GERMANA PENTRU iNCEPATORI {fn economia si societatea roméneascd schimbitrile survenite in ultimii ani, au adus cu ele multe-multe probleme dar si multe posibilitagi. Pentru a putea exploata aceste posibilitati este foarte important cunoasterea limbii germane, a acelei limbi care se vorbeste in mai multe ari din Europa, in economie, in turism si in cultura este indispensabila cunoasterea limbii germane. De aceea, in cele mai multe fari europene limba germand se pred& deja din scoala general’. Metoda bazati pe insusirea treptati a cunostinfelor noi, introdusa de EUROCOR, se utilizeazi de mult timp cu succes in tirile Vest-Europene si in Statele Unite. Dupa cateva lecfii si dumneavoastra veti constata ca obtinefi rezultate rapide cu eforturi relativ mici. Este de ajuns sd invafati zilnic 15 minute. Nu va pierdeti ribdarea in cursul repetarii sistematice a exercifiilor gi atunci veti progresa in mod garantat. Parcurgeti deodata cel mult o jumatate a unei lectii. Fiecare parte a unei lectii cuprinde 0 cantitate suficienté de material nou pentru a exersa. ‘Atunci cand rezolvati pentru prima data un exercitiu, nu folositi de la inceput filtrul rogu. Folosirea acestaia are sens doar daca ati repetat deja de trei-patru ori exercitiul. Daca acoperifi textul cu filtrul rogu, rispunsul corect devine invizibil, astfel dumneavoastri trebuie sd-1 shiciti. Prin indepartarea filtrului, puteti verifica daca afi rezolvat corect exercitiul. Daci uutilizai si caseta, cu ajutorul filtrului rosii putefi si va verificafi si pronuntia. Atunei cand invatam un lueru nou, acesta ajunge pentru inceput, in asa-numita ,.memorie de scurt’ duraté”. Dac’ dup aceea nu repetim, sau nu folosim din nou cele invatate, foarte probabil le vom uita repede. in schimb daca recapitulam des $i utilizim cele invatate, atunci acestea ajung in asa-numita ,memorie de lung’ durat4”. Datele acumulate in aceast memorie (ca de ex.: numele personal) vor riméne acolo pentru foarte multé vreme. Veti constata repede, c& exercitiile efectuate de-a lungul cursului, vor permite retinerea cu usuringl a noului material. Acesiea contribuie la sporirea increderii in forfele proprii si a dorintei de a continua ‘invatarea.Cursul pentru incepatori cuprinde 32 de lectii. Fiecare lectie are dowd parti. in prima lectie, se afld exercitiile cu materia nou’. Partea a doua a celei de a doua lectii nu cuprinde cunostinge noi, aici gasiti exercitii de verificare, Fiecare lectie se incheie cu recapitularea noilor reguli gramaticale gi cu tema pentru acasa. La sfarsitul caietului de curs se afla glosarul cuvintelor si expresiilor noi precum gi transcrierea lor fonetica in ordine alfabetica. Pronuntia se afla in paranteza dreapta. Pe marginea paginilor veti int@lni urmatoarele semne: La nivelul acestui semn, textul cules cu litere inclinate cuprinde caracteristicile lexice sau gramaticale specifice limbii germane. Exercifiu pentru verificarea materialului lexical si gramatical insusit. Cuvinte noi. Problema aparuta in acest exercitiu este tratata si in lectia 3. la pg. 21. seein eT Pilate 1a ( i ‘ ( Observatiile cele mai importante, care se referdi la regulile gramaticale TSS \__ sau [a pronuntie, te gasiti totdeuna reliefate prin acest semn grafic. Textul care urmeaz& dupa semnul ..>” tiparit cu rogu (cate nu se vede in cazul folosirii filtralui rosu arata) c& exercigiul trebuie rezolvat conform indicatiei, de ex. completarea unui text sau traducerea unei propozitii,« LECTIA 1. — PARTEA iNTAI Cititi cu atentie pronuntia, aflata in paranteza dreapta: Guten Tag - Bund ziual guten - [gu:tan] - bun, bund ~ Vocala silabei accentuat& este notatd cu literA groasi [gu:tan]. in cuvantul [gu:tin] vocala uw” se pronunfi lung, ca in cuvantul roménese ,,bun”.| Vocala pronuntat’ lung, o marcam totdeauna cu punct ‘dublu ,.2”. Vocala ,,e”, aflata la sfarsitul cuvantului sau in prefix se pronunta ca vocala romaneasca ..4” [gu:tan]. Tag - zi in cuvantul [ta:k] vocala ,a” se pronunfé lung. Consoana .g”, la sfarsitul cuvantului se pronunf& ca si consoana .c”, din cuvantul care”, Consoana ¢” este transcrisa prin vk” (ta:k]. “ Guten Morgen - Bund dimineata in cuvantul [mo:rgin] vocala ,o” se pronunti lung. Vocala’.e” se pronunta cu ,.a” [mozrgan]. Wie geht es? - Ce mai faci?, Cum te simpi? in cuvantul [vi:] diftongul ,,ie” se pronunta eu ,i” lung, ca in cuvantul roménesc .,vie”, iar vocala .e” nu se pronunté [vi:]. es geht - bine, mulfumesc in cuvantul [gEt] vocala ec” se pronunti lung, Acest ,.c” lung, il marcdm cu majuscula E si 0 pronuntam ca pe vocala ,e” din cuvantul Eva", iar consoana ,,h” nu se pronunta [gEt}. v Frau Schmidt - doamna Schmidt in cuvantul [frau] articulam diftongul ,au” ca in cuvantul ,,sau”, inst vocala ..a” este mai accentuata decat vocala ..u” [frau]. sch” - se pronuntd cu ,.s” romanesc, ca in cuvantul ..si” [smit].“ Fréulein Rohde - domnisoara Rohde In cuvntul ,,Friulein® [freilain] diftongul au” se pronunté ca diftongul romanese ,.oi”, din cuvantul roménese: noi”. Diftongul ..ei” se pronunfa ,ai”, ca in cuvantul romanese haina”. Vocala i” scrisa cursiv, [/], se pronunta muiat, ca in cuvantul ,,noi”: [froilain). Exersafi pronuntia cuvintelor! Cititi cu voce tare gi clar: zi buna dimineaja ~ cum merge doamni Schmidt domnigoara ~ Rohde = Tag — guten — Morgen - wie — es geht — Frau ~ Schmidt — Fraulein ~ Rohde / Observatii privitoare la pronuntie: > [tack] —Tag > [gu:tin] — guten > [mozrgan] — Morgen > [vir] — wie > [es gEt] —es geht > [frau] — Frau > [smit] — Schmidt > [fro ilain] — Fraulein > [rorda] — Rhode Cititi cu voce tare si clar urm&toarele cuvinte: * Guten Tag Guten Morgen Wie geht es? Frau Schmidt Friulein Rohde Important! > [gustan tack] > [gu:tan mo:rgin] FL > [frau smit] gEt es) > [froilain re:da] Guten Tag Guten Morgen Wie geht es? Frau Schmidt Fraulein Rohde ~ «ui — marcheaza silaba accentuata; punctul dublu - ,.:"- marcheaz’ vocala pronunjata lung. > [tak] > [gustan] > [mo:rgan] > [vit] > [es gEt] > [frau] > [smit] > [frovlain] > [ro:da] > [guztin ta:k] > [gu:tan mo:rgin} > [viz gEt es} > [frau smit] > [ftodlain ro:da] “in limba germand, accentul cade in general pe prima silabd. ‘La cuvinte monosilabice maream accentul. fn cuvintele plurisilabice, litera serisé gros marcheazé silaba accentuaté. In limba germand substantivele se scriu tntotdeauna cu majuscula. In faja substantivelor se afta articolul hotarat: ,,der", die”, ..das", de ex.: der Tag, die Frau, das Fraulein. Genul gramatical de multe ori nu coincide cu genul natural (de ecemplu: das Frivlein — neutru), de aceea articotul hot it rebute invdjat impreund cw substantivul.Sé recapitulam substantivele cunoscute, impreuna cu articolul hotarit. Pronunfati-le cu voce tare: die Frau > [di: frau) die Frau > [dir frau) das Fritulein > [das froilain} das Fraulein > {das fro/lain} der Morgen > [de" mozrgan] der Morgen > [de" mo:rgan] der Tag > [de" ta:k] der Tag > [de tack] ‘Acestea sunt cuvintele lecfiei de astizi., Si le recapitukim si s& incercam s& le pronungam coreet: der Abend > [de" arbant] ~ seara auch > [aul] - i Consoana ,,h” pronuntata mai adane si mai tare o notim cu ,,H”. Pronuntati acest ,h” ca gi numele Ahmed”. * danke > [danka] ~ muljumesc Dir > [dic] ~ tie + gut > [gu:t] = bun, bund der Herr > [det her] ~ domnul Thnen > finan] ~ pentns dumneavoastra sehr > [ze'] ~ foarte und > [unt] - $i ‘Acum exersati cuvintele in alti ordine. Aveti grija la pronuntie: der Hert > [de" her] = domnul der Abend > [de" asbant] - seara Ihnen = pentra dumneavoastr’ auch - 9 Dir - fie gut > [gu:t] ~ bun, bund sehr > [ze] ~ foarte danke > [danka] = muljumese und > [unt] - gi es geht > [es gEt] = merge, bine~Dupa atita recapitulare precis stiti deja cuvintele pe din afard. Traduceti in limba germand: seara > der Abend > [det arbang) pentru dumneavoastri > Ihnen > [isnfin} domaul > der Herr > [de" her} doamna, femeia > die Frau > [dis frau] pentru dumneavoastra > Ihnen > finan] tie > Dir > dic] si > auch > [aul] mulfumese > danke > (danka] dimineata > der Morgen > [de' mo:rgin} ziua > der Tag > [de" ta:k} domnisoara > das Frulein > [das froflain] bine, bun, buna > gut > [gut] foarte > sehr > [ee] fe AG hi if Observatii privitoare la pronuntie: In limba germani consoana ,r” de la sfirsitul cuvantului, abia se | pronunti: sehr [ze"] — foarte Dir [di:']- fie der [de"]- -ul ) Acum invaijim s& salutam, Pronuntati formele de salut cu voce tare si clar: Guten Morgen! > [gu:tin mo:rgin] Guten Morgen! > [gu:ttin mozrgin} Guten Tagt > [gu:tan ta:k] Guten Tag! > [austin task] Guten Abend! > [gustan a:bant} Guten Abend! > [guctin axbint] Repetati ined o data! Atentie la pronuntia corecta! Buna seara! ~ Guten Abend! > [gu:tan azbant] Bun’ ziua! ~ Guten Tag! > [gu:tin tack] Bund dimineata! ~ Guten Morgen! > [gu:tin mo:rgin] Acum si legim formele de salut invatate, cu persoanele din manualul nostru: Guten Tag, Frau Schmidt! > [gu:tan ta:k frau smit] - Bund ziua, doamna Schmidt! Guten Abend, Fraulein > [gu:tiin a:bant froflain — - Buna seara, domnisoara Rohde! rozda] Rohde! Guten Morgen, Hert Rohde! > [gu:tiin mo:rgin her — Bund dimineata, domnule rozda] Rohde!Explicatie in limba germana folosim prenumele sau numele de familie atunci cand ne adresdm direct persoanei respective, de exemplu: Guten Tag, Frau Schmidt! [gustan ta:k frau smit] - Bund ziua, doamna Schmidt! / $a vedem céteva propozitii simple! Urmariti pronuntia german! Ce mai faci? Multumese, bine. Si tu? Foarte bine. A, doamna Schmidt! * Ce mai faceti? * La fel, bine. Atentie! ~ Wie geht es Dir? Danke, gut. ~ Und Dir? ~ Sehr gut. = Ach, Frau Schmidt! Wie geht es Ihnen? - Auch gut. > [vi gEt es dist] > [danka gu:t] > {unt di:‘] > [ze" gut] > (aH frau smit] > [vi; gEt es isdn} > {aul gu:t] Intrebarea ,,Wie geht es Ihnen?”- Ce mai faceti? — nu se referd numai la sindiate, ci este si 0 forma de salut. Cuvéintul ,,lhnen” se scrie cu majusculd, pentru ca este 0 forma de politete: Dumneavoastrd Repetati propozitiile! Aveti grid la intonatie! Repetati propozitiile cu voce tare $i clar! Aveti grija la pronuntarea corect! Guten Tag, Frau Schmidt! Wie geht es Ihnen? Guten Morgen! Guten Abend! Wie geht es Dir? Danke, gut. Und Ihnen? Danke, sehr gut. Guten Abend, Fraulein Rohde! Guten Tag, Herr Rohde! > [gustan ta:k frau smit] > [vit gEt es iinan] > [gu:tan mo:rgin} > [gu:tain a:bant] > [vit gEt es di:'] > [dank’ gu:t unt i:nain] > [danka ze" gu:t] > [gustan a:bant froilain rozda] > [gustan tack her re:déi] > Buna ziua, doamna Schmidt! > Ce mai faceti? > Bun’ dimineata! > Buna seara! > Ce mai faci? > Multumese, bine. $i Dumneavoastra? > Multumese, foarte bine. > Buna seara, domnisoara Rohde! > Buna ziua, domnule Rohde! a= (/Observatii privitoare la pronuntie: is (gu:tin azbant her ro:da] domnule Rohde! Pronuntia este mai usoara, dacd accentuam corect propozitia. La inceput accentuati putin, fortat, de ex.: \ Guten Abend, Herr Rohde! — Bund seara,Cuvintele cunoscute le legam acum cu conjunctia ,.und” —.,si ”. S4 pronuntaim cu voce tare: Der Herr und die Frau. Die Frau und das Fraulein. Der Tag und der Abend. Der Morgen und der Abend. Gut und sehr gut. Herr Rohde und Frau Schmidt, Herr und Fraulein Rohde. Herr und Frau Schmidt. Danke Ihnen und Dir. >[de" her unt di: frau] >[di: frau unt das froflain] >[de" tack unt de" azbaint] >[de' mo:rgin unt de" a:bint] >[gu:t unt ze gu:t] > her ro:da unt frau smit] > {her unt froilain ro:da] > {her unt frau smit] >[danka i:nin unt di:"] ~ Domnul si doamna. - Doamna si domnisoara. — Ziua si seara, ~ Dimineaya si seara. ~ Bine gi foarte bine. ~ Domnul Rohde si doamna Schmidt. — Domnul si domnisoara Rohde. ~ Domaul si doamna Schmidt, ~ Va mulfumese dumneavoasti si tie. “Sa folasim cele invatate! Spunefi tare cu voce tare textul corespunzator in limba germana! Daca gresiti, corectati-va! A, domnul Rohde! Ce mail faceti? Multumese, bine. Si tu ce mai faci? Foarte bine. Ziua si seara. Doamna Schmidt si donmigoara Rohde. Domnu! si doamna Schmidt. Buna seara! >Ach, Herr Rohde! > Wie geht es Ihnen? > Danke, gut. >Und wie geht es Dir? > Sehr gut! >Der Tag und der Abend. > Frau Schmidt und Fraulein Rohde. > Herr und Frau Schmidt. > Guten Abend! >{aH her ro:da) > [vis gEt es i:nan] > [danka gu:t] > [unt vi: gEt es di:"] > [ze" gut] >[de' tack unt de" azbant] > [frau smit unt froilain ro:da] > [her unt frau smit] >(gu:tin a:bant] La sfirsitul lectiei si recapitulim pronuntia cétorva cuvinte. Cititi cu voce tare si accentuati! fa] Tag, Abend, [o:] Morgen, Rohde {i} wie, Ihnen, dir