Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
2Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
modernismul in arhitectura si filosofie

modernismul in arhitectura si filosofie

Ratings:
(0)
|Views: 350|Likes:
Published by anny_212

More info:

Published by: anny_212 on Mar 08, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/15/2015

pdf

text

original

 
ariuta Ana Maria 14 A
1
Influenta modernismului in arhitectura si repercursiunile saleApariia unui concept este intotdeauna greu de datat cu precizie, cu atit mai mult atuncicind este vorba de un concept atit de controversat i de complex de-a lungul intregii sale istorii,precum Ämodernitatea".Termenul precum Ämodern", Ämodernitate" i, mai recent, Ämodernism",ca i o seam de noiuni inrudite folosite in contexte artistice sau literare au fost ptrunse din cein ce mai mult de sensul relativismului istoric. Acest relativism este, in sine, o form indirect decritic a tradiiei.Din perspectiva modernitii, artistul este ² cu sau fr voia sa ² rupt de trecutul normativcu criteriile lui imobile iar tradiia nu mai are autoritatea de a-i oferi modele de imitat sau direciide urmat ; ii rmine artistului posibilitatea de a inventa un trecut personal i iniialmentemodificabil. Principala lui surs de inspiraie va fi creativitatea. asumata in nemijlocirea i interibila sa efemeritate.Modernismul a cunoscut doua etape;prima incepe in Renastere. Prezentul imita trecutul sitrecutul imita prezentul.Astfel cum pana in renastere artele si in special arhitectura se baza pe osintaxa preluata din Grecia antica,pe ordinele clasice,proportii bine definite,orientarea in trecutla marile capodopere arhitecturale ale antichitatii si imitarea sau preluarea lor in constructiilevremii garantau frumosul ca pe un model transcendent i etern.Arhitectul trebuia sa respectenormele impuse de predecesorii sai,sa cunoasca traditia si sa fi aprofundat temeinic invataturaantica pentru a avea dreptul recunoscut de architect in societate.´Prima Scoala Regala deArhitectura´,urmata de ³L¶ecole des beaux arts´ ofereau burse pentru studentii eminenti inGrecia si Roma pentru a aprofunda si a studia practic cunostintele teoretice.Din momentul in care modernitatea estetic deghizat in Äromantism" i-adefinit pentru prima oar legitimitatea istoric prin reacie impotriva afirmaiilor fundamentale aleclasicismului,conceptul de frumos universal inteligibil i atemporal a suferit un proces deeroziune constant. Acest proces a cptat contiin de sine mai intii in Frana.Aparitia maimultor definitii si interpretari a romantismului,unii teoreticieni apara romanismul in favoareamodernitatii,pe cand altii raman nostalgici fa de idealul antic de frumusee.Constraans de aceste concept si incecand sa isi exprime cat mai mult creativitatea,arhitectuldevine liber si isi ia angajamentul de a creea liber,netinand cont de vechile dogme.O dat cu abolirea autoritii estetice tradiionale, temporalita, schimbarea i contiina desine a prezentului tind s devin, din ce in ce mai mult, surse de valoare in ³culturaantagonica´a modernismului.Dupa Baudelaire: ÄModernitatea este tranzitoriul, fugitivul, contingentul, jumtatea artei a creicealalt jumtate este eternul i imuabilul...",.contiina mereu schimbtoare a modernitii ca surs a frumosului reuete s domine i,pin la urm, s elimine Äcealalt jumtate" a artei. Tradiia este respins cu o violencrescand, iar imaginaia artistica incepe s exploreze tramul lui Änu inc". Modernitateadeschide calea revoltelor avangardei. in acelai timp ea se intoarce impotriva ei insi i,autoreceptindu-se ca decaden, dramatizeaz sentimentul acut al propriei
 
ariuta Ana Maria 14 A
2
sale crize. Aparent contradictorii, noiunile de avangard i decaden devin aproape sinonimei, in unele cazuri, pot fi chiar folosite una in locul celeilalte.in sensul ei cel mai larg, modernitatea se reflect in opoziia ireconciliabil dintre seriile devalori corespunztoare timpului obiectiv, socialmente msurabil, al civilizaiei capitaliste (timpulca un bun mai mult sau mai puin preios, cumprat i vindut pe pia) i a duratei personale,subiective, imaginative acelui timp personal creat de evoluia Äsinelui".ÄModernitatea este tranzitoriul, fugitivul, contingentul, jumtatea artei a crei cealaltjumtate este eternul i imuabilul..."Produs fiind de inele izolat, ca o reacie la timpul desacralizat ² i, prin aceasta,dezumanizat ² al activitii sociale, contiina timpului subiectiv reflectat in cultura modernisteste i ea lipsit de multe justificri. Rezultatul finalfiind un nelimitat relativism.In Evul Mediu piramida valorilor existentiale il avea in varf pe Dumnezeu.Dup cum subliniazErnst Robert Curtius in Literatura european si Evul Mediu latin, Äcu cit antichitatea imbtrinea,cu atit se fcea mai multsimit nevoia unui cuvint pentru ±modern-³.Ca i Descartes, Pascal apr ferm libertatea de cercetare i de critic a modernilor impotrivaautoritii nejustificate a anticilor. Antichitatea a devenit obiectul unui cult exacerbat in aamsur, incit toate concepiile i misterele ei, chiar i obscuritile ei, devin oracole.Dar, spredeosebire de Descartes, Pascal nu crede c noua tiin i noua filozofie trebuie s porneascde la zero. in concepia sa, nu exist o intrerupere efectiv in continuitatea efortului uman sprecunoatere, iar contribuia anticilor i-a fcut pe moderni s ineleag mai uor aspecte alenaturii care in antichitate ar fi fost imposibil de sesizat. Este de datoria noastr, prin urmare, sle artm recunotin.In unele privine Renaterea era mai puin eliberat de tradiiile medievale decit credea.Indirect, ins, Renaterea a creat un set de argumente raionale i critice, pentru a se rupe nunumai de una, ci de toate formele de autoritate intelectual; iar lupta ei impotriva anumitor modele culturalemedievale a fcut-o s descopere i s perfecioneze arme ideologice care puteau prea bine fi² i mai tirziu chiar aveau s fie ² utilizate impotriva acelorai autori antici pe care sepresupunea c ii reabilitau.Asta se integreaza in etapa a doua etapa a modernitatii.Din punct de vedere estetic, cearta dintre Antici i Moderni i-a avut rdcinile in disputelefilozofico-tiinifice din secolele 16²17, care au condus la eliberarea raiunii nu numai de tiraniascolasticii medievale, ci i de ctuele la fel de restrictive impuse de idolatria renascentist fade antichitatea clasic.Cit despre relaia dintre antichitate i modernitate, sentimentul general era acela c moderniiinc mai erau pitici prin comparaie cu uriaii antici. Aa s-ar putea explica de ce unele dintreminile cele mai luminate ale timpului, filozofi i oameni de tiin, reacionau atit de violentimpotriva cultului antichitii. Tot aa s-ar putea explica, la un nivel mai specializat, iinteresanta strategie terminologic adoptat de aprtorii modernitii.Formele modernitatii arhitecturale aufost puse intr-o lupta a luminii impotriva umbrei,a ratiuniiimpotriva intunericului.Datorita acestui fapt influenta multora dintre arhitectii laudati de acestiautori a fost amputate,iar multe dintre cautarile exterioare liniei astfel trasate nu s-au bucurat deecoul pe care l-ar fi meritat.In mod invers,amploarea ambitiilor teritoriale,sociale,chiar etice cucare aceste texte au inzestrat arhitectura moderna au facilitat punerea ei sub acuzatie pentruun urbanism produs de multi alti factori ,in afara doctrinelor arhitecturale.Aventura³pionierilor´nu poate fi prin urmare,restituita decat in limitele si in ambiguitatile ei,precum si inrelatiile sale cu politicile sociale care au sustinut-o.Ea trebuie luata in considerare ca o
 
ariuta Ana Maria 14 A
3
componenta,desigur spectaculoasa,dar ea insasi multipla si nicidecum izolata,a curentelor arhitecturii contemporane.Raporturile dintre arhitectura si societate se bazeaza mai curand peconjuncturi efemere decat pe convergente durabile.Otto Wagner publica intr-un manifest, la Viena ,intr-o faza incipienta a modernitatii in1895:´Uniformitatea,care devine necesara datorita caracterului functional,si economic al caselor de locuit trebuie exprimata viguros in noua imagine a orasului.´,ca in 1911 sa-si prezinteproiectul de ³metropola cu crestere nelimitata´pentru acelasi oras.Urmat de Adolf Loos,carepropune ³principiul placarii´´-abolirea ornamentelor si tratarea fatadelor simplu ,in nuante dealb,si inventarea Raumplan-uluicare reformuleaza in intregime regulile de distributie interioara alocuintei intr-un dispozitiv in care cele trei dimensiuni sunt exploate din plin.Interesul arhitectilor europeni pentru productia Americana apare inainte de expozitia decisiva alui Frank Lloyd Wright organizata la Berlin in 1910,in urma careia desenele lui fac inconjurulvechiului continent.:revolutia spatial pe care o opereaa Loos pe inaltimea cladirilor sale estedesavarsita de Wright prin dilatarea orizontala a Caselor de Preerie.Combinarea modernitatii tehnice in domeniul constructiilor sau al echipamentelor cu cautareade spatii si de forme noi capata o altfel de configuratie in Europa.La Weimar se pun bazale uneiscoli moderniste in care aveau sa se reuneasca sub acelasi acoperis artele simestesugurile,arhitectura si picture,sculptura.Intemeiata in 1908 avea drept obiectiv asigurareacolaborarii artisti si industriasi pentru construirea unei arhitecturi si a unei productii materiale decalitate atat pentru piata interna cat si pentru export.Impreuna cu Adolf Meyer,Walter Gropius a dezvoltat inainte de cel de-al doilea razboi mondialtema arhitecturii industriale,cu scopul de a exalta in forma arhitecturala tema circulatiei,dezvoltata de cofiguratia insasi a productiei industriale.
Un
sens al dezvoltrii progresive, princare modernitatea este pe deplin reabilitat,Elaborarea i formularea legilor frumosului au insemnat triumful raionalitii asupra autoritii inpoetic i au pregtit, fr indoial, preteniile de superioritatede mai tirziu ale modernilor.Aadar, cind am artat c Homer i Vergiliu au fcut nenumrate greeli pe care modernii nu lemai fac, cred c a reieit c anticii nu aveau toate regulile noastre, de vreme ce efectul firesc alregulilor este acela de a impiedica pe cineva sa greeasc. Aa incit, dac voia cerului ar fi sse nasc astzi un geniu de talia lui Vergiliu, este sigur c el ar scrie un poem mai frumos decitEneula, pentru c ar avea, dup raionamentul meu de mai inainte, la fel de mult geniu caVergiliu i, in acelai timp, mai multe precepte dup care s se cluzeasc.Programul lui Baudelaire in privina modernitii pare o tentativ de a rezolva aceastcontradicie contientizind-o pe deplin i iremediabil. O dat atins acest nivel de contientizare,prezentul trector poate deveni cu adevrat creator i ii poate crea propriul sU frumos ²frumosul tranzitoriului.La prima vedere, nimic nu pare mai indeprtat de religie decit ideea demodernitate. Nu este Äomul modern" un necredincios i un Äliber-cugettor" par excelenta.Asocierea intre modernitate i concepia secular asupra lumii a devenit aproapeautomat.Datoria modernilor era aceea de a-i imita pe antici, apoi de a rivaliza cu ei, pin cindunii dintre moderni se proclamau superiori celor vechi. Pe aproape intreg parcursul acesteiperioade, principiul autoritii a fost contestat direct numai in afara religiei, iar tradiia a rmaspiatra unghiular a teologiei, dei chiar iin acest domeniu noile incercri de a distinge tradiiileapocrife, deformate sau false, de cele autentice i s-au datorat spiritului critic modern, care seafl i in spatele interpretrilor dramatic de diferite i neortodoxe date unor tradiii, altminteri ingeneral acceptate, ale cretinismului.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->