarte bogate in materie organic[, dar sdrace in
elementenutritive.
Oricum, aplicarealor pare s[ fie necesardcel pufin la inceputul hecerii
unei exploatafii de la agricultura convenfionald la cea biologicd pentru
corectareamai rapidda unor carenfeqi dezechilibre.
Compozifia chimici a plantelor arath cd acesteaconfin peste 60 de
elemente,dintre care unelesunt predominanteqi se gdsescin toateorganismele
vegetale:azot, fosfor, potasig calciu, magneziu,siliciu, sulf, fier, bor, cuprg
molibden,mangan,catbon,hidrogerl oxigen.
Nu intotdeaunaacesteelementenutritive se gdsescin cantitate suficientE,
corespunzitoarecu cerinfelefieclrei specii, cu potenfialul geneticde producfie
al solului, gi atunci tebuie completateprin introducereain sol a unor substanfe
ce confin acesteelemente(D. Dnidescu, VelicicaDqvidescu,1994).
DupI provenientagi natwa lor, ingrdgdminteleminerale sunt de mai multe
feluri:
- ingraqdminte minerale naturale, oblinute din roci prin simpla
mdcinare(frina de fosforite, silicafi, kiserit);
- ingrdqlminte minerale obfinute in urma unor proceseindushiale.
in agricultura biologicd fertrlizarea se face cu ingr[gdminte minerale
naturalecare,de regul6,pe l6ngdun elementnutritiv dominant(fosfor, potasiu),
confin qi alte elementenecesarenutrifiei plantelor.
Produse minerole ce conlin azol. Azotqtul de sodiu de Chile (America de
Sud) estesingurul produsmineral ca azat. Folosirealui in alte zone are, astilzi,
mai mult o utilizare local5" datoriti confinutului scdzut de azot (16%) li al
costului hansportului, care ridicd preful pe kg de azotat.
Produse minerale ce conlin siliciu. in agricultura biologic[ sp folosesc
silicafi fin mdcinafi (cuarf, feldspat,bezalt, ortoclas),care fie cl se introduc ca
r56 Capitolul YlL Agroecosistemulpomicol.
atare in sol (200-1000 kg/ha) pentru stimularea creqterii plantelor gi a

favorizdrii asimildrii fosforului, fie sub forma de suspensiein apd (10
grame/100litri apd) cu care se stropescplantele in cursul vegetafiei,cu efect
asupracregteriigi calitafii recoltei,cdt gi in combatereaftindrii.
Se considerdc[ siliciul are rol benefic in formareaproteinelordin plante
gi in activitatea fotosintezei in spalii umbrite. Pentru stropirea p[rfilor
vegetativese foloseqteo solutie de NazSiOs(silicat de sodiu)in concentrafiede
0,1-0,2 ppm. in sol prezenfaSi(OH)4 se considerdcd mdregterezistenfa
plantelor la atacul de ciuperci microscopice gi diunitori animali (nematozi,
viermi).
in aceastd grup[ intr6 rocile silicioase mdcinate: bazalt (in Munfii
Apuseni), gnais, granit, porfir (in Munfii Mdcin), iar acestea,pe ldng[ siliciu,
mai conlin potasiu,sodiu,aluminiu, fier, calciu, magneziu,mangan.
Acesteprodusesuntutilizate in pomiculturabiologici pe toatesolurile. Se
consideri c[ aportul de siliciu gi microelemente contribuie la creqterea
rezistenfeila boli.
Produse minerale ce conlin fosfor. in pomicultura biologicd se folosesc
patru ingriqdminte fosfatice de bazi: fdina de fosforitd (in nordul Africii);
zgura lui Thomas (produs rezidual din metalurgie); fosfali naturali calcinali
(din Senegal);fdinade oase.
Produse minerale ce conyin magneziu Principalul produs cu magnezin
este dolomita (carbonatde calciu gi magneziu).Folosirea ca ingraqlmdnt in
pomicultura biologicd este mai pufin frecventd.Se utilizeazil mai ales, pentru
pdstrareaechilibrului potasiu-magneziu,
ca gi pe solurile calcaroase.
Kiseritul (Mg SO+'HzO) esteun mineral cu magneziuce se gdsegtein
unelez5ciminte de s[ruri de potasiu.
Produseminerale ce conlin calciu in specialpe solurile acidese folosesc
calcare naturale fin micinate, precum qi alge marine tncrustate cu calcar
(Lithothamnium)careconfin, in plus, magneziugi alte mimoelemente.
Tot din alge marine s-a obfinut un extract numit ,,lvIicro-Misr"folosit in
pomiculturd ca fertilizarfi aplicat foliar. Alga marind din care s-a obfinut acest
exhact poartd numele de Ascophyllum nodosutn. Acest extract de alge a

determinatcregtereaproducliei de fructe la m[r gi piersic cu20-25Yo,reducerea
consumului de ingrdgflminte chimice, a mlrit durata de pdshare a fructelor gi
rezistenfa la boli 9i ddundtori, imbundtiifind gi parametrii de calitate (hidrafi de
carboq proteine,texturaqi culoarea).
Un aspect important al compozifiei algelor, gi in special Ascophyllum
nodosum, este confinutul ridicat in hormoni vegetali: auxine, gibereline 9i
citochinine. Pe l6ngd hormonii vegetali, Ascophyllum nodosum confine 17
aminoacizi gi peste 70 de microelemente@, Fe, Mn, Cu, Zn etc.), care din
punct de vedere cantitativ sunt mult mai bine reprezentatedecdt in plantele
terestre. S-au identificat, de asemenea,gi vitamine, aldturi de substanfede
naturi antibioticl (G. Leprat, 1994).
Cercetirile efectuatela Newton ResearchLaboratories - Australia, au
demonstratcd aplicareaextractuluide alge a imbunititit rezistenfaplantelorla
secetl gi la temperaturiscizute. S-aobservatcd efecteletratamentuluicu exhact
de alge sunt cumulative, acfion6nd benefic asupra plantelor, dar gi asupra
solului, punfind la dispozifia microflorei gi microfaunei din sol o serie de
microelemente,fitohormoni gi vitamine.
Produse minerale ce conlin potasiu in pomiculturabiologicl se folosesc
ca ingrdgIminte cu potasiu: cenugade lemn de foc, precum gi sdruri potasice
naturale (carnalit, kainit, polihalit), care,pe l6ngd potasiu,confin magneziugi
sulf. intrucdt se folosescingrdE6mintece provin din roci naturalegreu solubile,
acesteatrebuie aplicatedupi ce au fost micinate in particulefoarte fine.
Un interes deosebit capdtL, mai ales in jurul marilor termocentrale,
utilizarea cenugiide clrbune gi fertilizareapomilor. Cercetiirileefectuatede M
Cotorobai gi colab. (/,986) au ar6tat c[ acestprodus rezidual, prin confinutul
s5u in potasiu, calciu, magneziu,fosfor qi microelementepoate contribui la
aprovizionareasolului cu elementemineralenecesarenutrifiei pomilor. Cenuga
condifionatil in vedereafertiliznrii ca ingriqdmdnt mineral poate fi administrat6
la plantareapomilor din speciamir in cantitatede 15 kglpom, ea avdndun efect
Pomicultur a in contextul agr i cultur i i bi oIogi ce
asem6nltorcu acelaal gunoiului de gpjd asupracregteriipomilor in primii ani

de vegetafie,dar un efect mai slab asuprarecolteiin primii ani de rodire.
ingrdgdminteletrebuie aplicate cu regularitate.Dozele folosite trebuie s[
compensezecantit[file de elemente nutritive ce se pierd prin recoltl". (D.
Davidescu,VelicicaDavidescu,I 994).
Aplicareade rutinI, fard analizasolului, duce fie la plafonarearecoltei, fie
la scddereaei, datoriti dezechilibruluide elemente.
Nu se pot obfine recolte mari qi de bun[ calitate numai cu elemente
minerale. Cele mai bune recolte se realizetzA prin folosirea concomitentda
fertilizanfilororganicigi a celorminerali.
D. DovidescuSi Velicica Davidescu (1994), recomanddca in livezi, pe
solurile cu fertilitate mijlocie, dozele de ingrdgdmintes[ fie variabile in raport
cu specia, vArsta, incdrcdfura de fructe, numdrul de pomi pe unitatea de
suprafald.in generaltrebuiepracticat:
' - o fertilizare debazAin toamn6;
- fertiliziri in timpul vegetafiei.
'
Tournnasepoateaplica una din urmdtoarelevariante:
- gunoi de grajd fermentat20-40tlha,la2-3 ani;
- gunoi de ovine 10-15t/ha, la2-3 ani;
- compostbiodinamic5-15 tlha,la2-3 ani;
- gunoi de pdsdri24tlha;
- ingr4g[minteverzi din doi in doi ani;
- 60-80 kg/tra potasiu, sub form[ de minereuri potasicemdcinatedin 2
inZ ani;
60-80kg fosfor, sub forml de fosfafi naturali,fin m[cinafi.
'Prim6vara,in raport cu specia,v6rsta,incdrcdturape pom, tehnologiade
culturl (plantatii intensive)sunt necesare40-60 kg/ha azot sub formi de: gunoi
de p6sdri;tulbureali; urind + must de gunoi de grajd; ftin6 de coarne,sdnge,
pegte.
7.3.3. Problemeale Protecfiei plantelor in pomicultura biologici

Poluarea mediului ambiant prin chimicalele utrlizate in agricultur[
cuprinde, astilzi, o mullime de lafuri, incep6ndcu mutagenezaindusd gi sfiirgind
cu stareade sdndtatea populafiei umane. Cel mai de seam6reniltat al poluirii
agtoecosistemelor
este contaminarearesurseiesentialepentru mentinereaviefii
umane- alimentele(1.Camoli,Ig7I).
Substanfelechimice capabiles[ diminuezesau si distrugd agentii biotici
ddundtori se numesc, in general,pesticide. Produselechimice uttlizate p6ni in
prezentin acest scop nu posed6o acfiune selectivdabsolutS"ci distrug gi alte
viefuitoare decdt cele nedorite. Din acestmotiv intemeiat,mulfi ecologigti au
propus gi intrebuinfat denumireade biocide (ucigdtoarede viafa) pentru toate
substanfelein staresd nimiceasc6grupe izolatede speciisaumari comunitili vii
pe arii intinse. in ultimul caz, eleindeplinescrolul de ecocide,adicd substanJe
capabilesa distrugl in masd ecosistemenaturale,sau chiar gi agroecosisteme
(V. Soran,I. Puia, 1979).
Studiereasubstanfelorfitofarmaceuticeasupramediului ambiant, trebuie
sd urmdreasc4in special,stareasdndtilfiipopulafieiumane,care se afld expusd
la contacteletemporare sau pennanentecu pesticidele.Astel, in perimetrul
ecologiei pesticidelorse int6lnescgi se intretaie numeroaseinteresegi aspecte
incepdndcu ocrotirea mediului $i sfiir$ind cu bundstareaeconomici. Oamenii
de qtiinfa chemafi si se ocupe de incidenB ecologici a pesticidelortrebuie s6
coreleze,sintetic, informafii din domenii aparent dispersate,dar in realitate
str6nslegateunelede altele.
Efectele de lung6 durat2l ale biocidelor sunt negative. Aplicarea lor
constanti gi neintrerupti a dus la apan[iaurmltoarelor consecinfenedorite:
- contaminareaecosistemeloragricolegi a produseloralimentare;
- contaminareaecosistemelornaturale;
- selectarea gi constituirea unor rase de ddun6tori rezistenfi la
hatamentulcu pesticide.
Acfiwrile negative ale pesticidelorpe diverseplanwi se cumuleazdde-a

lungul deceniilor intr-un proces care consti in inrdut[lirea stdrii calitifii viefii
omului sub raport biomedical.Deteriorareamediului ambiantgi a calitdfii viefii
umane,ca urmare a mecanizdriigi chimizirii, a fost analizatdlucid la forurile
internafionale competente (FAO, OMS g.a.), de cdhe medici, ecologiqti,
agronomigi alfi specialigtiin biologie.
Speranlaunor recolte necontaminatese indreaptdspre combatereabolilor
gi ddundtorilor pe cale biologicd. Aceastd modalitate, mai pufin costisitoare
decdt fabricareapesticidelor,a fost parfial afectatdin perioadautilizirii celei
de-adouagenerafiide pesticide.Substanfeleorganice,avdndun spectrularg de
acfitrne,au reduspopulafiile de paraziliai d[unitorilor.
Foarte promildtoarepare a fi folosirea hormonilor produgi de insectegi
care pot fi utilizali in calitate de capcanepentru fiecare dlundtor in parte,
avantajeleintrebuinlirii feromonilor fiind multiple. Printre acesteaenumerim
spectrul de acfiune foarte ingust, specific, apoi evitarea completb a polu6rii
mediuluigi a contamindriialimentelor.
7.3,3.1. Combatereaddundtorilor in pomicultura biologicd

Atit pe plan mondial cdt qi in fara noastr[, la ora actual[, combaterea
biologicd a bolilor qi dlun6torilor estedeosebitde importantd,ea inscriindu-se
pe linia glsirii unor mijloace mai pufin poluante pentru om gi mediul
inconjurdtor, in scopul oblinerii de produclii corespunz[toarepotenlialului
biologic al fiecdrei specii, lipsite de reziduuri toxice (Georgeta Teodorescu,
r993).
LuAnd in considerareordinea cronologici a unlizArii diferitelor mijloace
de lupti biologicbpentru combatereabolilor gi ddundtorilor,putem ordonaacest
grup de combaterein doud pdrfi:
- Combaterea biologicd clasicd, a cdrei strategie se bazeazil pe
manipulareagi utilizarea diferifilor inamici naturali pentru combatereabolilor
gi ddunitorilor.
Capitolul VlL Agroecosistemulpomicol. l6l
P omi cultur a in contextul agr i cultur i i biol ogi ce
Aceast6metodi de combatercse bazpazd, pe folosirea insectelorutile -

zoofagii (parazili 9i prdditori) qi a microorganismelor entomopatogene:
virusuri, ciupercimicroscopice,protozoaregi nematozi.
- Comboterea biologicd modernd, a cdrei shategie se baz.eazi pe
distrugereainsectelordiunitoare prin utilizareadiferitelor proceduri.in aceasti
categoriede combatereintrf,: autocidia,utilizareahormonilor (endohormoniigi
exohormonii),procedeegeneticegi fiziologice (barieretrofice).
in ce privegte combatereaprin procedeele biologice clasice sunt luate ?n
considerare toate acele organisme care prldeazL salu paraziteazAinsecte
ddun6toare.in acest context sunt utilizafi numai agentii patogeni ce pot fi
folosifi sau conseryali in mediq pentru a putea reduce populafia de insecte
fitofage.Mai precissunt:
- entomofagica: pisSri, insecte gi acarieni prid6tori, insecte parazite
- agenlipatogeni ca: virusuri, bacterii,ciuperci,protozoaregi nematozi.
Animalele insectivore sau omnivore ca: reptile, amfibieni, pegti sau
mamifere nu sunt.luate in consideraredin punct de vedere operativ, dar au
importanfi in echilibrul ecosistemului.
Entomofagii - pdsdrile entomofage, in perioadaanilor 1960-1970,pe
l6ngd folosirea sporiti a pesticidelor care au produs dezechilibreecologice gi
care au afectatin primul rdnd s6ndtateacelor care le foloseatl a inceput s6 se
renunfela soiurile altoite pe portaltoi franc.
in livezile moderne,soiurile altoite pe portaltoi franc ce ating dimensiuni
mari sunt aproape dispdrute, pentru a l[sa locul (din motive practice gi
economice)soiurilor de talie redus5"altoite pe portaltoi pitici. Analizind tohrgi
aspectulnaturalistgi ecologic al unei livezi modeme intensive,se evidenfiazi
imediat numdrul redus de specii animale, spre deosebirede livezile clasice in
care pdsirile insectivoregdseauprotecfie,hran[ gi posibilitate de inmulfire (S.
Abram, 1990).
Pentru alte specii de pisdri mult mai utile in agriculturb, deoarecese
hrinesc exclusiv cu insecte gi rozitoare (goarecigi gobolani),situalia nu este
162 Capitolul VlL Agroecosistemul pomicol.
favorabild, deoarecele lipsegte o componenti esenfiald, gi anume locul de
reproducere.
De fapt, in pomicultura moderndposibilitateade a reperaun loc adaptat
cuibdririi diverselorspecii insectivoreestefoartedificil.
in prezent, o mdsuri eficientd constdin instalarea unui numdr de cuiburi
artiftciale, pentru a da posibilitatea pdsdrilor si gdseascdcondifii favorabile
reproducerii gi cregterii puilor, in acelagitimp limitdnd inmulfirea diverselor
specii de insectediundtoare.
Contribufia lor pentru controlul populafiilor de insecte ddundtoareeste
cunoscut[. o singuri perechede pifigoi ce cresc, in medie, 6-8 pui sunt in
mdsurdsd dezvolte o ,,muncdde curd[ire" importantdfald de numeroasespecii
de insected[undtoare.o speciede pitigoi mari care cregtenormal doar doud
generafiide pui, pentru a le asigurahrananecesard,captureazLsute de insecte
pe zi, printre caremulte larve de lepidoptere(noctuidegi torhicide).
Alte specii insectivoremai pulin cunoscutedecdtpifigoiul sunt:
- ciocinitoarele,careextragcu limba paruzi[Iidin lemn;
- goimul,carecaptureazigoarecigi gobolanietc.;
- pupdza,graurii, vrdbiile, care duc la cuib pentru hrana puilor diptere,
himenoptere,coleoptere(larve gi adulfi), afide qi altele.
' Pe baza experienfelor,pentru a oferi un num6r adecvat
de locuri de
cuibdrit p[sdrilor insectivore gi in scopul menfinerii la- un nivel sc[zut al
insectelor diundtoare, se recomand[ instalareaa l0 cuiburi la hectarul de
livadS,pentru:
- cel pufin o perechede pifigoi;
- una, uneori chiar doudperechide pifigoi mari;
- cel pufin o perechede gdt infepenit;
- una saudoudperechide cuci;
- cel pufin trei perechide vribii;
- o perechede pupeze.
componentaprincipald a acestorcuiburi esterumegugulde temn (3/4 din
materialul utilizat). Cuiburile artificiale sunt practice in ceea ce privegte
Capitolul VlL Agroecosistemulpomicol. r63
P omicultura tn contextul agriculturii biologice
ugurinfainstalSrii,operafiunilede control, cur6fireaanual6;in general,in primul
an de instalare se obfine un grad de ocupare de 100%. se recomandd,de
asemenea,fixarea la cel pufln 2 m de la sol gi instalarealor in lunile de toamn6
(pentru pdsdrile care nu migreaz5) gi cel mai tArziu la sfbrgitul iernii sau in
martie.
Dinhe artropodele entormofage, o importanfd deosebitii pentru
combatereabiologicd prezinti acarofagiigi entomofagii.
Acarofagii sunt specii de pdianjeni fitofagi. Dintre acegtiase remarci
Phytosei ulusp ersim ili s Si Typhlodr omuspyr i.
Phytoseiuluspersimilis se folosegte ctrent in combatereaacarienilor
tetranichizi in cultura de seri (capguni). in Italia rezultatele obfinute prin
utilizarea acestui acarofag in combaterealui Tetranychusurticae la cdpgunin
ser6, demonstreazdcd este posibil[ combatereape cale biologicd a acestui
ddundtorat6t de periculospentru cultura cipgunului, prezentin toate serelela
inceputulprim[verii.
in Franfa, in lgg2, prin :utilizarca lui phytoseiulus persimilis in
combatereaacarianului rogu, inh-o culturd de zrneur, s-a demonstrat ci este
posibild combatereabiologicl a acestuiddundtor,intr-o manieri satisfbcitoare.
Acarofagul Phytoseiulus persimilis se cregte in condifii controlate la
temperaturicuprinseinhe 20-30oc gi la o umiditate relativ[ de 70yo,pe plante
de fasole sau soia infestatecu Tetranychusurticae. Norma de lansarein sere
estede un prdd[tor la20-30 de indivizi de Tetranychusurticae. Sunt mai pufin
studiate,at6t pe plan mondial, cdt gi la noi in far6, posibilitifile de folosire a
acesfuiprlddtor pentrucombatereaacarienilordin livezi.
Insectele entomofage,sunt parazite sau pr6d6toaregi reprezintdun mijloc
de control al populafiei de fitofagi d[undtori. Dupd ac]iuneabiologic[ pot fi
impnrfifi in doui categorii:insecteprdditoare gi insecteparazite.
- Insecteentomofageprdddtoare, sunt considerateaceleinsectecare,in
unul saumai multe stadii ale metamorfozei,se hrdnescdirect cu alte insecte.
Asupra speciilorprrditoare cum sunt: coccinella septempunctata,
Adalia
bipunctata, Adalia decempunctata, chrysoperla carnea) Nineta .fl*a,
r64 Capitolul VII. Agroecosistemulpomicol.
Chilocorus bipuslatus etc. se fac cercetiri intense pentru gdsirea celor mai
adecvate metode de creqtere a acestora in condilii controlate, in scopul
inmulfirii industrialegi utiliz6rii lor in practicacombaterii.
Chrysoperla carneo este un entomofagprdddtor cu mare importanfi in
limitarea ?nmulfirii diferitelor specii de afide, lepidoptere,acarienietc. in Italia
in cadrul Laboratorului de combatere integrati gi biologici de la Cesena,
condus de Instituful de Entomologie,,Guido Grandi" din Bologna, s-au frcut
experimentdri cu privire la utilizarea prdd[torultsi Chrysoperla carnea in
combatereaafidelor. S-auobfinut rezultatefoarte bunein combatereaafidelor in
seri la cultura clpgunului, propun6ndu-se,
pentru viitor, extindereagi utilizarea
acestuiprld6tor in 98 de serede cdpgun(pe respectiv38 ha).
De asemenea,in anul 1992 ?n Franfa, rezlultatefoarte bune s-au oblinut
prin lansareade Chrysoperlacarnea intr-o culturd de zrneurpentru a distruge
afidele (P. Meesters,1994). Cregtereaacestui entomofagprdddtor s-a rcalizat
folosind ca gazdd de substitufie ouile produse de molia ftimi (Ephestia
kuehniella).
Insecteleentomofageparazite (entomoparazi'lii),sunt aceleinsecrecarein
specialin stadiul larvar, se dezvoltdhr[nindu-se cu un individ din altd specie,
numitd ,,g?zdil". Entomoparazi{iipot fi grupali in mod divers, in funcfie de
comportamenfullor.
Dacdconsiderdmraportulgozdd- parazit, se cunosc: -
- ectoparazili: cdndfemeladepuneoui in apropiereagazdeiqi larva se va
apropiade gazfld.Alte speciidepunouile directpe gazAi, careesteimobilizati;
deci larvele sehrinesc de la exterior,fiind astfel ectofage(raporttrofic direct);
- endoparazili: cind femeladepuneouile direct in interiorul gazdei,lawa
in dezvoltareaei hrdnindu-sedin interior (raport trofic indirect).
in funclie de stadiulde parazitareal gazdei,secunoscspecii:
- oofage:parazitulsehrdnegtecu ou6;
- larvare: parazinl sehrdnegtecu larve;
- nimfale saupupale:parazitulsehrdnegtecu larve saupupe;
- imaginale:parazitulselulnegte cu adultri.
Entomofagii parazi[i: Trichogramma embryophagum, T. maidis, T.

evanescens,Aphelinus mali, Prospaltella perniciosi etc. se folosesc in mod
curentin multe firi ale lumii pentru combatereabiologic6 a diferitelor speciide
ddundtori. De asemeneadintre entomofagii paraziti prezintd importanf6 viespea
monofagd Aphelinus mali, care paraziteazd larvele de vdrsti inaintatl ale
p[duchelui ldnos (Eriosoma lanigerum), viespea neavind nevoie de condi]ii
controlatepentrucregtere.
inmullirea in masd a viespei se realizeazLprin recoltareadin cdmp a
ramurilor atacatede piduchele l6nos (Eriosoma lanigerum) gi infestate.
Aphelinus mali se pdstreazipesteiam[ in laboratorin condifii obignuite.
Primdvaraacestease rlspdndescin livadd folosind 15'20 de ramuri de 30 cm
lungime (la I ha), ceea ce inseamni aproximativ 10.000 viespilha. Aceastd
viespe a fost introdusd in fara noastri pentru prima datii in 1923 din Franla qi
lansatdin zonelepomicole infestatecu Eriosoma lanigerum.in scurt timp ea s-
a aclimatizat gi a reugit sEreduc6populalia acestui dlunltor gi si o menfin6 sub
pragul economicde d[unare (PED). Datorit?itratamentelorchimice aplicatein
livezi in ultimii ani acest parazit a fost in mare parte distrus gi au tnceput sd
apard focare puternice de pdduche ldnos in aproape toate plantafiile pomicole
din far6. Din aceasti cauzAse impune ca o necesitateprimordial6protejarea
parazitului, indeosebi prin folosirea insecticidelor selective in cadrul
complexelor de lupti integratl gi-refacereapopulafie de viespi zoofage acolo
unde a fost distrus[ in totalitate.
Un alt entomofagcu posibilitifi largi de utilizare in combatereabiologicd
esteviespeaProspaltellaperniciosi, folositd pentru combatereapaducheluidin
SanJosd(Quadraspidiotusperniciosus).
in Austria s-a elaboratun programspecialpentru combatereabiologici a
p[duchelui din San Josdcu ajutorul acesteiviespi (H. Bohm, ]967). in cadnrl
acesfui progrirm s-a folosit rasa Prospaltella perniclosi, unisexuat5,provenitd
din Germaniaqi Slovacia,care a fost inmulfit6 in masdin condifii artificiale gi
apoi lansatdin zoneleinfestate.
t66 Capitolul WI. Agroecosistemulpomicol.
cultura de insecti-gazdd s-a frcut pe ci*ullus vulgaris, cucurbita

maxima, Cucurbita ricifolia la temperaturide 25-26oCpi umiditate relativ[ de
55-60%. Punereain libertate a viespii Prospaltella perniciosi s-a frcut ln
diferite stadii de dezvoltarepinb la stadiul de adult, impreundcu pdducheledin
SanJosd9i planta-gazd4.
in urma experienfelorefectuatetimp de 5 ani cu acestparazit,a reiegitc[
rasa Prospahella perniciosi, se preteazd la inmulfirea in mas6 gi cultwb
permanent[.in livezile populate5 ani cu acesteviespi s-a realizato parazitarc
de 30Yoa plduchelui din san Jos6.Avdnd in vederec6 pomiculturanu poate
renunfadefinitiv la tratamentechimice, ?ncadrul acestuiprograms-austudiatgi
aspectelegate de selectivitateaunor insecticide,acaricide gi frrngicide asupra
viespeiProspaltellaperniciosi.
S-a constatatcd produsul Parathion are efect toxic asupraadulfilor de
Prospaltellaperniciosi, cdt gi asupralarvelor aflate incd in pdduchii ldnogi.De
asemenea,produsele Malation, Dazinon gi Lindan au efect toxic asupra
adulfilor gi mai pufin asuprastadiilor larvaredin corpul pdduchelui.
O altd viespe zoofagd care paraziteezdo gamd larg[ de ddundtori din
culturile agricole esteTrichogrammasp.
in multe f6ri ale lumii: Rusia,Germani4 Franfa,Itali4 china etc., c6t qi in
fara noastrd,s-au frcut gi continud sd se facd cercetlri pentru stabilirea celor
mai economice tehnologii de cregterea viespilor Trichogramma in scopul
folosirii acestorapentrucombatereadiundtorilor.
in prezent, in toati lumea, cea mai productivr gi economic6 gazdd,de
substitulie folosit6 pentru cregtereaviespilor Trichogramma sp. este molia
cerealelor(Silotroga cerealella) 9i molia frirui (Ephestiokuehniette.In China
gi Franfa se fac numeroasecercetdri cu privire la obfinereaouilor gazdei de
substitufiepe cale artificialS,in China fiind deja definitivate cdtevarefetepur
chimice pentru creptereaviespilor Trichogramma sp. Materialul biologic
oblinut pe aceastdcale estecapsulatin sfere mici de cear6,asemdnitoareunui
ou, prevdzutecu catevaorificii qi apoi rdspdnditin culturd. (Li Li-ying, yiguan
Si colab.,1984).
Clfilokl WI. Agroecosistemulpomicol.
rnomtcutturo tn contextul agriculturi 167
i biologice
combaterea biologicd cu aiutorul
entomofagilor se inscrie in a doua
ipotezametodologicEce propune
forosireaagenfilor biotici, introduc6ndu_i
mediuprin in
metodepropagative,
Iansiri in mastrgi protective.Aceste
previd o serie de probremeoperative, metode
tehnici de cregteregi ransarece sunt
oporfunede urarizat,pentnr o mai
bun6 infelegerea combateriiinsapi (M
Ferrari Sicolab.,Igg0).
,,cregterea"
entomofagilor estenecesar[c6ndseinten]ioneazr propagarea
insectelorexotice?ntr-unmediunou,
sauc6ndsedoreqtesporireapopurafiei
entomofagiindigeni.Trebuiebine cunoscute de
cicrurbiorogicar entomofag'or,
dargi obiceiurilealimentare aleentomofagilor gi gazdei.
Cregterea poatefi ftcuti, in fimcfiedecaz,pe
fitofagulrecoltatdin nafura
'in fazaexperimentalisaupe
fitofagurcrescutin laboratord, tip industriar.
in prezent,in Europ4sunt17,,biofabrici,,
tn f6ri ca:
- Italia:BIOLAB (Trichogramma
sp.,Chrysoperla carnea);
- Finlanda:KEMIRAOy
(phytoseiulus persimilis);
- Suedia:ANTICIMEX (phytoseiulus
persimilis);
- Norvegia:LOG (phytoseiulus
perstmilis);
- Danemarca:BIosysrEM
(phytoseiuruspersim*is gi Encarsia
formosa);
- Franfa:SICA_CAF, DUCLOS;
- Rom6nia: S.C.p.p.STREJE$TI OLT, S.C.P.V.V. MURFATLAR.
lntroducerea entomofagilor saulansarea lor intr-unmediudiferit de locul
de origineprevede,pe l6ngr cregterea
lor, gi lansareain noul mediu a unei
cantitifi importantede indivizi, care
trebuiesi infruntenoile condifiiclimatice
qi ambientale (biocenoza diversd)gi,deaceea,succesul eliberdriientomofagilor
sebaznardpemultifudineaecologicd
a mediilor.
,,,{climatizarea"estereugitl perfectc6nd noul
individ a devenit parte
integrantda ecosistemului, aceasta insemnand ci:
- introducerea nouruiindivida fostperfectabsorbiti
de ecosistem gi nu
a fostsupusuneivariafiia echilibrurui
biocenozei:
- individul a depdgiteventualeledificultSli inifiale 9i se comporth cain
mediul originar; estedeci, activ gi stabil ca densitatea populafiei.
Cregtereanumericda indivizilor autohtoni nu prezintl restricfii climatice
ca in cazul celor mai pufin adaptalicondiliilor noastre(de exempluiernile reci),
dar in funcfie de variafia raporturilor biocenozeitrebuie finut seamade multe
aspectece pot fi comunein ambelesitualii. Aceqti factori esenfialisunt:
- prezenfaeventualilordugmaninaturali;
eliberareaentomofagilor concomitent cu disponibilitatea populafiei
prdd[toare sauparazitare;
- densitateaddundtorului fitofag qi raportul prdddtor-gazddtrebuie si fie
in agafel incdt sd fie asiguratdpropagareaentomofagilor,mai ales in primele
faze,pentrua evita concurentacu alfii de acelagigen gi aceeagihrand;
- entomofagul trebuie eliberat in stadiul cel mai activ Ei mai pufin
vulnerabil;
- densitateaprdddtorilor trebuie raportatd la populafia fitofagului gi,
deci, estenecesarun recensimdntal gazdeisaual prdzii;
- menfinereain mediu a entomofagilorlansafi,creSnd,,zonede refugiu"
gi conserv6ndplantelece constituiebazaalimentar[ a adulfilor.
Cercetiri frcute in Franfa de Anne-LiseDomange(1993) au aritat rolul
multiplu al gardurilor vii, ca rezervor de faunS auxiliard util6 in combaterea
d[undtorilor. Succesulaclimatizilrii estedat de diminuarea-suficientde vizibild
a populafiei fitofagului gi de menfinereaacestuiain limite suportabile (sub
pragul economicde d[unare).
Adaptarea la mediu qi lansarea de entomofagi poate fi ficutd dupb
urmStoareametodologie:
Lansarea periodicd a entomofagilor, se face atunci cdnd nu este posibil
de mentinutpopulalia lor ?nmod stabil, saucdndtrebuieredusrapid qi drastico
populalie de fitofagi. Pentru prima oar[ aceastltehnici a fost folositi in Franla
(1980), cdnd s-au adunatlarve de Anthonomuspomorum din florile c6zute;se
conseryauparazi[igi se lansauin livadS.Un exempluoperativ de cum se poate
Pomicultura tn contextul agri culturii biologic e
cregtenumdrul de priddtori il oferr Crysoperla carnea) care se folosegtein
stadiul de larv6, putiind fi lansat6:
- in stadiul de ou aproapede ecloziune.in acestcaz se evitii prddarea
sauparazitareaspecieioofage,avind loc o acfiunesigur6;
- in stadiul de larvd din prima sau a doua vdrstd, in fi.rncfie
de tipul
plantei de protejat. in cazul cdpgunilorestemai bine si se foloseascElarvede
vArsta a doua pentru cd sunt mai mari, se miqc6 mai bine printre frunzele de
clpgun gi au un control mai rapid al fitofagilor. in acestcaz (cdpgunin solar) se
introduc,la nivelul de diunare, circa 18 larve de vdrstaa doua/m2.
rntroducerea de specii utile, este cea mai cunoscutd form6 de luptd
biologicd gi care explici mai bine semnificafiaacesteitehnici de combatere.
Speciilefitofage introduseintr-un mediu nou gi lipsit de dugmaninaturali sepot
multiplica in mod necontrolat gi constituie un grav pericol pentru culturile
atacate.
Introducdndspecii prddbtoaresauparazitese restabilegteechilibrul dintre
fitofag gi dugmaniisri naturali,urmdnds6 se consolidezeacestraport in timp.
in lipsa dugmanilornaturali ,,transportabilf' dinmediul originar in noul
siu mediu, s-a demonstrat,in unele cazuri, eficacitateafolosirii entomofagilor
polifagi din speciiinrudite.
conservarea gi cresterea dugmonilor noturali aifitofagilor, privegte atit
entomofagiiexotici, c6t gi pe cei indigeni. Acestespeciipot fi conservateprin:
- o shategie simpl5, care consti in crearea
,ponei de refugiu", adicd
menfinereapeisajului natural (tufiguri, garduri vii, zone necultivate, cereale
etc.) inseratein peisajul agricol, in mdsurd sb asigure entomofagilor loc de
addpost9i de via{i;
- modificareatehnicilor culturale (ex.: in Califomia se face recoltarea
lucernei pe rdnduri lungi, alteme, paralele,pentru a permite entomofagilor sd
treac[ de la un rdnd la alhrl, fErd a r[m6ne ,,descoperi[i").De altfel, se poate
consideraca o practici bpndfolosirealuptei ghidate,Facdndtratamente
chimice
numai in cazul necesitdfii efective (peste pragul economic de drunare) gi
folosind produse selective. De fapt s-a demonstrat ci trebuie conservate
170 Capitolul VIL Agroecosistemulpomicol.
speciile utile, dar gi cele indiferente,care pot constitui o rczewd alimentari

pentruspeciileutile; uneori trebuind menfinutchiar gi fitofagul. Disparifia sa ar
puteaohiar extindeentomofagulgi, deci, ar fi necesardreintroducereasa pentru
a menfineactivd acfiuneaentomofagului(ex. lansareaacarianuluirogu in sere,
pentrumenlinereapopulafieide acarieniprdddtori).
O altd laturi a luptei biologice clasice se referi la utilizarea
microorganismelor entomopatogene, respectiv a biopreparatelor, pentru
combatereabolilor gi ddundtorilor.
Referitor la combatereamicrobiologicda insectelorddundtoare,primele
preocupdri dateazildin secolul trecut, cdnd ,8. Bassi (l,835/ a descoperit o
ciupercd patogeni a lui Bombyx mori (viermele de mdtase) qi Beauveria
bassiana. Apoi, L. Pasteur a teoretizatfolosirea microorganismelorpatogene
contrainsectelorddundtoare.Dacd strategiilede combateremicrobiologicd sunt
cunoscutedin secolul trecut, aplicarea lor practici este de datd mult mai
recent6,de fapt consecinfelebiologice ale microorganismelorasuprainsectelor
diundtoare,acfiunealor patogenSgi aplicareaposibil[ in domeniul agricol sunt
susfinutede tehnologii experimentalecaracteristicecelei de-a douajumdtdfi a
secoluluinostru.
Combatereabiologicdfolosind miuoorganisme s-a dezvoltat in ultimele
decenii,cdnd,in funcfie de aglavareasistemelorecologice,cercetareagtiinfificl
a parcurs toate cdile pentru controlul fitofagilor diundlori din agriculturd.
Finalitateaacestuitip de combatereare caracteristiciproprii gi precise:
- acfiuneasa esteselectiv[, referindu-sestrict la populafiafitofagului pe
careo reducedrastic;
- nu atacd populafii de insecte utile prddltoare sau parazite gi lasd
nealteratibiocenoza;
- sunt inofensive pentru om;
- tinde la menfinerea populafiei sub pragul economic de diunare,
urmdrinddinamicapopulafieiinsigi in interiorul biocenozei;
Pomiculturq in contextul agriculturii biologice
- tehnica obfinerii preparatelor biologice are un cost mai scdzut
comparativcu substanfelechimice, mereumai scumpe,datoriti exigenfelorde
siguranfi pe caretoxicitatealor o cere.
Agenlii patogeniutilizafi sunt: viruqii, bacteriile,ciupercile,protozoarele
gi nematozii.
Insecticidele virale. Pentru a se multiplica virusurile, sunt strdnslegate de
celula unei gazdeSi utilizeazdresurselelor biochimice fapt pentru care, sunt
considerateparazili obligafi. $i cum insectelesunt substratulde multiplicare a
virusurilor, acegtiacontroleaz[populafiade fitofagi.
Au fost descoperitecirca 2000 de virusuri entomopatogene,
dintre acestea
un interes major pentru combatereabiologicb avdndul genul Baculovirus ce
in general,asupralepidopterelor,avdnd carenlJtat final al infecliei
ae[toneaz6,
descompunerea insectei,in speciala fesuturilor abdominale,careastfel propagd
infecfia cu virus.
Preparatelepebazi de virus se obfin, in mod normal, manipul0ndlarvele
moarte prin infecfie, in scopul obfinerii unei suspensiide ,,incluziune" vhal6,
miscibild cu apa. Suspensiaobfinutd estedishibuitd cu mijloace de pulverizare
obiqnuite.(A. MentaSicolab., 1990).
UtilizAndu-seprodusepebaz.dde virus in Germania,s-auobfinut rezttltate
bune impotriva Lymantriei dispar qi a altor lepidoptere. in Italia a fost
identificat un virus activ impotriva sfredelitoruluitulpinilor (Cossuscossas),iar
in S.U.A. s-au oblinut biopreparatepe baza virusului granulat al viermelui
mdrului (Cydia pomonella), in vederea combaterii acestui d[undtor. Pe plan
mondial au fost sintetizateo serie de biopreparatecare se folosescsub diferite
denumiri comerciale, pentru combaterea unor specii de lepidoptere,
hymenopteregi coleoptere.Asffel de preparatesunt: ,,Biotrol", ,,Virex R.",
,,Polyvirocide", folosite in combatereaomizilor defoliatoare.in rdspAndirea
virusurilor separec[ vectorii mai importanfi sunt:
- vAntul;
- activitateaprdddtoarea unor insecte;
-
rdspdndirea unor virusuri prin intermediul pds[rilor (a fost
demonstratdprezenlade Baculovirusin dejecfiileunor p6slri insectivore).
Insecticidele bacteriene,au ca principiu activ bacteriile entomopatogene.
Dupd producereade spori,bacteriilese clasific[ astfel:
- sporogene(sepot conservain mediu);
- nesporogene.
Bacteriile sporogeneprezintd interes pentru combatereamicrobiologici.
Dintre bacteriile sporogene, cele care au aplica{ii majore in combaterea
fitofagilor apar,tin genului Bocillus, gi anume: Bacillus popilliae; Bacillus i
I
thuringiensls,care ac[ioneazdprin producereaunei toxine ce provoacdmoartea
insectei(acfiuneaa fost descoperitiin Japoniala Bombyxmori).
Caracteristicafundamentalda acesteibacterii este aceeade a form4 in
momentul sporul6rii, cristale proteice de formi bipiramidal[, formate dintr-o
endotoxin6 care este mortal[ pentru unele insecte qi inofensivd pentru
vertebrate. Insectele defoliatoare gi minatoare ingeri toxina gi mor intr-un
interval de timp de mai pufin de o orl pdn[ la cdtevazile. Cristalelese dizolvd
in mediu alcalin (pH : 9-12), iar in contactcu sucul digestiv al insectei gzd6,
elibereazh o substanfi toxicd de naturd proteici (deltaendotoxina) ce-i
paralizeazf aparatului digestiv, intrerupdnd nutrilia. Larvele eventual
supraviefuitoaredevin debile, fiind foarte sensibile la alte infecfii gi prezintii
grave devieri ale metabolismului.in clasainsectelor,pH-ulalcalin se intdlnegte
la larvele lepidopterelor,aceastafiind explicafia modului de acfiune la aceqti
d[un6tori.
Specialigtiidin cercetareauizolat sugeale bacteriilor ce produc alte doui
toxine: alfa- Si beta-exotoxina,ceadin urmd fiind toxicd pentru multe insecte,
dar qi pentru mamifere.Aplicaliile mai importanteale luptei microbiologicese
fac folosind Bacillus thuringiensrs var. larstaki, care are o acfiune mai bund
pentruomizile defoliatoare.
in prezent, tehnicile modeme de inginerie geneticd au frcut posibil
transferul genelor ce produc toxina, care in acestcaz, sunt localizate intr-o
plasmidd extracromozomiald,de la sugediferite la o singurd ,,supersuqd"cu
Pomicultura fn contextul agriculturii biologice
spectru larg de acfiune. A fost ftcut deja un experiment, transferind un

fragment de ADN la unele plante, acesteademonstrdndo certd rezistenfEla
atacul insectelor.
Produsele comerciale pe bazA de Bacillus thuringiewls, cum sunt:
Bactospeine,Entobacterin, Thuringin, Biospor, Thurintox etc. spori gi cristale
in proporfie diversd, put6nd fi distribuite ca pulberi in suspensieapoasd,
utilizAnd sistemeleobignuitede maqinipentru protecfiafitosanitari.
Bacillus thuringiensl'seste un important ,,insecticid biologic" cu avantaje
incontestabile,dar prezint6gi uneleinconvenientecum ar fi:
- acfioneazlnumaiprin ingestie;
- actioneazi numai asuprastadiului larvar, ouile gi adulfii insectelor
nefiind sensibili la actiuneaprodusului;
- estefotolabil la radiafiileUV.
in aplicareapracticl a biopreparatelorpe bazAde Bacillus thuringiensis
trebuie urmirite:
- distribuireaomogendpe toatd coroanapomului, preparatulacfion&rd
numai dac6esteingerat;
- efectuareatratamentuluispresear[, toxina fiind fotolabild in specialla
razs,leultraviolete;
- aplicareaprodusului cAnd apar larvele primei vArste,care sunt mai
sensibilela toxin6.
Insecticidele fungice, sunt produse biologice pe bazd, de ciuperci
entomopatogene, careprovoac[ imbolndviri gravela diferite specii de insecte.
in prezent se experimenteazd elaborarea unor tehnologii pentru
combatereadirectl a unor lepidoptereprin mirirea dozelorde feromoni sauprin
utilizarea unor compugi cu acfiune inhibatoare asupra feromonilor, numifi
antiferomoni. in ambele cazuri se produce o "dezorientqre" a masculilor qi
astfel copulafianu mai are loc.
in Romdnia, pentru combatereadirectii cu feromoni in dozi mdritd s-au
sintetizatpen6in prezentdoui substanfe:
- CombamolpentruGrapholita molesta;
- CombafumpentruGrapholitafunebrana.
Aceasti metod[ permite menfinerea populafiei d[undtoare sub pragul
economicde ddunare(GeorgetaTeodorescu,1993).
in Rusia, Germania, Cehia se folosegte,de asemenea,pe scard largd,
populafiilor de Carpocapsapomonella cu ajutorul capcanelorcu
supravegherea
feromoni.
Tehnica de folosire a feromonilor. Feromonii sunt produgi speciali ai
glandelorexocrineale insectelor;ele fac parte din sistemulsecretorgi diferd de
alte glande exocrine, deoarecesecrefia lor nu servegtedirect insectei ce o
produce, dar permite a semnalaprezenlasa indivizilor din aceeagispecie(M.
Ferrari Si colab., 1990). Feromonul funcfioneazdca "mesager chimic", in
comunicareachimici dintre animale, rcalizAndemisia gi recepfiade mesaje.in
mod normal,la captareasemnaluluiinsectareceptoarerdspundeastfel:
- atragere(semnalechimice ce atragspresursace i-a produs);
- dispersie(semnalechimice ce indepdrteazdde sursace i-a produs-
feromonde alarmd);
- agresiune qi recunoagtere (semnale chimice ce genereazd
comportamentulagresivsaupermit recunoaSterea
apa4inAtoruluila specie);
- sexual(semnalechimicece permit apropiereagi incruciqarea).
Feromonii sexuali sunt produgi de femele care, ajunse la maturitatea
sexuald,atrag masculii pentru reproducere.in hecut era f-oartecostisitor de a
extragesubstanfeleferomonale,dar in prezentidentificareaformulei chimice gi
posibilitatea oblinerii lor prin sintezEa devenit o practicd curentS,realizfund
doudobiective:
- atragereagi capturareainsectelorfitofage (pentruefectuareacapturilor
masivesaua capturilorde monitorizare);
- dezorientarea sau confuzia (pentru anularea sau reducerea
posibilitililor de apropierein scopreproductiv).
Tehnicade monitorizare,se realizeazhctr difuzori de forme, dimensiunigi
culori diferite in funcfie de insectelede capturat,confindndcapsulepe careeste
absorbithormonul ce va trebui sd fie rdspindit. Feromonulatragemasculii care
r[min lipifi gi astfel se poate face un recenslm6ntdinamic al prezenfeiunei

specii,controlind capcanelein momentediversegi realizdnd,astfel,"curbele de
zbor".
La determinareamomentului intervenfiei trebuie finut seamade o serie de
factori legafi de ciclul biologic aI fiecdrei specii, pentru cd insectelecapturate,
adeseamasculi, nu sunt direot responsabilede pagube(ex: la lepidoptereatacd
larvele) gi, de aceea,alegereamomentuluiintervenfieidepindede:
- zborul (iegireadin pupi) femelelor,comparativcu masculii;
- perioadaincruciqdrii;
- depunereaouilor gi perioadadeincubafie.
Reguli care trebuie respectatela aplicarea capcanelorcu feromoni in
livadd:
- capcanase va aplica mai inainteadatei prevdzutede zbor a insectelor
vizate'.
- numirul capcanelor variqzfl de la 2 la 4l}a gi se pun randomizat la
indlfimea de zbor;
- de la inceperea capturii se fac 2-3 controale s[ptiimdnale, cu
numirarea insectelor. Suportul se curdfi gi se inlocuiegte dacd nu mai are
aderenfd(clei);
- cAnd suma numdrdtorii atinge standardul curbei de zbor, se face
tratamentul (ex: la Carpocapsa?,insecte/capcand/sdptdmdnd);
- capsulelecu feromoni se schimbdla 2-4 sdpt[mAni,iar pdstrarealor,
odatddeschisambalajul,trebuieftcuti la frig.
Monitorizarea se realizeazi,Si cu alfi atractanfi,de naturd alimentardsau
chimici, ce aclioneazd ca mesageri chimice Qtaraferomoni) Si care pot
determinaatractie asupraambelor sexe ale insectelor vizate; acestesubstanfe
suntfolosite pentru capturareadipterelor(muqtelefructelor).
Tehnica capturdrii masive, este bazatd pe capfurareamasculilor unei
specii dlundtoare, pentru reducereala minimum a activitdfii reproductive.in
medii deschisese obfin bune rezultate,dacdmirimea suprafefeiinteresateeste
nesemnificativdpentrueventualaimigrarede insectedin alte areale.
Scopul este acela de a distrage masculii de la activitateareproductivd,

utilizdnd feromoni ce intr[ in competifie cu femelele, mai inainte ca multe
dintre acestea sE fie fecundate. Masculii sunt atragi in capcane gi, deci,
eliminafi, reducdnd posibilitatea incrucigirii, realizAnd, deci, o diminuare
progresivda populafieiprin lipsa noilor generafii.
Cercetdrileefectuatede N. Ceapoiu Si colab., (1992) in cadrul cdmpului
experimental al Facultnfii de Horticultur[ Bucuregti, au scos in evidenfi
eficacitateaacesteitehnici de capturarremasivi pentruviermelemlrului (Cydia
pomonella).
Aceasti metodl p[streazi la un nivel de toleranfi populafia fitofagului,
deoarececapturanu estetotal6,rdmdnAndcdfiva masculireproducdtori.
Endohormonii, sunt substan,tesecretatede sistemul neuroendocrin,care
reglementeazicregtereagi dezvoltareainsectelor,intervenindin diferite stadii:
nipirlire, metamorfozd,mafurare sexuald etc. Prin administrareaacestorala
insecte, se impiedicb formarea embrionului; napdrlirile apar la adullii cu
malformafii ce duc inevitabil la moartea acestora (ftri sd aib6 loc
reproducerea).
Principalele substanfehormonale sunt: hormonul juvenil (neotenin) gi
hormonulde ndpdrlire (ecdisona).
Dupd o perioadd lung[ de cercetiri s-a reuqit si se oblin[ o serie de
substanfeanalogehormonului juvenil, numite regulatori de creStere,folosite
sub diferite coduri in combaterea unor insecte ddundtoare (Georgeta
Teodorescu,l,993).
in lara noastr6,la Institutul de Chimei din Cluj-Napocagi Facultateade
Chimie s-ausintetizatsubstante juvenile: JTC l, JTC2, JTC 3, JA l, JA2, JA
3, JA 4, careau fost experimentalepentru combatereaunor speciide coleoptere
gi lepidoptere.in continuare,se fac cercetdripentru stabilireametodologiilor gi
tehnologiilorde aplicarea acestorain producfie.
O metodd noul in combatereabiologicd, este autocidiq care constd in
"distrugerea populaliei unei specii prin ea tnsdsf'. Pentru realizarea ei se
folosesc procedee fizice (iradierea populafiilor ddunitoare) qi chimice
Capitolul YlL Agroecosistemul pomicol. 177
(utilizareachemosterilizanfilor).Indiferent de procedeulfolosit, aceirte metodI
are ca scop obfinerea de indivizi sterili, de rase de insecte cu potenfial de
inmulfire sclzut sau cu deficienfe letale gi care, eliberafi in natur6, in urma
copulSrii cu populafia din zon6,dau nagterela ponte sterile. Pentru ca aceastd
metodi si fie introdusdin practici este necesarca speciile ce urmeazi s6 fie
astfel comb[tute si poati fi crescuteqi inmulfite in condilii de laborator, pe
medii nutritive artificiale.
Astfel, in cadrul Laboratorului de Genetic6ai Institutului de Zoologie al
Academieide $tiinfe din Armenia a fost stabilitd doza eficienti de iradiere cu
raze gamrrtapentruobginereagenerafieiF1la masculide Carpocapsapomonella
cu deficienfeereditareletale.
Pe cale experimentalI a fost demonstratfaptul ci iradiereamasculilor de
Carpocapsapomonella cu raze gammain dozAde 8 krad asigurddistrugereaa
20-30% din descendenfi.Copulareamasculilor cu deficienfa letald din F1 cu
femele "intacte" determind distrugerea a peste 87% dn descendenfi.Prin
urmare,pentru suprimareagenetic[ a populafieiviermelui merelor esteindicati
utilizarea acestor masculi.
Concomitent au fost stabilite perioadele de introducere a larvelor cu
deficienfe ereditare in populafia intact6" urmlrind suprimarea nocivitdfii
viermelui merelorpe aceast6cale.
in lara noastrdexperienfed9 combatereautociddau fost f[cute pe molia
strugurilor(Hyphantria cunea)(C. Beratlief, 1975).
Lupta geneticd, constdin manipulareagenetici a diferitelor caractereale
insectelorsau a altor agenti patogeni in urma cdrora populafiile sd regreseze
sau,eventual,si fie eradicate.Acestemijloace se referdla patru tipuri esenfiale
genetice,gi anume:
- incompatibilitateadintre rase, ce consti in recoltareadin naturd gi
inmulfirea pe cale artificialS a unor rase ale unui ddunltor, care in urma
rdspdndirii unui biotip diferit de cel de origine sd fie in imposibilitate de
imperecheregu rasa local[ a aceleiagispecii,rezultAnd,astfel, extinclia speciei
ddundtoare;
- sterilitateahibrizilor, care constiiin oblinereaunor hibrizi sterili din a
cdror copularecu indivizi normali din naturdsdnu mai existeprogenituri;
utilizarea genelor letale se refer6 la oblinerea,prin diferite procedee
(radiafii, substanfechimice, stresanli climatici etc.), de indivizi purtitori de
gene letale care, in unna copuldrii cu indivizi normali, sd provoace extincfia
specieiddundtoare;
- creareade genedefavorabile;aceastase referl la imprimarea,la unele
specii cercetate,de caracteristicigeneticedefavorabilefie reproduceriispeciei,
fie comportamentuluinormal al acesteiain condilii de mediu obignuite.
Lupta fiziologicd. Existd aga-zisele"boriere trofice" care se refer[ la
mecanismefiziologice sau efecte care influen{eazi comportamenfulinsectelor
schimbAnd
modul de via![ al acestora,fapt ce ducela moarteaspeciei.
Un rol important in realizarea barierelor trofice il are utllizarea
fagostimulatoare,antiapetisante,repelenteetc. care, prin mirosul
substanfelor
emanatsau gust, au acfiune repulsiv6, indepdrtind insectelede substratulde
hrani saudezvoltdapetitulacestora.
Dintre procedeelegeneticeenumerate,sunt demnede remarcatrezultatele
oblinute in Austria prin folosirea incompatibilitdtii dintre cele doud rase ale
mugtei ciregelor(Rhagoletiscerasi), identificatein doui zone diferite, a clror
imperecherenu are loc, fapt ce duce la reducereasemnificativda populafiei
ddundtorului.
Insecticide biologice mni pugin cunoscute gi folosite: alaunul, frina de
bazalt,piretrina,rotenona,zeamadefutun, sdpunulde potasiu.
Alaunul sau piatra acr6 este un sulfat de Al gi K, care se extrage din
zdcdmintenaturale sau se obfine industrial din bauxitd gi caolin. Este pudrd
cristalind fbrd miros, cu gust acru qi astringent,concentrafiafolositd fiind de
0,4yo.Se folosegtenediluat,impotriva pdduchilorde frunze gi omizilor. Efectul
repelentse explicd prin cristalelede alaun carc aparpe frunze dup6 evaporarea
apei. Tratamentul se face cu cel pufin trei sdptimdni inainte de recoltarea
fructelor.
Capitolul VII. Agroecosistemulpomicol, 179
Pomicultura in contextul agri culturii biologice
Fdina de bazalt se folosegtein concentrafiede l-3%.
Nu estesolubila in
apd, dar gradul fin de mdcinare asiguri o suspensiefind.
Metoda cea mai
indicatr este prdfuirea. Are calitatea de a indeplrta ddundtorii
care atacl
organelevegetalela suprafafE.cel mai bun bazalt estecel care
are pH = l0-l l
gi circa 50% silicafi. Acfiuneade combaterese explicdprin:
- schimbareapH-ului de la suprafafa
frunzelor de la slab acid (preferat
de insecte),la slabalcalin;
- acfiuneadirectd a cristalelorde
cuar,t,care rinesc corpul insectelor,le
astupi ochii gi traheele;
- inhibareanutrifiei, ca urmare prezen[eicristalelor
a de cua4.
Piretrina este un extract din florile de pyrethrum cinerariaefolium
(o
crizantemdsdlbaticr din Keni4 Guatemala,Iran). principiul
activ_piretrina_
esteun esteral acidului crizantemic-insecticid nafural de contact,
cu efect de
qoc ai cu spectrularg de acfiune. Substanfaproduce paralina
insectelorgi se
recomandi numai in situalii extreme.Prezintii avantajul
unei degrad6rirapide
(48 de ore) in naturi. Se livreazi sub formE de concentrate
emulsionabile,
pulberi de prdfuit sau fumiganfi. Poartd denumirea
comercial[ de .,Florestin,,
sau"Pyreth" gi se utilizeazl,in concentrafie de 0,lo/o.
Rotenona,este un exhact din r6ddcinile plantei tropicale Deriis
eliptica,
cu acfiune insecticidd mai puternici dec6t piretrina sau
nicotina. Modul de
folosire gi acfiune este ca gi la pirehini; timpul de pauzr
este de 3 zile, iar
denumireacomercial[ este..Sabur".
zeama de tutun este un extract din plante de Nicotiana
tabacum sau
Nicotiana rustica. Substanfainsecticidd este nicoting,
un alcaloid care se
gdsegtein frunzele de futun in proporfie de 0,3-1,5-4-6%.pentru
prepararea
zemei se folosescfrunzeleuscate,fulpinile gi, in general,resfurile
vegetalede la
fabricile de figiri sub formi de infi.rziesau decoct (l}}gls
l apd). produsul se
folosegteimpotriva omizilor piroase, pEducheluilanos qi pdduchelui
festos.
Timpul de pauzdestede 3 zile.
sdpunul de potasiu este unul din cele mai vechi insecticide,
iar cel mai
potrivit este sbpunulpreparat cu hidroxid de potasiu,
fiind preferat cel cu o
consistenti fluidi, necolorat gi neparfumat,cu pH-ul : 10-12.La noi s6punul

careindeplinegteacestecondilii estecel de ras,carepoatefi utilizat:
- pentrucombatereaplduchilor de frunzein concentraliede 1,5-3Yo;
- ca adeziv gi muiant, in combinalie cu sulfrrl, mbregte eficacitatea
acestuiacontrarapdnului;
- carepelentimpotriva viermelui merelor;
- pentruprevenireasaureducereaataculuiunor boli (ex.: frinarea).
7.3.3.2.Combatereabolilor in pomicultura bialogicd

in pomicultura biologicE, pentru combatereabolilor se pune accent pe
mijloacelepreventivegi biologice, dar qi pe unelemijloace curative.
Descriemin continuare,citeva din rnijloacele preventive de combatere
a bolilor.
Introducerea soiurilor rezistente. Foarte rar se gdsesc variet[fi total
rezistentela o boal6, insd existi varietdfi tolerante,adicd mai pufin sensibile,
dar susceptibilede a fi atacatein anumitecondilii.
Modul de conducere a coroanelor. Densitatea plantafiei are o mare
influenfl pentru dezvoltareaciupercilor patogene,dar nici un studiu nu a fost
realizatpentrudeterminareade densitifi gi orientdrifavorabile.Tdierile gi forma
de conducere pot facilita aerisirea coroanei gi ameliorarea calitifii
tratamentelor.
in ce privesc, practicile culturale, acesteapermit diminuarea inoculdrii
prin:
- distrugereaprimelor focare;
- tocareaqi incorporarearesturilorvegetale(ramurile renitate la tdiere,
frunzelemoarte);
- stimulareaactivitdfii microbienea solului;
- ardereaorganeloratacatede boli grave.
Descriemin continuarecfiteva dintre mijloacele biologice de combatere
a bolilor.
Copitolul VII. Agroecosistemulpomicol. l8l
Pomicultur a tn contextul agr i cultur i i bioIogi ce
Fungicidele biologice Sunt biopreparate fungice ai ciror germeni activi

aclioneazA ca antagonigti fal6 de diferifi agenfi fitopatogeni. Termenul
,,antagonism", include in cazul de fa[h, trei tipuri de activitdfi: competilia,
antibioza Sihiperparazitismul.
Factorulprincipal in cazul competifieiil reprezinti vitezade cregtere,care
implicd utilizareamai rapidda resurselornutritive.
Antibioza sereferi la efectul gi cantitateaantibioticului eliberatde agentul
antagonistin mediul de cultur6,in timp ce hiperparazitismulse referl la puterea
de distrugerea acesfuia.
Atdt pe plan mondial, cdt gi in fara noastr6,au fost experimentatemai
multe microorganismeca, de exemphl Bacillus subtilis, Trichodermaviridae,
T. polisporum qi T. roseum contra ciupercilor d[un[toare ca: Stereum
purpureum, Botritys cinerea, Monilinia lma, Sclerotinia sclerotiorum sau a
bacterieiErwinia amylovorace producefocul bacterianal rozaceelor.
Se pun speranfemari in combatereabiologic[ a agenfului patogen ce
produce focul bacterian.Astfel, El Gorani (i,99i,) a oblinut rezultatebune ,,in
vitro", dar nu 9i in livad6, utiliz6nd tulpini de Bacillus subtilis. A fost
descoperiti gi acliuneaantagonistda bacterieiErwinia herbicola in prevenirea
focului bacterian,aceastafiind confirmatii de: S.V.Beer (1983),P. G. Psallidas
si colab. (1992),J. llrodzinki(1994).
S. V. Thompsonsi colab- (1992) au reugit s[ disemineze bacteriile
antagonistefafa de Erwinia amylovora (Erwinia herbicola qi Pseudomonas
fluore scens) cu ajutorul albinelor.
O importanfdmare tn livezile de mir gi p6r o are combatercabolilor gi in
special,a rapinului (Venturia inaequalis)gi fiindrii (Podospheraleucotricha).
Antagonigtiimicoparazifiexistenfiin livaddjoacd un rol deosebitin combaterea
acestora(7. Baicu, 1990).inc[ din perioada in care se deschid mugurii se
formeazd microlora foliar[. in mugtrii de mdr, iar dupd aceeape frunzele din
rozlth, se pot determina astfel de ciuperci microscopice ca: Phoma
macrostoma,Phomopsismali, Alternaria alternota,Epicoccumpurpurascens.
Pe fructe se poate observaacfiuneaantagonisti falh de rapdn a ciupercii

Trichoteciumroseum,a unor speciide saprofili fafi de periteciile de pe frunzele
cdztte etc.
Saprofilii de. pe scoarfS, cum sunt, de exemplu, Cladosporium
cladosporoidesqi Epicoccumpurpurqscenssunt activi fali de Nectria galligena
qi Cytosporacincta (T.BaicuSi colab., i,990).
in combatereanafura16a ciupercii ce produce frinarea, hiperparazihrl
Ampelomycesquisquahsare,uneori,un rol important.
La piersic,A. De Cal si colab. (1988) au constatatcd, in mugurii 9i pe
florile de piersic, ciupercaantagonistiPenicilliumfrequentasare un potenlialin
combatereabiologicl a moniliozei (tr[onilinia laxa).
Un alt grup de produse, ca streptomicina exhasd din Streptomyces
griseus, condifionatd sub formi de pulberi umectabile, pulberi de prdfuit qi
solufie, se folosegte pentru combaterea biologic[ a bacteriilor: Erwinia
amylovora, Erwinia phytophtora, Pseudomonaslocrymans,Xanthomonassp.
etc. Teramicina extrasd din Streptomycesrimosus este eficace impotriva
bacterieiXanthomonaspruni. Penicilina obfinuti din Penicillium notatum Si
Penicillium crisogenumeste eficace in combatereaunor bacterii fitopatogene
ca:Agr obacterium tumefoci ens,Corynebacteri um mi chiganense.
Preparate comerciale. La oblinerea lor se asociaz6 alge, extracte de
plante(coadacalului, urzicd,pelin, pdpddie),pudrl de roc65i sulf. Suntproduse
in Germania gi Elvefia. Se utilizeazd preventiv, frrd a le cunoagtepe deplin
modul de acfiune (revigoreazdplantele, au acliune fungistaticl 9i fungicidd).
Lipsa experimentdrilor sistematiceface ca eficacitatea lor sd nu poati fi
garantatS.
Silicatul de sodiu este un produs clasic recomandat in practicarea
agriculturii biologice; fiind un produslichid, alcalin, bogatin siliciu, modul sdu
de acfiune este mai putin cunoscut.El formeazi un invelig destul de rigid pe
suprafafa frunzelor, care favorizeazAingroqareafesuturilor gi rezistenfa lor
naturaldla pdtrundereaciupercilor.in plus, siliciul esteun elementimportantin
compozifia{esuturilorepidermicegi a fesuturilorde susfinere,avdnd,in aceeapi
m[sur6, o acfiunesistemicI. Trebuiefinut seamac5 silicaful de sodiu estefoarte

coroziv pentru piele 9i pentru aparatelede pulverizare. El acfioneazdrapid
asupra speciilor de Botrytis, Sclerotinio, Pythium etc., omordnd sporii. in
Germania este recomandatimpotriva rapdnului. Doza recomandatiieste de 2
kglha iama gi 500 glha in perioadade vegetafie.
Umasud, este o pudrl de roc6 (Algamatolit) muiabild $i se utilizeaz6
intr-o api acid[ in concentrafiede 10 kg/ha (sd se evite apele alcaline).Acest
produs utilizat in Elvefia gi Germania are o oarecare eficacitate contra
rap[nului.
Extrsctul de compost, influenfeazi combaterea prin modificarea
microflorei superficialede pe frunze (in primul rdnd bacteriile sporogeneale
compostuluiintrefin un mediu defavorabildezvoltiirii germenilorpatogeni).Pe
de alti parte, cAteva substanleconfinute in extract au un efect fungicid gi
frrngistatic contra fiinlrii. lncerclrile au arltat eficacitifi foarte variabile legate,
probabil, de condifiile de mediu, de lipsa omogenitSliiin tehnicile de elaborare
gi conservarea extractelorde compost.
Fosfitul depotasiu esteo sarede potasiu earercprezinti componentulde
bazd,alunui fungicid sistemic,avdndetil fosfat de aluminiu (Aliette). El are un
efect curativ; nu este fitotoxic gi nu dezvoltd nici o rezistenfb.in Elvelia se
utilizeazd, in doze de 2-4 kg/ha. S-a dovedit ci are o bund eficacitate in
combaterea focului bacterian aI rozaceelor, produs de bacteria Erwinia
amylovora.
Permanganatulde potasiu esteo sarepotasici foarte oxidantS,care arde
materiile organice, avdnd acliune curativd asupra fiindrii. Are o acfiune
antisepticd,fiind recomandatpentru numeroaseboli ale pomilor fructiferi in
tratamentelede iam[. Acfiunea esteimediati gi de scurtl duratS;trebuie foarte
bine inmuiat, pentru a fi ehcace (se adaugd substanfede inmuiere ca, de
exemplu, esenlEde pin). Este foarte fitotoxic Ai, de acee4 la tratamenteledin
timpul vegeta{iese recomandi sd nu se deplgeascl dozele de 300 g/ha. Este
foarte coroziv (trebuie sp[late bine aparateledupd tratament). Concentrafia
utilizatd,in perioadade vegetafieestede I 00-300 gftn, iar iama I - 2 kglha.
Produsele cuprice. ca mod de acfiune cuprul intervine asupratubului

germinativ al sporilor, distrug0ndu-I.Avantajul il constituiemareaeficacitateqi
duratade acliunerelativ lunge (8-10 zile). Ca dezavantaje,
menfiondm:riscul de
fitotoxicitate asupraorganelorumede,arsuri in condilii de frig gi umiditatesau
in condifii de cdldur[ excesivd.Cuprul esteun metal greu, care se acumuleazd
in sol gi are efect depresiv o perioad6 lungd asupra microorganismelordin
compoziliaacestuia.Poatefi administratsubdiverseforme:
- zeamdbordelezd- 7,25kg/ln:
- oxiclorurd tetracupricd- 0,1-0,3o/o;
- cuprol (CuSO++ oligoelemente) - 0,6kg/ha.
Produselecuprice se folosesc pentru combaterearapdnului la pomacee
(inaintede inflorit) gi bacteriozelorla cireg.
Produselecu sulf au un mod de acfiune mai pufin cunoscut.vaporii de
sulf pitrund in interiorul miceliului ciupercii qi se fransformi in H2Stoxic. Are
avantajulde a fi mai pufin fitotoxic decdtcuprul. ca dezavantaje,
menfiondm:
- duratade eficacitatemai scdzuti (tratamentreluatla 8 zile);
- ineficacitatelatemperaturi
mai mici de lOoC;
- fitotoxicitate la temperaturimai mari de 25oC (interval optim = 16-
18"C).
Forme de administrare:
' sulf muiabil, mult mai eficace la temperaturi sc6zute,fiindcl este
aderentla frunze. Produselecomercialecu 80% sulf se aplicd in doza de 0,75
kgftra;
zeamdsulfocalcicd,un amestecde sulf gi calciu. in ciuda eficacitElii
salenu esterecomandatd,,
datoritilriscurilor de fitotoxicitate crescuti in timpul
cdldurilor excesivegi a coroziunii aparatelorde tratament.Doza utilizatd este
de 0,7 - 0,8 kg/ha. Prezintd"
eficacitateimpotriva ftinErii 9i ciuruirii bacteriene,
la drupacee;
- silcoben esteun amestecde pudrd de rocd foarte fin m6cinat[, bogat
in siliciu (80%), calciu qi bentonitr. El reface epidermafrunzelor, fhcdnduJe
mult mai rezistentela pitrunderea ciupercii (este o protec{ie mecanicd),iar

asociatcu sulful ii cregteeficacitatea;
- bentonita esteo argili ce se folosegtein doz6 de 2,5 kglha + 400 g
sulflha. Asocierea lor este preferatdpentru o bund eficacitate fat6 de sulful
singur. Trebuie aplicati in aceleagi condifii de precaufie ca gi sulful, in
combaterearapdnuluila pomacee.
in vederea protecfiei fructelor fafd de unele boli, ddun[tori gi chiar
accidente climatice (grindind), pe suprafete mici, gi in special la nivel
,,familial", se poate recurge la ,rtnsdcuirea" fructelo,r. Desigur cd aceastd
opera{iuneimplicd un volum de muncd in plus, dar in contextul renun}drii la
tratamentelefitosanitarecu produsechimice de sintezi se poate amelioramult
calitatea,ceeacejustific[ realizarcaacesteiintervenfii.
Acest sistemde protecfiea fost conceputimpotriva viermelui merelor gi
perelor (Cydia pomonella), in special. Sacul impiedicd fluturele si-gi depund
pontape fruct gi, astfel, este evitat atacul;de altfel, sercalizeazi o protecfiegi
impotriva altor lepidoptere ddundtoare(R. Lautie, 1980). Se realizeazi o
protecfie gi fafd de pdsdri sau viespi, care adeseori,in cazul perelor matutate,
producpagubeimportante.
Referitor la proteclia fata de boli, estevorba in specialde rapin (Venturia
inaequalis); sporii ciupercii germineazd pe coaja fructului, iar prezenla
,,sacului"impiedicddiseminareabolii.
Protectia realizati fa{n de accidenteleclimatice, deloc de neglijat, se
referd la grindind gi arsurile solare,fafd de care sensibilitateafructelor difera
dup6soi.
Materialul din care se confecfioneazisacul este hArtiagroasl de ambalaj
sauhdrtia sulfitatd,care rezisti bine gi pe timp umed. Trebuie evitatEfolosirea
polietilenei transparente,care poate diuna fructului. inchidereasacului se face
cu un elastic sau cu o clemi, iar m[rimea lui trebuie s5 fie corespunzbtoare
mdrimii fructului, dar, in general,cel mai convenabilpentru cultura biologicd
estecel cu dimensiunilede 21 x 20 cm.
Pregdtireasacului,constdin rupereacolfurilor delabaza sacului,pentru a

permite circulaJiaaerului gi a apei provenite din precipitafii, plierea deschiderii
sacului,fixareaelasticuluide gdtul sacului,,,insdcuirea"fructelor.
Agezareasacilor trebuie efectuatdpe timp uscat, lucrdndu-secu atenfie.
La inceputul lunii septembriesacul se va indep[rta pentru a permite colorarea
fructului, ftrd ca acestasd mai poatd fi atacat.Aceastd operafiunepoate fi
realizatil gi dupd recoltare,dacd in zond sunt multe p6sdri sau viespi ce pot
vdt[ma fructele. Prin recoltarea fructelor ins[cuite se evitii gocurile, dar
indepdrtareasacilor se va face la introducereafructelor in depozit.Este bine ca
sacii sd nu fie rcutilizati in anul urmdtor, chiar dacd sunt dezinfectafi,operaJie
carear fi incompatibildcu o culturd biologicd. insdcuireatrebuierealizati dupi
cddereafiziologic[ a fructelor gi rdritul manual,cdnd fructele au mdrimeaunei
nuci mici, ceeace corespundeaproximativcu sfhrgitullunii mai.
7.3.3.3. Combatereabur uienilor tn pomicultura biologicd

in era modemd, cdnd, in opinia specialigtilor, utilizarea pesticidelor
constituie cavza numeroaselorboli, este normal sd ne inheb[m dac6, intr-o
agriculturd intensiv[ ca a noastr6, o combatere biologic[ a bolilor gi
diun[torilor la plante poate inlocui pe deplin combatereachimic6. Trebuie s6
recunoagtemc6, cele mai mari succeseale combateriibiologice au fost obfinute
in combatereaburuienilor perene, mai ales pe terenurile nesupuse unui
asolamentcorectgi permanentqi trebuie reflectatseriosasupraposibilitIlilor de
utilizare, in continuare,a pesticidelor in combatereaburuienilor pe solurile
cultivate. Aceastase impune cu at6t mai mult, cu c6t speciile de buruieni au
devenit rezistentela erbicide, iar legislafia asupra reziduurilor in produsele
vegetaledevinedin ce in ce mai restrictivd.Existd metodepreventivegi metode
curativede combaterea buruienilor in pomiculturabiologici.
Astfel, in ce privesc metodele preventive de combatere a buruienilor
putem afirma c6,in anumiteperioadecritice ale dezvolt5riipomilor gi arbugtilor
fructiferi, intervine concurenlaburuienilor. in afara acestorperioade critice,
efectele,,pozitive"ale buruienilor sunt semnificative,mai alespentruc6:
Capitolul VlL Agroecosistemul pomicol. r87
- asigurdo protecfiea suprafefeisolului;
- stimuleazi activitateamicrobiologicdprin exsudateleradiculare;
- menfin o temperaturi gi umiditatefavorabilein sol etc.
in general,solul neechilibrat,sirdcit in humus gi prost lucrat, este foarte
ugor invadat de buruieni perenegteu de combdtut, cum sunt: p[l6mida, volbura
etc. in timpul perioadei de conversie de la pomicultura convenfional[ la
pomicultura biologicd, trebuie sd se facd fafa unei situafii de dezechilibru,ca
unnare a folosirii timp indelungata erbicidelor,ceeace afavonzat proliferarea
buruienilormai rezistentegi mai greu de combdtut.
Pentruevitareainvaddrii terenului cu buruieni se pune accentmai alespe
mijloacelepreventive,cum sunt:
- amplasareaculturilor in condifii care sE favoizeze competifia lor cu
buruienile;
- suprimareasurselor de diseminare:gunoiul de grajd slab fermentat
confine, potenfial, o cantitate mare de seminte de buruieni. Capacitateade
germinare a acestor semin{e este, ins6, redus6,prin compostareala o fazd
termofil5 corespunzdtoare;
- ardtura de primdvari trebuie fbcut6 cdt mai deweme, pentru ca
seminleleadusela suprafal[ sd aibd timp si germinezeqi apoi sd fie distruse
prin lucrdri superficialeulterioare;
- evitarea tasdrii solului, deoarece aceasta favoriz.eazddezvoltarea
buruienilorperene(in specialp[l6mida, mai alesdac[ solul a fost lucrat in stare
umedd);
- mulcirea solului are gi un efect de combatere a buruienilor; de
asemenea,mentine umiditatea in perioadelede secetdgi pare sE favorizeze
dezvoltareapomilor tineri. Ca materiale organice se folosesc: paie, frunze,
compostgi scoarfi de copaci. Trebuie, insd, repetateexperienfelegi urmdrite
a mulciului,
mai mulfi ani, astfel incit sd nu apardproblemede descompunere
de proliferarea rozdtoarelorgi de aparifiea bolilor la colet;
- innierbarea permanentd cu specii din flora spontani sau cu
ingrdgdminteverzi. Studii recentecu privire la folosireaburuienilor cu acliune
r88 Capitolul VII. Agroecosistemul pomicol.
alelopaticdau evidenfiatunele specii din flora spontani (Digitalis sanguinalis,

Lamium amplexicaule, Lamium purpureum, Stellaria media, Gleochoma
hedero)care au talia joas6, diseminarerapid6, riddcini superficiale,exerciti o
concurenfdmai mici pentru apd pi substanfenutritive gi au acfiunealelopaticd
(de respingere)prin emisia unor exsudateradicularefitotoxice, care ftdneezd
dezvoltareaburuienilor nocive, ftrd a diuna pomilor gi arbugtilorfructiferi.
Metodele curative de combatere ^ buruienilor se clasifici in
urmdtoarelecategorii:manuale,mecanice,termicegi biologice.
Dktrugerea manuald a buruienilor pe rdnd,in jurul trunchiului, necesiti
multd forfd de munci gi nu se poatefacepe mari suprafefe.
Combatereamecanicd sereferi la grdpat,prdgitqi cosit (tabelul 7.1.).
Tabelul7.l.
Combatereamecanicl a buruienilor
Lucrarea Avantaie Dezavantaie
Grdpatul ' esteun sistemcurativ rapid; - eficacitatea variabild,
. suprimdnd buruienile tinere gi niciodatdtotal6;
;tocul de seminfede buruieni; - lucrarea este depen-dentdde
. nu producepagubeplantelor; condiliileclimatice;
. favoizeazi minerali-zarea - favorizeazAgermi-narea altor
zotului organic; seminfede buruieni.
. aereazisolul.
Pr6pitul - esteun sistemcurativ; - este o lucrare care necesiti
- suprimdnd buruienile relativ multd atenfie, consum de
dezvoltate,nu producepagubein energieqi de bani;
culturd; - nu se poate realiza pe toatd
- favorizeazA mineraliza-rea suprafafa
azotului organic;
- aereazi solul.
Cositul - suprimd buruienile relativ bine - eficacitateavariabil[;
demoltate1. - favoizearh prolife-rarea
- p[streazdumiditateasolului; rozdtoarelor sau germinarea
- intirzie aparilia buruie-nilor altor buruieni;
anuale; ' nu se poate lucra pe toatd
- permite accesul maqi-nilor pe suprafafa
timo ploios.
Pomicultura in contextul agricultur ii biologice
Pentrucombatereamecanicda buruienilor, exist6 astizi, o gami largi de

utilaje performantegi complementare,lns6 trebuie cunoscutecondiliile optime
de utilizare, cum ar fi:
- alegereatipului de utilaj in frrncfiede tipul solului;
- reglareaaddncimiide lucru gi a vitezei de avansare;
- combinareautilajelor pentrureducereanumdruluide heceri;
- stadiuoptim de interventiepentruburuieni gi pentrucultwd etc.
Metoda termicd de combotere a buruienilor, prezintd c0tevavariante. De
precizatins6, modul de acfiunea combateriitermice qi aptul ci trebuie pugi la
punct agentii termici performanfi, precum gi combinaliile economice, prin
asociereacombateriimecanicepe interval gi termic pe rdnd, cu un singur utilaj.
Se arati c5, o cregterea temperaturiicu numai 7oCin prima jumdtatede cm de
sol pdstreazifaunasolului.
Doui dintrevariantelemetodeidistrugeriitermicea buruienilorsunt:
- distrugerea localizatd cu vapori, care se realizeazbcu ajutorul unui
dispozitiv mobil cu vapori la 180oC,condugi prin tuburi la distribuitori in
formi de clopot, caresterilizeaz6solul in strahrlsuperficial.Trecereatrebuie sd
fie rapid6, pentru a evita dauneleprodusemicroorganismelordin profunzime.
Metoda este pretenfioas[ qi costisitoare, distrug6ndu-se o parte din
microorganismeledin stratulsuperficialde sol (Catherinede Silguy, 1994);
- distrugereacu flacdrd directd, care se realizeazA,lanivelul celulelor
vegetale,utilizindu-se un arzltor alimentatcu propangM satJpropanlichid, la
temperaturade 70-80"C,carecoaguleaziproteinele,gi buruienilepier in citeva
ore. Eficienfa metodeidepindede stadiul de dezvoltarea buruienilor,cele mai
bune rezultate obfindndu-sein stadiul de plantule cu frunze cotiledonale
(tabelul7.2.).
Tratamentul termic nu are impact asupra rdd6cinilor buruienilor, fiind
distruse numai organele aeriene. in cazul planfulelor, distrugereafrunzelor
antreneuzlmoarteaintregului organism, rezervele de r[ddcini fiind insuficiente
pentru a genera noi cregteri, dar in can;J plantelor dezvoltate din mugurii
secundarivor rezulta noi cregteri6i, deci, dupd aplicareatratamentuluise reia
vegetafiape seamarezerveloracumulatein rdddcini.S-a constatatcd buruienile

monocotiledonatesunt mai rezistentela acest tratament, datoritd faptului c5
mugurii viitoarelor frunze sunt protejafide frunzelebdtrdne.
in Suedia cercetdtorii se preocupd de combaterea buruienilor prin
congelarecu azot lichid sau cu zApaddcarbonicd.Totuqi, pentru eficacitatea
comparabili cu combatereatermic[, hebuie utilizatd de 3-4 ori mai multi
energie(Catherinede Silguy, 1994).
Tabelul7.2.
Stadiul de sensibilitatea buruienilorla distrugereatermicd
Refacerea
Stadiul de
Stadiul de Stadiulde Frunze buruionilor
Stadiul de mai mult de
doui frunze patru tolerante dupl
doui frunze patru
cotiledonale frunze la cilduri tratamentul
frunze
termic
Brassica Capsella Matricaria Chenopodiu Cirsium Agropyron
napus bursa-pastoris inodora m album arvense repens
Polygonum ChrysanthemuMatricaria Erodium Miosotys Poa annua
aviculqre m segetum suaveolens circularium arvensis
Sinapis Matricaria Fumaria Urtica
amensis chamomilla fficinalis dioica
Viola Polygonum Gallium
arvensis lapathifolium aparine
Senecio Geranium
vulgaris dissectum
Solanum Geranium
nigrum molle
Stellqria
media
Urtica urens
Combatereabiologicd a buruienilo\ se bneazi pe selecfia parazifilor

animali sauvegetali ai acestora,proveninddintr-o regiunediferiti de ceain care
pmazih;i va fr utilizat, contand pe inofensivitatea acestuia fafd de planta
cultivat6.
Pomicultura in contextul agriculnrii biologice
Utilizarea unor insecte"fitof"S".La inceputul secolului mii de hectarede

pdsunedin insulele Hawaii au fost invadate de o buruiani ce cregtein gndini -
Lantana camara (fam. Verbenaceae).Pentru a impiedica dearoltarea sa, 8
fitofagi selecfionafiplecdnd de la fauna par:azitl,a speciilor de Lantana din
Mexic au fost respdndifiin insuld. A fost primul mare succesal combaterii
biologice a buruienilor (G. Barralis, 1993).
Utilizareo ciupercilor fitopatogene. Unele observafii efectuate au ardtat
c5, adesea,ruginile limiteazd dezvoltareaspeciilor pe care le panziteaz6..in
Noua Zeelandd,la inceputul secolului, a fost contaminati artificial specia
Cirsium arvense cu ciuperca Puccinia maveolens, gi astfel s-a frdnat
rispdndireaacesteiburuieni (G. Barralis, 1993).
Cu toate cd nu pot fi utilizate mai multe ciuperci patogene,se pare cE
rezultatelecele mai interesantegi promifitoare au fost obfinute prin folosirea
uredinalelor, a cdror specializare parazitard"este bine definitd ca un element
favorabil. in Europa a fost semnalatl rugina (Jromicesrumicis care paraziteazil
speciaRumexcrispus, fiind apoi introdusdin S.U.A., pentru combatereaacestei
buruieni.
Dificultlfi ale luptei biologice impotriva buruienilor. Aceste cdteva
exemple arath cb introducereaparazifrloranimali sau vegetali, inh-o regiune
unde ele sunt necunoscute,esteo reald posibilitate de a reducedezvoltareagi,
deci, insectelefac obiecful unor fllmeroase cercet6ri.Ciupercile fitopatogene
sunt mult mai interesantepentru viitor, deoareceinsectelenu sunt suficient de
eficacesaude selective.
Combatereabiologicd a permis in multe cazuri reducereapopulafiilor de
buruieni gi nu eliminarealor in totalitate,deoareceburuienilesunt speciiperene
in cele mai multe cazxi gi nivelul de infestareestefoarte ridicat.
Deci, pentru extindereametodei de combaterebiologicd a buruienilor,
trebuie avutein vederedificultitile existente,carepot fi: de ordin biologic Aide
ordin agronomic.
Dificultdyi de ordin biologic:
r92 Capitolul VlL Agroecosistemulpomicol.
Pomiculturo tn contextulagriculturii biologice
- specificitateaparazitului este prima etapdpentru punereala punct a
unui programde combaterebiologicl prin selecfiaspeciilor parazitarespecifice
ale buruienii vizate gi a cdror introducereinh-o zoni nouEse va putea face in
siguran!6.Mai este indispensabil6gi condifia ca parazini sd consumenumai
buruiana care trebuie distrusd gi sd nu atace speciile care sistematicii sunt
inrudite, in specialplantelecultivate;
- apailia de indivizi rezistenfiface dificild apreciereaeficacitdlii unui
paruzitnou introdusintr-o regiuneastfel ?ncdtinmulfirea acestorase va reduce
progresiv.
Dacd parazitul este o ciuperci, eficienfa acesteia depinde de
heterogenitateapopulafiei, de densitateainoculului gi de posibilitatea de a-i
modifica potenfialulgenetic. j
Dacd,parazitul este un fitofag, acestapoate atrage sau respinge o gazdd,

conform caracteristicilor sale morfologice sau biochimice; dar in timp ce
indivizii mai ahactivi regreseazS,
insectelea c6ror populafie se menlineridicati
atacdindivizii mai pufin atractivi.
Dtficultdyi de ordin agronomic.Modul de cultivare al terenului alternativ
prin asolamentsauprin monoculturi influenfeazi compozitiaburuienilor,astfel
inc6t dezvoltareaacestoraeste frdnati de lucrdrile mecaniceperiodicespecifice
in livezi.
Programul europeande combaterebiologici a buruienilor. Un proiect
de cercetaredin cadrul programului PHARE, denumit ,,Cost" a reunit la nivel
european toate inifiativele de cercetare privind combaterea biologicb a
buruienilor principale din culturi. Metoda combaterii biologice prin utilizarea
inamicilor naturali sau agenfilor infecfioqi ai buruienilor urm6regtereducerea
buruienilor subpragul economicde d6unare.
Obiectiveleanualesunt:
- punereala punct de micoerbicide,adic[ ciuperci parazitea cdtorva
buruieni caresunt izolategi folosite in combatere(ex,: in Camerunqi Croafia);
Capitolul VII. Agroecosistemul pomicol. t93
- utilizarea unor extracte de plante pentru tratamente la sol pentru a
intilrzia germinarea c6torva buruieni gi pentru a favoiza instalarea
necompetitivba culturilor (ex.: Polonia);
- utilizareaculfurilorintercalate.
Nu existi solufii miraculoase, dar cercetdrile trebuie sd permitl
propunereade solufii realistedin punct de vederetehnologicAieconomic.
7.4.ROLULCERCETIRTT
$TrrNTrFrCEiN PROMOVAREA
POMICULTURIIBIOLOGICE
7,4.1. Cercetiri, perspectivegi strategii tehnologice de cregterea

randamentului bioconversieienergeticein pomiculturi
FlcAnd o atentd analiza a actualelor sisteme de culturl intensivd a
pomilor, se pot observa,pe l6ngd posibilit{ile mari ce le conferi cregterea
producliilor la hectar qi unele contradiclii care apar, mai ales, din punct de
vedereenergeticqi economic(C. Budan,Il. Isac, 1993).
Sistemele intensive care comportii cregterea sporitd a consumurilor
energeticegi a substanlelorchimice mdrescriscul producerii de perturbdri in
echilibrul ecologic al ecosistemelor.Astfel, ele pot produce disfunctii la
nivelele nutrifiei plantelor,la anihilareaacliunii priddtorilor utili in fitoprotecfie
saua microorganismelordin sol c_are
asigurddescompunerea
materieiorganice.
in multe caztxicregtereaconsumuluienergeticnu a fost compensatlde o
a nivelului producfieide fructe.
cregterecorespunzdtoare
Dupd cum se gtie, chimizarea intensivi gi actualele modalitdfi de
mecanizarea intrefinerii solului, a fitoprotecfiei, a transportului tehnologic in
livezi au fost insofite, in ultimele decenii,de cregtereaputemicd a consumului
energetic, frrd a corespunde,pe m[sur6, nivelului producliei de fructe.
intrebarea care se pune este de a gti: pAni unde gi cu ce pref pot continua
chimizareagi mecanizareacu caracterintensiv? Ce trebuie schimbat pentru a
gdsi noi opfiuni? Ce sistemede culturd sunt mai indicate pentru a crea noi
perspectivede cregterea productivit[fii gi potenfarearesurselorexploatate?
t94 Capitolul VII. Agroecosistemulpomicol.
Pomiculturo in contextulagriculturii biologice
Sistemele superintensivede culturd a pomilor asigurd o mai mare

capacitatede a obline fiecaretoni de ftucte in plus cu un consumenergeticmai
redus decdt in cazul sistemelor,,clasice", unde balanfa energeticd(raportul
dintre energia asimilatl in fructe - EA gi energia tehnologicd - EC) este
excedentar6.
in sistemele,,clasice",datoriti potenlialului lor de productie mai scdzut,
balanfa energeticdeste deficitard deoarececonsumul energeticpentru fiecare
ton6 de fructe obfinutd in plus, determind un dezechilibru al balanfelor de
necesarqi resurseenergetice
nereciclabile.
Aprofundarea cunoqtinfelordespre legile naturii gi importanfa rolului
resurselor ?n asigurareaprogresului economic pun in eviden!6, pe ldngd
cregtereacostului energeticridicat, realizatde actualeletipuri de tehnologii, gi
contribufia lor la dezechilibrareaecologicd qi risipirea resurselor naturale
exploatate.
Principalele elemente tehnologice excesive care cresc riscul
dezechilibrdrii biologice, energeticeqi degraddrii solului sunt prezentatein
tabelul7.3.
Existd numeroasesemnalecarearatd,cb sunt necesarenoi conceptepentru
gdsirea de altemative tehnologice de cultur6 a pomilor menite sd ducd la
remodelarealor in conformitate cu cerinfele care stau la baza legilor qi
resurseloroferite de natur6. Cregtereavizibild a riscului- ruperii echilibrului
dintre pomiculturi gi resursele naturale reiese din tabelul 7.3., ardtAnd gi
oportunitateaunor schimb[ri constructive.
in scopuldepistirii ciilor principale de reducerea consumuluide energie
tehnologicd,in tabelul 7.4. se prezintd skuctura cheltuielilor acestui gen de
energieintr-o livadd intensivdde mir, pe grupe de lucrdri, in kwhlha. Relindnd
faptul cd, din totalul energiei cheltuite de 16.700 kwh/ha, 65,8yoreprezinti
energia activd indirectd (11.000 kwh/ha) ?ncorporatd in pesticide 9i
?ngrdgdmintechimice. Remodelareatehnologiilor de culturd care sd asigure
cregterea randamentului va trebui s[ find seama de progresele biologice
fertilizareasolului gi de sporirea ponderii combateriibiologice in complexele
Tabelul7.3.
Principaleleelementetehnico-culturalecarecrescriscul instabilitlfii
ecologicetn ecosistemelepomicole (dupdC. Budan, 1994)
Elemente favorizante Consecinte
nesative
Cultivarea soiurilor de inalti - creqtereawlnerabilit2itii genetice gi
productivitate,energointensive,slab ecologicea soiurilor;
rezistentela boli gi la condigiile - sporirea continui a consumurilor
mediului stresant. tehnologiceenergo-materiale;
- oeqterea vulnerabilitilii
entomopatogene a soiurilor;
- crelterea consumului suplimentar de
energiebiologicd in reacliile compensatoare
antistresante;
- ingustarea arealelor geografice de
cultur6.
Monoculturi dusb uneori pdn[ la - obosealasolului cu scurtareaduratei
oerfectiune. de functionareeconomic6a livezilor.
Mobilizarea gi tasareaexagerutda - puterniceperturbiri frzice, chimice gi
solului (peste 20-40 de treceri ale biologice;
agregatelor mecanice) in timpul - descompunerea rapidl a substanfelor
vegetafiei. organicecu stdnjenireahumificirii;
- siricirea solului in microfauni;
- degradarea structurii, urmatb de
eroziunesi comoactare.
Intensificarea folosirii - pierderi mari de substanlenutritive
ingrdgdmintelor chimice qi a (60-70%):
erbicidelor. - pierderi mari de erbicide (60-95%)
carenu intrd in contactcu buruienile;
- cheltuieli energeticenereciclabiledin
ce in ce mai mari;
- stAnjenireaproteosintezeimaxime cu
dezvoltareaparazifilor gi bolilor;
- crepterea riscului de poluare a
mediului.
Intensificareafitoprotectiei sanitare - pierderi mari de substanlepesticide
chimice (15-20 de tratamente (97-99%), frri s6-giatingi tinta;
anual). - putemicedezechilibrebiocenotice;
- sporireanum5ruluitratamentelor.
- cheltuieli energeticedin ce in ce mai
mari.
- cregtereapericolului de poluare cu
substantebiocide.
integratede fitoprotecfie sanitar[. De asemene4cultivarea soiurilor cu

valoare energeticdridicatd gi potenlial superior de convertirea energiei solare
poatecontribui la cregtereaenergieiutile asimilate,asigurdnd,astfel, o balanfi
energeticdexcedentari.
Economisireade energietehnologicdnu trebuie priviti doar ca o replicd
la caracterullimitat al resurselornereciclabile(mai alesa hidrocarburilor),ci ca
o exigenfi a eficienlei economice.
Tabelul7.4.
Stmcturaconsumuluide energietehnologicdintr-o livad[ intensivdde
mdr,in kwh/ha (dupd C. Budan,Il. Isac, |993)
Enersieactivb
Grupade Energiepasivd Total energie
Directii Indirectii
lucrlri
Cantit. o/o Cantit. o/o
Cantit. + Cantit. %
Fertilizare 470 t7.4 4900 44.5 150 5.0 5522 33.0
Lucririle
460 17,0 70 )7 s30 1)
solului
T[ieri 60 )) 20 0,7 80 0,5
Fitoprotectie I 150 42.6 6000 54,5 330 I1.0 7480 44.8
Erbicidare 40 1.5 100 1.0 20 0.7 160 1.0
Irieare 100 3.t 30 1.0 t30 0.8
Recoltare 300 lt.l 60 2.0 360 2,1

Alte lucrdri t20 4.5 20 0.7 140 0,8
Infiin{are
X X X X 2300 76,6 2300 13,8
livezi
TOTAL
ENERGIX 2700 100 r 1000 r00 3000 r00 16700 100
CTMLTUITA
% t6-2 65,E 18,0 100
Not6. Producfia de fructe energetic echivalenti consumului de energie
tehnologici pentru: soiuri la limita inferioard a valorilor energetice (460
kcal/kg) : 3I,2 t/ha, iar penrtru soiuri la limita superioarla valorilor energetice
(840kcal/kg)= 17,4tlha.
tehnologiilor de culturl a pomilor nu va insemna,nici pe
Reconsiderarea
departe,sistemede culturi tradilionald care din punct de vedere al nivelului
producfiei nu mai pot satisface cerinfele actuale gi de perspectivd, ci,
dimpotrivd, practicareaunor tehnologii modeme qi ultramodernede inalti
productivitateale c[ror principale elementesunt de contracararea consecintelor
Capitolul YII. Agroecosistemulpomicol. 197
Pomicultura in contextul agr i culturii biologice
negative produsede verigile tehnologice excesivepracticatein livezi gi care

suntprezentatein tabelul 7.5.
TabelulT.5
Principalelestrategiitehnologicede culturi a pomilor, bazatepe
potenfarearesurselorexploatategi cregterearandamenfuluiproceselorbiologice
(dupd C. Budan, 1994)
Problematicaremodelirii
Principaleleconsecinfepozitive
elementelortehnolosice
Utilizarea cu inalti eficientd a - crepte randamentulbioconversiei energiei
procesuluide fotosintezi. solarein biomasi net6.
Folosireain mai mare mdsuri a - amplifici randamentul reciclirii
calitnlii proceselor de substanfelor nutritive;
descomounere oreanicd. - reducecerinteledechimizarea nutritiei.
- imbogdfegte solulin humus;
- revitalizeazibiologiasolului;
Restituirea curentd in sol a - sporeqte rczenranutritivi stocat6;
materialuluiorganic. - conserv6 structuragiporozitatea solului;
- reduceintensivizarea fertilititii chimice
industriale.
- stimuleazd procesele biochimice ale
Reducerea la minimum a
descompuneriiqi sintezeisubstantelor;
intervenfiilor mecanice asupra - impiedicddegradareasolului;
solului. - reducenecesitateade af6nare.
- genereazlhumus;
- fixeazAazot atmosferic;
Asociereaechilibratiia pomilor - apdrbsolul de factorii atmosferici;
cu culturi de plant6 - stimuleazdbiologia pomilor, conservd
pedoameliorative. structurasolului gi combateeroziunea;
- utilizeazd in mai mare mdsurd energia
solari activ6.
- modereazd intensivizarea tratamentelor
chimice;
Fitoterapia sanitard integratd - echilibreazSbiocenozele;
preponderentbiologicb. - reduce agresivitatea bolilor gi a
ddundtorilor;
- inldturd riscul oolu[rii.
- reduce consumul de combustibil qi
Aplicarea prin alte solutii
energie;
tehnicegi modalit6lia mecanizirii - reduce pierderea apei in sistemele de
9i iriglrii. irieat si in livezi.
Pomicultura tn contextulagriculturii biologic e
Utilizarea cu randamentcrescuta energieisolaretrebuie si fie pusd astdzi

intr-o noui valoare, oferind posibilitatea folosirii cu poten{e mult sporite a
luminii. Dacd ludm in considerafienu numai aspectelefiziologice gi zestrea
geneticI, dar gi cele legate de fitotehnologie, productivitateacoronamenhrlui
pomului expus fluxului radialiilor solare creqte imens in complexitate gi
importan!6.
Expozifia gi gradul de inclinare a terenului pot duce la importante
modific[ri privind cantitatea de radiafie solard receplionatd de ,,ecranul
fotosintetic".Gradul de insolafieintr-o situafieextrem[ de 35" inclinare a pantei
terenului, pentru expozifia sudicd fird obstacol, creqte cu l9o/o, in timp ce
pentru expozifia nordicd scadesub 45% falA de insolalia orizontalei locului.
Fenomenul prezinth o deosebitd importan{d atdt pentru amplasarea
corespunzitoarea speciilor gi soiurilor pomicole pe pante cdt gi pentru modul
de aplicarea m[surilor fitotehnice.
intre eficienfa utilizirii resurselor energetice solare gi calitatea
tehnologiilorde culturi existdo strdnsdleg[tur6. Pe aceeaqiunitate de suprafald
cultivatd cu un soi de m[r, prin perfeclionareasistemelor de culturd gi a
tehnologiilor aplicate, coeficientul de convertire a radiafiei fotosintetice
adsorbitein biomasautil6 poatecregtede 3 ori ( de la 0,75ohla2,2oh).
Cunoagterea
randamenfuluimaxim cu care solul esteinzestratgenetic,in
condiliile unei tehnologii de culturd optime, constituie un-obiectiv de vdrf al
cercet[rilor in pomiculturd.
Productivitateafotosinteticl. a coronamentuluiin condiliile in care gi
ceilalfi factori ecologici sunt corespunzdtori,depindede repartizareasuprafelei
foliare active, captatoarede energie luminoas[. Regimul de lumin[ poate fi
modificat prin m[suri fitotehnice in funcfie de amploareavegetafiei. Conteazh
nu atdt suprafafafoliar6, c6t mai ales modul in care este repartizati in spaliu,
pentrua puteautiliza intreg potenfialulenergeticsolaractiv.
Coroanelemari s-au dovedit a fi sistemeoptice gi fiziologice imperfecte
pentrufolosireaeficienti a radia{ieisolare.
Pomicultur a in contextul agr i cultur i i biologi ce
Formele de coroand de dimensiuni reduse, desimea mare a pomilor,

asigur[ un potenfial vegetativ gi fotosintetic mai mare. La pomii cu coroane
mari se inregisffeaz6gi consumuri ridicate de asimilare pentru masalemnului gi
frunzelor pufin active.
Unul din obiectiveleameliordrii estecregtereaenergieisolareincorporatd
in fructe, de la 10-25o/o,cdt inregistrdm prin tehnica actuald"la 40'60% in
funcfie de specie,aceastafiind o important6perspectivda producfiei'
Capacitateade incdrcare a teritoriului unei livezi pe durata vegetafiei
active (15 martie -15 octombrie)estelimitati de perioadade vegetafiea speciei
pomicole cultivate. in primele fenofazs, cdnd indicele suprafefeifoliare are
valori mici, cea mai mare cantitatede energiesolardajungein sol gi se pierde
sub aspectproductiv.
Prin asocierea pomilor cu alte culturi de plante, in special
pedoameliorative,se poateutilizain mai maremdsurdfondul energeticsolar .
Observafiileasupramicrofaunei din sol efectuatela ICPP M[r[cineni -
Pitegti, arat6, pe adincimea de 40 cm absenfa rdmelor in solul livezilor
intrefinut neintrerupt ca ogor negq prezenla a 16 rdmeln] in solul dinhe
rdndurile de pomi inierbategi 39 rdme/m2in solul mulcit. Ogorul negru creqte
productivitateasolului pentru cultura de bazA,ca gi ingriqdmintelechimice de
altfel, dar in ambelecaz'xrse diminueazdfertilitateaacestuiape termenlung. O
pomiculturi rafionald trebuie sI amelioreze neincetat proprietdfile frzice,
chimice gi biologice ale solului. Tot ce se extrage din sol se cere inlocuit:
restituirea nu se poate evita, ci doar amdna,astfel incdt intdrziereaei poate
aduceprejudicii de nerecuperat(C. Budan, 11.Isac, i,993).
7.4.2. Orientiri ale cercetirilor de ecologiein pomicultura biologici

Desprinsi din biologia generald,ecologia a devenit in ultimele decenii,
una din cele mai dinamice gtiinfe care igi contureaz6din ce in ce mai clar
obiectul gi sfera preocupdrilorgi capteazi tot mai mult interesuloamenilorde
gtiinf6.
Descifrdnd mecanismul relafiilor reciproce dintre organisme, inclusiv

relafiile acestora cu factorii de mediu, ecologia a pus bazele teoretice
activitSlilor practice in agricultur[, fundamentdnd gtiinfific crearea
ecosistemeloragraredupi modelul ecosistemelorbiologice, sistemecare au la
bazdutilizarearafionaldgi eficienti a biosferei(C. Budan, 1956).
Cercetdrilecu caracterecologic care se desftgoarl in pomiculturd au ca
obiect ecosistemul pomicol ca unitate agroproductivi total integrati in
mecanismulbiosferei gi al sistemuluisocio-economicce il subordoneazA.
Consecinleleecologice ale actualului tip de progres pomicol. Se cere
folosirea unor soiuri de inalti productivitate,portaltoi ce imprimd pomilor o
talie mai redusi qi o intrare timpurie pe rod, utilizdnd noi tehnologii de culturd,
orientatespreo dezvoltarevegetativdpe unitateade suprafaf5,mai rapidd $i mai
eficienti, apeldnd la ingrdgiminte chimice, pesticide qi erbicide deosebit de
eficace, la mecanizareaunui mare numir de lucriri, pe fondul continuu
imbunitlfit al zonlrii ecologice, al concentrdrii gi specializirii producliei.
Creqtereaproducfiilor de fructe de la 5-10 t/ha la 30-50 t/ha, prin aplicareaunor
mdsuri agrotehnice recomandate de cercetarea qtiinfificd, este dovada
edificatoarea progresuluirealizatin culturapomilor (C. Budan, 1993).
Aspectele negative ale actualelor sisteme de produclie pomicola, din
punct de vedereecologic,pot fi rezumateurmltoarele aspecte:
- degradareasolului, prin exploatarealui dupd criterii agrochimice
intensivegi intervenlii mecaniceexcesive;
- perturbareaechilibrului biocenoticin plantaSilepomicole, mai ales la
nivele trofice carenu sunt exploatatedirect, dar cu rol importantin autoreglare,
il prezintd fitofagii gi zoofagii, indispensabiliin protecfiaplantelor, precum gi
microfauna de descompunerea materiei organice de neinlocuit in reciclarea
acesteiagi in nutrifia minerall;
- cregtereavariabilitifii genetice, a agenfilor patogeni, precum gi a
soiurilor de inaltd productivitate;
- cregtereacontinud a consumului de materiale energo-intensivela
unitateade suprafafi prin care,pe ldngdpreful energeticridicat al producfieide
P omicultura tn contextul agriculturii biologice
fructe, se realizeazi o compensafiepentru dezechilibrul ecologic ai risipirea

resurselorexploatateg.a.
Se poatedeci afrma ci,,progresul pomicol" realizatin ultimele deceniia
creat gi serioaseproblemede ecologiepe termenlung cu implicafii geneticecdt
qi tehnologice.
Orientarea ecologicd a cercetdrilor de ameliorare geneticd. $i in
pomiculturd soiurile de mare productie s-au dovedit mai productive numai in
condiliile solurilor fertile, a utiliz[rii unor dozemari de ingragiminte,pesticide,
cu consumuri energeticein continui creqtere,fapt care afecteazi perspectiva
extinderii lor.
Politica agrari din trecut a exercitato extinderea cerealelorgi plantelor
tehnice pe terenurile fertile, determinind extindereanoilor plantafii pomicole
aproapein exclusivitate,pe terenuriin pant[ slab fertile, avind un grad ridicat
de eroziune.Aceste zone fiind caracteizateprin variafii mari ale factorilor de
vegetafie, dificult{i de mecanizarea lucririlor gi tratamentelor,a aplic[rii
iriga{iilor etc. Aceasta a afectat producfiile de fructe gi rentabilitatea.
Sortimentul nou introdus din import, neadaptatmicroclimatului gi condifiilor
dificile createde relieful accidentat,arealizat producfii inconstantegi de multe
ori nerentabile. in afard de aceast4 reducerea numdrului de soiuri gi
omogenitateagenetici at favoizat gi o mai mare sensibilizare la atacul
agenfilorpatogenigi d6undtorilor-
Progreselercalizatede geneticdgi ameliorarein pomiculturi au la bazA
cercet6ri privind potenfialul fotosintetic, rezistenta la boli gi diunitori, la
condilii de mediu extreme gi o capacitatesporit6 de utilizare a condifiilor
pedologice.
Aspectepedologice ale concentrdrii Si specializdrii producliei pomicole.
Cum bine se cunoa.gte,concenfiareagi specializareaproducfiei pomicole au
adusavantajede ordin economic,asigurAndcondifii optime pentru introducerea
pe scard larg6 a tehnologiilor de tip industrial, reducerea insemnati a
consumurilorenergeticeneproductive,folosireaunor forme noi, superioare,de
organizarea muncii etc.
202 Capitolul WI. Agroecosistemulpomicol.
Elementele perturbatoarede natur6 biologicd, ecologicd qi energeticd

apdrutein procesulconcentr[rii qi specializ6riiproducfieipomicole sunt:
- scddereaposibilitiilii autoregldriiagrobiocenozelorpomicole;
- creqtereapotenfialuluide adaptabilitatela mediu al soiurilor;
- sporireaconsumurilorenergeticenecesarepentru menlinereain stare
pomicole specializate;
de productivitatestabilda agroecosistemelor
Elaborareacriteriilor pebaza clrora sd se realizezein viitor concentrarea
qi specializareaproducliei pomicole la scaraunor mari bazine teritoriale de pe
pozilii predominant ecologice, constituie un obiectiv esenfial al cercetirii
gtiinfifice pentru dezvoltarea unei pomiculturi care si ofere garanfia unei
productivitili mari.
Consecinleecologiceole tehnologtilor intensivede culturd a pomilor. in
afard de aspectele tehnologice principale, care cresc riscul dezechilibrdrii
biologice, energeticegi degradareasolului, in cultura intensiv[ a pomilor, un rol
impodant il ocup6:
- monoculfuraca sursdprincipalda ,,oboselii" solului;
- mobilizarea repetatd sau tasarea exageratd a solului in timpul
vegetaliei, cu efecte putemice de perfurbare a insugirilor frzice, chimice gi
biologice ale acestuia.Ca urmareare loc descompunerea rapidd a substanfelor
organice,degradareacondiliilor de viaf[ ale microfaunei,degradareastrucfurii
solului urmatdde compactare;
- fertilizarea chimicd cu doze mari de ingr696minte,intr-un sol supus
eroziunii, dezechilibratfizic Ai chimic, inert din punct de vederebiologic. in
acestecondifii estefavorizatataculagenfilorpatogenigi al parazililor;
- intensificareafitoprotecfieichimice in livezi, ajungdndpAn6la 14-18
tratamente,fapt, care a produs putemice dezechilibrebiologice, atdt in plante
cdt gi in sol. Se eonstati de asemeneao cregterea agtesivit[fii bolilor gi
ddun[torilor, sporind astfel dozele necesare de pesticide, cu consecinfe
economicenefavorabilegi creqtereapericolului poludrii mediului inconjurdtor.
Din analizaaspectelorprezentate,se constatdcd acfualul tip de progres
tehnologic in pomiculturL, bazat pe un consum energo-intensiv qi chimic
excesiv,nu fine seamade consecinfelenefasteasupramediului natural, fiind

necesardo reconsiderarepe bazeagrobiologice.
Orientarea ecologicd a cercetdrilor agrotehnologice tn pomiculturd.
Costurile prea mari, mai ales cele energetice,epuizareaevidentd s fertilitiifii
naturalea solului, cregtereasensibilitiifii la patogeniqi parazifi, precumgi riscul
polulrii specificeactualeitehnologii intensive,impune necesitateacercet5rilor
sub aspect ecologic pentru a realiza condiliile de echilibru in ecosistemele
pomicole(C. Budan, J,986).
ecologici a actualuluitip de progrestehnologicin
Desigur,reconsiderarea
pomicultur[ nu va insemnarevenireala sistemelede culturd tradifionale, care
din punct de vedere al nivelului producfiei, nu mai pot satisface cerinlele
actualeqi de perspectivd,fiind necesardpracticareaunor tehnologii ecologice
moderne,bazatein mare mlsurd pe randamentulcrescutal proceselorbiologice
urm[rind optimizareavalorificdrii potenfialuluigenetical soiurilor.
Ecosistemulpomicol trebuie sd fie un model ecologic care si asigure
oblinereaunei biomaseutile maxime, folosirea optim[ a conditiilor oferite de
biotop, gdsireaacelui tip de agrofitocenozdprin care sd se realizezso maximd
eficientl cu o investifie minimi de energietehnologicdin condifiile respectbrii
mediuluiinconjurdtor.

Agricultura Ecologica 2/3

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Agricultura Ecologica 2/3

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Capitolul VI. Agroecosistemullegumicol.

6.1. TMPORTANTA PRODUCERTTLEGUMELOR iN

reziduale,cdt gi prin folosirea unor spafii temporardisponibile (primii 2-3 ani

pedoclimatice;de exemplu,un regim bun de umiditate esteo condifie esenfiald

6.2. ALEGEREA TEREI\IT]LUI

Men{inereafertilitfiii solului pe termen lung este una dintre indatoririle

Rudolf Steiner, fondatorul agriculturii biodinamice a afirmat, cd

- de 7 ori mai mult fosfor solubil;

Conlinutul in calcar gi reacfia terenului, vaiazA in funcfie de tipul

6.3. LUCRARILE DE PREGATIRE A TERENT]LUI

in conceplia agriculturii ecologice, tradilionala "ardturd addncd" gi

6.4. ROTATTA $r ASOCTEREA CULTURILOR

in ce privegterotalia culturilor, cultivareaaceleiagispecii legumicolepe

96 Capitolul VI. Agroecosistemullegumicol.

Asocierl Sepractici asociereape aceeaqiparcelda unor speciicu timp de

Pentruo creqterenormal[ gi o starede slnitate bun6,planteleau nevoie

plantareestede 40 cm in rigole umplute din toamni cu compost,intre rindurile

Culturaanticipatd Mugtar alb

fasole se planteazbgulii, iar pe rdndurile exterioarese planteaz5salatdde tuns.

Dupd cultura de hifoi nu mai este necesardfertilizarea.Yarza albd are

La sfrrgitul iernii brazdase elibereazAde resturile de ingrdqdmdntverde,

in tabelul6.1. esteprezsntatmodul de rotaliea culturilorintr-unciclu de

ANUL I SECTORLIL I SECTORUL2 SECTORUL3

Fertilizare Plantede acoperire Plantede acoperire Plante de acoperire

6.5.ALEGEREA SORTIMENTULU DUPA CRITERIUL

Productivitateagi calitatealegumelor,depind de soiul sau cultivarul ales

Existd cerinle foarte variate din partea cultivatorilor privind insugirile

timpurii efectuatein c6.mp,culturile respectivetrebuie s[ fie rentabile, astfel

Castrwe{i partenocarpici cufructul mare'.Famosa(D.R.), Dalibor E.S.),

6.6. FERTILIZAREA CTTLTURILOR LEGT]MICOLE

Unul dinhe principiile cultivdrii biologice este ca nutrifia plantelor sd

6.6.1. Reguli de fertilizare

sau bentonit5.In momentul cdnd incepe sd se formeze spuma(aparedup[ 3-5

Fertilizanlii specifici legumiculturii biologice pot fi diviza[i in trei grupe

Magneziapotasicd, esteo sarecompusddin potasiu gi magneziu,care se

pbgubitoare) prin czre se realizeazL,parfial, recuperareasubstanfelor

Trebuie evitate procesele anaerobe de putrefacfie, cu dezvoltare de

Compostul de gunoi de grajd, este un compost bogat in elemente

Resturilevegetalegi frunzele trebuie sd fie tocate in bucifi mici, nu mai

Raportul CA.{descregteconstantin cursul compostdrii,fiindc6 substanfele

l) butoiul de la carese utilizeazi deja compostulfinit; I

kglt#. Pentrusemdnatulseminfelormici de legumecompostulse treceprin ciur

6.6.2. Combatereabiologici a buruienilor

sunt incalculabile.Prin aceastitehnicd,combinatiicu aplicareaingrdg6mintelor

proaspltd gi in strat gros, ins6, acesta mucegdiegtegi formeazi un strat

Mdsurtle preventive, constauin crepterearezistenfeiplantelor, in sensul

HREAl\{ 100 g rnddcini + 1 I apd. Preparat

X'AINADE BAZALT 100-300g la l0 I apd

$oarecii de cdmp: Arvicola tewestris rod rdd[cinile pomilor fructiferi gi

t28 Capitolul VI.Agroecosistemullegumicol.

Muscs morcovului. Este o musc[ micd, de 4-5 mm, neagri gi lucioasd.

usturoi; stropirea,hei zile consecutiv,cu un strat apos de urzici (de macerat),

Dintre toate activitifile umane, agricultura constituie cel mai complex

Pentru a descifra insi integrareaecologicd a ecosistemelorpomicole in

termenindep[rtat gi cregterii investifiilor de capital, care depdqescmult ritmul

desftgurareanormal[ a circuitului biologic al substanfei.Nu trebuieneglijat nici

7.2. ZONAREA iN AGROECOSISTEMTTL POMICOL

7.2.1.Importanfa zonlrii in pomicultura biologici

Delicious, ceeace explic6,in parte gi potenfialulproductiv mai ridicat al acestor

7.2.2. Principii, criterii gi norme de zonarein pomicultura biologici

Amplasareagregiti a unor planta{ii poate fi datorati faptului c[ s-au luat

7.3. TEHNOLOGIA DE CUTTURA iN

7.3.1.Intrefinerea ecologici a solului in plantafiile de pomi