Professional Documents
Culture Documents
STICO, din punct de vedere constructiv, constă din totalitatea dotării tehnice prin care se asigură, în timp
real, informaţiile necesare conducerii operative a instalaţiilor energetice de la toate nivelele (instalaţie, treaptă de
conducere prin dispecer) şi în toate stările prin care poate trece sistemul energetic (normală, de alarmă, de
incident sau de post incident). Din punct de vedere funcţional, este un sistem de conducere distribuit pe mai
multe nivele (fig. 11.3) şi se realizează respectând principiile generale ce guvernează sistemele ierarhizate, din
care menţionăm:
a) Sistemul de conducere de la un nivel inferior,
denumit Sistem de Conducere Subordonat (SCS) este
destinat achiziţiilor de date din subprocesele aferente,
prelucrării lor primare, transmiterii unor date rezultate
în urma prelucrării Sistemului de Conducere
Coordonator (SCC) căruia îi este direct subordonat şi
eventual elaborează comenzi pentru procesul condus.
b) Sistemul de conducere de la un nivel superior
(SCC) nu intervine direct în proces ci doar prin
Fig. 11.3. Structura de principiu a STICO intermediul sistemelor de la nivelul inferior (SCS-
urilor).
c) În ceea ce priveşte exercitarea comenzii operative, nu există comunicaţie directă între sistemele de la
acelaşi nivel, ci doar prin intermediul sistemului imediat superior. Aceasta pentru a evita conflictele ce ar putea
să apară în luarea deciziilor.
Ierarhizarea STICO corespunde structurii ierarhizate a conducerii operative prin dispecer a SEN. Structura
acestuia este cu sisteme de conducere pe mai multe nivele, şi anume: la fiecare treaptă de conducere prin
dispecer câte un SCC, iar la nivel de staţie de transformare şi centrală electrică câte un SCS numite Sisteme de
conducere locală (SCL). Se precizează că în cazul sistemelor de conducere distribuite pe mai multe nivele, cum
este şi STICO, un SCC de la un nivel inferior este considerat SCS pentru SCC-ul de la nivelul imediat superior.
11.3.2. Funcţiile STICO
Sarcina de bază a oricărui sistem informatic o reprezintă informarea personalului de exploatare
privind starea sistemului, respectiv a obiectivului energetic condus şi asistarea personalului de
exploatare în luarea deciziilor privind conducerea operativă. Informarea se realizează fie ciclic, fie
la cerere, fie în mod imediat în cazul producerii unor evenimente (acţionări protecţii,
ieşirea/revenirea unor parametri din/în limitele admisibile, modificarea topologiei reţelei electrice
etc.), iar asistarea, în general, se rezumă la luarea deciziilor privind efectuarea manevrelor operative
şi de stabilire a reglajelor echipamentelor de automatizare şi protecţii. Manevrele operative pot fi
impuse fie de operaţiuni planificate (transferuri de sarcină, izolări de reţele electrice,
conectări/deconectări de surse sau consumatori de energie electrică etc.), fie de operaţiuni de
aducere în stare normală de funcţionare a sistemului în regimuri post avarie. Ca o sarcină conexă
celei de informare şi asistare, sistemul informatic este folosit şi pentru întocmirea periodică a
rapoartelor (protocoalelor) de lucru privind performanţele sistemului folosit (consumuri
tehnologice, timpi şi parametri de funcţionare, balanţe energetice, liste cronologice de evenimente
etc.).
Din punct de vedere funcţional, în STICO se disting două categorii de sisteme informatice de
conducere, şi anume:
a) Sistemul de supraveghere, comandă şi achiziţii de date, cunoscut în literatura de specialitate
sub denumirea de SCADA (Supervisory Control and Data Aquisition);
b) Sisteme de conducere ghid-operator (GO), respectiv sisteme expert (SE).
Aceste sisteme de conducere reprezintă instrumente bazate pe calculator, utilizate de dispecerii
energetici pentru a-i asista în controlul şi conducerea sistemelor electroenergetice. Denumirea şi
conţinutul acestora sunt, în general, “standardizate” pe plan mondial şi software-ul aferent este
disponibil comercial, pe o piaţă concurenţială.
11.3.2.1. Funcţiile sistemului SCADA
Sistemul SCADA constituie prima etapă de dezvoltare a unui STICO şi constă din ansamblul de
echipamente hard şi programe (soft) destinate, în principiu, culegerii datelor din proces, transmiterii comenzilor
către acesta, precum şi validării, prelucrării, afişării şi arhivării de date. El asigură:
- monitorizarea şi conducerea de la distanţă a instalaţiilor electroenergetice;
- informarea personalului de comandă operativă asupra topologiei şi stării obiectivelor energetice din
subordine;
- alarmarea în cazul disfuncţionalităţilor echipamentelor energetice;
- urmărirea încărcării reţelelor;
- reţinerea unui istoric al evenimentelor produse într-o anumită perioadă de timp, însoţite de momentul
producerii acestora, pentru analize post avarie.
Pentru realizarea celor prezentate mai sus, sistemele informatice de tip SCADA includ, în principal,
următoarele funcţii:
a) Achiziţie şi schimb de date (Data Acquisition and Exchange). Funcţia este utilizată pentru a asigura
interfaţa sistemului informatic destinat conducerii operative cu echipamente de achiziţie de date şi
sisteme informatice externe.
Prin această funcţie se realizează:
- culegerea şi transmiterea informaţiilor din/în instalaţii (staţii, centrale etc.);
- recepţia informaţiilor şi schimbul de date cu alte trepte de conducere operativă sau alte sisteme
informatice, inclusiv fişiere (baze de date, imagini (display), rapoarte, scheme, diagrame etc.);
- actualizări de baze de date;
- mesaje operative (informaţii privind ieşiri din funcţiune, energii/capacităţi disponibile, preţuri);
- telecomenzi şi informaţii privind realizarea acestora;
- controlul plauzibilităţii şi validarea informaţiilor.
b) Prelucrarea datelor (Data Processing). Această funcţie asigură stocarea datelor obţinute în
timp real în bazele de date destinate, precum şi verificarea şi precizarea calităţii şi
plauzibilităţii informaţiei codate, ca de exemplu: telemăsură corectă, suprascriere manuală,
ieşire din funcţiune, depăşire de limită, informaţie eronată etc. Funcţia include următoarele:
- prelucrare de date analogice scanate, realizând convertirea acestora în unităţi
inginereşti şi verificarea încadrării lor în limitele prestabilite;
- prelucrarea de date privind stările scanate, realizând punerea în evidenţă a
schimbării stării întreruptoarelor şi separatoarelor;
- prelucrarea de date tip acumulare (energii) scanate, care constă în convertirea
numărului de impulsuri în valori absolute (MWh, MVArh);
- calcule în timp real: însumări, scăderi, înmulţiri, împărţiri, medii orare, maxime şi
minime orare, bilanţuri de energii pe contur etc., inclusiv determinarea puterilor şi
energiilor absorbite de consumatori şi încadrarea acestora în valorile contractate,
precum şi verificarea topologică a informaţiilor.
c) Revistă post - factum (post Disturbance Review). La fiecare 10 secunde se stochează un
snapshot (o citire instantanee) a unor puncte selectate de operator (dispecer) sau a întregii
baze de date într-un fişier circular ce conţine ultimele 10 snapshot-uri. În cazul unui
eveniment prestabilit (declanşare de întreruptor, acţionare protecţii etc.) sau la cerere, fişierul
circular se îngheaţă şi adiţional se memorează încă 30 de snapshot-uri consecutive luate
fiecare la 10 secunde după producerea evenimentului. Acest set de date stocate este denumit
set de revistă.
Multiplele seturi de revistă sunt înregistrate pe discuri, pentru a fi vizualizate pe display sau
pentru hardcopy. Ele pot fi arhivate în vederea unor analize ulterioare, dacă se consideră necesar.
d) Sistem de Informaţii Istorice (Historical Information System). Sistemul întreţine un istoric
al modificării stărilor echipamentelor şi reţelelor electrice, punând la dispoziţia dispecerului
energetic informaţiile necesare unei analize pertinente a evenimentelor petrecute. Toate
evenimentele sunt memorate alături de localizarea lor în timp şi spaţiu, fiind prezentate
dispecerului, în general, în ordinea cronologică, grupate pe categorii de instalaţii. Totodată,
aceste informaţii pot constitui “materia primă” pentru sisteme expert de analiză post avarie
asistată de calculator, precum şi pentru sisteme expert de restaurare a sistemelor energetice
după căderi (care pot asista dispecerul sau pot intra în funcţiune în mod automat).
Prin această funcţie se realizează actualizarea şi completarea bazelor de date. În mod normal se
utilizează un sistem de management de baze de date relaţional accesibil comercial (relational
database management system - RDBMS), ca de exemplu ORACLE, pentru crearea, întreţinerea şi
accesul în baza de date a Sistemului de Informaţii Istorice.
e) Telecomandă, telereglaj în instalaţii (Supervisory Control). Prin intermediul unui sistem
informatic tip SCADA, un dispecer poate telecomanda (comanda din camera de comandă a
dispecerului energetic) echipamentele aflate în staţii sau centrale electrice, ca de exemplu:
- întreruptoare (deschis/închis);
- separatoare acţionate cu motor (deschis/închis);
- baterii de condensatoare (conectat/deconectat);
- poziţie comutator de ploturi la transformatoare (creşte/scade);
- valori de consemn;
- reglajul bobinelor de stingere.
Echipamentele cu două stări sunt mai întâi selectate, telecomanda dată fiind o comandă
nemijlocită.
f) Marcarea (Tagging). Un echipament marcat reprezintă o acţiune a operatorului pentru a atrage vizual
atenţia asupra unui echipament pe o schemă reprezentată pe display că este interzisă comanda acestui
echipament sau că trebuie să se execute cu atenţie.
În mod uzual este posibil a se marca un echipament cu până la patru niveluri, şi anume:
- interzisă comanda;
- interzisă comanda de închidere;
- interzisă comanda de deschidere;
- comanda permisă, dar se recomandă atenţie.
g) Interfaţa cu utilizatorii (User Interface). Informarea de ansamblu a personalului de comandă operativă
asupra topologiei şi stării obiectivului energetic condus se realizează prin intermediul interfeţelor om -
maşină (MMI => Man - Machine Interface).
Interfaţa om - maşină permite vizualizarea şi navigarea în zonele de interes ale obiectivului energetic
condus, într-o organizare ierarhică, cu niveluri de profunzime în care se pătrunde gradat. Se vizualizează
schemele tehnologice, se afişează mărimile analogice, evenimentele şi alarmele. De asemenea, se permite
introducerea de date în bazele de date, extragerea la imprimante, efectuarea controlului execuţiei aplicaţiilor etc.
Prezentarea mărimilor analogice se poate face sub formă: numerică, diagrame, aparate analogice, poligoane
umplute etc. Posibilităţile de selectare a imaginilor sunt extrem de diverse şi facil de deprins.
Interfaţa cu utilizatorii se realizează prin:
- Console display cu grafică completă (Full Graphics CRT Consoles), echipate cu 1-3 monitoare
(CRT) color de mare rezoluţie. În mod obişnuit se poate avea în vedere următoarea echipare: consolă operator
(2-3 monitoare); consolă de programare/planificare (1 monitor); consolă pentru întreţinerea imaginilor (1
monitor); consolă pentru management (1 monitor).
- Echipamente de imprimare (Loggers). În mod obişnuit sunt plasate două astfel de echipamente în
zona operaţională şi câte unul în zona de planificare, zona de programare, zona de creare a bazelor de date şi
zona de creare a imaginilor.
- Copiatoare video. În mod obişnuit, în aria operaţională se prevăd două echipamente hard-copy,
capabile să reproducă imagini grafice color de pe oricare din display-uri.
h) Afişarea pe panou (Wallboard Display). Mulţi beneficiari au optat să-şi înlocuiască panoul
lor mozaic cu un sistem de proiecţie video în zona operaţională şi, eventual, cu altele în
zonele de pregătire/vizualizare. Acest lucru permite comentarea imaginilor de pe display,
fără a se crea aglomeraţie la consolă.
Cerinţa pentru Afişarea pe Panou este în mod normal dictată de utilizator (beneficiar).
Posibilităţile includ:
- panou mozaic static;
- panou mozaic dinamic cu semnal de poziţie întreruptor, semnal de alarmă în staţie,
semnal de linie sub tensiune, tensiune pe bare, puteri pe linii;
- sistem de proiecţie video;
- grup de sisteme de proiecţie video;
- combinaţia din cele de mai sus.
i) Prelucrarea şi gestiunea alarmelor (Alarming). Sistemul recunoaşte stările de funcţionare
necorespunzătoare ale echipamentelor şi reţelelor electrice (suprasarcini, nivele de tensiuni
în afara limitelor, acţionarea sistemelor de protecţie, modificarea nedorită a stării
întreruptoarelor şi separatoarelor etc.) şi avertizează optic şi/sau acustic personalul din tură
(dispecerul) asupra celor întâmplate.
Alarmele detectate de sistemul SCADA sunt prelucrate astfel încât condiţiile de alarmă
importante să fie transmise într-o manieră clară, concisă şi cu timpul asociat numai la consolele care
au nevoie de această informaţie. Ele sunt tratate în raport cu nivelul lor de prioritate.
j) Înregistrarea secvenţială a evenimentelor (Sequence of Events Recording). O serie de
elemente din staţii şi centrale electrice (de exemplu întreruptoare) pot fi selectate pentru
înregistrarea secvenţială a modificării stării acestora, modificare considerată ca eveniment.
Mesajele de la înregistrarea secvenţială a evenimentelor sunt tratate separat de cele referitoare
la schimbările normale de stare, ele nefăcând parte din procesul de tratare a alarmelor. Mesajele de
la înregistrarea secvenţială sunt stocate şi raportate separat. Aceste informaţii sunt în mod normal
utilizate post-factum, pentru analiza funcţionării echipamentelor şi instalaţiilor.
k) Prelucrarea parolelor (Word Processing). Funcţia asigură gestionarea accesului
utilizatorilor potenţiali în sistemele informatice destinate conducerii operative a instalaţiilor
SEEN sau în anumite zone (arii) ale sistemului informatic.
Printr-o permisie acceptată, chiar şi un utilizator extern sistemului poate face aceleaşi lucruri ca
şi un utilizator local de la o staţie de lucru a sistemului.
l) Supravegherea stării sistemului informatic. Funcţia asigură supravegherea stării de
funcţionare a diferitor componente şi a sistemului informatic în ansamblu. Vor fi semnalizate
operatorului şi administratorului de reţea stările anormale de funcţionare ale sistemului
informatic, inclusiv ieşirea din funcţiune a diferitelor echipamente, precum şi diagnosticarea
defectelor.
Pentru asigurarea conducerii operative la nivelul fiecărei trepte de dispecer în conformitate cu
atribuţiile precizate în paragraful 2.3, este necesar ca în sistemul informatic al treptelor de dispecer
de la toate nivelele să fie implementate toate funcţiile SCADA precizate mai sus, adaptate
specificului activităţii fiecăreia.
11.3.2.2. Funcţiile sistemelor GO şi SE
Sistemele de conducere GO (ghid operator), respectiv SE (sisteme expert) sunt sisteme informatice, de
regulă ataşate sistemului SCADA. Acestea utilizează informaţii prelevate de sistemul SCADA şi, în urma
prelucrării lor, oferă personalului de comandă operativă un ajutor indispensabil în conducerea operativă a
obiectivelor energetice din subordine.
Sistemele GO şi SE implică rularea, în timp real, a unor programe, în general de mare complexitate, menite
să răspundă la întrebări de genul: Ce se întâmplă dacă...? (What if..?) sau Ce trebuie făcut? (What to do?) şi
eventual să indice măsurile operative şi momentul în care trebuie aplicate.
Direcţiile spre care se îndreaptă eforturile specialiştilor în domeniul elaborării de programe pentru aceste
sisteme de conducere sunt cu prioritate:
- asistarea personalului de comandă operativă în luarea unor decizii privind efectuarea unor manevre, în
cazul unor operaţiuni planificate (transferuri de sarcini, izolări elemente de reţea,
conectarea/deconectarea unor elemente etc.) sau în regimuri postavarie;
- analiza, pe baza estimării evoluţiei sistemului, a regimurilor de funcţionare viitoare, în vederea
stabilirii măsurilor operative care se impun şi a momentelor când trebuie aplicate;
- analize de regimuri dinamice şi contingenţe (situaţii posibile în funcţionarea SEE care pot fi descrise
printr-un anumit scenariu de perturbaţii) considerând diferite perturbaţii (scurtcircuite, întreruperi,
conectări/deconectări de sarcină etc.) - aşa zisele analize de regimuri perturbate - pentru fixarea
parametrilor elementelor de reglaj automat (constante de timp, coeficienţi de amplificare etc.) şi ai
protecţiilor (timp de întârziere, valori de acţionare etc.);
- indicarea măsurilor pentru optimizarea regimului de funcţionare existent la un moment dat;
- efectuarea instruirii personalului de comandă operativă pe simulatoare.
Deşi aceste sisteme de conducere (GO şi SE) servesc rezolvării aceloraşi sarcini, se deosebesc prin modul
de prelucrare a informaţiilor. Astfel, GO utilizează programe scrise în limbaje procedurale de nivel înalt (C,
PASCAL etc.), iar SE utilizează elemente de inteligenţă artificială, bazate pe limbaje neprocedurale (PROLOG,
LISP, etc.).
Sistemele GO şi SE, în funcţie de obiectivul destinat, pot fi de tip:
- EMS (Energy Management System), aplicaţii destinate dispecerilor de sistem;
- DMS (Distribution Management System), aplicaţii destinate dispecerilor locali de distribuţie a
energiei electrice.
Aceste sisteme, practic, neputând fi concepute fără un sistem SCADA, se obişnuieşte să se vorbească
despre EMS/SCADA, DMS/SCADA etc.
Funcţiilede tip EMS şi DMS specifice conducerii operative prin dispecer la nivel de sistem (EMS) şi local
(DMS), aşa cum sunt concepute în prezent în România conform normativului PE 029/97, sunt urmptoarele:
B. Aplicaţii pentru reţelele de transport (Transmission Applications). Funcţiile din această categorie se
împart în două grupe mari:
B1. Funcţii pentru analiza funcţionării reţelelor în timp real (real-time network analysis functions):
a) prelucrarea topologiei reţelei (Topology Processing);
b) estimator de stare (State Estimator);
c) adaptarea parametrilor reţelei (Network Parameter Adaption);
d) sensibilitatea reţelei (Network Sensitivity);
e) analiza contingenţelor (Contingency Analysis);
f) dispecer economic cu restricţii de siguranţă (Security Constrained Economic Dispatch);
g) programarea tensiunilor (Voltage Scheduler);
h) analize de scurtcircuit (Short Circuit Analysis);
i) determinarea echivalenţilor pentru reţele externe.
B2. Funcţii pentru studii de analiză a funcţionării reţelelor (study network analysis functions):
a) circulaţii de puteri (Power Flow);
b) circulaţii de puteri optime (Optimal Power Flow);
c) analiza contingenţelor (Contingency Analysis);
d) programarea scoaterii din funcţiune a echipamentelor (Equipment Outage Scheduler);
e) analize de scurtcircuit (Short Circuit Analysis);
f) determinarea echivalenţilor pentru reţelele externe.
B1.a) Prelucrarea topologiei reţelei. Funcţia construieşte şi actualizează permanent modelul de reţea electrică pe
baza informaţiilor achiziţionate în timp real din staţiile electrice.
Sursele de date sunt: starea normală a întreruptoarelor şi separatoarelor din baza de date, stările în timp real ale
acestora, datele introduse manual şi datele provenind prin legăturile de schimb de date cu sistemele energetice vecine.
De obicei, funcţia se execută în regim de actualizare (cu o periodicitate de 5-10 minute), adică sunt prelucrate doar
informaţiile care s-au schimbat, dar şi ori de câte ori se produce un eveniment, ca de exemplu schimbarea stării unui
întreruptor.
Funcţia se realizează pe baza datelor primite de la achiziţia de date (sistemul SCADA) şi reglarea automată a
generării şi furnizează date pentru estimatorul de stare, circulaţii de puteri şi adaptarea parametrilor reţelei.
B1.b) Estimatorul de stare. Pe baza informaţiilor referitoare la topologia reţelei şi a valorilor mărimilor
telemăsurate în timp real (U, P, Q, I), se estimează în timp real nivelurile de tensiuni şi circulaţii de puteri din reţelele
electrice, în diferitele regimuri posibile de funcţionare.
Estimatorul de stare furnizează o soluţie posibilă completă de reţea corectă din punct de vedere fizic, care permite
validarea sau invalidarea unor mărimi telemăsurate. Pe baza acestor calcule se pot, de asemenea, estima corect,
pierderile de putere activă şi reactivă din reţeaua supravegheată, de exemplu.
Rezultatele obţinute pot fi utilizate ca o bază pentru alte funcţii de analiză în timp real a reţelei, precum şi ca date
de intrare pentru funcţiile de studii de analiză a reţelelor. Dimensiunea reţelei va fi aleasă cu atenţie, pentru a se obţine
soluţii suficient de precise atunci când se efectuează analiza de contingenţe.
Funcţia primeşte date de la prelucrarea topologică şi adaptarea parametrilor reţelei şi furnizează date pentru
adaptarea parametrilor reţelei, sensibilitatea reţelei, analiza contingenţelor, programarea tensiunii, dispecer economic
cu restricţii de siguranţă şi circulaţii de putere.
B1.c) Adaptarea parametrilor reţelei. Funcţia permite determinarea parametrilor (coeficienţilor) de distribuire a
consumurilor la barele staţiilor sistemului energetic, corespunzător sarcinii totale pe sistem. Aceşti parametri de
distribuţie urmează să fie utilizaţi de alte funcţii, pentru a genera consumul pe bare la un anumit moment dat. De
asemenea, sunt menţinuţi parametrii de poziţie ai întreruptoarelor, la un moment dat, pentru a prognoza stările
(deschis/închis) componentelor sistemului.
Funcţia primeşte informaţii de la estimatorul de stare şi circulaţii de putere.
B1.d) Sensibilitatea reţelei. Funcţia stabileşte măsura în care se modifică pierderile (sensibilitatea
pierderilor) de putere activă în reţeaua de transport la variaţiile, în anumite limite, a generării şi a
schimburilor de energie cu sistemele vecine. Utilizând aceste sensibilităţi, sunt calculaţi factorii de
penalizare.
Funcţia primeşte informaţii de la estimatorul de stare determinat în timp real şi furnizează date
pentru dispecerul economic, programarea unităţilor generatoare şi evaluarea schimburilor de energie pe
termen scurt.
B1.e) şi B2.c) Analiza contingenţelor. Funcţia constă în analizarea efectelor unor contingenţe
simulate. Aceste contingenţe pot avea în vedere scoaterea din funcţiune (deteriorarea) unei singure
componente a reţelei sau a mai multor componente simultan. Pentru fiecare contingenţă în parte se
verifică dacă aceasta va conduce la supraîncărcarea unor elemente din reţea sau la coborârea tensiunii sub
limitele admisibile.
Funcţia poate fi utilizată în analizele efectuate în timp real (se execută automat, în mod obişnuit cu o
periodicitate de 15 minute) sau în analizele efectuate în cadrul studiilor de analiză a funcţionării sistemului
energetic (la cererea operatorului).
Funcţia primeşte date de la estimatorul de stare şi circulaţii de puteri şi furnizează date pentru
circulaţii de puteri.
B1.f) Dispecer economic cu restricţii de siguranţă. Funcţia determină capacitatea (posibilitatea) de a
repartiza economic, în timp real, puterea de generat pe unităţile generatoare din sistem, ţinându-se seama
de restricţiile impuse de circulaţia de putere activă din reţeaua de transport.
Atunci când sunt detectate de către estimatorul de stare supraîncărcări pe elementele de reţea, funcţia
dispecer economic se execută împreună cu aceasta. Funcţia se execută periodic până când execuţia
funcţiei dispecer economic nu va conduce la suprasarcină pe elemente de reţea.
Funcţia primeşte date de la estimatorul de stare şi achiziţie de date (sistemul SCADA) şi furnizează
date pentru dispecerul economic.
B1.g) Programarea tensiunilor. Funcţia determină posibilitatea de a executa o versiune în timp real a funcţiei
circulaţii de puteri optime cu minimum de pierderi. Funcţia se execută automat şi este iniţializată cu date de la ultima
soluţie de reţea de timp real, elaborată de estimatorul de stare.
Funcţia determină valorile optime de consemn pentru poziţiile comutatoarelor de ploturi ale transformatoarelor,
tensiunile generatoarelor şi ale altor aparate de comandă ale puterii reactive (bobine de compensare, compensatoare
sincrone, baterii de condensatoare), în vederea minimalizării pierderilor de putere activă în reţeaua de transport, fără
supraîncărcarea elementelor de reţea sau obţinerea unor tensiuni în afara valorilor admisibile. Atunci când limitele
admisibile sunt depăşite în cazul de bază, funcţia programarea tensiunilor va încerca să reprogrameze reglajele
tensiune/putere reactivă, în scopul revenirii încărcării elementelor şi tensiunilor în limitele admisibile.
B2.a) Circulaţii de puteri. Funcţia se execută numai la cererea operatorului. Este, în principal, utilizată pentru
studii în condiţii de sistem ipotetice sau anticipative, care pot apărea în anumite puncte în viitor.
B2.b) Circulaţii de puteri optime. Funcţia este, în multe aspecte, similară funcţiei circulaţii de puteri, dar
determină o soluţie de circulaţie de puteri optimizată după un anumit criteriu de performanţă dat, ca de exemplu:
optimizarea costului unităţii de putere activă, optimizarea producerii în siguranţă a puterii active şi respectiv optimizarea
pierderilor, minimalizarea costurilor de producţie prin reglarea atât a puterii active, cât şi a celei reactive, respectând
condiţiile de restricţii.
B2.d) Programarea scoaterii din funcţiune a echipamentelor. Funcţia furnizează date de intrare şi ieşire cu
privire la starea echipamentelor prevăzute a fi deconectate (planificat, activ, anulat, amânat, terminat etc.).
B1.h) şi B2.e) Analize de scurtcircuit. Funcţia este utilizată pentru determinarea nivelurilor de scurtcircuit în
reţelele de transport. De regulă, se consideră numai scurtcircuitul trifazat. Totuşi se pot implementa şi programe de
calcul pentru scurtcircuite nesimetrice.
B1.i) şi B2.f) Determinarea echivalenţilor pentru reţele externe. Funcţia asigură echivalenţii reţelelor externe,
pentru a face posibilă estimarea stării şi analiza contingenţelor în sistemul energetic propriu.
Funcţiile de tip EMS sunt incluse numai în sistemul informatic al treptelor 1 (DEC) şi 2 (DET). De asemenea, se
precizează că, pe când în sistemul informatic de la nivelul DEC sunt incluse toate funcţiile de tip EMS prezentate mai
sus, în sistemul informatic de la nivelul DET-urilor sunt incluse doar toate funcţiile referitoare la aplicaţii pentru reţelele
de transport (B), iar dintre funcţiile referitoare la programarea şi reglarea generării (A), numai prognoza consumului
pe termen scurt (A.g) şi programarea unităţilor generatoare (A.h).
Funcţii de tip DMS.
Ansamblul de funcţii pentru sistemele DMS nu a fost încă standardizat, aşa cum s-a realizat în cazul
sistemelor EMS. Din această cauză, funcţiile care se vor prezenta în cele ce urmează sunt considerate ca o
colecţie de posibilităţi funcţionale ce sunt incluse sau considerate a fi necesare pentru sisteme DMS care se află
în prezent în implementare sau dezvoltare. Literatura de specialitate menţionează, în principal, următoarele tipuri
de funcţii pentru sistemele DMS:
a) Prelucrarea topologiei reţelei (Topology Processing). Această funcţie mai poartă denumirea de analiza
conexiunilor (Connectivity Analysis) şi pentru reţelele de distribuţie reprezintă un configurator de reţea. Funcţia
construieşte şi actualizează permanent modelul de reţea electrică pe baza informaţiilor achiziţionate în timp real
din staţiile electrice.
De obicei, funcţia se execută numai în regim de actualizare (cu o periodicitate de 5-10 minute), adică sunt
prelucrate doar informaţiile care s-au schimbat dar şi ori de câte ori se produce un eveniment, ca de exemplu
schimbarea stării unui întreruptor.
În cazul reţelelor de distribuţie, în special de MT şi JT, analizele de conexiuni sunt realizate pentru a se
menţine în actualitate informaţiile de conexiuni pe imaginile geografice (pe Display) şi ca suport pentru celelalte
funcţii DMS.
b) Estimarea stării reţelei observate (State Estimator). Pe baza informaţiilor referitoare la configuraţia
reţelei şi a valorilor mărimilor telemăsurate în timp real (U, P, Q, I), se estimează în timp real nivelurile de
tensiuni şi circulaţiile de puteri din reţelele electrice, în diferitele regimuri posibile de funcţionare. De asemenea,
se permite validarea sau invalidarea unor mărimi telemăsurate, respectiv, pe baza acestor calcule se pot estima
corect, de exemplu, pierderile de putere activă şi reactivă din reţeaua supravegheată.
c) Reglajul automat tensiune-putere reactivă (Automatic voltage-var control). Reglajul automat tensiune-
putere reactivă este utilizat pentru a menţine tensiunile în noduri într-o bandă specificată, prin telecomandarea
comutatoarelor de ploturi a transformatoarelor de distribuţie şi a întreruptoarelor bateriilor de condensatoare.
d) Reglajul curbei de consum (Load Management). Funcţia este utilizată pentru aplatizarea, cît mai mult
posibil, a curbelor de consum zilnice.
e) Prognoza consumului pe termen scurt (Short-Term Load Forecast). Prognozele de consum pe termen
scurt au în vedere determinarea consumurilor totale orare probabile în reţeaua supravegheată pentru o perioadă
de timp dată (de obicei pentru următoarele şapte zile). În determinarea acestor prognoze se pot avea în vedere şi
factorii meteorologici probabili pentru acea perioadă.
f) Analiza contingenţelor (Contingency Analysis). Se va simula acţiunea aparatelor de comutaţie, iar
sarcinile pe elementele de reţea sunt afişate similar ca în timp real.
Analizele de contingenţe pentru reţele radiale au rolul de a verifica dacă o acţiune de comutaţie planificată
va conduce la supraîncărcarea elementelor reţelelor de distribuţie. La nivelul întregii reţele buclate dintr-un FRE
această analiză este posibilă numai în condiţiile cunoaşterii echivalenţilor în nodurile de conexiune cu reţelele
electrice vecine.
g) Circulaţii de puteri în reţele de distribuţie (Distribution Circuit Power Flow). Funcţia permite
dispecerului să analizeze circulaţiile de puteri pentru feederi sau unele zone selectate ale reţelei de distribuţie. De
obicei, această funcţie este proiectată special pentru calcule dedicate reţelelor de distribuţie preponderent radiale.
Rezultatele calculelor au rolul de a semnala dispecerului posibile depăşiri de limite şi alarme, ca în cazul
valorilor măsurate.
h) Analize de scurtcircuit (Short Circuit Analysis). Funcţia se poate realiza prin implementarea unui
program pentru efectuarea de calcule de curenţi de scurtcircuit în reţelele de distribuţie.
i) Minimalizarea pierderilor (Loss Minimization). Programele de calcul specifice reţelelor de distribuţie
urmăresc minimalizarea pierderilor prin controlul tensiunii pe feederi şi prin optimizarea topologiei. Ele au la
bază estimarea stării reţelei observate.
j) Coordonarea echipelor de intervenţii (Crew Dispatch). Funcţia permite coordonarea echipelor de
intervenţii de către dispecerii de distribuţie. În scopul realizării efective a acestei coordonări, informaţiile trebuie
să fie disponibile pe imaginile geografice de pe display-ul dispecerului, precum şi pe terminalele din staţii.
Unele companii au deja instalate terminale de date mobile pe maşinile de intervenţie, pentru ca echipa de
intervenţie să aibă acces rapid la informaţiile pertinente.
k) Analiza apelurilor în caz de avarie. În timpul unor avarii este recepţionat un număr mare de apeluri
telefonice de la consumatori. Un program de analiză a acestor apeluri poate asocia unui identificator al
consumatorului (de exemplu adresa, numele străzii, numărul blocului, numărul de telefon etc.) elemente din
reţeaua electrică care îl alimentează (de exemplu, feederul sau transformatorul de alimentare). Această asociere
realizată de program între identificatorul consumatorului şi elementele din reţeaua care-l alimentează permite
dispecerului sau echipei de intervenţie să localizeze defectul şi să urgenteze remedierea acestuia. De asemenea,
funcţia poate fi asociată cu un sistem de hărţi pentru localizarea geografică a echipamentelor defecte, a
consumatorului şi a rutei pe care trebuie să o urmeze echipa de intervenţie.
Este de menţionat că într-un sistem informatic de management al distribuţiei energiei electrice,
DMD/SCADA, prezentarea geografică a informaţiilor şi a componentelor reţelelor de distribuţie joacă un rol
foarte important. Din această cauză, orientarea în tehnologia DMS este în direcţia utilizării produselor GIS
(Geographic Information System) pentru a se crea şi utiliza:
- baze de date structurate pe criterii geografice care permit adăugarea sau ştergerea facilă a unui
echipament, poziţia geografică a echipamentului, orientând informaţiile spre o anumită bază de date;
- imagini organizate pe criterii geografice pentru afişarea echipamentelor, asociative eventual hărţilor
geografice.
De asemenea, se menţionează că funcţiile de tip DMS se includ în sistemul informatic al treptelor de
dispecer de la nivelele inferioare 3 şi 4.
11.4. PRINCIPII GENERALE ALE TELECONDUCERII STAŢIILOR ELECTRICE
În prezent noţiunea de teleconducere are abordări diferite şi este tratată neunitar în proiectele de
retehnologizare deja finalizate sau în diverse stadii de realizare. Ca urmare, a rezultat necesitatea definirii unitare
a activităţii de teleconducere a staţiilor electrice. Astfel, în conformitate cu „Nota tehnică privind principiile de
organizare şi funcţionare a sistemului de teleconducere a instalaţiilor RET”, din 19.10.2005, aviz CTES
Transelectica nr. 196/2005, teleconducerea staţiilor este definită ca ansamblul de activităţi şi operaţii prin care
se poate realiza: telecomada staţiilor, supravegherea totală şi permanentă de la distanţă, în timp real, a
echipamentelor şi instalaţiilor, fără a mai fi necesară prezenţa factorului uman în staţie, cât şi intervenţia în
instalaţii în cazul apariţiei unor nefuncţionalităţi, iar telecomanda staţiilor este definită ca acţiunea de
comandă de la distanţă a unor echipamente de comutaţie efectuată în scopul schimbării poziţiei sau stării
acestora şi la care sunt semnalizate, în principal, numai aceste schimbări.
În acest context, principiile generale ale teleconducerii staţiilor electrice sunt următoarele:
¾ Funcţia de telecomandă se realizează de către personalul de conducere operaţională din centrele de
dispecer (DEC, DET, DED, DEDL), prin sistemul EMS/SCADA, respectiv DMS/SCADA. Acest
personal urmăreşte regimul de funcţionare şi asigură conducerea în siguranţă a reţelelor SEN.
¾ Funcţia de supraveghere totală şi permanentă de la distanţă, în timp real, a echipamentelor şi
instalaţiilor, fără a mai fi necesară prezenţa factorului uman în staţie, cât şi intervenţia în instalaţii în
cazul apariţiei unor nefuncţionalităţi, este realizată de către personalul operaţional al Centrelor de
Supraveghere şi Intervenţie (CSI), locaţie aflată la distanţă.
¾ CSI pot să preia integral funcţia de teleconducere, care cuprinde pe lângă supraveghere şi
telecomanda, la dispariţia legăturilor de telecomunicaţii între centrele de dispecer şi staţii;
¾ sistemele informatice din CSI pot fi aceleaşi sau altele decât sistemele EMS/SCADA, respectiv
DMS/SCADA, funcţie de locaţia CSI şi sunt bazate pe terminale de la distanţă, conectate pe
comunicaţii rapide la sistemele de comandă control şi protecţii din staţiile electrice;
¾ În CSI sunt disponibile aceleaşi informaţii ca şi în sistemele de comandă control şi protecţii din
staţiile electrice.
11.4.1. Atribuţiile PO din staţiile electrice şi CSI
Atribuţiile principale ale PO din staţiile electrice şi CTSI constă în supravegherea totală şi
permanentă care implică:
- Supraveghere:
¾ circulaţii de putere;
¾ tensiuni pe bare, echipamente;
¾ contorizare energie;
¾ frecvenţă;
¾ semnalizări preventive şi de avarie (alarme) de la echipamentele primare şi secundare
(comandă-control, protecţie şi automatizare), inclusiv de la echipamentele de servicii
proprii ale staţiei;
¾ verificările vizuale ale stării echipamentului primar şi secundar, ale surselor de tensiune
servicii proprii şi a surselor de tensiune operativă;
¾ a stării echipamentelor de telecomunicaţie;
¾ a stării instalaţiilor de iluminat normal şi de siguranţă;
¾ a stării echipamentelor de prevenire şi stingere a incendiilor;
¾ a stării echipamentelor de asigurare a securităţii instalaţiilor;
¾ a stării instalaţiilor de încălzire/ventilaţie /climatizare.
- Raportări la treptele de conducere operativă şi la conducerea administrativă.
- Executarea manevrelor asupra echipamentelor primare şi secundare, numai în cazul
indisponibilităţii telecomenzilor de la centrele de dispecer.
- Intervenţia în cazul incidentelor şi/sau avariilor – atât a celor din staţie cât şi a celor din
reţeaua electrică care implică staţia respectivă – la dispoziţia centrului cu autoritate de
decizie.
- etc.
În afară de aceste atribuţii de supraveghere totală şi permanentă, PO mai are şi atribuţii conexe,
şi anume:
- îndeplinirea formalităţilor privind organizarea lucrărilor de mentenanţă la oricare din
echipamentele din staţia electrică, în caz de necesitate;
- îndeplinirea formalităţilor privind admiterea la lucrări, urmărirea execuţiei lucrărilor şi
recepţia lucrărilor la oricare din echipamentele din staţia electrică, în caz de necesitate;
- urmărirea îndeplinirii condiţiilor impuse prin convenţiile de exploatare şi convenţiile de
lucrări;
- evidenţa documentelor care atestă operaţiile de întreţinere, verificările, probele efectuate
asupra tuturor instalaţiilor din staţie, inclusiv a dispoziţiilor rezultate în urma diverselor
controale;
- urmărirea respectării normelor de protecţia muncii la lucrări, de PSI şi de protecţia mediului
şi asigurarea intervenţiei în caz de urgenţă;
- urmărirea respectării normelor ISCIR şi UCC rezultate din atributul de gestionar instalaţii;
- urmărirea echipamentelor cu anumite interdicţii sau supuse unei supravegheri suplimentare (a
celor care funcţionează cu derogare);
- etc.
11.4.2. Responsabilităţile DEC, DET/DED şi CSI
Staţiile electrice din proprietatea Transelectrica se află sub controlul operaţional al DEC şi
DET, respectiv DED şi DEDL cele din proprietatea SC Electrica SA, iar atribuţiile de supraveghere
permanentă şi cele conexe, în cazul exploatării staţiilor cu personal permanent sau semipermanent,
sunt executate de PO din staţie care lucrează în ture, iar în cazul teleconducerii, de către PO din CSI.
Folosind SCADA, controlul de la distanţă şi datele operaţionale necesare pentru supravegherea
reţelelor electrice de transport şi distribuţie sunt trimise, după cum se precizează în paragraful 2.5.4,
de la DEC la DET, respectiv DED, conform cu nivelul de împărţire a responsabilităţii controlului.
Astfel, conform Regulamentului pentru conducerea prin dispecer a SEN , centrele de dispecer au
următoarele responsabilităţi:
Având în vedere că toate informaţiile care permit luarea unor decizii sunt localizate împreună
cu cele legate de conducerea operaţională şi nu sunt implicate costuri adiţionale, soluţia c) este de
preferat, cu opţiunea suplimentară ca datele procesate şi stocate la CSI să fie furnizate către
terminale oriunde există legături de telecomunicaţii corespunzătoare, fiind accesibile:
- inginerilor de mentenanţă din cadrul centrelor de exploatare;
- sistemului de management al mentenanţei din Transelectrica şi S.C. Electrica S.A.;
- personalului calificat consemnat, responsabil cu prima intervenţie în cadrul problemelor
de mentenanţă:
¾ ingineri specialişti în protecţii;
¾ ingineri specialişti în sisteme de comandă-control;
¾ ingineri specialişti în telecomunicaţii;
¾ etc.
Este de preferat ca inginerii consemnaţi, respectiv specialiştii să aibă posibilitatea de a se
conecta la sistemele de comandă-control şi protecţii din staţiile electrice pentru a obţine alarmele şi
semnalizările.
11.4.6. Infrastructura sistemului informatic al CSI
Sistemul informativ al CSI este un sistem de tip SCADA capabil să administreze o multitudine
de date, să proceseze şi să afişeze toate alarmele şi evenimentele pe un ecran operator, în maximum
30 de secunde de la apariţia acestora. Sistemul trebuie să aibă următorii parametrii obligatorii:
- grad ridicat de disponibilitate a căilor de comunicaţie;
- autodiagnosticarea şi avertizarea operatorului dacă monitorizarea unei staţii nu mai este
posibilă;
- să dispună de o interfaţă deschisă care să permită ca datele înregistrate să poată fi
transmise în alte sisteme IT sau la operatori aflaţi la distanţă.
Staţiile teleconduse fiind fără personal necesită sisteme de securitate diferite faţă de cele cu
personal. Gestionarul staţiilor ar putea decide:
a) externializarea activităţii de supraveghere/securitate prin contractarea cu o firmă de
pază;
b) însărcinarea operatorului CSI cu supravegherea staţiei şi contactarea poliţiei în caz de
necesitate.
În ambele cazuri trebuie prevăzute următoarele:
- împrjmuirea perimetrului staţiei cu gard securizat;
- clădirile/cabinele securizate, prevăzute cu geamuri şi uşi securizate şi un sistem de
acces controlat prevăzut cu senzori pentru detectarea încercărilor de intrare frauduloasă;
- sistem de televiziune în circuit închis.
În cazul adoptării variantei b), un sistem de televiziune cu circuit închis prevăzut cu
monitorizarea la distanţă trebuie să fie complet independent de sistemul SCADA al CSI.
Dacă staţia este telecondusă, în plus faţă de (auto)transformatoare care sunt prevăzute cu
sisteme active pentru detectarea şi stingerea incendiilor, va fi nevoie de sisteme pasive pentru
detectarea incendiilor (sisteme pentru detectarea fumului) în toate zonele (în special spaţiile
interioare) ale staţiilor unde există echipamente sub tensiune. Toate aceste sisteme vor fi prevăzute
cu semnalizări către CSI, iar acesta trebuie să aibă planuri de acţiune în caz de incendiu care să
includă coordonarea şi comunicarea cu echipele locale de pompieri.