Professional Documents
Culture Documents
TESTE GRILĂ
2009 - 2010
CELULA
3. Cromoplastele:
A. conţin pigmenţi clorofilieni
B. fac fotosinteză
C. sunt plastide colorate în roşu, galben sau portocaliu
D. se mai numesc şi amiloplaste
E. depozitează lipide
1
E. oleoplaste şi proteoplaste
2
B. 2 subunităţi identice ca formă şi mărime
C. 2 subunităţi mici, de formă ovoidală
D. 3 subunităţi
E. 2 subunităţi: una mare, sferică şi una mică, ovoidală
3. Cromoplastele :
A. fac fotosinteză
B. nu fac fotosinteză
C. sunt plastide incolore
D. depozitează amidon
E. nu conţin pigmenţi clorofilieni
3
D. vacuole
E. incluziuni ergastice
ŢESUTURI
4
D. fundamentale, de apărare, mecanice, secretoare, conducătoare şi senzitive
E. meristematice primare şi meristematice secundare.
5
9. Din structura ţesutului conducător lemnos lipsesc:
A. vasele lemnoase
B. parenchimul lemnos
C. fibrele lemnoase
D. celulele anexe
E. celulele anexe şi fibrele lemnoase
6
B. este prezent în bulbi, tuberculi şi rizomi
C. este un parenchim care depozitează apă
D. este un ţesut fundamental care depozitează substanţe de rezervă
E. este un parenchim foarte slab dezvoltat
7. Vasele liberiene:
A. asigură circulaţia sevei elaborate de la frunză în tot corpul plantei
B. dau plantei o anumită rezistenţă
C. se mai numesc şi tuburi ciuruite
D. susţin organele tinere ale plantei
E. asigură circulaţia sevei brute
8. Ţesuturile asimilatoare:
A. sunt ţesuturi fundamentale
B. sunt ţesuturi parenchimatice
C. produc uleiuri volatile
D. au rol de depozitare
E. sunt ţesuturi definitive
11. Suberul:
A. secretă diferite substanţe
B. este un ţesut de apărare
C. se mai numeşte scoarţă secundară
D. este generat de felogen
E. este generat de cambiu
7
12. Ţesuturile de asimilaţie:
A. nu sunt ţesuturi definitive
B. sunt ţesuturi fundamentale
C. au celulele bogate în cloroplaste
D. sunt meristeme apicale
E. sunt prezente în organele fotosintetizatoare
ORGANE VEGETATIVE
RĂDĂCINA
2. Felogenul:
A. este zona generatoare subero-felodermică
B. este meristem primar
C. generează spre exterior feloderm şi spre interior suber
8
D. este situat deasupra suberului
E. este zona generatoare libero-lemnoasă
5. Rădăcinile tuberizate:
A. intră în cadrul rădăcinilor metamorfozate alături de rădăcinile pivotante
B. sunt rădăcini mult îngroşate
C. nu sunt rădăcini metamorfozate
D. au o creştere în lungime nelimitată
E. se întâlnesc la brânduşa de toamnă
6. Rizoderma nu prezintă:
A. un singur strat de celule
B. celule izodiametrice strâns unite între ele
C. din loc în loc peri absorbanţi
D. cuticulă
E. ţesut unistratificat
9
D. atât cele lemnoase cât şi cele liberiene sunt alcătuite din vase conducătoare, parenchim şi
celule anexe
E. sunt dispuse neregulat în cilindrul central
10
D. tuberizate
E. bulbi
4. Rădăcinile cu nodozităţi:
A. fac parte din categoria rădăcinilor metamorfozate
B. sunt rădăcini adventive
C. prezintă nişte dilataţii pe suprafaţa lor numite nodozităţi, în care se găsesc bacterii
fixatoare de azot
D. sunt specifice leguminoaselor
E. sunt cele mai răspândite rădăcini
11
10. Caracteristicile fasciculului lemnos din structura primară a rădăcinii la
monocotiledonate sunt:
A. prezintă vase de metaxilem ce pătrund adânc în parenchimul medular
B. este alcătuit din 5-6 vase cu pereţii suberificaţi
C. prezintă vase înconjurate de parenchim lemnos
D. spre periciclu se găsesc vase lemnoase cu lumen mic
E. prezintă vase de metafloem ce sunt dispuse către stel
TULPINA
5. Bulbii sunt:
A. rădăcini metamorfozate
B. tulpini normale
C. tulpini subterane metamorfozate
D. rădăcini de depozitare
E. tulpini aeriene de depozitare
12
6. Fasciculul conducător de tip colateral deschis prezintă:
A. ţesut liberian spre interior
B. ţesut lemnos spre exterior
C. cambiu intrafascicular pluristratificat
D. cambiu intrafascicular unistratificat
E. teacă colenchimatică la exterior
9. Cambiul intrafascicular:
A. apare doar în structura secundară a tulpinii
B. se găseşte la exteriorul fasciculului libero-lemnos colateral deschis
C. există încă din structura primară, între cordonul de liber şi cel de lemn
D. se formează din celulele parenchimului fundamental, situate la nivelul cambiului
interfascicular
E. variantele A şi B sunt corecte
13
2. Tulpina conduce seva:
A. brută, de la rădăcină la frunze
B. elaborată, la frunze
C. brută, de la frunze în tot corpul plantei
D. elaborată, la toate organele plantei
E. elaborată la toate organele plantei prin vasele lemnoase
14
D. cu măduvă spongioasă
E. normală aeriană ierboasă
11. Tulpinile aeriene metamorfozate, după rolurile pe care le îndeplinesc, pot fi:
A. asimilatoare
B. de depozitare
C. fixatoare
D. adaptate la apărare
E. cu micorize
13. Bulbii:
A. au tulpină falsă reprezentată de discul de la baza bulbului
B. ca şi rizomii sunt microblaste subterane
C. pot fi de două tipuri: solzoşi şi tunicaţi
D. prezintă la bază un disc de pe care pornesc rădăcini adventive
E. pot fi de trei categorii: tunicaţi, solzoşi şi scvamoşi
15
15. Tulpinile subterane metamorfozate sunt reprezentate de:
A. bulbi
B. caudex
C. rizomi
D. tuberculi
E. muguri
16. Care este dispoziţia elementelor constitutive ale unui fascicul conducător libero-lemnos
colateral deschis din tulpina primară?
A. cordon liberian – spre interior
B. cordon lemnos – spre interior
C. cordon lemnos – spre exterior
D. cordon liberian – spre exterior
E. cambiu intrafascicular între lemn şi liber
FRUNZA
16
5. Rolul tecii frunzei este de a:
A. purta limbul
B. realiza fotosinteza
C. orienta limbul către lumină
D. realiza schimbul de gaze
E. prinde frunza de tulpină
17
TESTE GRILĂ TIP COMPLEMENT MULTIPLU
18
A. apărare
B. înmulţire sexuată
C. înmulţire vegetativă
D. depozitare a substanţelor de rezervă
E. fotosinteză
FLOAREA
19
3. O formulă florală indică:
A. dispoziţia frunzelor pe tulpină
B. dispoziţia florilor pe axa florală
C. organizarea florală prin litere, cifre sau alte semne convenţionale
D. proiecţia grafică pe orizontală a elementelor florale
E. proiecţia grafică pe verticală a elementelor florale
4. Floarea:
A. este cel mai evoluat organ de reproducere sexuată din lumea plantelor
B. are funcţia de depozitare a substanţelor de rezervă
C. fixează planta în sol
D. conduce seva elaborată în tot corpul plantei
E. este organul care transportă substanţele în corpul plantei
8. Androceul este:
A. organul reproducător feminin
B. organul reproducător masculin
C. filamentul staminal
D. receptaculul
E. perigonul
20
D. pedicel şi peduncul
E. filament şi conectiv
21
16. Într-o secţiune transversală prin anteră, se observă:
A. 1 sac polinic
B. 2 saci polinici
C. 3 saci polinici
D. 8 saci polinici
E. 4 saci polinici
3. Caracterizaţi corola:
A. poate avea petalele concrescute
22
B. reprezintă totalitatea sepalelor
C. este alcătuită din petale
D. reprezintă organul femeiesc al florii
E. poate fi cu petalele libere.
4. Stamina prezintă:
A. bractee
B. conectiv
C. receptacul
D. anteră
E. filament
23
10. Gineceul poate fi alcătuit:
A. dintr-o singură carpelă
B. din numeroase carpele concrescute
C. din antere concrescute
D. din carpele libere
E. din numeroase filamente [∞ ] libere
15. Sepalele:
A. formează învelişul verde al florii
B. totalitatea lor formează corola
C. protejează sacii polinici
D. alcătuiesc caliciul
E. formează endoderma
24
C. dialipetal când sepalele sunt libere, neconcrescute
D. gamopetal când sepalele sunt concrescute
E. sincarp, când sepalele sunt concrescute
18. Staminele:
A. formează gineceul
B. formează corola
C. totalitatea lor formează androceul
D. sunt alcătuite din filament, conectiv şi anteră
E. reprezintă organul reproducător masculin al florii
25
INFLORESCENŢE
2. Gladiola are:
A. corolă pe tipul 3
B. frunze obovate
C. inflorescenţă - bostrix
D. tulpină - culm
E. inflorescenţă – ripidiu
26
7. Inflorescenţa bostrix:
A. se întâlneşte la Gladiolus sp.
B. este o varietate a dicaziului
C. este o inflorescenţă compusă simpodială
D. se numeşte cima seceră
E. are axul principal cu creştere nelimitată
8. Racemul simplu:
A. este o inflorescenţă simpodială
B. are flori sesile dispuse altern sau opus pe axul floral
C. prezintă un ax brusc lăţit
D. este inflorescenţa specifică pentru Trifolium sp.
E. prezintă flori pedunculate
27
3. Spadixul:
A. este o floare
B. este o inflorescenţă
C. seamănă cu un spic
D. prezintă o ramură bracteală numită spată
E. este o inflorescenţă compusă
5. Monocaziul:
A. se mai numeşte şi cimă bipară
B. nu este o inflorescenţă
C. prezintă 4 varietăţi: drepaniu, ripidiu, bostrix şi cincin
D. se mai numeşte şi cimă unipară
E. este o inflorescenţă compusă
6. Inflorescenţele compuse:
A. sunt de două tipuri: homotactice şi heterotactice
B. au corolă pe tipul 5
C. sunt de trei tipuri: homotactice, heterotactice şi mixte
D. nu sunt întâlnite la castan şi la grâu
E. se întâlnesc la morcov, viţa de vie, grâu
9. Umbela simplă:
A. are pedunculii florali inegali ca lungime
B. se caracterizează prin prezenţa unui involucel la baza pedunculului floral
C. prezintă pedunculi florali care pornesc din acelaşi punct
28
D. se întâlneşte la păr
E. prezintă pedunculi florali care ajung aproximativ la acelaşi nivel
12. Calatidiul:
A. se întâlneşte la ciuboţica cucului
B. este o inflorescenţă compusă racemoasă
C. este formată dintr-un ax brusc lăţit
D. prezintă flori sesile
E. este inflorescenţa speciei Juglans regia
FRUCT
2. Silicula:
A. este un fruct uscat indehicent
B. se întâlneşte la Phasoleus vulgaris
C. se deschide după patru linii
D. poate fi valvicidă, loculicidă, poricidă, denticulată sau pixidă
E. provine dintr-un gineceu bicarpelar
3. Soroza:
A. este un fruct simplu
B. provine de la o floare unisexuată monoică
C. este fructul de la Morus nigra şi Morus alba
29
D. nu este comestibilă
E. se întâlneşte la Ficus carica
5. Epicarpul:
A. se mai numeşte şi exocarp
B. este dur la bobul de strugure
C. reprezintă partea cea mai dezvoltată a fructului
D. este sclerificat la cireşe
E. este tare şi gros la drupă şi bacă
7. Drupa:
A. prezintă epicarp cărnos
B. se întâlneşte la castravete
C. este un fruct simplu, dehiscent
D. prezintă un endocarp care nu se deosebeşte de mezocarp
E. se întâlneşte la măslin
30
10. Care din următoarele afirmaţii este adevărată?
A. Malus pumilla are un fruct fals, numit poamă.
B. Hesperida prezintă un mezocarp zemos şi cărnos
C. Fructul alunului este simplu, cărnos
D. Traista-ciobanului prezintă o silicvă angustiseptă
E. Pseudodrupa se întâlneşte la castanul sălbatic
12. Sorosa:
A. este un fruct multiplu
B. se întâlneşte la Ficus carica
C. este fructul caracteristic dudului
D. provine de la un spic compus
E. este un fruct de tip baciform
31
D. Măr
E. Dud
1. Drupa:
A. este fructul de la Prunus domestica
B. provine dintr-un gineceu monocarpelar sau policarpelar
C. este un fruct dehiscent
D. prezintă un epicarp subţire, pielos
E. are endocarpul suculent
3. Baca:
A. este un fruct dehiscent cărnos
B. provine dintr-un gineceu monocarpelar sau policarpelar
C. este caracteristic pentru fructul caisului
D. are un epicarp cărnos
E. se întâlneşte la bobul de strugure
5. Capsula:
A. provine dintr-un gineceu policarpelar
B. este cel mai răspândit tip de fruct uscat indehiscent
C. se deschide printr-un capac, la cea denticulată
D. se întâlneşte la Ranunculus sp.
E. este de mai multe tipuri, în funcţie de modul de punere în libertate a seminţelor.
32
6. Fructele provenite dintr-o singură floare pot fi:
A. mixte
B. compuse
C. multiple
D. false
E. simple
10. Sicona:
A. prezintă închise în fruct achene mici
B. este prezentă la fructul de măceş
C. este un fruct simplu, cărnos
D. provine dintr-o floare femelă
E. este fructul smochinului
ÎNCRENGĂTURA GYMNOSPERMATOPHYTA
33
2. Cea mai toxică parte a tisei este reprezentată de:
A. frunze
B. flori
C. muguri
D. tulpină
E. rădăcină
34
C. Molid
D. Cârcel
E. Dud
35
E. sunt bune purgative
5. Juniperi fructus:
A. conţin ulei volatil, substanţe amare
B. sunt folosite la prepararea băuturilor antiscorbutice
C. intră în alcătuirea ceaiului reumatic
D. esenţa lor are acţiune diuretică
E. sunt folosite şi ca purgative
7. Ephedrae herba:
A. conţine tanin, zaharuri, mucilagii, rezine
B. conţine efedrină (protoalcaloid)
C. conţine până la 20% protoalcaloizi
D. acţionează asupra sistemului nervos simpatic şi central, stimulând centrii vasomotori
E. opreşte hemoragiile
36
ÎNCRENGĂTURA ANGIOSPERMATOPHYTA
SUBCLASA MAGNOLIIDAE
37
B. coniină
C. cocaină
D. citisină
E. papaverină
38
D. Clasa Gnetatae
E. Clasa Cycadatae
4. Chelidonii herba:
A. se recoltează în timpul înfloririi
B. conţine alcaloizi
C. conţine chelidonină, cheleritrină
D. prezintă acţiune spasmolitică, coleretică şi colagogă
E. are acţiune afrodisiacă
39
9. Aparţin Ordinului Ranunculales:
A. Helleborus purpurascens
B. Chelidonium majus
C. Anemone nemorosa
D. Ficaria verna
E. Hepatica nobilis
SUBCLASA HAMAMELIDAE
40
5. La Urtica dioica importanţă farmaceutică prezintă:
A. Urticae folium
B. Urticae radix
C. Urticae fructus
D. Urticae flores
E. Urticae semen
41
E. Lauraceae
2. Juglandis folium:
A. conţin juglonă
B. conţin vitamina C, tanin, ulei volatil
C. au proprietăţi astringente, antiinflamatoare, antiseptice
D. sunt afrodisiace
E. se aplică pe negi
42
7. Sunt reprezentanţi ai Familiei Moraceae:
A. Morus alba
B. Morus nigra
C. Ficus carica
D. Carica papaya
E. Citrus limon
SUBCLASA ROSIDAE
43
5.Speciile din Familia Fabaceae au, de obicei, ca fruct:
A. achena
B. drupa
C. baca
D. păstaia
E. cariopsa
44
D. Fam. Juglandaceae – Ficus carica
E. Familia Moraceae – Urtica urens
13. Specia Laburnum anagyroides are androceul format din 10 stamine conform formulei:
A. A10
B. A5+5
C. A(9)+1
D. A(10)
E. A(5)+5
14. Citisina prezentă în produsul vegetal Cytisi semen este folosit ca:
A. antispastic
B. stimulent al căilor respiratorii
C. coleretic – colagog
D. antiseptic
E. diuretic
1. Au fructul capsulă:
A. Crataegus monogyna
B. Sophora japonica
C. Eucaliptus globulus
D. Ricinus communis
E. Chelidonium majus
45
3. Rutina, prezentă în produsul vegetal Sophorae immaturi flores are următoarele
proprietăţi:
A. măreşte rezistenţa capilarelor
B. scade rezistenţa capilarelor
C. diminuează permeabilitatea capilarelor
D. măreşte permeabilitatea capilarelor
E. creşte imunitatea
46
B. Citrus aurantium – Portocal
C. Citrus limon – Familia Vitaceae
D. Citrus aurantium – Familia Rutaceae
E. Aurantii pericarpium - pericarpul fructului de portocal
SUBCLASA DILLENIIDAE
47
B. ale ficatului
C. ginecologice
D. pulmonare
E. pancreatice
48
8. Ordinul Salicales cuprinde:
A. 2 familii
B. 3 familii
C. 6 familii
D. 1 familie
E. 4 familii
49
4. Frunzele salciei sunt:
A. eliptice
B. lanceolate
C. alterne
D. cu marginea serată
E. opuse
SUBCLASA CARYOPHYLLIDAE
50
4. Speciile Ordinului Polygonales au gineceul:
A. sincarp, superior
B. sincarp, inferior
C. apocarp, superior
D. apocarp, inferior
E. sincarp semiinferior
51
D. ceaiului antidiabetic
E. produsului Extraveral
52
7. Familia Caryophyllaceae face parte din:
A. Ordinul Caryophyllales
B. Subclasa Caryophyllidae
C. Clasa Magnoliatae
D. Clasa Liliatae
E. Încrengătura Gymnospermatophyta
SUBCLASA ASTERIDAE
53
6. Nicotiana tabacum prezintă importanţă farmaceutică prin:
A. fructe
B. seminţe
C. frunze
D. flori
E. rădăcină
54
C. bronşită
D. afecţiuni ginecologice
E. stări de debilitate la copii
55
19. Bardanae radix reprezintă:
A. rădăcinile de siminoc
B. rădăcinile de spânz
C. rădăcinile de brusture
D. tulpinile de brusture
E. tulpinile de spânz
56
B. fructele
C. florile
D. seminţele
E. rădăcina
57
11. Belladonnae folium et radix conţin atropină şi hiosciaminã care:
A. calmeazã spasmele musculaturii netede
B. calmeazã spasmele musculaturii striate
C. provoacã midriazã
D. au acţiune laxativã
E. blocheazã peristaltismul intestinal
SUBCLASA LILIIDAE
58
C. bulb solzos
D. rizom
E. bulbotuber
59
9. Clasa Liliatae cuprinde:
A. 6 subclase
B. 3 subclase
C. 1 subclasă
D. 2 subclase
E. 4 subclase
1. Colchici semen:
A. nu se folosesc ca atare
B. reprezintă seminţele de la Salcâm
C. conţin alcaloizi tropolonici
D. conţin colchicină, demecolchicină, colchicozidă
E. se folosesc ca atare
2. Brânduşa de toamnă:
A. este o plantă ierboasă perenă, lipsită de tulpini aeriene
B. prezintă subteran un bulbotuber
C. nu este valorificată farmaceutic
D. este o plantă toxică
E. este o specie dicotiledonată
60
B. embrion cu două cotiledoane
C. flori pe tipul 3
D. înveliş floral diferenţiat în caliciu şi corolă
E. cilindru central – atactostel
8. Alliu sativum:
A. este o plantă ierboasă perenă
B. nu prezintă importanţă farmaceutică
C. prezintă frunze lat liniare
D. este cultivat în toată ţara
E. este o plantă ierboasă anuală
61