Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more ➡
Download
Standard view
Full view
of .
Add note
Save to My Library
Sync to mobile
Look up keyword or section
Like this
3Activity
×
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Rudolf Steiner-Taina Sfintei Treimi

Rudolf Steiner-Taina Sfintei Treimi

Ratings: (0)|Views: 1,485|Likes:
Published by exactasha8330

More info:

Published by: exactasha8330 on Mar 08, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, DOC, TXT or read online from Scribd
See More
See less

06/21/2011

pdf

text

original

 
Rudolf Steiner 
TAINA SFINTEI TREIMI
GA 214
unsprezece conferinţe,ţinute la Dornach, Oxford şi Londraîntre 23 iulie şi 30 august 1912Traducere din limba germanăde biolog dr. Petre PapacosteaTitlul original :
Das Geheiminis der Trinität 
Nr.curent în bibliografia generală GA 214Traducerea s-a făcut după ediţia germană, 1980,Rudolf Steiner Verlag, Dornach /Schweis© Toate drepturile pentru traducerea în limba română sunt rezervateEditurii UNIVERS ENCICLOPEDIC
TREPTELE ADEVĂRULUI
Antroposofia este un curent spiritual modern, fundamentat de austriacul Rudolf Steiner (1861-1925), personalitate complexă, dotată cu capacitatea de a dezvolta în mod consecventşi interactiv atât mistica înaltă bazată pe experienţe interioare care l-au condus la cercetăriaprofundate în lumea spirituală, cât şi gândirea riguros ştiinţifică despre spirit, prin opoziţiecu tendinţele materialismului dominant în secolul al XIX-lea şi prima parte a secolului alXX-lea. Materialismul urmărea eliminarea nivelului divin-spiritual din cunoaştere princontestarea existenţei acestuia în Univers, ceea ce l-a îndreptăţit pe R. Steiner să afirme:„Tragedia materialismului constă în faptul că nu poate înţelege ce este materia".Pentru a sintetiza conţinutul de idei al antroposofiei sau ştiinţei despre spirit vom porni de laun principiu de bază formulat chiar de Rudolf Steiner: „Oricărei realităţi materiale dinUnivers îi corespunde ceva spiritual şi orice realitate spirituală din Univers primeşte la unmoment dat expresie în lumea materială". Întreaga evoluţie, mai întâi biologică şi apoi social-istorică, a umanităţii este o ilustrare vie a acestui principiu. Cunoaşterea directă a resorturilor spirituale ale umanităţii, ca şi cunoaşterea exterioară a materiei, se obţine numai prin eforturisusţinute de perfecţionare a structurilor noastre sufleteşti şi spirituale, pentru a deveni apţi şidemni de dezvoltarea conştientă şi responsabilă a relaţiei omului cu lumea spirituală în toatăpuritatea indispensabilă acestui scop. Unul din principalele scopuri ale antroposofiei constăîn deschiderea căilor cunoaşterii de sine, fapt necesar pentru evoluţia viitoare a omenirii. Atâtcunoaşterea de sine cât şi înţelegerea coerentă a lumii interioare şi a ambianţei telurice şicosmice se pot dobândi prin studiul scrierilor antroposofice, întrucât logica riguroasă aexpunerilor oferă gândirii posibilitatea aprecierii valorii acestora, chiar şi în lipsa accesului1
 
personal direct la lumile spirituale. Omul apare astfel ca o fiinţă dublă, cu problematicăcosmică şi problematică terestră, având sarcina realizării sintezei superioare a acestora.În consecinţă, antroposofia este ştiinţa despre spirit care ne dă posibilitatea înţelegerii
raţiunii de a fi
a structurilor şi evenimentelor aparţinând lumii sensibile, precum şi aînlănţuirii acestora în timp şi spaţiu. Ea nu este o fundamentare teoretică pusă la îndemânaunei „secte religioase", cum încearcă să denigreze unele scrieri mişcarea antroposofică, cireprezintă calea spirituală de valorificare concretă a forţelor de iubire aduse de Hristos pePământ, atât de necesară într-o perioadă în care dezbinarea între oameni se manifestă în toaterelaţiile individuale şi de grup. Există, în prezent, antroposofi aparţinând celor mai diferiteconfesiuni religioase care consideră că au găsit, în sfârşit, în antroposofia lui R. Steiner unlimbaj comun capabil să creeze baza pentru o nouă deschidere spirituală către lume, prinînţelegerea corectă a momentului-cheie pentru întreaga evoluţie cosmică pe care l-areprezentat Evenimentul de pe Golgota de acum 2000 de ani.Antroposofia nu este teorie, ci cunoaştere vie, ceea ce se reflectă în faptul că a pus toatepremisele şi a elaborat soluţii valoroase în diferitele domenii aplicative marcate deconsecinţele tuturor situaţiilor de criză caracteristice lumii actuale pe care Rudolf Steiner le-aprevăzut cu 8-9 decenii în urmă. Astfel, pe baza cunoaşterii aprofundate a omului(antropologia antroposofică), Rudolf Steiner, colaboratorii şi urmaşii săi au elaboratprincipiile şi metodele terapeutice ale medicinii antroposofice, ale agriculturii biodinamice,ale sistemului pedagogic Waldorf, ale tripartiţiei sociale, au dat naştere unui impuls originalîn arhitectură etc. Putem conchide că antroposofia este totodată o cale de cunoaştereobiectivă, o cale de autocunoaştere şi o cale de viaţă. Ea este prelungirea în Eul omului actuala activităţii lui Hristos, a Logosului care a acţionat de la începutul existenţei Universului.Mişcarea antroposofică, care s-a separat din mişcarea teosofică, s-a dezvoltat independent, şinumai în mod eronat sau abuziv este asociată cu alte curente şi organizaţii actuale. Eadeschide perspective luminoase educaţiei pentru libertate, iubirii dintre oameni şi colaborăriicu natura, iar spiritualitatea românească, constitutiv creştină şi cu o largă deschidere spreînţelegerea integrării omului în Cosmos, este o matrice gata pregătită pentru receptarea şidezvoltarea acestor imperative ale mileniului III.biolog dr. PETRE PAPACOSTEA
ÎN LEGĂTURĂ CU PUBLICAREA CONFERINŢELOR LUI RUDOLF STEINER
Baza ştiinţei spiritului orientată antroposofic o constituie lucrările scrise şi publicate deRudolf Steiner (1861-1925). Pe lângă aceasta, el a ţinut, între 1900-1924, numeroaseconferinţe şi cursuri, atât în faţa unui public larg, cât şi pentru membrii Societăţii teosofice,mai târziu ai Societăţii antroposofice. Vorbind în mod liber, el însuşi a dorit iniţial ca acesteconferinţe să nu fie consemnate în scris, deoarece ele erau concepute drept „comunicăriorale, nedestinate tiparului". După ce însă s-au finalizat şi răspândit tot mai numeroasevariante incomplete şi eronate după stenogramele şi notiţele auditorilor, s-a văzut nevoit săreglementeze problema acestora. Şi a încredinţat Mariei Steiner von Sivers această misiune.Ei i-a revenit sarcina de a-i desemna pe cei care au dreptul să stenografieze conferinţele, de aasigura administrarea stenogramelor şi revizuirea textelor pentru tipar. Din cauză că, fiindextrem de ocupat, Rudolf Steiner nu a putut corecta el însuşi textele, decât în cazuri foarterare, în privinţa tuturor conferinţelor publicate trebuie să se ţină seama de această rezervă asa: „Va trebui să se aibă în vedere faptul că în stenogramele nerevizuite de mine se găsescgreşeli".În legătură cu raportul dintre conferinţele pentru membri, care, la început, erau accesibile2
 
numai sub formă de manuscrise tipărite pentru uz intern, şi cărţile sale, destinate publiculuilarg, Rudolf Steiner îşi exprimă punctul de vedere în lucrarea autobiografică
MeinLebensgang 
(
Viaţa mea
), capitolul 35. Cele spuse acolo sunt valabile, în egală măsură, înceea ce priveşte cursurile ţinute, care se adresau unui cerc restrâns de participanţi,familiarizat cu bazele ştiintei spiritului.După moartea Mariei Steiner (1867-1948) s-a trecut, conform indicaţiilor sale, la tipărireaunei ediţii a operelor complete ale lui Rudolf Steiner (Rudolf Steiner - Gesamtausgabe, GA).Volumul de faţă constituie o parte a acestei ediţii.
TAINA SFINTEI TREIMICONFERINŢA I
Dornach, 23 iulie 1922
Viaţa spirituală a primelor patru secole creştine a fost, de fapt, complet îngropată în uitare;tot ce se consemnează cu privire la concepţiile, la cunoştinţele oamenilor care au trăit pevremea Misteriului de pe Golgota şi în primele patru secole care au urmat acestui Evenimentnu se cunoaşte decât din scrierile adversarilor acestora.
La acest lucru am făcut deja referireanterior 
(Nota 1). În consecinţă, este necesară privirea retrospectivă a cercetătorului dindomeniul ştiinţei despre spirit, pentru a schiţa o imagine mai precisă a celor întâmplate înaceste prime patru secole creştine. Am încercat, în ultimul timp, să schiţez în puţine liniiportretul lui Iulian Apostatul.Nu putem spune că, după prezentările obişnuite pe care le face istoria, secolele următoare ar fi înfăţişate cu mai multă claritate oamenilor prezentului. De fapt, din secolul al V-lea până însecolele XII, XIII, XIV, dacă se iau în considerare prezentările istorice obişnuite, ceea ce amputea numi viaţa sufletească a populaţiei europene ne rămâne cu totul neclară. Ce se află, înfond, în aceste prezentări curente ale istoriei? Cu ce ne alegem chiar şi din examinareascrierilor unor dramaturgi sau poeţi cu pană aşa-zis ageră, asemenea domnului
vonWildenbruch
(Nota 2), care au populat diferitele istorisiri de familie ale lui Ludovic cel Sfântsau ale altora ca el cu marionete, preluate apoi de alţii ca istorie?Cu toate acestea, este de cea mai mare importanţă să aruncăm o privire asupra adevăruluivieţii europene din acele timpuri în care îşi au originea atâtea aspecte ale prezentului şi caretrebuie înţelese tocmai în legătură cu viaţa sufletească a populaţiei europene, dacă vrem înţelegem ceva din curentele culturale mai profunde ale timpurilor ulterioare. În aceastăprivinţă, aş vrea să plec de la ceva care multora dintre dumneavoastră le este destul de puţinfamiliar, dar care nu poate fi discutat corect decât în lumina ştiinţei spiritului şi din aceastăcauză îşi găseşte aici locul potrivit.Dumneavostră ştiţi că există ceva ce se numeşte teologie. Această teologie aşa cum esteprivită în prezent, propriu-zis întreaga teologie actuală a lumii europene a luat naştere, înstructura ei de bază, în esenţa ei, în perioada care se întinde din secolele IV, V după Hristos,prin secolele ulterioare, rămase foarte puţin cunoscute, până în secolele XII-XIII, când ea şi-agăsit o anumită împlinire prin scolastică. Dacă se are, acum, în vedere
această teologie
cares-a format în esenţa ei abia în perioada care a urmat lui
Augustin
(Nota 3) - căci Augustin numai poate fi înţeles sau, cel mult, încă mai poate fi înţeles cu ajutorul acestei teologii, în timpce tot ce i-a premers, de exemplu, tot ceea ce s-a spus despre Misteriul de pe Golgota, nu maipoate fi înţeles cu ajutorul aceastei teologii -, dacă examinăm esenţa acestei teologii care ianaştere în perioada cea mai obscură a evului mediu (obscură pentru cunoaşterea noastrăexterioară), atunci trebuie să devină clar că ea este cu totul altceva decât teologia, sau oricumam numi-o, existentă anterior. Ce a fost mai înainte teologie este, de fapt, numai ceea ce aş3

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->