You are on page 1of 16

Avertizarea final\ a lumii

Vine noua ordine mondial\ !


g Liderii lumii o doresc g Cum s\ evi]i s\-i fii victim\
g Ideea este sus]inut\ de mul]i g C\derea ei subit\ [i complet\
g Prezis\ cu 2000 ani ;nainte prezis\
g Aproape a sosit g Vine exact la timp
g Va captura lumea g Adev\rata nou\ ordine

„Este o idee mare, o nou\ ordine de ani vor tr\i ;n mod sigur sub
mondial\, ;n care diferite na]iuni autoritatea [i controlul ei legis-
se unesc ;ntr-o cauz\ comun\... lativ, executiv [i juridic. :ntr-
Numai Statele Unite au ambele adev\r, trei rivali - [i mai mul]i
mijloace s-o pun\ în practic\> ;n afara lor, cu c=t trece timpul -
at=t stabilitate moral\, c=t [i vorbesc ei ;n[i[i despre aceast\
mijloacele pentru aceasta.“ - nou\ ordine a lumii ca despre
George Bush, Adresare despre ceva iminent, [i nu c=ndva ;n
Starea Uniunii, Los Angeles viitor.“ - M. Martin, Keys of
Times, 18 feb. 1991. This Blood, 15-16.
„Sub conducerea curajoas\ a „Visul de ordine. Ca multe idei
papei Ioan Paul II, statul Vatican revolu]ionare, Europa Unit\ nu
[i-a preluat locul lui legitim ;n este o no]iune nou\, ci una
lume ca voce interna]ional\. De veche, reanimat\. Visul despre
aceea este corect c\ aceast\ ]ar\ ordine [i unitate, ;ncorporate
;[i manifest\ respectul fa]\ de odinioar\ ;n Roma Cezarilor, a
Vatican, recunosc=ndu-l ca un „Vr=nd nevr=nd, gata sau nu, suntem to]i implica]i ;ntr-o competi]ie supravie]uit ;n Evul Mediu
stat al lumii.“ - Dan Quayle, tripartit\ global\, disperat\ [i nest\vilit\. Totu[I, majoritatea dintre (perioada aceasta este mai
Appeal to the U.S. Senate, 2 2 noi nu suntem competitori. Noi suntem ;n joc. C\ci lupta este total\, corect denumit\ Epoca
sept. 1983. pentru c\, o dat\ ;nceput\, nu mai exist\ nici o cale de a o reversa ;ntunecoas\) nu numai ;n
„(Ioan Paul II) insist\ c\ oamenii sau a o opri.“ - Malachi Martin, iezuit [i ini]iat al Vaticanului, Keys biserica romano-catolic\, ci [i ;n
nu au nici o speran]\ real\ de a of This Blood, 15. Sf=ntul Imperiu Roman.“ -
crea un sistem geopolitic viabil Time, 6 oct. 1961.
;n afara celui bazat pe plaseze Na]iunile Unite ;n centrul consiliul, cea mai puternic\ „Ce a fost forjat ;n Tratatul de la
cre[tinismul romano-catolic.“ - unei noi ordini a lumii [i s\ creeze entitate a Na]iunilor Unite, s-a Roma ;n Pia]a Comun\ este o
M. Martin, Keys of This Blood, o politic\ comun\, pentru a face ;ntrunit la cel mai ;nalt nivel.“ - ;mpletitur\ str=ns\, tare
pag. 492. pace [i a controla armele... Birmingham News, 31 ian. 1992. centralizat\, dirijat\ puternic, o
„Conduc\tori ai na]iunilor din Adunarea conduc\torilor celor 15 „Acei dintre noi care sunt sub birocra]ie nou\ bine controlat\,
Consiliul de Securitate al na]iuni din Consiliul de Securitate [aptezeci de ani vor vedea cel pu]in care ;ncearc\ v\dit s\ refac\
Na]iunilor Unite au fost azi ;n marcheaz\ faptul c\, pentru pri- instalat\ structura de baz\ a Europei structura economic\ a
New York pentru prima lor ma dat\ de la ;nfiin]area guvern\m=ntului noii ordini Sf=ntului Imperiu Roman.“ -
;nt=lnire la nivel ;nalt, gata s\ organiza]iei mondiale ;n 1945, mondiale. Cei care au sub patruzeci Christian Science Monitor, 1962.

Statele Unite ale Americii - Papalitatea - Na]iunile Unite


Va domina Roma lumea din nou ?
Scopul acestei publica]ii nu m=ndriei preo]ilor [i
este de a ataca indivizi, ci mai conduc\torilor p\g=ni< ;n locul
degrab\ se refer\ la viitorul cerin]elor lui Dumnezeu, au fost
sistemului religios catolic, puse teoriile [i tradi]iile omene[ti.
profetizat ;n Biblie [i Convertirea cu numele a lui
confirmat de istorie. Constantin, ;n prima parte a
secolului al IV-lea, a produs o mare
bucurie< iar lumea, ;mbr\cat\ cu o
Compromisul form\ a neprih\nirii, a p\truns ;n
mortal biseric\. Atunci, lucrarea de

A
postolul Pavel, ;n a doua stric\ciune a ;naintat repede.
sa epistol\ c\tre P\g=nismul, care p\rea c\ fusese Fundamentul erorii Romani[tii au st\ruit s\-i acuze pe

U
Tesaloniceni, a prezis o ;nvins, a devenit biruitor. Spiritul protestan]i de erezie [i de desp\r]ire
n a dintre ;nv\]\turile de
mare c\dere de la credin]\, care lui st\p=nea biserica. :nv\]\turile, voit\ de adev\rata biseric\. Dar
seam\ ale romanismului este
urma s\ aib\ ca rezultat ceremoniile [i supersti]iile lui au aceea c\ papa este capul vizibil al aceste acuza]ii li se aplic\ mai
;ntemeierea puterii papale. El fost introduse ;n credin]a [i ;ntregii biserici a lui Hristos, degrab\ lor. Ei sunt aceia care au
declara c\ ziua lui Hristos nu va ;nchinarea pretin[ilor urma[i ai lui învestit cu autoritate suprem\ peste p\r\sit steagul lui Hristos [i s-au
veni „...;nainte ca s\ fi venit Hristos. episcopii [i preo]ii din toate p\r]ile dep\rtat de credin]a „care a fost dat\
lep\darea de credin]\ [i de a se lumii. Mai mult dec=t at=t, papei i- sfin]ilor odat\ pentru totdeauna“
descoperi omul f\r\delegii, fiul Omul f\r\delegii au fost date chiar titlurile (Iuda 3).
pierz\rii, protivnicul, care se ;nal]\
mai presus de tot ce se nume[te A cest compromis ;ntre
p\g=nism [i cre[tinism a dat
Dumnezeirii. A fost numit „Domnul
Dumnezeul Papa“ (vezi note Descoperitorul r\t\cirii
‚Dumnezeu‘, sau de ce este vrednic
de ;nchinare. A[a c\ se va a[eza ;n
na[tere la „omul f\r\delegii“, prezis
;n profe]ie ca unul care se
suplimentare) [i a fost declarat
infailibil. El pretinde ;nchinarea
tuturor oamenilor. Aceea[i preten]ie
S atana [tia bine c\ Sfintele
Scripturi ;i vor face pe oameni
;n stare s\ discearn\ am\girile lui
Templul lui Dumnezeu, d=ndu-se ;mpotrive[te [i se ;nal]\ pe sine mai
drept Dumnezeu“. {i mai departe, presus de Dumnezeu. Acel sistem a fost ridicat\ de Satana ;n pustia [i s\-i ;nfr=ng\ puterea. Chiar
apostolul ;i avertizeaz\ pe fra]ii s\i uria[ de religie fals\ este M=ntuitorul lumii a rezistat atacului
c\> „Taina f\r\delegii a [i ;nceput capodopera puterii lui Satana - un „Noi ]inem pe p\m=nt lui prin Cuv=nt. La orice atac,
Hristos prezenta scutul adev\rului
s\ lucreze“ (2 Tes. 2,3.4.7). Chiar monument al eforturilor lui de a se locul lui Dumnezeu Cel
ve[nic, spun=nd> „St\ scris“. La
la acea dat\ timpurie, el a v\zut a[eza pe tron pentru a conduce Atotputernic.“ Papa Leo orice sugestie a adversarului, El
strecur=ndu-se ;n biseric\ r\t\ciri p\m=ntul dup\ voia lui. XIII, în enciclica din 20 opunea ;n]elepciunea [i puterea
care urmau s\ preg\teasc\ drumul Satana mai ;ncercase o dat\ s\ se iunie 1894. Cuv=ntului. Pentru ca Satana s\-[i
pentru dezvoltarea papalit\]ii. ;n]eleag\ cu Hristos. A venit la poat\ men]ine st\p=nirea asupra
:ncetul cu ;ncetul, la ;nceput ;n Fiul lui Dumnezeu ;n pustia ispitei [i este ;nc\ cerut\ de el prin oamenilor [i pentru a ;ntemeia
lini[te [i pe furi[, apoi mai deschis, ispitei [i, ar\t=ndu-I toate biserica Romei, [i mul]imi imense autoritatea uzurpatorului papal,
pe m\sur\ ce cre[tea ;n putere [i ;mp\r\]iile lumii ;mpreun\ cu sunt gata s\-i aduc\ ;nchinare. trebuia s\-i ]in\ ;n necuno[tin]\ fa]\
c=[tiga st\p=nire peste min]ile slava lor, s-a oferit s\ dea totul Dar aceia care se tem de Dumnezeu de Scripturi. Biblia L-ar fi ;n\l]at
oamenilor, „taina f\r\delegii“ [i-a ;n m=inile Sale, dac\ El va [i-L respect\ ;nt=mpin\ aceast\ pe Dumnezeu [i i-ar fi a[ezat pe
continuat lucrarea ei am\gitoare [i recunoa[te suprema]ia prin]ului ;ncumetare strig\toare la cer, a[a oamenii m\rgini]i ;n adev\rata lor
hulitoare. Aproape pe nesim]ite, ;ntunericului. Hristos l-a mustrat cum [i Hristos a ;nt=mpinat pozi]ie< de aceea adev\rurile ei
obiceiurile p\g=nismului [i-au pe ispititorul seme] [i l-a obligat sfinte trebuia ascunse [i oprimate.
preten]iile vr\jma[ului celui
g\sit intrarea ;n biserica cre[tin\. s\ plece. Dar Satana are succes Aceast\ logic\ a fost adoptat\ de
viclean> „Domnului Dumnezeului
Spiritul de compromis [i prezent=nd aceea[i ispit\ omului. biserica roman\. Timp de sute de
t\u s\ te ;nchini [i numai Lui s\-I
conformismul au fost re]inute Pentru a-[i asigura c=[tiguri [i ani, credin]a Bibliei a fost interzis\.
sluje[ti“ (Luca 4,8). Dumnezeu n-
Oamenilor le-a fost interzis s\ o
pentru o vreme de persecu]iile onoruri lume[ti, biserica a fost a dat nici m\car o iot\ ;n Cuv=ntul citeasc\ sau s\ o aib\ ;n case, iar
crude pe care biserica le-a suferit inspirat\ s\ caute favoarea [i S\u prin care s\ fi desemnat vreun preo]ii [i prela]ii f\r\ principii
sub p\g=nism. Dar c=nd persecu]ia sprijinul oamenilor mari ai om a fi capul bisericii. :nv\]\tura interpretau ;nv\]\turile ei pentru a-
a ;ncetat, iar cre[tinismul a intrat p\m=ntului< [i, lep\d=ndu-L despre suprema]ia papal\ se opune [i sus]ine preten]iile. :n felul acesta,
;n cur]ile [i palatele ;mp\ra]ilor, a astfel pe Hristos, ea a fost direct ;nv\]\turii Scripturilor. Papa papa a ajuns s\ fie recunoscut
fost l\sat\ la o parte simplitatea am\git\ s\ ;ncheie un leg\m=nt nu poate avea nici o putere peste aproape ;n general ca loc]iitor al lui
umil\ a lui Hristos [i a apostolilor cu reprezentantul lui Satana - biserica lui Hristos, afar\ de aceea Dumnezeu pe p\m=nt, ;nzestrat cu
Lui, ;n schimbul pompei [i episcopul Romei. luat\ prin uzurpare. autoritate peste biseric\ [i stat.
Ca s\ ;n]elegi unde duce papalitatea, prive[te la istoria trecutului ei.
LEGEA LUI DUMNEZEU LEGEA LUI DUMNEZEU
:nchinarea la I SCHIMBATA DE OAMENI
Eu sunt Domnul, Dumnezeul t\u, care Dumnezeului t\u> s\ nu faci nici o
p\g=nism te-a scos din ]ara Egiptului, din casa lucrare ;n ea, nici tu, nici fiul t\u, nici
I

D
Eu sunt Domnul Dumnezeul t\u. S\ nu ai
robiei. S\ nu ai al]i dumnezei afar\ fiica ta, nici robul t\u, nici roaba ta, dumnezei str\ini afar\ de mine. (Porunca
escoperitorul r\t\cirii de Mine. nici vita ta, nici str\inul care este ;n a II-a a fost omis\)
fiind ;ndep\rtat, Satana II casa ta. C\ci ;n [ase zile a f\cut
II(;n realitate a III-a)
S\ nu-]i faci chip cioplit, nici vreo Domnul Sabatul [i l-a sfin]it.
lucra dup\ cum ;i era voia. înf\]i[are a lucrurilor care sunt sus ;n V S\ nu iei ;n de[ert numele Domnului,
Profe]ia afirma c\ papalitatea urma Dumnezeului t\u.
ceruri, sau jos pe p\m=nt, sau ;n apele Cinste[te pe tat\l t\u [i pe mama ta,
III (IV)
s\ „se ;ncumete s\ schimbe vremile mai de jos dec=t p\m=ntul. S\ nu te pentru ca s\ ]i se lungeasc\ zilele ;n Adu-]i aminte s\ sfin]e[ti ziua Domnului.
;nchini ;naintea lor, [i s\ nu le sluje[ti< ]ara, pe care ]i-o d\ Domnul, (Porunca este schimbat\ radical. Vezi
[i legea“ (Dan. 7,25). Aceast\ lucrare c\ci Eu, Domnul, Dumnezeul t\u, sunt Dumnezeul t\u.
enciclica ‚Dies Domini din 7 iulie 1998)
n-a fost o ac]iune u[oar\. Pentru a un Dumnezeu gelos, care pedepsesc VI IV(V)
oferi converti]ilor de la p\g=nism un nelegiuirea p\rin]ilor ;n copii p=n\ la S\ nu ucizi. Onoreaz\ pe tat\l [i pe mama ta.
al treilea [i la al patrulea neam al celor VII
;nlocuitor pentru ;nchinarea la idoli, V(VI)
ce M\ ur\sc, [i M\ ;ndur p=n\ la al S\ nu preacurve[ti. S\ nu ucizi.
[i ;n felul acesta s\-i ;ncurajeze a miilea neam de cei ce M\ iubesc [i VIII VI(VII)
p\zesc poruncile Mele. S\ nu furi.
primi cu numele cre[tinismul, III IX S\ nu comi]i adulter.
;nchinarea la chipuri [i la moa[te a VII(VIII)
S\ nu iei ;n de[ert Numele Domnului, S\ nu m\rturise[ti str=mb ;mpotriva S\ nu furi.
fost introdus\ treptat ;n serviciul Dumnezeului t\u< c\ci Domnul nu va aproapelui t\u.
VIII(IX)
l\sa nepedepsit pe cel ce va lua ;n X S\ nu m\rturise[ti str=mb ;mpotriva
divin cre[tin. Decretul unui consiliu de[ert Numele Lui. S\ nu pofte[ti casa aproapelui t\u< s\ aproapelui t\u.
general (vezi note suplimentare) a IV nu pofte[ti nevasta aproapelui t\u, nici
IX (;n realitate X, prima parte)
stabilit ;n cele din urm\ acest sistem Adu-]i aminte de ziua de odihn\, ca s- robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, S\ nu pofte[ti nevasta aproapelui t\u.
o sfin]e[ti. S\ lucrezi [ase zile, [i s\-]i nici m\garul lui, nici vreun alt lucru, X (;n realitate X, partea a doua)I
de idolatrie. Pentru a completa faci lucrul t\u. Dar ziua a [aptea este care este al aproapelui t\u.
S\ nu pofte[ti bunurile aproapelui t\u.
lucrarea hulitoare, Roma s-a Sabatul ;nchinat Domnului, Exodul 20>3-17 Catehismul general catolic
;ncumetat s\ scoat\ din Legea lui
Dumnezeu porunca a doua, care ;nvierii lui Hristos. cinstit\ de c\tre supu[ii lui p\g=ni [i au fost ]inute mari concilii, ;n care
opre[te ;nchinarea la chipuri, [i s\ Slujbe religioase au fost ]inute ;n ea< a fost onorat\ de cre[tini< politica erau convoca]i demnitari ai bisericii
;mpart\ porunca a zecea ;n dou\, era totu[i privit\ ca o zi de recreare, ;mp\ratului era aceea de a uni din toat\ lumea. Aproape ;n fiecare
pentru a p\stra num\rul. Sabatul fiind ;nc\ p\zit cu sfin]enie. interesele adverse ale cre[tinismului conciliu, Sabatul pe care Dumnezeu
Spre a preg\ti calea pentru lucrarea [i p\g=nismului. El a fost ;ndemnat ;l instituise era cobor=t din ce ;n ce
pe care pl\nuise s\ o ;ndeplineasc\, s\ fac\ acest lucru de c\tre episcopii mai mult, ;n timp ce duminica era ;n
Compromisul continu\ bisericii care, inspira]i de ambi]ii [i
Satana ;i f\cuse pe iudei, ;nainte de aceea[i m\sur\ ;n\l]at\. :n felul
D ar spiritul de cedare fa]\ de
p\g=nism a deschis calea
pentru o alt\ dispre]uire a autorit\]ii
venirea lui Hristos, s\ ;mpov\reze
Sabatul cu cele mai stricte preten]ii,
;nseta]i de putere, au ;n]eles c\, dac\
va fi p\zit\ aceea[i zi at=t de c\tre
acesta, s\rb\toarea p\g=n\ a ajuns ;n
cele din urm\ s\ fie onorat\ ca o
f\c=nd din p\zirea lui o povar\. cre[tini, c=t [i de p\g=ni, aceasta va institu]ie divin\, ;n timp ce Sabatul
cerului. Satana, lucr=nd prin
Acum, folosind lumina fals\ ;n care u[ura primirea cu numele a biblic a fost declarat o r\m\[i]\ a
conduc\torii neconsacra]i ai bisericii, cre[tinismului de c\tre p\g=ni [i ;n
reu[ise s\-l fac\ a fi privit, a aruncat iudaismului, iar p\zitorii lui au fost
s-a amestecat [i ;n porunca a patra [i a
ocar\ asupra lui ca fiind o institu]ie felul acesta puterea [i gloria bisericii declara]i blestema]i.
;ncercat s\ ;ndep\rteze vechiul Sabat, vor cre[te. Dar, ;n timp ce mul]i
evreiasc\. :n timp ce cre[tinii ;n
ziua pe care Dumnezeu a
general continuau s\ p\zeasc\ cre[tini tem\tori de Dumnezeu erau Sigiliul Creatorului
binecuv=ntat-o [i a sfin]it-o (Gen.
duminica drept o s\rb\toare a condu[i treptat s\ primeasc\
2,2.3), iar ;n locul lui s\ ;nal]e schimbat
bucuriei, i-a condus s\ fac\ din duminica, ziua întâi a s\pt\mânii, ca
s\rb\toarea p\zit\ de p\g=ni ca
„venerabila zi a soarelui“. La ;nceput,
aceast\ schimbare n-a fost ;ncercat\
Sabat o zi de post, o zi de
am\r\ciune [i triste]e, pentru a-[i
av=nd un anume grad de sfin]enie, ei
socoteau ;nc\ Sabatul cel adev\rat ca M arele apostat reu[ise s\ se
;nal]e „mai presus de tot ce
se nume[te Dumnezeu sau de ce
ar\ta ura fa]\ de iudaism. sfin]it Domnului [i-l p\zeau, ;n
pe fa]\. :n primele veacuri, Sabatul cel este vrednic de ;nchinare“ (2 Tes.
ascultare de porunca a patra.
adev\rat a fost ]inut de to]i cre[tinii. Arhiam\gitorul nu-[i terminase 2,4).
Ei erau gelo[i pe onoarea lui Schimbarea lucrarea. El s-a hot\r=t s\ adune „Duminica este o institu]ie
Dumnezeu [i, crez=nd c\ Legea Sa este
de neschimbat, au p\zit cu r=vn\ cutez\toare lumea cre[tin\ sub steagul s\u [i s\- catolic\, [i preten]ia de a o p\zi

:
[i exercite puterea prin loc]iitorul lui, nu poate fi sus]inut\ dec=t pe
sfin]enia preceptelor ei. Dar Satana a n prima parte a sec. al IV-lea, baza principiilor catolice... De la
pontiful cel m=ndru, care pretindea
lucrat cu o mare subtilitate prin agen]ii ;mp\ratul Constantin a emis ;nceputul p=n\ la sf=r[itul
c\ este reprezentantul lui Hristos.
lui pentru a-[i atinge scopul. Pentru ca un decret care f\cea din Sfintei Scripturi nu exist\ nici
Prin p\g=nii pe jum\tate converti]i, un pasaj care s\ justifice
aten]ia poporului s\ poat\ fi atras\ duminic\ o s\rb\toare public\ ;n
prin prela]ii ambi]io[i [i prin transferul zilei de ;nchinare
asupra duminicii, aceasta a fost ;ntregul Imperiu Roman (vezi note
credincio[ii iubitori de lume, [i-a public\ s\pt\m=nal\ din ultima
declarat\ ca s\rb\toare ;n cinstea suplimentare). Ziua soarelui a fost
;ndeplinit planul. Din timp ;n timp, zi a s\pt\m=nii la prima.“ -
Catholic Press , Sydney,
Adev\ratul Sabat a fost ]inut ;n primele secole de to]i cre[tinii. Australia, August 1900.
Protestan]ii sus]in acum c\ ;nvierea ;ntreaga biseric\. P\g=nismul Isus> „Ve]i fi da]i ;n m=inile lor p=n\
„Nici un protestant, care are
o cuno[tin]\ competent\ de lui Hristos ;n ziua duminicii a f\cut d\duse locul papalit\]ii. Balaurul [i de p\rin]ii, fra]ii, rudele [i
istorie, nu pune la ;ndoial\ din ea Sabatul cre[tin. Dar dovezi d\duse fiarei „puterea lui, tronul lui, prietenii vo[tri< [i vor omor; pe
faptul c\ biserica Romei a din Scriptur\ lipsesc. Nici o onoare [i o mare st\p=nire“ (Apoc. 13,2) mul]i dintre voi. Ve]i fi ur=]i de to]i
v\rsat mai mult s=nge de felul acesta n-a fost dat\ zilei (vezi note suplimentare). {i acum din pricina Numelui Meu“ (Luca
nevinovat dec=t orice alt\ au ;nceput cei 1260 de ani de 21,16.17). Persecu]ia s-a dezl\n]uit
institu]ie care a existat acesteia de c\tre Hristos sau
persecu]ie papal\, prezi[i ;n asupra celor credincio[i cu o mai
vreodat\ ;n omenire... Este apostolii S\i.
profe]iile lui Daniel [i ale mare furie dec=t oric=nd mai
imposibil s\ ne form\m o
concep]ie complet\ despre Apocalipsei (Daniel 7,25< Apoc. ;nainte, iar lumea a devenit un
multitudinea victimelor ei.“ - De la Roma p\g=n\ la 13,5-7). Cre[tinii au fost obliga]i s\ imens c=mp de lupt\. Pentru sute
W.E. Lecky, Istoria apari]iei [i Roma papal\ aleag\ fie s\-[i p\r\seasc\ de ani, biserica lui Hristos [i-a g\sit

:
influen]a spiritului n veacul al [aselea, papalitatea integritatea [i s\ primeasc\ sc\pare ;n izolare [i ;ntuneric. C\ci
ra]ionalismului ;n Europa, vol. ceremoniile [i ;nchinarea papal\, fie zice profetul> „{i femeia a fugit ;n
devenise puternic ;ntemeiat\.
2, pag. 32, edi]ia 1910. „A fost s\-[i petreac\ via]a ;n ;nchisoare sau pustie, ;ntr-un loc preg\tit de
estimat\ ... o medie de 40.000 Scaunul puterii ei a fost stabilit ;n
s\ sufere moartea pe roat\, pe rug Dumnezeu, ca s\ fie hr\nit\ acolo
omoruri religioase pentru cetatea imperial\, iar episcopul
fiecare an de existen]\ a sau de securea c\l\ului. o mie dou\ sute [aizeci de zile“
Romei a fost declarat cap peste
papalit\]ii.“ - John Dowling, Acum s-au ;mplinit cuvintele lui (Apoc. 12,6).
Istoria romanismului, paginile
541-542.

El ;ndr\znise s\ schimbe singurul :ncepe epoca ;ntunecoas\


:
precept al Legii divine care ;ndreapt\
n\l]area l a putere a bisericii omene[ti, s-a dat pe fa]\ corup]ia care :ntunericul p\rea s\ se ;ndeseasc\.
f\r\ gre[ toat\ omenirea c\tre viul
Romei a marcat ;nceputul totdeauna se na[te din ;ndep\rtarea :nchinarea la chipuri a devenit
[i adev\ratul Dumnezeu. :n porunca
Evului :ntunecat. Pe m\sur\ ce Legii lui Dumnezeu. aproape general\. Candelele ardeau
a patra, Dumnezeu este descoperit
ca fiind Creatorul cerului [i al puterea ei cre[tea, ;ntunericul ;naintea icoanelor c\rora le erau
p\m=ntului [i prin aceasta Se devenea mai profund. Credin]a a Zile de pericol ;n\l]ate rug\ciuni. Obiceiurile cele
deosebe[te de to]i zeii fal[i.
Deoarece era o amintire a lucr\rii de
fost transferat\ de la Hristos,
temelia cea adev\rat\, la papa de la
Roma. :n loc s\ se ;ncread\ ;n Fiul
A celea au fost zile primejdioase
pentru biserica lui Hristos.
Credincio[ii purt\tori de steag erau
mai absurde [i mai supersti]ioase
predominau. Min]ile oamenilor
erau at=t de cu totul st\p=nite de
crea]iune, ziua a [aptea a fost sfin]it\
ca zi de odihn\ pentru om. Ea a fost lui Dumnezeu pentru iertarea f\r\ ;ndoial\ pu]ini. De[i adev\rul supersti]ie, ;nc=t ra]iunea p\rea c\-
destinat\ s\ p\streze continuu ;n p\catelor [i pentru m=ntuirea n-a fost l\sat f\r\ martori, uneori [i pierduse influen]a. :n timp ce
min]ile oamenilor pe viul Dumnezeu ve[nic\, oamenii priveau la papa, se p\rea totu[i c\ r\t\cirea [i preo]ii [i episcopii erau iubitori de
ca izvor al existen]ei [i ca obiect de la preo]ii [i prela]ii c\rora el le supersti]ia vor predomina pe deplin, pl\ceri, senzuali [i corup]i, nu se
;nchinare [i adorare. Satana se lupt\ d\duse autoritatea. Ei erau ;nv\]a]i iar adev\rata religie va fi izgonit\ putea a[tepta dec=t ca poporul care
s\-i ;ntoarc\ pe oameni de la c\ papa era mijlocitorul lor de pe p\m=nt. Evanghelia a fost privea la ei drept c\l\uze s\ fie
devotamentul lor fa]\ de Dumnezeu p\m=ntesc, c\ nimeni nu se putea pierdut\ din vedere, formele cufundat ;n ignoran]\ [i viciu.
[i de la ascultarea de Legea Sa< de apropia de Dumnezeu dec=t prin el< religioase deveneau mai
aceea ;[i ;ndreapt\ eforturile [i c\ el st\tea ;n locul lui Dumnezeu numeroase, iar oamenii erau M=ndrul pontif

U
;ndeosebi ;mpotriva poruncii care pentru ei. Pentru motivul acesta ;mpov\ra]i tot mai mult cu obliga]ii n alt pas spre
arat\ pe Dumnezeu ca Creator. trebuia s\ i se dea ascultarea pe care riguroase. suprema]ia papal\ a fost
o pretindea. O abatere de la cerin]ele Ei nu erau numai ;nv\]a]i s\ f\cut atunci c=nd, ;n sec.
lui constituia un motiv suficient priveasc\ la papa ca mijlocitor al al XI-lea, papa Grigore al VII-lea
pentru cea mai aspr\ pedeaps\ care lor, dar [i s\-[i pun\ ;ncrederea ;n a proclamat des\v=r[irea bisericii
venea peste trupurile [i sufletele propriile lor fapte, ca isp\[ire pentru romane. Printre afirma]iile pe care
ofensatorilor. :n felul acesta, min]ile p\cat. Pelerinajele lungi, faptele de le sus]inea, era una care declara
oamenilor erau ;ntoarse de la peniten]\, ;nchinarea la moa[te, c\ biserica n-a gre[it niciodat\,
Dumnezeu c\tre oameni gre[i]i, cu ;n\l]area de biserici, altare [i nici nu va putea gre[i vreodat\,
defecte [i cruzi, ba mai mult, chiar morminte sfinte, plata de sume mari dup\ Scripturi. Dar aceast\
c\tre prin]ul ;ntunericului, care-[i pentru biseric\ - toate acestea [i afirma]ie nu era ;nso]it\ de dovezi
exercita puterea prin ei. P\catul era multe altele asem\n\toare erau din Scriptur\. Pontiful cel m=ndru
mascat ;ntr-un ve[m=nt de sfin]enie. ;ncurajate pentru a ;ndep\rta m=nia mai pretindea puterea de a-i
C=nd Scripturile sunt ;ndep\rtate, iar lui Dumnezeu sau a asigura detrona pe ;mp\ra]i [i declara c\
omul ajunge s\ se priveasc\ pe sine favoarea Sa, ca [i c=nd Dumnezeu nici o hot\r=re pe care ar fi
ca fiind suprem, trebuie s\ ne ar fi fost ca oamenii, care s-ar fi pronun]at-o el nu putea fi
a[tept\m numai la ;n[el\torie, m=niat pentru lucruri de nimic sau r\sturnat\ de nimeni, ci c\ era
am\gire [i nelegiuire josnic\. O dat\ ar fi fost ;mp\cat prin daruri sau prerogativa lui aceea de a r\sturna
cu ;n\l]area legilor [i tradi]iilor fapte de poc\in]\! hot\r=rile altora.
C=t de izbitor este contrastul dintre p\g=nismului, pe care Roma a form\ p=inea [i vinul simplu ;n
m=ndria arogant\ a acestui pontif numit-o purgatoriu [i a folosit-o „trupul [i s=ngele lui Hristos“ :ntunecimea maxim\
dispre]uitor [i bl=nde]ea [i umilin]a
lui Hristos, care Se prezint\ pe Sine
pentru a ;ngrozi mul]imile credule
[i supersti]ioase. Prin aceast\
(Cardinalul Wiseman. The Real
Presence of the Body and Blood P apalitatea devenise despotul
lumii. Regi [i ;mp\ra]i se plecau
;n fa]a hot\r=rilor pontifului roman.
b\t=nd la u[a inimii, ca s\ intre r\t\cire se afirma existen]a unui loc of Our Lord Jesus Christ in the
pentru a aduce iertare [i pace, [i de tortur\, ;n care sufletele acelora blessed Eucharist Proved from Soarta oamenilor pentru prezent [i
care i-a ;nv\]at pe ucenicii S\i> care n-au meritat condamnarea Scripture, lect.8, sect.3, par.26). ve[nicie p\rea a fi sub st\p=nirea
„Oricine vrea s\ fie cel dint=i ;ntre ve[nic\ trebuie s\ sufere pedeapsa Cu o ;ncumetare hulitoare, ei lui. Timp de sute de ani, ;nv\]\turile
voi, s\ v\ fie rob“ (Matei 20,27). pentru p\catele lor [i din care, dup\ pretindeau pe fa]\ c\ aveau Romei fuseser\ primite f\r\
ce sunt eliberate de necur\]ie, sunt puterea de a crea pe Dumnezeu, rezerv\ pe scar\ larg\, riturile ei
fuseser\ aduse la ;ndeplinire cu
:ntunerecul se primite ;n ceruri. Creatorul tuturor lucrurilor.
Cre[tinilor li s-a cerut, sub respect, s\rb\torile ei fuseser\
;nt\re[te Undi]a financiar\ pedeapsa cu moartea, s\ manife- p\zite peste tot. Clerul ei era onorat

V A
eacurile care au urmat au fost poi a fost necesar\ o alt\ ste credin]a ;n aceast\ oribil\ [i sus]inut cu d\rnicie. Niciodat\
martore la o cre[tere continu\ pl\smuire pentru a face ca r\t\cire hulitoare a cerului. p=n\ atunci biserica roman\ nu
a r\t\cirii ;n ;nv\]\turile sus]inute Roma s\ fie ;n stare s\ profite de Mul]imile care refuzau erau date ajunsese la o demnitate, m\re]ie sau
de Roma. Chiar [i ;nainte de pe urma temerilor [i viciilor fl\c\rilor. putere mai mare.
na[terea papalit\]ii, ;nv\]\turile adep]ilor ei. Aceasta a fost
filozofilor p\g=ni captivaser\ realizat\ prin ;nv\]\tura despre Milioane de martiri Viciu nest\p=nit
aten]ia [i-[i exercitau influen]a ;n
biseric\. Mul]i dintre cei care
indulgen]e.
Iertarea total\ a p\catelor, trecute, : n sec. al XIII-lea, a fost ;nfiin]at
cel mai teribil din toate D ar „miezul zilei papalit\]ii a
fost miezul nop]ii lumii“
(J.A.Wylie - The History of
sus]ineau c\ sunt converti]i se prezente [i viitoare, [i sc\parea de instrumentele papalit\]ii -
]ineau ;nc\ de ;nv\]\turile filozofiei toate durerile [i pedepsele ce Inchizi]ia. Prin]ul ;ntunericului s-a Protestantism, b.1, cap.4). Sfintele
lor p\g=ne[ti [i nu numai c\ ei unit cu conduc\torii ierarhiei Scripturi erau aproape necunoscute
decurgeau din ele erau f\g\duite
continuau s\ le studieze, dar le papale. :n conciliile lor tainice, nu numai de c\tre popor, ci [i de
tuturor acelora care se ;nscriau ;n
impuneau [i altora, socotindu-le Satana ;mpreun\ cu ;ngerii lui c\tre preo]i. Ca [i fariseii din
mijloace de a-[i extinde influen]a st\p=neau min]ile oamenilor vechime, conduc\torii papali urau
printre p\g=ni. „Papa nu este numai nelegiui]i, ;n timp ce, nev\zut, ;n lumina care le descoperea p\catele.
reprezentantul lui Isus Legea lui Dumnezeu, m\sura
R\t\ciri serioase au fost introduse mijlocul lor st\tea un ;nger al lui
Hristos, el este Isus drept\]ii, fiind ;ndep\rtat\, ei
;n felul acesta ;n credin]a cre[tin\. Hristos, ascuns sub un v\l Dumnezeu, lu=nd un raport teribil
exercitau puterea f\r\ m\sur\ [i
Printre cele mai de frunte erau trupesc .“ - The Catholic al hot\r=rilor lor nelegiuite [i
practicau viciul f\r\ fr=u.
credin]a ;n nemurirea natural\ a National, iulie 1895. scriind istoria faptelor prea
:n[el\toria, avari]ia [i desfr=ul
omului [i con[tien]a lui ;n moarte. ;ngrozitoare pentru a fi v\zute de
abundau. Oamenii nu se d\deau
Aceast\ ;nv\]\tur\ a pus temelia pe ochiul omenesc. „Babilonul cel
r\zboaiele pontifilor, ca s\-[i ;napoi de la nici o crim\ prin care
care Roma [i-a ;ntemeiat invocarea mare s-a ;mb\tat cu s=ngele
;ntind\ st\p=nirea lor lumeasc\ puteau s\ c=[tige avere sau pozi]ie.
sfin]ilor [i adorarea fecioarei Ma- sfin]ilor.“ Trupurile mutilate ale
pentru a-[i pedepsi vr\jma[ii sau Palatele papilor [i ale prela]ilor erau
ria. Din aceasta a izvor=t [i r\t\cirea milioanelor de martiri strigau la
pentru a-i extermina pe aceia care scenele celor mai s\lbatice
cu privire la chinurile ve[nice Dumnezeu, cer=nd r\zbunare
;ndr\zneau s\ conteste suprema]ia dezm\]uri. Unii dintre pontifii care
pentru cel care r\m=ne nepoc\it, asupra puterii apostate.
lor spiritual\. Oamenii mai erau domneau erau vinova]i de crime
care a fost ;ncorporat\ de timpuriu at=t de revolt\toare, ;nc=t
;n doctrina papal\. ;nv\]a]i c\, prin oferirea de bani
bisericii, s-ar putea libera de „Papa Ioan Paul II a cerut conduc\torii p\m=nte[ti au ;ncercat
Atunci a fost preg\tit\ calea pentru s\ detroneze pe ace[ti demnitari ai
introducerea unei alte n\scociri a p\cate [i ar putea libera [i sufletele iertare pentru r\zboaiele
prietenilor lor deceda]i, care erau catolico-protestante din Eu- bisericii, ca fiind mon[tri prea
ropa ;n timpul josnici pentru a mai putea fi
preda]i fl\c\rilor chinuitoare. Prin
Contrareforma]iunii. „ - ;ng\dui]i. Timp de veacuri, Europa
mijloace de felul acesta, Roma [i-
U.S. News and World Report, n-a f\cut nici un progres ;n
a umplut tezaurele [i a sus]inut
3 iulie 1995. literatur\, arte sau civiliza]ie. O
m\re]ia, luxul [i viciul pretin[ilor paralizie moral\ [i intelectual\
Evul mediu (epoca
reprezentan]i ai Aceluia care nu c\zuse peste cre[tin\tate.
;ntunecoas\). Biblia prezice
avusese unde s\-{i plece capul.
c\, sub condi]iile presante
Creatorul creat care stau ;n fa]a noastr\, Reformatorii protesteaz\
R =nduiala biblic\ a Cinei
Domnului fusese ;nlocuit\ cu
jertfa idolatr\ a liturghiei. Preo]ii
papalitatea [i suporterii ei
vor recurge iar la
;ntrebuin]area puterii
L ipsa de cuno[tin]\ a
Cuv=ntului lui Dumnezeu i-a
permis papalit\]ii s\ domine lumea
papali pretindeau c\, prin civile, ca s\-i domine pe ;n timpul epocii ;ntunecoase (Evul
bufoneriile lor f\r\ sens, trans- disiden]i. mediu). C\tre sf=r[itul acestei
epoci, c=nd s-a dezvoltat cuno[tin]a Compar\ ;n]elegerea reforma- John Calvin a zis> :l numim Dumnezeu‚ ne str=nge laolalt\.‘“ -
Cuv=ntului lui Dumnezeu, torilor despre papalitate cu Antihrist pe pontiful roman. The Montgomery Advertiser, 2
oamenii au ;nceput s\ protesteze convingerile genera]iei noastre sept. 1987.
;mpotriva erorilor prevalente ;n moderne. Protestan]ii uit\ trecutul „Dac\ catolicismul va deveni mai

D
acel timp. Ace[ti protestan]i au „Din cauza profes\rii credin]ei escenden]ii credincio[ilor catolic ;n viitor, ceea ce a[tept sub
scuturat lan]urile erorii [i ale contrare bisericii de la Roma, martiri au uitat ast\zi de ce se prezentul pap\, atunci diferen]ele
supersti]iei, [i au ;nceput s\ per- istoria consemneaz\ c\ au fost numesc protestan]i. Considera]i teologice vor deveni mai ascu]ite,
mit\ luminii Cuv=ntului lui martiriza]i mai mult de o sut\ de urm\toarele> dar alian]ele noastre cu catolicii
Dumnezeu s\ lumineze. Ace[ti milioane de oameni.“ - Brief Bible „A sosit timpul ca protestan]ii s\ ;mpotriva culturii lume[ti pot
oameni au fost numi]i protestan]i, Readings, page 16. se duc\ la p\stor (papa) [i s\ zic\> deveni mai ad=nci. Eu, din partea
pentru c\, a[a cum au ;n]eles ‚Ce s\ facem ca s\ revenim mea, sunt gata pentru nego]ul ;n
adev\rul Cuv=ntului lui Papalitatea denun]at\ acas\?‘“ - Dr. Robert Schuller, Los compensa]ie.“ - David Wells,

M
Dumnezeu, au v\zut c\ trebuie s\ artin Luther a zis> „{tiu c\ Angeles Herald Examiner, 19 sept. Eternity Magazine, sept. 1987.
protesteze [i s\ se opun\ erorilor papa este Antihristul, c\ 1987. „:nv\]\tura harismatic\ protestant\
catolicismului, dac\ voiau s\ fie tronul lui este ;nsu[i tronul lui „Conduc\tori de biserici americane despre via]a cre[tin\ este identic\
credincio[i lui Dumnezeu. Satana. Papalitatea este v=n\toarea protestane [i ortodoxe de est, care ;n ]el [i inten]ie cu cea catolic\. Nu
Cuno[tin]a Cuv=ntului lui general\, comandat\ de pontiful s-au ;nt=lnit vineri cu papa Ioan este aceasta semnificativ pentru
Dumnezeu a fost iar pierdut\. roman, cu scopul de a ;ncol]i [i a Paul al II -lea, au salutat prima lor viitorul cre[tin ?“ - J.I. Packer,
distruge suflete.“ discu]ie reprezentativ\ ca o piatr\ Christianity Today, 22 iune 1992.
„La 24 August 1527, Charles Spurgeon a zis> „Trebuie de hotar pe calea spre o unitate Protestantismul [i-a uitat originea.
romano-catolicii din Fran]a, s\ avertiz\m cu curaj chibzuit pe mare... Rev. Donald Jones, un El fusese ;nt\rit cu binecuv=ntare
printr-un plan aranjat mai aceia care au o inclina]ie spre metodist uniiert [i [eful ca s\ reziste [i s\ denun]e erorile
dinainte, sub influen]a erorile Romei< trebuie s\ le departamentului studiilor religioase Romei. Acum este voios s\ [i le
iezuitic\, au ucis 70.000 de spunem despre faptele negre ale al Universit\]ii din Carolina de sud, ;nsu[easc\. Acum, c=nd ;ntreaga
protestan]i ;n timp de dou\ papalit\]ii.“ a numit-o ‚meetingul ecumenic cel lume se afl\ la limita asaltului final
luni. Papa s-a bucurat c=nd John Knox a zis c\ papa este mai important al secolului‘... Rev. al Romei, fo[tii du[mani formeaz\
a auzit [tirea despre succesul adev\ratul antihrist. Paul A. Crow Jr., din Indianapolis, alian]e. Lumea protestant\ a uitat
ac]iunii.“ - Western John Wesley a zis despre papa> „El func]ionar ecumenic al Bisericii c\ este implicat\ ;ntr-o b\t\lie
Watchman, 21 noiembrie este ;n mod categoric omul Cre[tine (Ucenicii lui Hristos), a etern\, [i pentru neglijarea lor
1912 (catolic). f\r\delegii, pentru c\ el spore[te numit-o ‚o zi nou\ ;n ecumenism‘, inten]ionat\ a cuno[tin]ei, sunt
tot felul de p\cate, f\r\ m\sur\. deschiz=nd un viitor ;n care destina]i s\ fie distru[i.

Legea [i ordinea – adev\rata problem\


:
nc\ de la ;nceputul luptei partea neascult\rii< el devine ;nv\]\turile care constituie ;n[i[i Legea lui Dumnezeu a fost
celei mari din ceruri, scopul „vinovat de toate“ (Iac. 2,10). st=lpii credin]ei cre[tine. Faptele schimbat\ sau desfiin ]at\, iar
lui Satana a fost s\ distrug\ C\ut=nd s\ arunce dispre] asupra cele mari ale crea]iunii, a[a cum aceia care privesc cererile ei ca
Legea lui Dumnezeu. Tocmai statutelor divine, Satana a sunt prezentate de scriitorii fiind ;nc\ valabile, c\ trebuie
pentru a aduce la ;ndeplinire pervertit ;nv\]\turile Bibliei, [i inspira]i, c\derea omului, ascultate literal, sunt socoti]i ca
lucrul acesta s-a r\sculat aceste r\t\ciri au fost ;n felul isp\[irea, perpetuitatea Legii lui merit=nd numai batjocur\ sau
;mpotriva Creatorului [i, cu toate acesta ;ncorporate ;n credin]a Dumnezeu, sunt practic lep\date, dispre].
c\ a fost aruncat din cer, a mul]imilor care m\rturisesc a fie cu totul, fie ;n parte, de o mare
continuat aceea[i lupt\ pe crede ;n Scriptur\. Ultima mare parte din lumea zis\ cre[tin\. Mii Idolatrie doctrinal\
p\m=nt. }inta pe care a urm\rit-
o neab\tut a fost s\-i am\geasc\
pe oameni [i s\-i determine s\
lupt\ dintre adev\r [i r\t\cire nu
este dec=t b\t\lia final\ a unei
lupte ;ndelungate cu privire la
de oameni care se m=ndresc cu
;n]elepciunea [i cu independen]a
lor socotesc ca o dovad\ de
L ep\d=nd adev\rul, oamenii Îl
leap\d\ pe Autorul lui.
C\lc=nd Legea lui Dumnezeu, ei
calce Legea lui Dumnezeu. Legea lui Dumnezeu. :n aceast\ sl\biciune s\-[i pun\ cineva leap\d\ autoritatea Legiuitorului.
Lucrul acesta s-a realizat fie prin lupt\ intr\m acum - o lupt\ ;ntre ;ncrederea ;n Biblie< ei cred c\ Este tot at=t de u[or s\ faci un idol
lep\darea Legii ;n ;ntregime, fie legile oamenilor [i preceptele lui este o dovad\ de talent superior din ;nv\]\turile [i teoriile r\t\cite,
prin lep\darea unuia dintre Iehova, ;ntre religia Bibliei [i [i de cultur\ s\ g\seasc\ gre[eli cum este s\ modelezi un idol din
principiile ei, dar consecin]a va fi religia fabulelor [i a tradi]iei. ;n Scripturi, s\ denatureze [i s\ lemn sau din piatr\. Reprezent=nd
;n cele din urm\ aceea[i. Cine Necredin]a predomin\ ;ntr-o nege cele mai importante gre[it atributele lui Dumnezeu,
calc\ „o singur\ porunc\“ d\ pe propor]ie alarmant\, nu numai ;n adev\ruri ale ei. Mul]i slujitori Satana ;i conduce pe oameni s\
fa]\ dispre] pentru toat\ Legea< lume, dar chiar [i ;n biseric\. ;nva]\ poporul [i mul]i profesori [i-L imagineze ;ntr-un fel
influen]a [i exemplul lui sunt de Mul]i au ajuns s\ combat\ chiar [i ;nv\]\tori ;[i ;nva]\ studen]ii c\ neadev\rat. :n via]a multora, un
idol filozofic este ;ntronat ;n locul amvon? Dar este oare o jignire mai publicitate caracterului [i crimelor ;n Biblie sluje[te scopului lui, a[a
lui Iehova, ;n timp ce viul grav\ s\ dispre]uie[ti legile statelor lor. Presa public\ am\nunte cum sluje[te [i distrugerea Bibliei
Dumnezeu, a[a cum este [i ale popoarelor dec=t s\ calci revolt\toare cu privire la vicii, ;ns\[i. Prin introducerea ideii c\
descoperit ;n Cuv=ntul S\u, ;n acele precepte divine care sunt ini]iind ;n felul acesta [i pe al]ii ;n Legea lui Dumnezeu nu este
temelia oric\rei guvern\ri? practicarea ;n[el\toriei, furtului [i obligatorie, ;n realitate el îi conduce
a crimei< iar Satana tresalt\ pentru pe oameni s\ o calce, ca [i c=nd ar
P\catul nu mai este succesele planurilor lui diabolice. fi ;ntru totul necunosc\tori ai
p\c\tos Pasiunea nebuneasc\ a viciului, preceptelor ei. {i acum, ca [i ;n

O riunde preceptele divine violen]a cu care se ia via]a, cre[terea veacurile trecute, el a lucrat prin
sunt lep\date, p\catul teribil\ a necump\t\rii [i a biseric\ pentru a-[i realiza
;nceteaz\ s\ mai fie privit ca nelegiuirii peste orice m\sur\ planurile. Organiza]iile religioase
p\c\tos, iar neprih\nirea nu este de trebuie s\ ;i trezeasc\ pe to]i aceia ale zilei au refuzat s\ asculte
dorit. care se tem de Dumnezeu, s\ se adev\rurile nepopulare descoperite
Aceia care refuz\ s\ se supun\ ;ntrebe ce se poate face pentru a clar ;n Scripturi [i, comb\t=ndu-le,
guvern\rii lui Dumnezeu sunt cu opri valul r\ului. ei au adoptat interpret\ri [i au luat
totul nepreg\ti]i pentru a se conduce pozi]ii care au sem\nat pe o scar\
pe ei ;n[i[i. Prin ;nv\]\turile lor larg\ semin]ele necredin]ei.
v\t\m\toare este v\dit spiritul de Accept=nd r\t\cirea papal\ despre
nesupunere ;n inima copiilor [i a nemurirea de la natur\ a sufletului
Hristos [i ;n lucr\rile crea]iunii, tineretului, care din fire nu pot [i con[tien]a omului ;n moarte, ei
este slujit doar de pu]ini. Mii de suporta controlul< [i, ca urmare, va au lep\dat singura ap\rare
oameni zeific\ natura, ;n timp ce fi o societate nelegiuit\ [i imoral\. ;mpotriva am\girilor spiritismului.
leap\d\ pe Dumnezeul naturii. :n timp ce-[i bat joc de credulitatea :nv\]\tura cu privire la chinurile
De[i ;ntr-o form\ deosebit\, acelora care ascult\ de cerin]ele lui ve[nice i-a condus pe mul]i s\ nu
idolatria exist\ ;n lumea cre[tin\ Dumnezeu, mul]imile primesc cu Scriptura lep\dat\ acum mai cread\ ;n Biblie. {i c=nd
de ast\zi, tot at=t de adev\rat cum
exista ;n vechiul Israel din zilele
u[urin]\ am\girile lui Satana. Ei
dau fr=u liber pl\cerii [i practic\
p\catele care au adus judec\]ile
N elegiuirea [i ;ntunericul
spiritual care au st\p=nit ;n
timpul suprema]iei Romei au fost
cuvintele poruncii a patra sunt
sus]inute ;naintea oamenilor, se
descoper\ c\ este poruncit\ p\zirea
lui Ilie. Dumnezeul multora dintre
asupra p\g=nilor. urmarea inevitabil\ a ;n\bu[irii Sabatului zilei a [aptea< [i ca
pretin[ii oameni ;n]elep]i, filozofi,
poe]i, politicieni, ziari[ti - Scripturilor< dar unde trebuie g\sit\ singura cale de a se elibera de o
dumnezeul cercurilor rafinate la Societatea ;n dezordine cauza necredin]ei larg r\sp=ndite, a datorie pe care nu sunt gata s\ o
mod\, al multor colegii [i
universit\]i, chiar [i al unor D e pe acum, ;nv\]\tura c\
oamenii sunt liberi de
ascultarea de cerin]ele lui
lep\d\rii Legii lui Dumnezeu [i a
stric\ciunii care este legat\ de
;ndeplineasc\, mul]i ;nv\]\tori
populari declar\ c\ Legea lui
institu]ii teologice - este doar cu acestea, ;n lumina deplin\ a Dumnezeu nu mai este obligatorie.
Dumnezeu a sl\bit puterea ilumin\rii Evangheliei [i ;ntr-un :n felul acesta, ei leap\d\ Legea [i
pu]in mai bun dec=t Baal, zeul
obliga]iei morale [i a deschis veac de libertate religioas\? Acum, o dat\ cu ea [i Sabatul. C=nd
soare al Feniciei.
st\vilarele nelegiuirii asupra lumii. pentru c\ Satana nu mai poate ]ine lucrarea pentru reforma Sabatului
Nici o r\t\cire primit\ de lumea
Nelegiuirea, risipa [i corup]ia se lumea sub st\p=nirea lui prin se extinde, aceast\ lep\dare a Legii
cre[tin\ nu se ridic\ cu mai mult\
revars\ peste noi ca un val interzicerea Scripturilor, el recurge divine, pentru a evita cerin]ele
;ndr\zneal\ ;mpotriva autorit\]ii
cople[itor. :n familie, Satana este la la alte mijloace pentru a-[i atinge poruncii a patra, va deveni aproape
cerului, nici una nu este mai opus\ lucru. Steagul lui flutur\ chiar [i ;n
dictatelor ra]iunii, nici una nu este acela[i scop. Distrugerea credin]ei general\.
c\minele zise cre[tine. Gelozia,
mai ucig\toare ;n consecin]ele ei b\nuielile, f\]\rnicia, ;nstr\inarea,
dec=t ;nv\]\tura modern\, care rivalitatea, lupta, tr\darea ;ncrederii Epoca ;ntunecat\ (evul mediu)
c=[tig\ teren at=t de repede, c\ sacre, ;ng\duirea poftei se afl\
Legea lui Dumnezeu nu mai este acolo. :ntregul sistem de principii repetat\
obligatorie pentru oameni. S\

M
[i de ;nv\]\turi religioase, care ar
presupunem c\ predicatori trebui s\ constituie temelia [i odul de procedare al lui pentru a asigura lep\darea ei. {i
proeminen]i ar ;nv\]a ;n mod structura vie]ii sociale, pare a fi un Satana ;n aceast\ lupt\ astfel, chiar lucrarea pe care se
public c\ legile care guverneaz\ edificiu gata s\ se pr\bu[easc\ ;n final\ cu poporul lui str\duia s\ o ;ndeplineasc\ o punea
]ara lor [i ocrotesc drepturile ruin\. Criminalii cei mai josnici, Dumnezeu este acela[i pe care l-a ;n contul ;ngerilor credincio[i.
cet\]enilor lor n-ar fi obligatorii, c=nd sunt arunca]i ;n ;nchisoare folosit la ;nceputul marii Aceea[i lucrare de am\gire a
c\ ele restr=ng libertatea oamenilor pentru abaterile lor, sunt f\cu]i controverse din ceruri. El pretindea marcat istoria bisericii romane. Ea
[i de aceea n-ar trebui s\ fie adesea primitorii darurilor [i c\ vrea s\ promoveze stabilitatea a sus]inut c\ lucreaz\ ca vice-rege
ascultate< c=t timp ar mai fi aten]iilor, ca [i c=nd ar fi ob]inut o c=rmuirii divine, ;n timp ce, ;n al cerului, ;n timp ce a c\utat s\ se
distinc]ie de invidiat. Se face o mare ascuns, depunea toate eforturile ;nal]e mai presus de Dumnezeu [i
;ng\dui]i astfel de oameni la
De unde a venit Satana, sem\n\torul r\ului ?
Originea p\catului ;nseamn\ a-l ap\ra. Dac\ s-ar putea g\si Dar a ap\rut cineva care a ales s\ lui Dumnezeu< voi [edea pe muntele

P
entru multe min]i, originea o scuz\ sau vreo cauz\ a existen]ei lui, perverteasc\ aceast\ libertate. P\catul [i- adun\rii... m\ voi sui pe v=rful norilor,
p\catului [i motivul existen]ei ar ;nceta s\ mai fie p\cat. Unica a avut originea ;n acela care, dup\ Hristos, voi fi ca Cel Prea :nalt’” (vers. 6< Is.
lui sunt un izvor de mare defini]ie pe care o putem da p\catului fusese cel mai onorat de Dumnezeu [i care 14,13.14). :n loc s\ caute s\ fac\ pe
;ncurc\tur\. Ei v\d lucrarea r\ului, este aceea pe care o g\sim ;n Cuv=ntul st\tea ;n cea mai ;nalt\ pozi]ie de putere [i Dumnezeu cel dint=i ;n dragostea [i
cu urm\rile lui grozave de vai [i lui Dumnezeu> el „este c\lcarea Legii“. de slav\ printre locuitorii cerului. :nainte slujirea creaturilor, n\zuin]a lui
distrugere, [i se ;ntreab\ cum pot de c\dere, Lucifer era primul dintre Lucifer a fost s\ le c=[tige slujirea [i
exista toate acestea sub conducerea Contradic]ie ;ntre heruvimii ocrotitori, sf=nt [i nep\tat. Vezi ;nchinarea pentru el. {i, r=vnind la
Aceluia care este nem\rginit ;n Ezechiel 28, 12-15. onoarea pe care Tat\l cel ve[nic o
dragostea lui Dumnezeu [i Lucifer ar fi putut r\m=ne ;n gra]ia lui rev\rsase asupra Fiului S\u, acest
;n]elepciune, putere [i dragoste.
Este cu neputin]\ s\ explic\m m=ndrie Dumnezeu, iubit [i onorat de o[tile prin] al ;ngerilor a aspirat la puterea
originea p\catului pentru a da un
motiv existen]ei. Cu toate acestea, se L egea iubirii fiind temelia guvern\rii
lui Dumnezeu, fericirea tuturor
fiin]elor create depindea de asentimentul
;ngere[ti, pun=ndu-[i la lucru puterile
nobile pentru a binecuv=nta pe al]ii [i a
sl\vi pe F\c\torul s\u. Dar profetul
pe care numai Hristos o putea
;ntrebuin]a.
Fiul lui Dumnezeu era recunoscut ca
pot ;n]elege suficient at=t originea lui,
c=t [i m\surile luate cu privire la lor des\v=r[it fa]\ de marile principii ale spune> „}i s-a ;ng=mfat inima din pricina Suveran al Cerului, una cu Tat\l ;n
soarta final\ a p\catului, m\suri care drept\]ii. Dumnezeu dore[te de la toate frumuse]ii tale, ]i-ai stricat ;n]elepciunea putere [i ;n autoritate< Hristos participa
descoper\ pe deplin dreptatea [i mila f\pturile Sale o slujire din dragoste - un cu str\lucirea ta” (vers. 17). Pu]in c=te ;n toate sfaturile lui Dumnezeu, pe c=nd
lui Dumnezeu ;n toate procedeele omagiu care izvor\[te dintr-o apreciere pu]in, Lucifer a ajuns s\-[i ;ng\duie lui Lucifer nu-i era ;ng\duit s\ p\trund\
Sale cu p\catul. P\catul este un inteligent\ a caracterului S\u. El nu g\se[te dorin]a dup\ ;n\l]are de sine. „Pentru c\ planurile divine. „De ce“, ;ntreba acest
intrus, pentru a c\rui existen]\ nu se pl\cere ;ntr-o slujire silit\ [i, ca urmare, ;]i dai ifose ca [i c=nd ai fi Dumnezeu... ;nger puternic, „s\ aib\ Hristos
poate da nici o explica]ie. El este d\ tuturor libertatea de voin]\, ca s\-I Tu ziceai ;n inima ta> ‘:mi voi ridica suprema]ia? De ce este ;n felul acesta
tainic, de neexplicat< a-l scuza aduc\ o slujire de bun\voie. scaunul de domnie mai presus de stelele onorat mai mult dec=t Lucifer?“

s\-I schimbe Legea. Sub Aceia care cinstesc Sabatul biblic fapt, ele adopt\ acum o cale care va :n contrast cu cei ce p\zesc
conducerea Romei, aceia care au vor fi denun]a]i ca vr\jma[i ai legii duce la prigonirea acelora care poruncile lui Dumnezeu [i au
suferit moartea pentru credincio[ia [i ordinii, ca unii care calc\ ;n refuz\ ;n mod con[tient s\ fac\ ceea credin]a Domnului Isus, ;ngerul al
lor fa]\ de Evanghelie au fost picioare preceptele morale ale ce face restul lumii cre[tine [i s\ treilea indic\ o alt\ clas\. :mpotriva
denun]a]i ca f\c\tori de rele< au fost societ\]ii, provoc=nd anarhie [i recunoasc\ preten]iile sabatului erorilor lor este pronun]at\ o
folosite toate mijloacele posibile corup]ie [i atr\g=nd judec\]ile lui papal. avertizare solemn\ [i teribil\:
pentru a-i acoperi de ru[ine, s\-i Dumnezeu asupra p\m=ntului. „Dac\ se ;nchin\ cineva fiarei [i
fac\ s\ apar\ ;n ochii oamenilor [i St\ruin]ele de a nu-[i c\lca pe Negarea libert\]ii de icoanei ei [i prime[te semnul ei pe
chiar ;n ochii lor ca cei mai odio[i con[tiin]\ vor fi socotite ca con[tiin]\ frunte sau pe m=n\, va bea [i el din

D
criminali. Tot a[a va fi [i acum. :n ;nc\p\]=nare, ;nd\r\tnicie [i dispre] emnitarii bisericii [i ai vinul m=niei lui Dumnezeu.“
timp ce Satana caut\ s\-i distrug\ fa]\ de autoritate. Ei vor fi acuza]i statului se vor uni pentru a (Apocalipsa 14, 9.10). O
pe aceia care cinstesc Legea lui de nemul]umire fa]\ de c=rmuire. corupe, a convinge sau pentru a interpretare corect\ a simbolurilor
Dumnezeu, va face s\ fie acuza]i Slujitorii care contest\ constr=nge toate clasele de oameni ;ntrebuin]ate este necesar\ pentru
de c\lcarea legii, ca oameni care Îl obligativitatea Legii divine vor s\ cinsteasc\ duminica. Lipsa
dezonoreaz\ pe Dumnezeu [i aduc prezenta de la amvoane datoria de autorit\]ii divine va fi ;nlocuit\ cu „Deci, dac\ biserica catolic\
judec\]ile Lui asupra lumii. a da ascultare autorit\]ilor civile ca decretele prigonitoare. Corup]ia reclam\ dreptul de
fiind r=nduite de Dumnezeu. :n politic\ distruge iubirea de dreptate intoleran]\ dogmatic\ cu
Constr=ngere prin s\lile legislative [i ;n cur]ile de [i respectul pentru adev\r< chiar [i privire la ;nv\]\tura ei, este
cruzime judecat\, p\zitorii vor fi gre[it ;n America cea liber\, conduc\torii nedrept s\ i se fac\ repro[uri

D
prezenta]i [i condamna]i. O fals\ din cauza exercit\rii acestui
umnezeu nu for]eaz\ [i legiuitorii, pentru a-[i asigura
interpretare va fi dat\ cuvintelor lor, drept... Ea prive[te
niciodat\ voin]a sau favoarea public\, se vor supune intoleran]a dogmatic\ nu
con[tiin]a< dar calea continu\ a lui iar asupra motivelor lor va fi pus\ cererii populare dup\ o lege care s\
cea mai rea inten]ie. numai ca dreptul ei
Satana - pentru a c=[tiga st\p=nire impun\ p\zirea duminicii. incontestabil, ci ca [i o datorie
asupra acelora pe care nu-i poate Libertatea de con[tiin]\, care a sf=nt\... Potrivit cu Romani
am\gi altfel - sunt constr=ngerea [i Lumina ;nlocuit\ cu costat o jertf\ at=t de mare, nu va 8,11, autorit\]ile lume[ti au
cruzimea. Prin team\ sau fric\, el ;ntunericul mai fi respectat\. :n lupta care se dreptul s\ pedepseasc\
;ncearc\ s\ manevreze con[tiin]a [i
s\-[i asigure ;nchinarea. Pentru
;mplinirea acestui ]el, el lucreaz\
C =nd bisericile protestante
leap\d\ argumentele clare,
scripturistice ;n ap\rarea Legii lui
apropie cu gr\bire vom vedea
exemplificate cuvintele profetului>
„{i balaurul, m=niat pe femeie, s-a
crimele cele mai grave cu
moartea< ;n consecin]\,
ereticii pot fi nu numai
prin autorit\]ile religioase [i Dumnezeu, ele vor dori s\ aduc\ la dus s\ fac\ r\zboi cu r\m\[i]a excomunica]i, ci pe drept
omor=]i.“ - The Catholic
p\m=nte[ti, mobiliz=ndu-le la t\cere pe aceia a c\ror credin]\ n-o semin]ei ei, care p\zesc poruncile
Encyclopedia, 1911 edition,
impunerea legilor omene[ti [i pot respinge cu ajutorul Bibliei. Cu lui Dumnezeu, [i ]in m\rturia lui
Vol. 14, pages 766, 768.
dispre]uind Legea lui Dumnezeu. toate c\ ;nchid ochii fa]\ de acest Isus Hristos“ (Apoc. 12,17).
tura preten]iilor sale [i s\ arate efectul crucii demonstreaz\ Universului ;ntreg c\ El a venit s\ „pream\reasc\ Legea“ [i
:nv\luit ;n mister schimb\rilor propuse ;n Legea divin\. drumul p\catului, pe care Lucifer l-a ales,
S
„m\rea]\ s\ fie“. Nu numai pentru ca
atana fusese at=t de mult onorat Propria lui lucrare urma s\-l condamne. nu putea fi pus ;n nici un fel pe seama locuitorii acestui p\m=nt s\ priveasc\
[i toate faptele lui erau at=t de Satana pretinsese de la ;nceput c\ nu se guvern\rii lui Dumnezeu.
;nve[m=ntate ;n tain\, ;nc=t era greu s\ Legea a[a cum ar trebui privit\, ci ca s\ se
r\zvr\tise. Trebuia s\ aib\ timp s\ se mani- demonstreze tuturor lumilor din Univers
se descopere ;ngerilor natura adev\rat\ feste prin faptele sale rele. Universul ;ntreg
a lucr\rii sale. c\ Legea lui Dumnezeu este de
trebuia s\ vad\ pe am\gitor demascat. neschimbat. Dac\ cerin]ele ei puteau fi date
P=n\ ce n-a ajuns la dezvoltarea deplin\,
p\catul n-a p\rut at=t de r\u precum era. la o parte, atunci nu era necesar ca Fiul lui
Deoarece p=n\ atunci nu avusese nici un Acela[i spirit Dumnezeu s\-[i dea via]a ca isp\[ire

A
loc ;n Universul lui Dumnezeu, fiin]ele cela[i spirit care s-a dat pe fa]\ ;n pentru c\lcarea ei. Moartea Domnului
sfinte nu aveau nici o idee cu privire la rebeliunea din cer inspir\ [i Hristos demonstreaz\ lucrul acesta.
natura [i la r\utatea lui. Ele nu puteau :n aducerea la ;ndeplinire a judec\]ii
rebeliunea de pe p\m=nt. Satana i-a am\git
vedea urm\rile teribile care aveau s\ se pe oameni ;n acela[i fel ca [i pe ;ngeri. finale, se va vedea c\ nu exist\ nici un
produc\ ;n urma lep\d\rii lui Dumnezeu. Satana l-a atras pe om ;n p\cat prin aceea[i motiv pentru existen]a p\catului.
:n procedeele Sale cu p\catul, Dumnezeu reprezentare fals\ a caracterului lui Crucea de pe Calvar, ;n timp ce declar\
a folosit numai dreptatea [i adev\rul. Dumnezeu pe care o practicase ;n ceruri, Legea ca fiind de neschimbat, face
Satana putea folosi ceea ce Dumnezeu nu f\c=ndu-L s\ fie privit ca aspru [i tiranic. cunoscut Universului c\ plata p\catului
putea - lingu[irea [i am\girea. Satana {i a reu[it s\ ajung\ at=t de departe, ;nc=t este moartea. :n strig\tul pe cruce al
punea pe seama Legii [i guvern\rii lui s\ declare c\ restric]iile nejustificate ale M=ntuitorului „S-a sf=r[it“, a b\tut
Dumnezeu discordia pe care ac]iunea lui lui Dumnezeu au dus at=t la c\derea clopotul de moarte al lui Satana. Lupta
o provocase ;n ceruri. Toate relele, omului, c=t [i la r\zvr\tirea lui. Dumnezeu cea mare care durase at=ta vreme s-a
spunea el, erau urmarea conducerii {i-a ar\tat iubirea, d=ndu-L pe singurul Mai mult dec=t m=ntuirea hot\r=t atunci, iar eliminarea final\ a

D
divine. El pretindea c\ scopul lui era s\ S\u Fiu s\ moar\ pentru neamul omenesc ar Hristos nu a venit pe p\m=nt r\ului a fost asigurat\. :ntregul Univers
;mbun\t\]easc\ ;ntocmirile lui Iehova. De c\zut. :n isp\[ire s-a descoperit caracterul numai s\ aduc\ la ;ndeplinire va fi martor cu privire la natura [i la
aceea era necesar ca s\ demonstreze na- lui Dumnezeu. Argumentul cel puternic al m=ntuirea omului, s\ sufere [i s\ moar\. urm\rile p\catului.

„I s-a dat putere s\ lucreze patruzeci aceasta, papa a fost f\cut prizonier
Interpret=nd simbolurile [i dou\ de luni.“ Iar profetul spune> de c\tre armata francez\, puterea
;n]elegerea acestui mesaj. Ce este mare“. Acest simbol, a[a cum au „Am v\zut unul din capetele ei r\nit papal\ primind rana de moarte. S-a
reprezentat prin icoan\, fiar\ [i crezut majoritatea protestan]ilor, de moarte“. ;mplinit astfel prezicerea c\ cine
semnul ei ? reprezint\ papalitatea care a urmat {i iar\[i> „Cel care duce pe al]ii ;n duce pe al]ii ;n robie va merge [i el
puterii, tronului [i autorit\]ii robie trebuie s\ mearg\ [i el ;n ;n robie. (Apoc. 13, 10).
Balaurul de]inute odinioar\ de Imperiul Ro- robie“< „cine ucide cu sabia trebuie

L inia profetic\ ;n care se g\sesc


aceste simboluri ;ncepe cu cap.
12 din Apocalipsa, cu balaurul care
man. Despre fiara care seam\n\ cu
un leopard este spus> „I s-a dat o
s\ fie ucis de sabie“. Cele patruzeci

Libertatea de :
America ;n profe]ie
n momentul acesta este introdus
un alt simbol. Profetul spune>
gur\ care rostea lucruri mari [i
a ;ncercat s\-l distrug\ pe Domnul hule... {i-a deschis gura [i a hulit con[tiin]\, care a „Apoi am v\zut ridic=ndu-se din
Hristos la na[terea Sa. Se spune ;mpotriva lui Dumnezeu, Numele p\m=nt o alt\ fiar\, care avea dou\
despre balaur c\ este Satana (Apoc. S\u [i cortul Lui [i pe cei ce
costat un sacrificiu coarne ca ale unui miel“ (Apoc.
12, 9). El l-a ;ndemnat pe Irod s\-L locuiesc ;n cer. I s-a dat s\ fac\ at=t de mare, nu va 13,11). At=t apari]ia acestei fiare,
omoare pe M=ntuitor. r\zboi cu sfin]ii, [i s\-i biruiasc\. c=t [i modul ;n care s-a ridicat arat\
Dar agentul principal al lui Satana mai fi respectat\. c\ poporul pe care ;l reprezint\ nu
{i i s-a dat st\p=nire peste orice
;n r\zboiul s\u ;mpotriva Domnului semin]ie, peste orice norod, peste se aseam\n\ cu acela reprezentat ;n
Hristos [i a poporului S\u ;n [i dou\ de luni sunt acela[i lucru ca
orice limb\ [i peste orice neam.“ simbolurile precedente. Marile
primele secole ale erei cre[tine a o vreme, dou\ vremi [i o jum\tate
(Apoc. 13, 6.7). Aceast\ profe]ie, ;mp\r\]ii care au st\p=nit lumea au
fost Imperiul Roman, ;n care de vreme, trei ani [i jum\tate, sau
aproape identic\ cu descrierea fost prezentate profetului Daniel ca
p\g=nismul era religia prevalent\. 1260 de zile din Daniel 7 - timpul ;n
cornului mic din Daniel 7, se refer\ ni[te fiare de prad\, ridic=ndu-se
A[adar, Balaurul reprezint\ ;n care puterea papal\ urma s\
f\r\ discu]ie la papalitate. atunci c=nd „cele patru v=nturi ale
primul r=nd pe Satana, dar ;n al persecute pe poporul lui Dumnezeu.
cerului au suflat peste marea cea
doilea r=nd este un simbol al Romei :n capitolul precedent ni se spune c\
mare“ (Dan. 7,2). :n Apocalipsa 17,
p\g=ne. aceast\ perioad\ a ;nceput cu
un ;nger a explicat c\ apele
suprema]ia papal\, anul 538 d.Hr.,
reprezint\ „popoare, mul]imi,
[i s-a ;ncheiat ;n anul 1798. La data
Fiara asem\n\toare unui na]iuni [i limbi“ (Apoc. 17,15).
leopard V=nturile sunt un simbol al luptei.
Aceia care onoreaz\
: n capitolul 13 (vers.1-10) este Cele patru v=nturi ale cerului
descris\ o alt\ fiar\, „ca un
Sabatul Bibliei vor fi sufl=nd pe marea cea mare
leopard“, c\ruia balaurul i-a dat
denun]a]i ca du[mani reprezint\ scenele teribile de lupt\
„puterea lui, tronul lui [i o st\p=nire ai legii [i ai ordinii. [i revolu]ie prin care ;mp\r\]iile au
ajuns la putere.
ridic\“ „;n t\cerea p\m=ntului,
Ie[ind din p\m=nt ad\ug=nd zilnic la puterea [i

D ar fiara cu coarne ca de miel a


fost v\zut\ „ie[ind din
p\m=nt“. :n loc s\ distrug\ alte
m=ndria ei“ (The Dublin Nation).
Cele „dou\ coarne ca ale unui miel“
reprezint\ bine caracterul Statelor
puteri pentru a o ;ntemeia pe a ei, Unite, a[a cum este exprimat ;n cele
na]iunea reprezentat\ astfel trebuie dou\ principii fundamentale –
s\ se ridice ;ntr-un teritoriu republicanismul [i protestantismul.
neocupat mai ;nainte [i s\ se Aceste principii sunt secretul puterii
dezvolte treptat [i pa[nic. Deci, nu [i prosperit\]ii na]iunii Statelor
putea s\ se ridice dintre popoarele Unite. Aceia care au g\sit ;nt=i azil
;n lupt\ [i fr\m=ntate, din Lumea pe ]\rmurile Americii s-au bucurat
Veche - acea mare tulburat\ de c\ ajunseser\ ;ntr-o ]ar\ liber\, f\r\
„popoare, mul]imi, na]iuni [i limbi“ preten]iile arogante ale papalit\]ii
-, ci trebuie c\utat\ ;n continentul [i f\r\ tirania guvern\rii regelui. Ei
apusean. s-au hot\r=t s\ ;ntemeieze o
Care na]iune din Lumea Nou\ guvernare pe temelia solid\ a
cre[tea ;n anul 1798 ;n putere, libert\]ii civile [i religioase.
av=nd perspectiva puterii [i m\re]iei reprezint\ ac]iunile puterilor ei le- libert\]ii na]iunii poate fi impus\ o
[i atr\g=nd aten]ia lumii? Aplica]ia „Zidul de desp\r]ire ;ntre gislative [i juridice. Prin astfel de lege religioas\ de c\tre autoritatea
simbolului nu admite nici o biseric\ [i stat este o ac]iuni vor fi contrazise principiile civil\. De altfel, inconsecven]a unei
;ndoial\. O singur\ na]iune [i numai metafor\ bazat\ pe istorie liberale [i pa[nice pe care le pusese asemenea ac]iuni nu putea fi mai bine
una ;mpline[te toate am\nuntele rea, o metafor\ care s-a odinioar\ la temelia politicii ei. exprimat\ de cum o exprim\
acestei profe]ii, indic=nd f\r\ gre[ dovedit nefolositoare ca un Precizarea c\ va vorbi „ca un simbolurile> o fiar\ care are coarne
spre Statele Unite ale Americii. ghid de judecat\. Ar trebui balaur“ [i va folosi „toat\ puterea ca de miel - pretinz=ndu-se curat\,
Foarte adesea, ideile sau chiar exact s\ fie pur [i simplu
fiarei dint=i“ prezice clar amabil\ [i nevinovat\ -, dar vorbe[te
abandonat\.“ William
cuvintele profe]iei au fost folosite, dezvoltarea unui spirit de ca un balaur.
Rehnquist, judec\tor la
f\r\ s\ fi fost alese, de b\rba]ii Curtea Suprem\, Time, 9 intoleran]\ [i persecu]ie, pe care l-
remarcabili care au descris na[terea, decembrie 1991. au dat pe fa]\ na]iunile reprezentate Icoana fiarei
ridicarea [i cre[terea acestei na]iuni.
O hot\r=re recent\ a Cur]ii
Supreme ale Statelor Unite
prin balaurul [i prin fiara care
sem\na cu un leopard. Iar declara]ia
c\ fiara cu dou\ coarne „a f\cut
A spus celor care locuiesc pe
p\m=nt s\ fac\ un chip fiarei.“
Aici este prezentat\ l\murit o form\
„declar\ c\, atunci c=nd p\m=ntul [i pe cei ce locuiesc pe el de guvernare, ;n care puterea legis-
drepturi religioase sunt ;n s\ se ;nchine fiarei dint=i“ arat\ c\ lativ\ apar]ine poporului, o dovad\
conflict cu necesitatea autoritatea acestui popor urmeaz\ izbitoare c\ Statele Unite sunt
guvernului de a promulga s\ fie folosit\ pentru impunerea na]iunea ar\tat\ ;n profe]ie.
reguli uniforme, curtea va lua
unei respect\ri care va constitui un Dar ce este „chipul fiarei“ [i cum
parte guvernului.“ - Los
act de omagiu fa]\ de papalitate. va fi realizat? Chipul este f\cut de
Angeles Times, 18 aprilie 1990.
O astfel de ac]iune va fi direct fiara cu dou\ coarne [i este un chip
contrar\ cu principiile acestei f\cut fiarei, adic\ pentru fiar\. Mai
Fiara a fost v\zut\ ridic=ndu-se din Vorbe[te ca balaurul guvern\ri, geniului institu]iilor lor este numit [i chipul fiarei. Pentru a
p\m=nt< [i, dup\ traduc\tori,
cuv=ntul profe]iei redat prin
„ie[ind“ ;nseamn\ literal „a cre[te,
D ar fiara cu coarne ca de miel
„vorbea ca un balaur. {i
folosea toat\ puterea fiarei dint=i,
libere, fa]\ de m\rturisirile solemne
[i directe din Declara]ia de
vedea cu ce se aseam\n\ chipul [i
cum va fi realizat, trebuie s\
Independen]\ [i din Constitu]ie. studiem caracteristicile fiarei ;ns\[i
a se ;n\l]a ca o plant\“. {i, a[a cum dinaintea ei [i a f\cut p\m=ntul [i :ntemeietorii na]iunii au c\utat cu - papalitatea.
am v\zut, na]iunea trebuie s\ se pe cei ce locuiesc pe el s\ se ;nchine ;n]elepciune s\ vegheze ;mpotriva
ridice ;ntr-un teritoriu neocupat mai fiarei dint=i a c\rei ran\ de moarte folosirii puterii p\m=nte[ti din partea Unirea bisericii cu statul

A
;nainte. Un scriitor renumit, fusese vindecat\... [i a spus celor bisericii, care are ca urmare tunci c=nd prima biseric\ a
descriind ridicarea Statelor Unite, care locuiesc pe p\m=nt s\ fac\ o inevitabil\ intoleran]a [i persecu]ia. dec\zut, dep\rt=ndu-se de
vorbe[te despre „taina ie[irii ei din icoan\ fiarei care fusese r\nit\ cu Constitu]ia prevede c\ „Congresul nu simplitatea Evangheliei, [i a primit
gol“ [i spune> „Ca o s\m=n]\ t\cut\ sabia [i tr\ia“ (Apoc. 13,11-14). poate da nici o lege care s\ respecte riturile [i obiceiurile p\g=ne, a
ne-am dezvoltat ;ntr-un imperiu“ Coarnele ca de miel [i glasul de stabilirea unei religii sau s\ interzic\ pierdut Spiritul [i puterea lui
(G.A. Townsend, The New World balaur, din punct de vedere exercitarea liber\ a ei“ [i c\ „nici o Dumnezeu. Dar, pentru a st\p=ni
Compared With the Old, p.462). O simbolic, indic\ o contradic]ie prob\ religioas\ s\ nu fie cerut\ ca o totu[i con[tiin]ele oamenilor, a
revist\ european\ din anul 1850 flagrant\ dintre m\rturisirile [i calificare pentru un serviciu public ;n c\utat sprijinul puterii p\m=nte[ti.
vorbea despre Statele Unite ca practicile na]iunii reprezentate ;n Statele Unite“. Numai printr-o violare Astfel a rezultat papalitatea, o
despre un imperiu minunat, care „se felul acesta. Vorbirea acestei na]iuni flagrant\ a acestor garan]ii ale biseric\ ce a subjugat chiar [i
puterea statului [i a folosit-o dragoste fireasc\, ne;ndupleca]i, p\zirea Legii lui Dumnezeu, pe o fost pentru a impune p\zirea
pentru realizarea planurilor ei, clevetitori, ne;nfr=na]i, ne;mbl=nzi]i, parte, [i c\lcarea ei, pe de alt\ duminicii ca „Ziua Domnului“. Dar
;ndeosebi pentru pedepsirea neiubitori de bine, v=nz\tori, parte, s\ fac\ deosebirea dintre Biblia arat\ c\tre ziua a [aptea, [i
„ereziei“. Pentru ca Statele Unite obraznici, ;ng=mfa]i< iubitori mai ;nchin\torii lui Dumnezeu [i nu c\tre ziua ;nt=ia, ca fiind ziua
s\ fac\ un chip fiarei, puterea mult de pl\ceri dec=t iubitori de ;nchin\torii fiarei. Domnului. Hristos a spus> „Fiul
religioas\ trebuie s\ st\p=neasc\ Dumnezeu< av=nd doar o form\ de omului este Domn chiar [i al
asupra guvernului civil, astfel evlavie, dar t\g\duindu-i puterea“ Caracterul fiarei Sabatului“. Porunca a patra spune
;nc=t ;ns\[i autoritatea statului s\
fie folosit\ de biseric\ pentru a-[i
ajunge scopurile.
(2 Tim. 3,1-5). „Dar Duhul spune
l\murit c\, ;n vremurile din urm\,
unii se vor lep\da de credin]\, ca s\
C aracteristica deosebit\ a fiarei
[i a chipului ei este c\lcarea
poruncilor lui Dumnezeu. Daniel
clar> „Ziua a [aptea este Sabatul
Domnului“. Iar prin profetul Isaia,
Domnul o nume[te ca fiind „Ziua
Apostazia a fost aceea care a condus se alipeasc\ de duhuri ;n[el\toare [i zice despre cornul cel mic, Mea cea sf=nt\“ (Marcu 2,28< Is.
biserica primar\ s\ caute ajutor la de ;nv\]\turile dracilor“ (1 Tim. papalitatea> „se va ;ncumeta s\ 58,13).
conducerea civil\, [i aceasta a 4,1). C=nd se va ajunge la aceast\ schimbe vremile [i legea“ (Dan.
preg\tit calea pentru dezvoltarea stare de nelegiuire, vor urma 7,25). Iar Pavel numea aceea[i
papalit\]ii - a fiarei. :n felul acesta, acelea[i consecin]e ca [i ;n primele putere „omul f\r\delegii“, care urma
apostazia ;n biseric\ va preg\ti calea secole. s\ se ;nal]e pe sine mai presus de
pentru chipul fiarei. Dumnezeu. O profe]ie este
Formarea chipului fiarei completat\ de alta. Numai prin

B
Istoria se repet\
iblia spune c\, ;nainte de
venirea Domnului, va exista
A tunci c=nd bisericile
principale din Statele Unite
se vor uni asupra unor puncte de
schimbarea Legii lui Dumnezeu
putea papalitatea s\ se ;nal]e mai
presus de Dumnezeu< oricine va
o stare de dec\dere religioas\, doctrin\ care le sunt comune, vor p\stra cu bun\ [tiin]\ Legea, a[a cum
asem\n\toare cu aceea din primele influen]a statul pentru a impune a fost ea schimbat\, va da cinste
veacuri. „S\ [tii c\ ;n zilele din urm\ decretele lor [i pentru a sus]ine suprem\ acelei puteri prin care s-a
vor fi vremuri grele. C\ci oamenii institu]iile lor, atunci America f\cut schimbarea. Un asemenea act
vor fi iubitori de sine, iubitori de protestant\ va face un chip al ierarhiei de ascultare de legile papale va fi un
bani, l\ud\ro[i, trufa[i, hulitori, Romei, iar aplicarea de pedepse semn de supunere fa]\ de papa, ;n
neascult\tori de p\rin]i, civile asupra disiden]ilor va fi locul supunerii fa]\ de Dumnezeu. Romano-catolicii recunosc c\
nemul]umitori, f\r\ evlavie, f\r\ rezultatul inevitabil al acestor ac]iuni. Profe]ia vorbe[te despre o schimbare schimbarea Sabatului a fost f\cut\
inten]ionat\, deliberat\> „Ea se va de biserica lor [i declar\ c\
;ncumeta s\ schimbe vremile [i protestan]ii, prin p\zirea duminicii,

Semnul fiarei Legea“. Schimbarea poruncii a patra


;mpline[te exact profe]ia. Pentru
recunosc puterea ei. Ca semn al
autorit\]ii Bisericii Catolice,
aceasta, singura autoritate invocat\ scriitorii papista[i citeaz\> „chiar

F
iara cu dou\ coarne „va face reprezint\ acea form\ a este aceea a bisericii. Aici, puterea actul schimb\rii Sabatului ;n
(va porunci) ca to]i, mici [i protestantismului dec\zut, care se papal\ se ridic\ pe fa]\ mai presus duminic\, pe care protestan]ii ;l
mari, boga]i [i s\raci, liberi va dezvolta atunci c=nd bisericile de Dumnezeu. admit... deoarece prin p\zirea
[i robi, s\ primeasc\ un semn pe protestante vor c\uta ajutorul duminicii ei recunosc bisericii
m=na dreapt\ sau pe frunte> [i puterii civile pentru impunerea Sfin]enia S=mbetei puterea de a r=ndui s\rb\tori [i de a
nimeni s\ nu poat\ cump\ra sau
vinde, dac\ nu are semnul sau
numele fiarei, sau num\rul numelui
dogmelor lor. „Semnul fiarei“
r\m=ne s\ fie definit ;n viitor. : n timp ce adev\ra]ii ;nchin\tori
ai lui Dumnezeu se vor deosebi
prin p\zirea poruncii a patra -
impune p\zirea lor“ - Henry
Tuberville, An Abridgment of the
Christian Doctrine, p.58. Ce este
ei“ (Apoc. 13,16.17). Avertizarea Dou\ feluri de ;nchinare ;n pentru c\ ea este semnul puterii atunci schimbarea Sabatului, dec=t
;ngerului al treilea este> „Dac\ se contrast Sale creatoare [i dovada dreptului semnul sau dovada autorit\]ii
;nchin\ cineva fiarei [i chipului ei
[i prime[te semnul ei pe frunte sau
pe m=n\, va bea din vinul
D up\ avertizarea ;mpotriva
;nchin\rii la fiar\ [i la chipul
ei, profe]ia spune> „Aici sunt cei
S\u de a pretinde omului
ascultarea [i ;nchinarea -,
;nchin\torii fiarei se vor
Bisericii Romane, „semnul fiarei“?

Respingerea Bibliei
neamestecat al m=niei lui
Dumnezeu“. „Fiara“ men]ionat\ ;n
aceast\ solie, a c\rei ;nchinare este
care p\zesc poruncile lui
Dumnezeu [i credin]a lui Isus“.
Deoarece aceia care p\zesc
caracteriza prin eforturile lor de a
desfiin]a Ziua de amintire a
Creatorului [i a ;n\l]a institu]ia
B iserica Romano-Catolic\ nu
a renun]at la preten]ia ei de
suprema]ie< [i c=nd lumea [i
impus\ de fiara cu dou\ coarne, este poruncile lui Dumnezeu sunt pu[i Romei. Tocmai ;n sus]inerea bisericile protestante accept\ un
prima, sau fiara care seam\n\ cu ;n felul acesta ;n contrast cu aceia duminicii [i-a rostit papalitatea Sabat creat de ea, ;n timp ce leap\d\
leopardul, din Apocalipsa 13 - care se ;nchin\ fiarei [i chipului ei primele ei preten]ii arogante [i Sabatul biblic, ei admit ;n realitate
papalitatea. „Chipul fiarei“ [i primesc semnul ei, urmeaz\ ca primul ei apel la puterea statului a aceast\ ;ncumetare. Ei ;[i pot

Statele Unite schimb\ constitu]ia - Impune sabatul papal - Vorbe[te ca un balaur


;ntemeia schimbarea pe autoritatea acestui p\cat trebuie dat\ lumii din Statele Unite se vor afla ;n
tradi]iei [i pe aceea a sfin]ilor ;nainte de venirea judec\]ilor lui primele r=nduri pentru a ;ntinde
p\rin]i< dar, f\c=nd lucrul acesta, ei Dumnezeu, pentru ca to]i s\ cunoasc\ m=na peste abis [i a prinde m=na
trec cu vederea ;nsu[i principiul ce ;i a[teapt\ [i s\ aib\ posibilitatea spiritismului< vor trece peste abis
care-i desparte de Roma - [i anume de sc\pare. :n profe]ie este pentru a da m=na cu puterea
„Biblia [i numai Biblia este religia prezentat\ ca fiind vestit\ cu glas tare roman\< [i sub influen]a acestei
protestan]ilor“. Papista[ii pot vedea de un ;nger zbur=nd prin mijlocul uniri ;ntreite, aceast\ ]ar\ va merge
c\ se am\gesc atunci c=nd ;nchid cerului, care va atrage aten]ia lumii. pe urmele Romei, pentru a c\lca ;n
ochii cu bun\ [tiin]\ la faptele ;n picioare drepturile con[tiin]ei.
cauz\. Pe m\sur\ ce mi[carea pentru Dou\ clase se dezvolt\ Linia de deosebire dintre cre[tinii cu
impunerea duminicii cap\t\
simpatie, ei se bucur\, fiind siguri
c\ aceasta va aduce ;n cur=nd
T oat\ cre[tin\tatea se va
;mp\r]i ;n dou\ clase cu privire
la aceast\ problem\ - aceia care
numele [i cei nelegiui]i abia se mai
distinge ast\zi. Membrii bisericii
iubesc ce iube[te lumea [i sunt gata
;ntreaga lume protestant\ sub p\zesc poruncile lui Dumnezeu [i s\ se uneasc\ cu ea, iar Satana s-a
steagul Romei. fiarei [i chipului ei. C=nd oamenii credin]a lui Isus [i aceia care se hot\r=t s\-i uneasc\ ;ntr-o singur\
leap\d\ institu]ia pe care ;nchin\ fiarei [i chipului ei [i organiza]ie [i ;n felul acesta s\-[i
:nchinarea la fiar\ Dumnezeu a declarat-o ca fiind primesc semnul ei. Cu toate c\ ;nt\reasc\ puterea, arunc=ndu-i ;n

D ar cre[tini i din genera]iile


trecute au p\zit duminica,
crez=nd c\, f\c=nd astfel, ei p\zesc
semnul autorit\]ii Sale [i cinstesc
;n locul ei ceea ce Roma a ales ca
semn al suprema]iei ei, prin aceasta
biserica [i statul ;[i vor uni puterea
pentru a-i constr=nge pe „to]i, mici
[i mari, boga]i [i s\raci, liberi [i
r=ndurile spiritismului. Papista[ii
care se laud\ cu minunile, ca fiind
un semn sigur al bisericii celei
Sabatul biblic. {i ast\zi mai exist\ ei aleg semnul supunerii fa]\ de robi“ (Apoc. 13,16) s\ primeasc\ adev\rate, vor fi am\gi]i cu u[urin]\
cre[tini adev\ra]i ;n fiecare biseric\, Roma - semnul fiarei. {i lucrul „semnul fiarei“, poporul lui de aceast\ putere f\c\toare de min-
inclusiv ;n cea Romano-Catolic\, ce acesta nu se va produce p=n\ c=nd Dumnezeu nu-l va primi. uni< iar protestan]ii care au lep\dat
cred cu sinceritate c\ duminica este problema nu va fi pus\ l\murit Profetul de pe Patmos ;i vede cum scutul adev\rului vor fi am\gi]i [i ei.
Sabatul r=nduit de Dumnezeu. ;naintea poporului, iar oamenii vor „au c=[tigat biruin]a asupra fiarei Papista[ii, protestan]ii [i cei lume[ti
Dumnezeu prime[te sinceritatea fi adu[i s\ aleag\ ;ntre poruncile lui [i asupra chipului ei, asupra vor primi ;n egal\ m\sur\ o form\
scopului lor [i integritatea lor Dumnezeu [i poruncile oamenilor, semnului ei [i asupra num\rului de evlavie f\r\ putere [i vor vedea
;naintea Lui. Dar atunci c=nd iar aceia care continu\ ;n nelegiuire numelui ei, st=nd pe marea de sticl\, ;n aceast\ unire o mare mi[care
p\zirea duminicii va fi impus\ prin vor primi „semnul fiarei“. cu al\utele lui Dumnezeu ;n m=n\“, pentru poc\in]a lumii ;ntregi [i
lege, iar lumea va fi l\murit\ cu c=nt=nd „c=ntarea lui Moise [i a pentru inaugurarea mileniului mult
privire la obliga]ia Sabatului celui Amenin]area ;nfrico[at\ Mielului“ (Apoc. 15,2-3). a[teptat.
adev\rat, atunci to]i aceia care vor
c\lca porunca lui Dumnezeu, pentru C ea mai ;nfrico[at\ amenin]are
adresat\ vreodat\ muritorilor Cele dou\ r\t\ciri mari „Prin ]inerea duminicii,
a asculta de un precept care nu are
o autoritate mai ;nalt\ dec=t aceea a
Romei, vor onora prin aceasta
este cuprins\ ;n a treia solie
;ngereasc\. Este un p\cat groaznic,
care atrage m=nia lui Dumnezeu
P rin cele dou\ r\t\ciri mari,
nemurirea sufletului [i sfin]irea
duminicii, Satana ;i va aduce pe
protestan]ii aduc omagiu, ;n
detrimentul lor propriu,
autorit\]ii Bisericii (Catolice).“
papalitatea mai presus de neamestecat\ cu mil\. Oamenii nu oameni ;n robia am\girilor sale. :n - Monsignor Segur, Plain Talk
Dumnezeu. Ei aduc cinstire Romei trebuie s\ fie l\sa]i ;n ;ntuneric cu timp ce prima pune temelia pentru About the Protestantism of
[i puterii care impune institu]ia privire la aceast\ problem\ spiritism, ultima creeaz\ o leg\tur\ Today, page 213.
r=nduit\ de Roma, ;nchin=ndu-se important\< avertizarea ;mpotriva de simpatie cu Roma. Protestan]ii

Satana este comandantul noii ordini a lumii

P
rin spiritism, Satana apare pasiunile cele mai rele ale sufletului secretele laboratoarelor naturii [i ;ng\duie Dumnezeu. C=nd i s-a
ca un binef\c\tor al [i arunc\ pentru ve[nicie victimele ;[i folose[te toat\ puterea pentru a ;ng\duit s\-l chinuiasc\ pe Iov, c=t
omenirii, vindec=nd bolile cufundate ;n viciu [i ;n s=nge. }inta dirija aceste elemente at=t c=t ;i de repede turmele, cirezile, robii,
oamenilor [i pretinz=nd a aduce o lui este s\ provoace popoarele la casele, copiii au fost distru[i, un
ordine nou\ [i un sistem mai ;nalt r\zboi unul ;mpotriva altuia, pentru „Duminica este semnul necaz venind dup\ altul ca ;ntr-o
de credin]\ religioas\< dar ;n acela[i c\ ;n felul acesta poate ;ndep\rta autorit\]ii noastre. Biserica clip\. Dumnezeu este Acela care
timp lucreaz\ ca un nimicitor. min]ile oamenilor de la lucrarea de este deasupra Bibliei, [i acest ocrote[te f\pturile Sale [i le
Ispitele lui duc mul]imile la ruin\. preg\tire pentru a sta ;n ziua lui transfer al p\zirii zilei de ;nconjoar\ pentru a le feri de
Necump\tarea detroneaz\ ra]iunea, Dumnezeu. odihn\ este dovada acestui puterea distrug\torului.
urmeaz\ ;ng\duin]a senzual\, lupta Satana lucreaz\ [i prin elementele fapt.“ - The Catholic Record, Dar lumea cre[tin\ a dovedit
[i v\rsarea de s=nge. Satana g\se[te naturii, pentru a-[i str=nge seceri[ul London, Ontario, 1 sept. 1923. dispre] fa]\ de Legea lui Iehova<
pl\cere ;n r\zboi, c\ci el provoac\ de suflete nepreg\tite. El a studiat Domnul ;ns\ va face exact ce a
spus - :[i va retrage binecuv=nt\rile Hristos!“ Oamenii se arunc\ la va rev\rsa m=nia neamestecat\ a lui
de la p\m=nt [i-{i va ;ndep\rta grija p\m=nt ;n adorare ;naintea lui, ;n Dumnezeu, a[a cum declar\ Biblia.
Sa ocrotitoare de la aceia care se timp ce el ;[i ridic\ m=inile [i pro- {i, ce este mai important, este faptul
r\scoal\ ;mpotriva Legii Sale, nun]\ asupra lor o binecuv=ntare, c\ lui Satana nu-i este ;ng\duit s\
;nv\]=nd [i oblig=nd [i pe al]ii s\ a[a cum Hristos ;i binecuv=nta pe contrafac\ felul venirii lui Hristos.
fac\ la fel. Satana are st\p=nire ucenicii S\i c=nd era pe p\m=nt. M=ntuitorul a avertizat pe poporul
peste to]i aceia pe care Dumnezeu Glasul lui este pl\cut, mieros [i S\u ;mpotriva am\girii din acest
nu-i p\ze[te ;n mod deosebit. El va melodios. :ntr-un ton amabil [i plin punct de vedere [i a prezis cu
favoriza [i va face pe unii s\ de simpatie, el prezint\ unele dintre claritate felul ;n care va decurge cea
prospere, pentru ca s\-[i aduc\ la adev\rurile cere[ti pline de har, pe de-a doua venire a Sa. „Se vor scula
;ndeplinire planurile, [i va aduce care M=ntuitorul le-a rostit< vindec\ hristo[i mincino[i [i prooroci
necazuri pentru al]ii, f\c=ndu-i pe mincino[i< vor face semne mari [i
oameni s\ cread\ c\ Dumnezeu este @Papalitatea [i organiza]ia ei minuni p=n\ acolo s\ ;n[ele, dac\
Acela care-i chinuie[te. cerin]ele poruncii a patra, institu]ional\, Biserica va fi cu putin]\, chiar [i pe cei ale[i.
:n timp ce va ap\rea ;naintea distrug=nd prin aceasta respectul Romano-Catolic\, a avut Deci, dac\ v\ vor zice> ‚Iat\-L ;n
nevoie de aproape 2000 de ani
copiilor oamenilor ca un medic fa]\ de duminic\, sunt tulbur\torii ca s\ ating\ nivelul [i condi]ia pustie‘, s\ nu v\ duce]i acolo! ‚Iat\-
mare care le poate vindeca bolile, poporului, ;mpiedic=nd revenirea de georeligie... Cu ]int\ [i cu L ;n od\i]\ ascuns‘, s\ nu crede]i.
el va aduce boal\ [i dezastru, p=n\ lor ;n favoarea divin\ [i la structur\ politic\? Da, cu o C\ci cum iese fulgerul de la r\s\rit
acolo ;nc=t ora[ele populate s\ fie prosperitatea material\. ]int\ [i o structur\ geopolitic\. [i se vede p=n\ la apus, a[a va fi [i
aduse ;n stare de ruin\ [i p\r\sire. Puterea f\c\toare de minuni dat\ pe C\ci, ;n ultim\ analiz\, Ioan venirea Fiului omului“ (Matei
Paul al II-lea, care se crede
fa]\ prin spiritism ;[i va exercita vicarul lui Hristos, pretinde a 24,24-27< 25,31< Apoc. 1,7< 1 Tes.
Tulbur\torii ordinii publice influen]a ;mpotriva acelora care fi ultima instan]\ de judecat\ 4,16.17). Nu este posibil\
identifica]i aleg s\ asculte de Dumnezeu mai a tuturor statelor ca societate.“ contrafacerea acestei veniri. Ea va

{ i atunci, am\gitorul cel mare mult dec=t de oameni. – The Keys of This Blood, M. fi universal cunoscut\ [i v\zut\ de
;i va convinge pe oameni c\ Comunic\rile din partea duhurilor Martin, pages 374-375. toat\ lumea.
aceia care :i slujesc lui Dumnezeu vor declara c\ Dumnezeu le-a trimis
pentru a-i convinge pe aceia care bolile din popor [i apoi, ;n Numai Biblia
provoac\ toate aceste rele. Oamenii

N
leap\d\ duminica de r\t\cirea lor, asem\narea cu Hristos pe care [i-a umai aceia care au fost
care au provocat dizgra]ia cerului
afirm=nd c\ legile ]\rii trebuie asumat-o, pretinde c\ a schimbat cercet\tori s=rguincio[i ai
vor pune toate necazurile lor asupra
ascultate ca fiind Legea lui Sabatul ;n duminic\ [i porunce[te Scripturilor [i care au primit
acelora a c\ror ascultare de Legea
Dumnezeu. Ele vor depl=nge tuturor s\ sfin]easc\ ziua pe care el dragostea de adev\r vor fi ocroti]i
lui Dumnezeu este o mustrare
nelegiuirea cea mare din lume [i vor a binecuv=ntat-o. de am\girea cea puternic\ ce ia
continu\ pentru cei care o calc\. Se
sus]ine m\rturia ;nv\]\torilor El declar\ c\ aceia care st\ruiesc s\ lumea ;n st\p=nire.
va spune c\ oamenii :l insult\ pe
religio[i dup\ care starea moral\ sfin]easc\ ziua a [aptea hulesc Prin m\rturia dat\ de Biblie, ace[tia
Dumnezeu prin c\lcarea sabatului
dec\zut\ este cauzat\ de necinstirea numele lui, refuz=nd s\ asculte de ;l vor depista pe am\gitor ;n
duminical< c\ acest p\cat a adus
duminicii. Mare va fi indignarea ;ngerii trimi[i la ei cu lumin\ [i pref\c\toria lui. Timpul de
calamit\]ile care nu vor ;nceta p=n\
;mpotriva tuturor acelora care adev\r. Aceasta este am\girea cea ;ncercare va veni peste to]i. Prin
nu se va impune cu stricte]e p\zirea
refuz\ s\ accepte m\rturia lor. mai puternic\, aproape cernerea ispitei se vor descoperi
duminicii< [i c\ aceia care sus]in
cople[itoare. Ca [i samaritenii care cre[tinii cei adev\ra]i. Este poporul
au fost am\gi]i de Simon Magul, lui Dumnezeu at=t de solid

Satana personific\ pe mul]imile, de la cel mai mic p=n\ ;ntemeiat pe Cuv=ntul S\u, ;nc=t s\
la cel mai mare, vor da aten]ie nu urmeze dovada dat\ de sim]urile
acestor vr\jitorii, zic=nd> „Aceasta lor? Se vor prinde ei de Biblie [i
Domnul Hristos este ‚puterea cea mare a lui
Dumnezeu‘“ (Fapte 8,10).
numai de Biblie ;ntr-o astfel de
criz\? Satana ;i va ;mpiedica, dac\

C
a o ;ncoronare a dramei prezenta ;ntre oameni ca o fiin]\ va putea, s\-[i asigure preg\tirea
celei mari de am\gire, maiestuoas\, de o str\lucire Identificarea ;n[el\torului pentru a sta ;n ziua aceea. El va
;nsu[i Satana va lua chipul
lui Hristos. Biserica a m\rturisit
timp ;ndelungat c\ a[teapt\ venirea
orbitoare, care se aseam\n\ cu
descrierea Fiului lui Dumnezeu
dat\ de Ioan ;n Apocalipsa (Apoc.
D ar poporul lui Dumnezeu nu
va fi indus ;n eroare.
:nv\]\turile acestui hristos fals nu
preg\ti lucrurile a[a ca s\ le
;ngr\deasc\ drumul, s\-i
ademeneasc\ cu comori
M=ntuitorului ca ;mplinire a 1,13.15). Slava care-l ;nconjoar\ nu sunt ;n armonie cu Scripturile. p\m=nte[ti, s\-i fac\ s\ duc\ poveri
n\dejdii ei. Acum, am\gitorul cel este ;ntrecut\ cu nimic de ceea ce Binecuv=ntarea lui este pronun]at\ grele [i ap\s\toare, pentru ca
mare va face s\ se arate ca [i c=nd ochii omene[ti au v\zut vreodat\. asupra ;nchin\torilor fiarei [i ai inimile s\ le fie supra;mpov\rate de
Hristos ar fi venit. :n diferite p\r]i :n v\zduh r\sun\ strig\tul de chipului ei, chiar asupra acelei grijile vie ]ii acesteia, iar ziua
ale p\m=ntului, Satana se va biruin]\> „A venit Hristos! A venit categorii de oameni peste care se ;ncerc\rii s\ vin\ peste ei ca un ho].
„}inta final\ a ecumenismului, conceput\ de catolici, este unitate ;n credin]\, ;n ;nchinare, [i recunoa[terea
autorit\]ii spirituale supreme a episcopului de la Roma.“ Preot J. Cornell.
Provocarea Romei
Editorul revistei The Catholic Mirror of Baltimore, MD, a publicat o
serie de patru editoriale, care au ap\rut in publica]ie la 2, 9, 16 [i 23
septembrie 1893... Deci, aceste articole, de[i nu sunt scrise de Cardinal
(Gibbons) cu propria lui m=n\, apar totu[i cu sanc]iunea lui oficial\
[i sunt expresia papalit\]ii referitor la acest subiect, o sfidare deschis\
a papalit\]ii la adresa protestantismului [i cererea papalit\]ii ca
protestan]ii s\-i dea socoteal\ de ce ]in duminica...
„Adventi[tii sunt singura grup\ de cre[tini care au Biblia ca ;nv\]\tor,
care nu g\sesc nici o justificare ;n paginile ei pentru schimbarea zilei
Solia ;ngerului al treilea a [aptea ;n ziua ;nt=i. De unde vine [i numele lor, ‚adventi[ti de ziua
„Apoi a urmat un alt ;nger, al treilea, [i a zis cu glas tare> ‚Dac\ se ;nchin\ a [aptea.‘ Protestan]ii... au respins ziua denumit\ de Dumnezeu pentru
cineva fiarei [i icoanei ei, [i prime[te semnul ei pe frunte sau pe m=n\, va ;nchinarea Sa [i [i-au asumat, ;n clar\ contradic]ie cu porunca Sa, o
bea [i el din vinul m=niei lui Dumnezeu, turnat neamestecat ;n paharul zi de ;nchinare, pentru care nu exist\ nici o referin]\ ;n sensul acesta
;n paginile Volumului Sacru...
m=niei Lui< [i va fi chinuit ;n foc [i ;n pucioas\, ;naintea sfin]ilor ;ngeri [i
Dar adev\rul, eviden]a [i dreptul, un sim] strict de justi]ie, interzic
;naintea Mielului. {i fumul chinului lor se suie ;n sus ;n vecii vecilor. {i
condamnarea acestei mici secte (acum, adventi[tii de ziua a [aptea
nici ziua, nici noaptea n-au odihn\ cei ce se ;nchin\ fiarei [i icoanei ei, [i
num\r\ peste zece milioane) f\r\ o cercetare calm\ [i impar]ial\...
oricine prime[te semnul numelui ei!‘“ Apoc. 14, 9-11. (Pentru o explica]ie
Lumea protestant\ a fost din copil\ria ei, din secolul al 16-lea, ;n
complet\, vezi Tragedia veacurilor, oferta de pe pag. 15.) acord profund cu Biserica Catolic\, ]in=nd ca zi sf=nt\ nu S=mb\ta,
ci Duminica.“
Dac\, pe de alt\ parte, ultimii (israeli]ii [i adventi[tii) furnizeaz\
Ce este acum de f\cut argumente, conving\toare pentru majoritatea protestan]ilor, atunci

M
ei (protestan]ii) nu mai au alt\ resurs\ la care s\ recurg\, dec=t s\
ut\m acum obiectivul de mult, „c\ a dat pe singurul Lui admit\ c\ au ;nv\]at [i practicat timp de peste trei secole ceea ce este
de la istorie (trecut) [i Fiu, pentru ca oricine crede ;n El, fals din punctul de vedere al Scripturii... Ca adaos la intensitatea
de la criza care este s\ nu piar\, ci s\ aib\ via]a acestei mari gre[eli de neiertat ;mpotriva Sfintei Scripturi este
chiar ;n fa]\ [i ne concentr\m vecinic\.“ (Ioan 3,16). implicarea celei mai clare [i accentuate porunci a lui Dumnezeu c\tre
aten]ia asupra esen]ei problemei. servitorul S\u, omul> ‚Adu-]i aminte de ziua Sabatului, ca s-o
Po]i deveni chiar acum copilul lui For]\ care ;mputernice[te sfin]e[ti.‘ (ziua a [aptea). Nici un protestant (cu excep]ia adventi[tilor
Dumnezeu - chiar ;n minutul
acesta, dac\ vrei. Dumnezeu deja
a f\cut tot ce un Dumnezeu ar
A i primit darul acesta? Tuturor
care-L accept\, li se d\
puterea s\ devin\ copiii lui
[i a altor c=]iva) care tr\ie[te ast\zi nu a ascultat vreodat\ de aceast\
porunc\, prefer=nd s\-i urmeze bisericii apostate la care se refer\
dec=t ;nv\]\torului lui, Bibliei, care, de la Genesa p=n\ la Apocalipsa,
putea face, p=n\ ce accep]i ce a Dumnezeu. „Dar tuturor celor ce nu ;nva]\ alt\ doctrin\...“ Provocarea Romei, 1-5.
f\cut El. Dumnezeu te-a iubit a[a L-au primit, adic\ celor ce cred „Deci, concluzia este inevitabil\, [i anume c\ cei ce urmeaz\ Biblia
ca ghid al lor, israeli]ii [i adventi[tii, au greutatea exclusiv\ a eviden]ei
de partea lor, ;n timp ce protestantul care se crede bazat pe Biblie nu
are nici un cuv=nt de ap\rare pentru sine ;n substituirea Duminicii
pentru S=mb\ta.“ Ibid., 11.

;n Numele Lui, le-a dat puterea s\ Duhul lui Dumnezeu sunt fii al lui
se fac\ copii ai lui Dumnezeu.“ Dumnezeu“ (Romani 8, 14).
(Ioan 1, 12). Apar]ii lui {tii c\ p\catul este c\lcarea legii lui
Dumnezeu. El te-a f\cut. A[adar, Dumnezeu ? „Oricine face p\cat,
e[ti al Lui prin crea]iune. El te-a calc\ [i legea> c\ci p\catul este
r\scump\rat. E[ti al Lui prin c\lcarea legii“ (1 Ioan 3,4< vezi [i
m=ntuire. Dar El nu te va lua cu Romani 5, 13 [i 7, 7).
for]a< trebuie s\-I recuno[ti {tii c\ ziua a [aptea este Sabatul
drepturile [i rela]ia ta cu El. Domnului ? „:n ziua a [aptea,
Dac\ te predai lui Dumnezeu, Dumnezeu {i-a sf=r[it lucrarea pe
atunci e[ti al Lui. Vezi Romani 6, care o f\cuse< [i ;n ziua a [aptea S-
16. :n momentul ;n care ]i-ai predat a odihnit de toat\ lucrarea Lui pe
via]a ghid\rii Sale, El preia care o f\cuse. Dumnezeu a
conducerea. Atunci ;ncepe binecuv=ntat ziua a [aptea [i a
umblarea continu\ cu Dumnezeu. sfin]it-o, pentru c\ ;n ziua aceasta
Condus de El, e[ti copilul Lui. S-a odihnit de toat\ lucrarea Lui,
Papa Umilul Domn Isus Hristos „C\ci to]i cei ce sunt c\l\uzi]i de pe care o zidise [i o f\cuse.“
(Genesa 2, 2.3< vezi [i Exodul 20, Dumnezeu pe cuv=nt, nu te uita la p\catele. Roag\-L s\ te ierte.
8-11). sentimentele tale. Mul]ume[te-I c\ a f\cut-o. 1 Ioan
1, 9< Matei 7, 7. 11< Filipeni 4, 6.19.
Na[terea din nou Cur\]it acum Biblia este plin\ de f\g\duin]e -

S tabilim o leg\tur\ cu un
prieten p\m=ntesc printr-o D ragostea noastr\ fa]\ de
Dumnezeu este exprimat\
printr-o ascultare din iubire fa]\ de
toate ;]i apar]in, dup\ planul acesta
simplu.
privire sau printr-o atingere. Cu
Domnul Isus ne unim ;n g=ndire. poruncile Lui. „{i prin aceasta [tim Umbl\ cu Domnul Hristos
Crezi ;n cuv=ntul lui Dumnezeu,
din toat\ inima. Vezi Romani 10,
c\ :l cunoa[tem, dac\ p\zim
poruncile Lui. Cine zice> ‚:l
cunosc‘, [i nu p\ze[te poruncile
D ore[te Dumnezeu, drag\
cititor, s\ fii copilul Lui ?
R\spunsul este „da“. Da, da, da!
10. „Astfel, credin]a vine ;n urma
auzirii< iar auzirea vine prin Lui, este un mincinos, [i adev\rul :ntrebarea care urmeaz\ este>
Cuv=ntul lui Dumnezeu“ (Ro - nu este ;n el. Dar cine p\ze[te Dore[ti, drag\ cititorule, s\ fii
mani 10, 17). Atunci, credin]a Cuv=ntul Lui, ;n el dragostea lui copilul lui Dumnezeu ? Dac\
Domnului Isus vine prin studiul Dumnezeu a ajuns des\v=r[it\< prin r\spunsul t\u este „da“, atunci tu
Cuv=ntului lui Dumnezeu. Vezi aceasta [tim c\ suntem ;n El.“ (1 e[ti, prin autoritatea Cuv=ntului lui
Apoc. 14, 12. Trebuie s\ c\ut\m Ioan 2, 3-5). Roag\-te lui Dumnezeu, copilul S\u. Pune m=na
s\ ne ar\t\m c\ suntem confirma]i Dumnezeu pentru tot ce dore[ti [i ;n m=na Lui [i r\m=i cu El. „Tu ;l
de Dumnezeu [i s\ accept\m mul]ume[te-I. Apoi prime[ti [i-]i vei ]ine pe acela ;n pace perfect\, a
adev\rul prezent. Vezi 2 Timotei apar]ine. Vezi Marcu 11, 24. c\rui minte este statornic\ ;n Tine>
2, 15. Atunci, Cuv=ntul acesta d\ Trebuie desigur s\ ceri dup\ voin]a c\ci se ;ncrede ;n Tine. :ncrede]i-
na[tere (;n inima noastr\) la o via]\ Sa. Vezi 1 Ioan 5, 14. 15. v\ ;n Domnul pe vecie< c\ci ;n
nou\, care este „na[tera din nou“. Dumnezeu spune> „Te voi cur\]i. :]i Domnul Dumnezeu este putere
Vezi 1 Petru 1, 23. Atunci trebuie voi da o inim\ nou\. Voi pune ve[nic\“ (Isaia 26, 3.4, dup\ King
s\ continu\m s\ bem laptele Duhul Meu ;n tine“ (Ezechiel 36, James Bible). Cititorule, ce vrei
25-27). Roag\-L s\ fac\ aceasta.
Cuv=ntului [i s\ „cre[tem“. Vezi 1
Petru 2, 2. Nu a[tepta vreun Mul]ume[te-I c\ a f\cut, pentru c\ s\ faci ?
sentiment deosebit. Crede-L pe a[a a promis El. M\rturise[te-I

Marea Lupt\ (Tragedia veacurilor) Studii Biblice gratuite


Dac\ dori]i r\spunsuri la toate aceste ;ntreb\ri esen]iale [i perplexe, trimite]i-ne un
Comanda]i ast\zi volumul complet de 42 capitole, de
mesaj, cer=ndu-ne un curs biblic gratuit. Nu ave]i nici o obliga]ie [i nu se va face
unde au fost extrase cele mai
nici o presiune asupra dvs. Ve]i g\si, dimpotriv\, adev\ruri biblice care v\ vor
multe pasaje ale acestei
ajuta s\ ;n]elege]i Biblia pe deplin.
publica]ii. Cerceta]i temele
_____________________________________________________________________________________
care arat\ multe aspecte
necunoscute ale luptei dintre Setul acompaniator al studiilor biblice
bine [i r\u. Aceast\ lucrare - Acoper\ toat\ istoria biblic\ - de la Edenul pierdut p=n\ la Edenul reg\sit
explic\ evenimentele majore - Prezint\ plin de via]\ rapoartele Bibliei
din timpul erei cre[tine, care - Amplific\ [i ilumineaz\ Cuv=ntul lui Dumnezeu
conduc la punctul culminant - Capteaz\ drama evenimentelor Bibliei
iminent al istoriei. O - Un comentariu pentru to]i cei ce doresc un ajutor indispensabil pentru un
documentare istoric\ [i studiu serios al Bibliei.
scriptural\ complet\. 1. Hristos, Lumina lumii. 2. Faptele apostolilor. 3 Patriarhi [i profe]i. 4. Profe]i [i
Milioane de exemplare regi. 5. Marea Lupt\ (Tragedia veacurilor).
v=ndute ;n toat\ lumea. Materialul din aceste c\r]i v\ va ajuta s\ ;n]elege]i mai mult conflictul veacurilor,
a[a cum este ilustrat ;n via]a sfin]ilor oameni din vechime,
;n captivitatea [i
Trimite]i comentariile [i comenzile dvs. la una din adresele restaurarea poporului
urm\toare > Israel, ;n via]a
Domnului Hristos, ;n
dispensa]iunea cre[tin\
[i ;n proclamarea
Evangheliei Domnului
Isus Hristos.
AVERTIZAREA FINAL| A LUMII

P
ace pe p\m=nt“ este o tem\ strategia papei pentru a elimina
popularizat\ ;n fiecare an URSS. :mplinirea acestei profe]ii
de lumea cre[tin\ c=nd este la ora actual\ un fapt istoric
celebreaz\ Cr\ciunul. Cu adev\rat, bine documentat. Organele de pres\
oamenii buni de peste tot nu doresc din toat\ lumea au identificat corect
nimic mai mult dec=t s\ aib\ pace rolul activ al papei ;n dezintegrarea
pe p\m=nt, ca s\ poat\ s\ guste comunismului, simbolizat\ prin
bucuriile familiei, credin]ei, c\derea zidului de la Berlin, la 9
prietenilor [i fructele eforturilor lor Noiembrie 1989.
cinstite. Dar ce slab\ s-a ar\tat Acum, c=nd fosta Uniune Sovietic\
pacea mondial\ p=n\ acum ! este numai o amintire istoric\,
P\m=ntul a avut ;n experien]ele din actorii care mai r\m=n ;n aceast\
trecut perioade variabile de odihn\ b\t\lie, de a influen]a [i chiar a
politic\ [i social\ ;n timpul domina viitorul omenirii, sunt
imperiilor mondiale> babilonian, Statele Unite ale Americii, Na]iunile
medo-persan, grec [i roman. Istoria Unite [i papa Ioan Paul al II-lea.
a documentat bine faptul c\, la Mai r\m=ne de v\zut dac\ China
c\derea Imperiului Roman, Euro- comunist\ va developa sau
pa s-a fragmentat ;n zece na]iuni manifesta o agend\ geopolitic\.
separate. :n timpul multor secole, Dar numai pentru c\ un autor iezuit
mii [i milioane de persoane au pierit prezice c\ Noua Ordine Mondial\
c=nd diferite personalit\]i puternice este iminent\ nu este de ajuns s\
au ;ncercat f\r\ succes s\ lipeasc\ justifice o alarm\ exagerat\.
fragmentele. Factorul alarmant despre
Primul r\zboi mondial a fost problemele puse ;n cartea The Keys
;nceput cu deviza de „a pune cap\t
C=te Superputeri au mai r\mas ? of This Blood este c\ ele urmeaz\
r\zboiului“. Z\d\rnicia acestei – s-au retras cu frustra]ie din Mul]i ;l consider\ ca pe primul foarte str=ns profe]iile scrise ;n
preten]ii a fost f\cut\ evident\ prin r\zboaie pe care nu le-au putut pap\ modern, care posed\ Biblie de peste 2000 de ani.
conflagra]ia celui de-al doilea c=[tiga numai cu arme poten]ialul de a realiza aceast\ ]int\. P=n\ la ce m\sur\ se vor sim]i obli-
r\zboi mondial. Acest r\zboi cu conven]ionale, dar ;n care s-au Subtitlul c\r]ii „The Keys of This gate Statele Unite [i/sau Na]iunile
adev\rat global nu a fost terminat temut s\ dezlege geniul nuclear. Blood“ (paperback), publicat\ Unite s\ calmeze conflictele din
dec=t dup\ descoperirea [i folosirea :n lupta aceasta zadarnic\ de a recent, anun]\ o serie de lumea de azi, care par f\r\ sf=r[it ?
puterii uluitoare de fisiune nuclear\. aduce acestui p\m=nt vreo form\ evenimente destinate s\ schimbe Ce c\r\ri vor fi urmate ;n ;ncerc\rile
Cu ajutorul erei atomice, omenirea de unire [i speran]\, a intrat cu pa[i lumea pentru totdeauna. El indic\ de a aduce pace ;n mijlocul
a dezvoltat arme de distrugere a[a mari un personaj [i o putere, actorii principali ;n aceste nelini[tei sociale, politice [i
de puternice [i de temut, c\ ne-am oferind o solu]ie necesit\]ii evenimente [i ]inta lor final\. religioase actuale a lumii ? Va fi
temut c\ orice conflict ar putea duce omenirii pentru pace [i stabilitate. Subtitlul c\r]ii este> „Papa Ioan Paul stabilit\ ;n zilele noastre o nou\
la un m\cel nuclear, cu puternica :n octombrie 1978, un arhiepiscop al II-lea ;n lupt\ ;mpotriva Rusiei ordine mondial\ sau un sistem de
probabilitate de distrugere a vie]ii polonez nu prea cunoscut, Karol [i a Vestului pentru domina]ia Noii guvern\m=nt, ;ntr-un efort de a
pe aceast\ planet\. Wojtyla, a fost ales capul religios Ordini Mondiale.“ rec=[tiga stabilitatea relativ\ a
Pacea, ca rezultat al fricii de al bisericii catolice [i [ef civil al Autorul, Malachi Martin, un iezuit imperiilor mondiale trecute ? Nu
distrugere reciproc\, s-a ar\tat a nu Vaticanului. Acest pap\ [i cunosc\tor al Vaticanului, adopt\ suntem l\sa]i s\ ghicim ;n privin]a
fi ideal\. Chiar sub amenin]area ;ntrebuin]eaz\ ;n mod evident rolul o viziune pro papal\ a acestei lupte acestor chestiuni vitale. Istoria [i
anihil\rii nucleare, p\m=ntul a fost lui dualistic de conducere, ;ntr-un pentru domina]ia lumii. Cartea face profe]ia se ;mbin\ pentru a furniza
martorul unei mul]imi de conflicte efort de a traduce ;n via]\ anumite prognoze despre viitorul c=teva intui]ii foarte surprinz\toare
armate minore [i a c=torva r\zboaie convingerea c\ el este papa care se lumii [i define[te mult strategia [i s\ ne trezeasc\ ;n leg\tur\ cu
majore, ca de exemplu ;n Corea, va re;ntoarce pe tronul papilor, pe Vaticanului pentru a prelua evenimentele care vor scutura
Vietnam [i Afganistan. Ambele care au fost for]a]i s\-l elibereze ;n st\p=nirea acesteia. p\m=ntul [i care stau ;n fa]a noastr\
mari puteri - Rusia [i Statele Unite 1798, la sf=r[itul evului mediu. Una din aceste profe]ii prevede [i a ;ntregii lumi.

You might also like