Professional Documents
Culture Documents
EDITTTRA
ffi
rrlvrvERsrtAltt DIN oRADEA, 2oo7
Referenliqtiinlifici :
ISBN 978-973-759-375-7
l.Borzzr loana
II. Ardelean,Ileana
631.95
EDITURAUNIVERSITATIIDIN ORADEAESTEACREDITATADE
CNCSIS, COD 149.
Autorii
Cuprins
CUPRINS
CAPITOLUL I
NOTTUNIINTRODUCTM
Ecoagriculturasau agriculhra ecologicd(termen similar cu agricultura
organicEsau biologici) este un procedeu"modern" de a cultiva plante, de a
ingrdgaanimale qi de a produce alimente,care se deosebegtefundamentalde
agriculturaconvenfionald.Rolul acestuisistemde agriculturdestede a produce
hrandmult mai curat5,mai potriviti metabolismuluiorganismuluiuman, dar in
deplinb corelalie cu, conservareagi dearoltareamediului in respect falh de
naturd qi legile ei. Agricultura ecologicd contribuie la cregtereaactivitdfllor
economicecu o importzntd valoare addugatdgi are o contribufie majord la
sporireainteresuluipentru spafiul rural.
Ecoagricultura (agricultura ecologic[), nu utilizeazd: fertilizanfi gi
pesticidede sintez6"stimulatori gi regulatoride cregtere,hormoni, antibiotice gi
sistemeintensive de cregterea animalelor. Organismelemodificate genetic qi
derivatelelor sunt interzisein agriculfuraecologicd.
Trecereade la agriculhra convenfional|la cea ecologici se face prin
respectarea
perioadeide conversie,care ?nproducfiavegetald-areo duratdde 2
ani pentruculturile anualegi 3 ani pentruculturile perene,
Sistemulde agriculturi ecologici sebazeazd,
pe respectareaunor reguli
qi principii de producfie stricte in conformitate cu legislafia comunitard gi
legislalianafio,paldin vigoare de implementarea legislafieicomunitare.
-/- L-[\
Con'gtibntizarea problemelor de sigurantdalimentardgi mediu de cdtre
consumatoria contribuit la dezvoltareaagriculturii biologice in UE in ultimii
ani. Parlamentul European (PE) este preocupat de pdstrarea increderii
consumatorilor,impiedicareacontaminlrii cu organismelemodificate geneticAi
creqtereaimporturilor.
l0 Capitolul I. Noliuni introductive
--\
biologice.p i'i
I'l
Comisia sugereazirevizuirealegislafieiIJE existentepentruredareamai
clard a principiilor gi obiectivelor agriculturii biologice, pentru depigirea
disfuncfiilor piefei inteme, completarea qi imbunitdfirea standardelor gi
eficientizareaimporturilor.
ParlamentulEuropeana redactatun raport asuprapropunerii Comisiei
Europene pentru un regulament privind producfia alimentelor biologice qi
etichetareaacestora.Raportul,redactatde citre deputataftancezi Marie-Hdldne
Aubert (Verzi), a fost adoptatin Comisia pentru agriculturd pe 27 februarie
2007. Texful spune cd ,,cerereaconsumatorilor continui s[ creascdgi este
acoperitl din ce in ce mai mult de produseimportiate,care pun problemenoi in
privinfa certificdrii gi etichetdrii".
Capitolul I. Noliuni introductive ll
- acestea contin cel pufin 95o/o din ingrediente produse din zona
agriculturii biologice;
- satisfacregulile regimului de control oficial;
- provin direct de la producitor saupreparatorintr-un ambalajsigilat;
- poarti numele producdtorului, preparatorului sau vdnz[torului sau
numirul de cod al organismuluide inspecfie.
Pachetulde reforme conlinut in ,/,genda 2000" a pus un accentdeosebit
pe respectareamisurilor de protecfie a mediului pentru toate tipurile de
agriculturd. Astfel, in agriculturl hebuie si se respecteanumite standardede
mediu de baz6"firl o compensarefinanciard gi, chiar mai mult sd se respecte
principiul ,,Poluatorului-pldtitor". Cu toate acesteain Uniunea European5,
agricultorii care respectdsau iau mdsuri de agromediuprimesc o recompens[
prin programelede dezvoltarerurald.
Acolo unde existdexploatafiiin care se practic6o agriculturdbiologicd se
admite plata unei prime de agromediu,intrucdt se pleacdde la premisacI acest
sistem agricol este benefic mediului. Pe l6ngi aceasta,agricultura biologicd
poatefi incurajati prin investifii in domeniulproducliei primare,al prelucrdrii gi
comercializirii.
Pentru a inlelege rolul gi funcfia agriculturii biologice in ansamblul
politicii agricolea Uniunii Europene,suntdetaliateurm6toareleaspecte:
- preocupirile consumatorilor;
- asigurareacalitifii gi a cadruluinatural;
- extindereaagriculturii biologicein spafiul Uniunii Europene;
- rolul agriculturii integrate;
- agriculturabiologic[ qi dezvoltarearurald.
Pornindu-se de la temerile consumatorilor, datorate alarmelor din
domeniul alimentar qi de la organismelemodificate genetic,de la tratamentele
ionizanteaplicatealimentelor,s-auelaboratnorme de o mare exigenfi legatede
siguranfaalimentelor,asigurareacalitdlii qi de informafiile privind metodelede
producfie.Pe de altd parte,opinia publicd congtientizeaziltotmai mult daunele
ireparabile aduse mediului prin practici care conduc la poluarea solului gi
Capitolul I. Noliuni introductive 2l
- folosirealucrdrilor culturaleadecvate;
- utilizareatehnicilor de luptd biologicd gi a folosirii substanfelornaturale.
Un factor esenfial al succesului practiclrii agriculturii biologice, in
armonie cu natura, il constituie adaptareatehnicilor biologice la condiliile
locale,lindnd seamade realitdlile ftzice gi social-economice,
de resurse,precum
pi de tradifiilelocale.
Agricultura biologicd"tn general,gi mai cu seami hortiviticulturanecesitd
un volum mare de forfS de munc6; ea qeeazd noi locuri de muncd, intr-o
perioaddin care se accentueazi gomajul gi exodul masiv al populaliei cdtre
aglomerdrileurbane.
Principiile agriculturii biologice se sprijini pe cunoagtereaamdnunfitd a
sistemelor de producfie care valorificd la maximum resursele locale cu
reducerea la minimum a riscurilor economice gi ecologice, integrAnd
cunoqtinteletradilionale cu progresul gtiintific din toate domeniile biologiei 9i
agronomiei.Acesteprincipii sunt formulateastfel:
- Menlinerea fertilitdlii solului. in centrul preocupdrilor agriculturii
biologice se afli solul, consideratca un mediu viu, complex, dar incl pufin
cunoscut care interaclioneazAstrdnscu plantele pi animalelecareil populeazd.
Toate acfiunile vizate de agricultura biologici (lucrdrile solului, fertilizarea,
alegereaproduselorpentru combatereabolilor gi ddundtoriloretc.) au ca scop
intensificarea activitdlii microbiologice a solului, men{inerea gi sporirea
fertilitdfii acestuia- condifii indispensabilepentru pdstrareastirii de s6ndtatea
plantelor.
Legumicultura,pomicultura gi viticultura se caracterizeaziprintr-un grad
ridicat de intensivitate; de aceea, menfinerea fertilitdfii solului devine o
necesitate de primi urgenfd, pentru evitarea degraddrii acestui important
patrimoniupe careil constituiesolul;
- Proteclia mediului tneonjurdtor. Multe tehnici culturale aplicate in
ultimele decenii au avut consecinfe nedorite asupra mediului inconjurdtor,
contribuind la eroziuneasolwilor, degradareasistemelorecologice, poluarea
apelorfreaticegi a recoltelorcu pesticidegi nitrafi.
Capitolul I. Noliuni introductive 25
- calcar;
- cretd;
- roci de magneziu;
- rocicalcaro-magneziene;
- sulfat de magneziu;
- gips;
- pudrdderoci;
- argill (bentoniti, perlit);
- sulfat de potasiu;
- microelemente(bor, cupru, fier, mangan,molibden, ztnc);
- sulf;
- clorurd de calciu (numai pentru tratamentefoliare aplicate la
mdr,
dup6constatareade cdtre organismulde control, a carenfelorde calciu
gimagneziu).
Produse autorizate pentru combaterea bolilor gi daundtorilor (dupd
Catherinede Silguy,1994; O. SchmidSi colab., 1994)swfi:
- produse pe baza de piretrine extrase
din specia chrysanthemum
cinerarifuliun, confindnd,eventual,gi o substanfdsinergici;
- preparatepe bazi de Derris elliptico;
- preparatepe bazdde
euassia amaro,.
- preparatepebazAde Ryaniaspeciosa;
- propolis;
- "pdmdnt" de diatomee;
- pudrd de roci;
- preparatepe bazd de metaldehidi,
confinand un repulsiv impotriva
animalelorsuperioaregi utilizate in capcane;
- sulf;
- zeamd,bordelezd;
- zearnd,de Burgundia;
- silicatde sodiu;
- bicarbonatde sodiu;
Capitolul I. Noliuni introductive JJ
- sdpunpotasic;
- preparatepebazdde feromoni;
- uleiuri vegetaleqi animale;
- uleiuri de parafinI.
Pentru combatereabolilor, dtrundtorilor gi buruienilor sunt precizate
urmdtoarelemdsuri: alegereaspeciilor gi soiurilor rezistente;programareaunei
rotatii corespunzdtoarea culfurilor, procedeemecaice;distrugereaburuienilor
cu ajutorul cdldurii; protejareafauneiutile.
Produsele autorizate pentru combatereabolilor gi d6undtorilor vor fi
folosite numai in situaliaunor pericoleiminentecareameninfdcultura.
in ultimul deceniu, pornind de Ia concepful de dezvoltare durabilb, s-a
extins,in specialpe continenfulamerican,curenfulagriculturii durabile.
Potrivit Raportului Brundtland (1987), al Comisiei Mondiale asupra
Mediului gi Dezvoltlrii (WCED), dewoltareadurabili este "aceeacare are in
vedere necesitifile prezentului, frrd a compromite capacitateagenerafiilor
viitoare de a le satisfacepe cele proprii " (P. Paris, Q. Paris, /,995).
Agricultura durabilS este definiti ca fiind "un sistem de agriculturd
sdndtospentru mediul inconjurltor, economicviabil gi social responsabil"(C.
Ingels, 1992). Se apreciazdcd aceastardspundenecesitdlilor oamenilor de a
producein mod constantcantitAfllenecesarede alimentegi materii prime pentru
industrie, de calitate, ftri sd fie afectateechilibrul gi diversitateabiologicd a
plantei (D. Keeney,i'990; J. C. Coelho,P. A. Pinto, 1994).
Pentru agricultura firii noastre, armonizarea dezvoltdrii agriculturii cu
pdstrareaechilibrului ecologic Ai implementareaacestui sistem de agriculturd
durabill au in vedereoblinereaunor producfii optime, cu eficienfdeconomic[ gi
asigurareaprotecfieimediului inconjurdtor(C. Rduld, 1992).
34 Capitolul I. NoSiuniintroductive
conducopeldrrg[contactuldintreconsumatorqiproducitorcuprilejutvanzl
inne
sufletesc
launraport
laloculproducliei, TT:1.:t::1]'1;":T#l1u
toate
dup6 sdne
trebuie
regul'e' t.
" "'H::I1::;:ffi;;;;inamic' pentru
de a putea s6 produc6,prin inoasdrileobfinute
in situalia financiard
produselesale,inurmdtoriiani,alimentevariatedecalitatesuperioaraq
qi
,.sinitatea'ir, ,"nnnu,.a solului,a plantelor animalelor'
conserve
Capitolul II. Conversia de la agricultura conven{ionaldla 39
agricultura biologicd
CAPITOLUL II
COIMNTIONALA
coNvERsIA DE LA AGRTCULTURA
LA AGRICULTURABIOLOGICA
2.1. GENERALITATI
Tabelul2.L
Dezvoltareaagriculturiibiologicein Europa(01 ian. 1997)
(dtrpdNicolaeBdldscufd,I 999)
Suprafafa
Suprafafa Numiml
mediea unei
lara gospoddritd intreprinderilor
intreprinderi
biologic biologice
agricole
ha % Nr, % ha
Austria 299.920 8.62 t9.433 7,47 13.38
Beleia 6.418 0.45 291 0,40 19.47
Danemarca 63.120 2.30 r636 2.01 33-76
Finlanda 84.552 3.68 4.452 3,89 20.09
Franta 100.000 0.33 3 .800 0.40 31.67
Germania 327.329 1 .9 0 6.465 1.20 29.64
Grecia 5.000 0 .1 0 1.100 0.12 5.59
Irlanda 12.000 0.27 500 0,29 2.58
Italia 3 3 .8 5 4 1.99 17.200 0.65 6,28
Luxembure 650 0 .5 1 22 0.55 3r.75
Olanda 14.000 0 .7 1 600 0,53 17,49
Portuealia I 1 .0 0 0 0.28 3 50 0"06 6.62
Spania 30.000 0 . 1 0 1 .300 0.08 18.68
Suedia 276.000 8.86 rt.042 t2.26 34,56
MareaBritanie 17.240 0.28 8 50 0,36 70.92
TotalUE 1.240.099 l . l 6 69.041 0,82 t6.52
Norvesia 7.897 0.78 946 1.05 n.25
Elvetia 75.000 4.74* 4.936 6 . t 7 t9^76
RepublicaCeM 4.166 0.37 183
Polonia 7.000 0,04 236
Slovacia 2.446 0.77 45
Unsaria 12.500 0.20 1 05
Estonia 3.000 0.22 ll9
Romdnia < 1.000 0.01
* 7 %, conformdatelorpublicatedecbtreGuvernulelvefian
biologicesunt:
a rentabilitifiiintreprinderilor
Factoriidecreqtere
- folosireala maximuma forteidemunc6familiale;
42 Capitolul IL Conversiade la agricultura convenlionald la
agricultura biologicd
- prelucrareaprimarda produselorin gospoddrie;
- livrareaproduselordirect din gospodirie;
- folosirea maginilor agricole universalesau cu grad de adaptabilitate
ridicat;
- diversificarea activitdfilor economice gi aplatizarea curbei de
utilizare a forfei de munc6;
- adaptareastructurii producfiei la condiliile locale de sol, clim6,
piaf[, tradifii,etc.;
- sporireadurateide lactafiela vacile de lapte, de la 4 la 5 ani, ceeace
sporeqteproducliacu 450 - 600 I de lapte pe cap de animal qi pe an.
Trecereade la agriculturaconvenfionald,intens chimizat5,la agricultura
biologicd esteun procesbiodinamic de crearea unui sistemagricol durabil qi
autoreglabil, aga dupd cum este, de exemplu, pddurea. Acest proces se
realizeazhintr-o perioad[ de timp mai lungi saumai scurt5,in functie de gradul
de chimizare preexistent, poluarea solului, gradul de atac al bolilor gi
dlun[torilor, infestareacu buruieni, structura intreprinderii agricole la inceputul
conversiei, pregdtireaprofesionaldgi congtientizareaecologicd a fermierului
etc.
Primul an in care se aplicd principiile gi tehnologiile de agriculturd
biologic[ se numegte"anul Zero" sau "anul de caren]6".Perioadade timp de la
anul Zero pdnd la obfinereaautorizafiei de acreditarese numegteperioadd de
conversie.Ea poatedura 2-5 ani. Perioadade 2 ani esteo perioad[ de conversie
normal6, realizabilL in cadrul intreprinderilor mixte (culturi de c6mp + taurine)
sau in intreprinderi specializatein culturi de cdmp, caz in care se poate spune
despre conversie c6 aceasta se efectueazetnfi-un singur pas. in situalii
speciale,mai ales in viticulturb, pomiculturd, legumiculturd,plantalii de hamei
etc., conversiapoate dura 5 ani, efectudndu-sein 2 - 3 etape.Acest tip de
conversie a primit denumireade conversiepas-cu-pas.
Conversia marilor intreprinderi de tip socialist, a intreprinderilor inalt
specializategi a intreprinderilorcu datorii, estefoarte dificil[. Nu estenecesard
o perioad6de conversiecdnd se iau in culturd pdmdnturivirgine saucele la care
Capitolul IL Conversiade la agricultura convenlionald Ia 43
agricultura biologicd
nu s-auadministratchimicale.De asemenea,
trebuie sEavemin vederefaptul c5
nu se poatepractica o agricultur[ biologicd in apropiereaunor surseintensegi
permanentede poluare:combinatechimice, fabrici de ciment, ape murdare,cdi
rutiere cu trafic intens q.a. De asemeneatrebuie avut in vedere fapful cd,
terenurile puternic erodate, cele foarte acide sau sirdfurate, pot fi cu greu
gospod[ritebiologic.
in domeniui cregterii animalelor, conversia incepe imediat dup6
incheiereaanului Zero, durataei fiind, in general,intre I - 12 luni in funcfie de
specie,destinalie;i sursade achizifionarea animalelor.Exemplu de conversie
in zootehnie:
- august2000 incheiereaanului Zero in cdmp
- septembrie2000 Zero * o lund pentruoud
- noiembrie2000 Zero -r doui luni pentru lapte
Zero* 3 luni pentrucarnede pasdre
- februarie2001 Zero + 6 luni pentrucarnede porc
- august2001 Zerot'12 luni pentrucarnede viti
Producfii obtinute: 5-6 tlha la grAu gi orz, 4-5 tlha la ovdz, 80 t/ha la
porumbsiloz.
Cregtereaanimalelor:32 vaci de lapte,rasaHolstein, din care4 vaci de
reproducfie;porci pentruconsumpropriu.
Misuri de conversie:
- construireaunui padocacoperit,penhu vaci;
- eliminareachimicalelordin intreprindere;
- inscriereain asociafiaBioland gi respectarea
normativeloracesteia;
- schimbareaasolamentuluiasffel:
l) Lucerndin amesteccu ierburi perene
2) Lucemi in amesteccu ierburi perene
3) Grdude toamn6+ ingrfueminteverzi
4) Ovdncu trifoi in culturEascunsb
5) Sfecl[ turajerd
6) GrAude toamni cu trifoi (alb) in culturdascunsd
7) Cartofi + ingrdqdminteverzi
8) Ovnz * lucernl gi iarbi in culturd ascunsd
Asolament de 8 ani, cu 50o/o dicotiledonate qi 50% graminee.
Leguminoaselereprezintdpeste25%. Solul esteacoperitcu vegetafietot timpul
anului. Sfecla gi cartoful se fertilizeazAcu gunoi de grajd. Urina gi mustul se
daupe pajigti.
- pajigtilese vor supratnsdmdnfa
cu leguminoaseperene;
- grajdul pentru vaci va fi ecologizat, adoptAndu-sesistemul de
intrelinerecu legareatemporarda vacilor la iesle.
48 Capitolul III. Cultivarea biologicd a plantelor:
cultura mare,pdSunisifdnele
CAPITOLUL III
3.3.ASOLAMENTUI, IN ACNTCT]LTURABIOLOGICA
menfinereafertilitiifii solului;
- creareaunor conditii optime pentruvia{a microbianddin sol;
- sporirea rezistenfeila. boli gi dEundtori a plantelor, concomitent cu
reducereasurselorde infectare;
- sporireaeficacitdlii de combaterea buruienilor;
- afhnareasolului gi imbunitifirea structurii;
- imbogbfireasolului in humusgi azot;
- mobilizarea substanfelor minerale din "cdmdrile" solului, adic6
fabricarea"ad-hoc" de ingrdqdminteminerale.
Un plan de asolamentadecvat este o piatrd de incercare pentru tofi
agricultorii biologi. intocmirealui cere cunogtinleteoretice,experienfdpracticd
qi pufind mdiestrie.
MTNERALnix,q.cRrcuLTIIRA BroLocICA
3.4.TNGRA$,qlvmlrn
3.4.2.Pregitirea composturilor
3.s.srsrEMULDEINGRA$AmNTE
VERZr
3.6.sAMANTA$r MATERTALUL
sADrroR
folii de polietileni;
- strdngerea nlnrclt a fructelor
elzlute; opirirea sau destinareaacestora
pentrudistilat saupentruconsumulporcilor;
- tdiereaunor pdrfi de plantd
atacatd,(frinare,pdduchietc.)
'rdzuirea scoarfeipomilor
deasupraunor folii p.E., precum gi strdngerea
cuiburilorde omizi:
- strdngereafructelormumifiate;
- mulcireacu paie saunrmegug
a cdpgunilor;
- vdruireapomilor de doui
ori pe an, toamnaEiprim[vara;
- strdngereaplantelor bolnave;
cele infectate cu virusuri, bacterii sau
ciuperci care circuld in plantd (produc ofiliri
rapide sau lente), se ard (nu se
composteazd!);
- tratareasolului cu aburi in
seregi eventualin solarii:
- instalareade cursemecanice
pentru qoarecigi gobolani;
- instalareade benzi argintii,
ca sperietoriimpotriva pdsiriror, sauplase;
- instalareade inele creioase
sau br6ie-capcan6 in pomicurturi;
- instalareade capcanecreioase,
de culoare garbenr, impotriva mugtei
ciregelor,mugteimorcovului gi a musculifei
albe:
- instalareaunor aparate
de produs zgomote, impotriva rozdtoarelor,
a
pdsdrilorgi a cdrtifelor;
- instalafiepentrucuresurmecanical gdndacilordecolorado:
- sterilizarea
masculilor cu ajutorulradiafiilor;
- distrugereavirusurilorprin termoterapie
etc.
b) Mijloacelebiotehnicesereferila :
- instalarea de capcane biologice:p6rfi de plante,fructefuberculi
$.o.,pe
sol,in sol,in beciurigi depozite.Capcanele sestr'ng qi seopdresc;
- instalarea decapcane feromonale;
- inmulfireaplantelorprin curturi
de meristeme(previnesau erimini
infecfia).
c) Mijloacele biologice ("viu conffa
viu") sau combaterebiologicd se
referi la:
Capitolul IIL Cultivarea biologicd a plantelor: 6l
cultura mare,pdsuni Sifdnele
- seminareasauplantareadeplante-sanitar,careindepirteazi saureduc
atacul unor boli sau diun[tori (usturoi, crdife, conduragi,levinfici, cimbru,
pelin, salvie,ceap[ pitrunjel, mentii,felind, Hstili de soc etc).,
- atragereaanimalelorgi insectelorfolositoareprin creareaunor condilii
bune de hrani gi adipost;
- folosireafauneiutile, de crescltorie.
O metodl de combatere biologicd mult folositd in firile dezvoltate
economic, estefolosirea mijloacelor microbiologice de combatere,care sunt
moderne,eficace,dar inc[ destulde scumpeqi se referdla combatereaanumitor
d[un6tori, cu preparateobfinute din anumite microorganismevii (virusuri,
bacterii, ciuperci), care paraziteazdgi omoard unii d6unitori: Granusal
impotriva viermelui merelor, Virin EKSimpotriva omizii pdroasea stejarului,
Virin EKSpentru buba verzei, Thuringin sauDipel pentru omizile de frunzd 9i
viermii de fructe, ciupercileBeauveria,EntomophoraSi Vertcillium,impotriva
gdndaculuide Colorado,afidelor gi, respectiv,a musculilei albeetc.
3.E. CONTROLULBTIRUIENILORiX.q.CRICULTT]RA
BIOLOGICA
3.9.NOTTUMDE PRATOTEHNTCA
Brol,ocrcA
luminii.
Depozitarea se va face la intuneric, in loc uscat gi ricoros. Se vor
efectuacontroalesdptflmdnaleprivind condifiile de pdstrare.
Culegereade plante, ciuperci gi fructe din flora spontand,se considerd
partea agriculturii biologice, iar recoltapoatefi certificatddac6:
- suprafefelede provenienfdnu au fost tratatein ultimii trei ani
cu substanfeinterzise;
- culesulnu afecteazi stabilitateaecologicda zonelor naturalegi
nu pericliteaz6existenfaspeciilor.
Zona de recoltaretrebuie bine delimitat[ geografic.Activitatea de cules
trebuie bine documentathgi si permit[ un conhol eficient. Zonele de recoltare
trebuie s[ fie departede arealelecultivate?nmod convenfional.
Capitolul IV. Tehnologiibiologiceprivind ueSterereaanimalelor 75
CAPITOLUL ry
rnfiuolocrr Bror,ocrcEpRrwNDcRE$TEREA
AhI-IMALELOR
4.1. GENERALTTATT
4.2.iNCARcATun,q.CUANIMALELA HEcTAR
4.3. ALIMENTATIA
4.7.APICULTT]RA BIOLOGICA
in ce priveqtecreqterea
bilogicda albinelorestede remarcatfaptul c6,toate
materialelede construcliea stupuluivor fi naturale:lemn,paie,lut. Perefiiinteriori,
cu excepfiapodelei,nu se vor trata cu mijloace de impregnare.Pentrupodeaqi
perefii exteriori,mijloacelede impregnarenu vor confinecompugitoxici (se
recomanddulei de in). Teritoriul cules va fi unul ecologic Ai acestatrebuie si
asigurenecesitiililepopulafieide albine.Tdiereaaripilor albineloresteinterzisl.
Flranasuplimentardva contine 90 Vo ingredientenaturalegi se folosegte
numai in prag de iarnd.Produselefarmaceuticede sintezdsunt interzise.Pentru
igienastupuluiseadmit:Bacillusthuringiensis,acid acetic,acidlactic,acidformic,
Capitolul IV. Tehnologii biologice privind creStereqanimalelor
CAPITOLUL V
Tabelul5.1.
Model metodologicaplicativ pentrulupta integrati
(dup[ Fenari Si colob. 1990)
Identificareastadiului
Faza I
fenolosic al plantei Opera{iuni:
Diagnoza
ldentificareaparazitului
Cercetareainamicilor naturali se numbri ouile, coloniile vii, indivizii
prezen{i in mediul ambiant gi activi, indivizii parazili: prezenfa de
apreciereafrecvenfeilor reziduuri care indici activitatea
Faza q II-a parazitului (scuame, rodturi,
VeriJicarea excremente); se verific[ densitatea
condiyiilor popula{iei (capcane sexuale, captatoare
ambientqle de spori): se verifici paramehii climatici.
Cercetiirigi determiniri asupra ouii, larve, nimfe, fitofagi parazita{i gi
pragului de intervenfie cercetiiriasuprahiperparazifilor
referitoare la oarazit
Determinarea momentuluide deptrgirea pragului: capcane sexuale,
Faza a III-a
intervenfie in funclie de prelevarede egantioane,captarede spori,
Intewen(ii
prezenta organismelor utile parametriiclimatici
Asronomice Iucriri Ie solul ui. tiiieri. fertilizare. irisare
- eliminareaorganelorvegetalevittrmate
- protejareade rdnire
Fizice - protejareade adversitifi meteorologice
- dendrochirursia
- utilizareade principii active (selective)
Faza a IV-a Chimice
contraDatogenuluisi fitofaeului
Integrarea Si
- utilizareade bioinsecticide(Bacillus
planificarea
thuringiensis)
intervenliilor Biologice
- lansareade pridltori gi parazitoizi
- conseryareafauneiutile
feromoni ("Mastrap", "Traptest");
metode de creare de "confuzii";
Biotehnologice
insecticide regulatoare de dezvoltare:
metode"autocide"