Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
5Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Aspecte ale muzicii bisericesti din Romania

Aspecte ale muzicii bisericesti din Romania

Ratings: (0)|Views: 236|Likes:
Published by Voronca Stefan

More info:

Published by: Voronca Stefan on Mar 09, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/11/2014

pdf

text

original

 
Studiul prezent îşi propune să ni-l arate pe ierarhul-cărturarMelchisedec Ştefănescu în ipostaza de cercetător al muzicii bisericeştirăsăritene, în general, şi a celei româneşti în special. Eforturile sale s-auîncununat prin întocmirea
Memoriului pentru cântările bisericeşti în România
,prezentat în 1881 la sesiunea de toamnă a Sfântului Sinod. El sintetizeazăfoarte bine evoluţia muzicii bisericeşti din România în comparaţie cu cea acelorlalte Bisericii ortodoxe din Răsărit, pe fondul unui efort decontracarare a decadenţei şi alterării cântărilor de la strană din a douajumătate a veacului al XIX – lea.
Aspecte ale muzicii bisericeşti din Româniaîn concepţia episcopului MelchisedecŞtefănescu
Prof. dr. Ovidiu TrifanA vorbi despre o personalitate de talia episcopului Melchisedec estecu atât mai dificil, cu t altitudinea acesteia este mai înal. Ariapreocurilor celui considerat atât de contemporanii lui t şi decercetătorii operei sale – un episcop printre cărturari şi un cărturar printreepiscopi, este vastă. Nicolae Iorga îl numea
[...] clericul de o largă cultură,cu o chemare ştiinţifică netăgăduită; om cinstit, modest, binefăcător [...] oadevărată „podoabă” a bisericii
1
. Pasiunea pentru muzica bisericească l-adeterminat să-i cerceteze izvoarele, evoluţia ei diacronică, impactul şiconexiunile cu muzica altor popoare ortodoxe, conjuncturile în care asuferit anumite transformări, particularităţile stilistice şi starea în care seafla până la data realizării studiului său. Toate aceste preocuri aleierarhului cărturar s-au materializat în
Memoriul pentru cântările bisericeşti înRomânia
, document de referiă pentru cercetarea trecutului muzical şibizantin.Din aceste motive, studiul sus-menţionat a atras în primul ndatenţia muzicologilor. Se pare mai îni a fost remarcat de MihailPosluşnicu, cel care îl considera pe autor
[...] un neasemănat iubitor şiproteguitor al artelor, şi, îndeosebi, al muzicii bisericeşti de psaltichiemonodică sau de compoziţie armonică
2
.
Memoriul
sintetizează date importantepentru conturarea evoluţiei muzicii bisericeşti şi, prin rigoarea expunerii, îlevidenţiază pe autor ca fiind – în opinia lui Ion Popescu-Pasărea – un practiciandesăvârşit, un eminent profesor şi creator în acest domeniu, şi unul din cei maiavizaţi specialişti români ai muzicii bizantine
3
.
1
Nicolae Iorga, ISTORIA LITERATURII ROMÂNEŞTI (Bucureşti: Editura Minerva, 1983; ediţieîngrijită de Rodica Rotaru), III, p. 119.
2
Mihail Gr. Posluşnicu, ISTORIA MUSICEI LA ROMÂNI. De la Renaştere până’n epoca deconsolidare a culturii artistice; cu o prefaţă de Domnul N. Iorga (Bucureşti: Editura CarteaRomânească, 1928), pp. 105-106.
3
cf. Ion Popescu-Pasărea,
Muzica românească
; în: George Breazul, MUZICAROMÂNEASCĂ DE AZI (Bucureşti, 1939), p. 601.
1
 
George Breazul consideră că acest document sintetizează dateimportante pentru evoluţia muzicii în spiritualitatea românească. Remarcă,printre instrumentele cu care operează Melchisedec, metoda comparatistă.De asemenea, George Breazul precizează că a preluat de la ilustrul ierarhdate despre conţinutul unor vechi manuscrise slavone pe baza cărora sepoate observa influenţa unor elemente psaltice în cântecul popularromânesc. Apreciind importanţa acestei lucrări, muzicologul Viorel Cosmavede în ierarhul romaşcan o
[...] personalitate plurivalentă, cărturar de largorizont ştiinţific, bisericesc şi artistic
4
.
Memoriul pentru cântările bisericeşti din România
a fost prezentat în1881 la sesiunea de toamnă a Sfântului Sinod şi apreciat unanim. Scopuldeclarat al acestui
Memoriu
este anunţat chiar de autor:
[...] a face untablou istoric despre soarta cântărilor bisericeşti ortodoxe orientale de laînceput până în prezent, spre a vedea modul dezvoltării lor, soarta ce auavut în deosebite epoci pe la deosebite naţiuni ortodoxe, starea loprezentă [...]
5
 
şi măsurile care trebuiesc aplicate pentru remedierea unorcarenţe şi dezvoltarea cântului bisericesc.Melchisedec îşi începe expunerea cu câteva aprecieri de ordin general:
Cântarea este mijlocul cel mai propriu de a deştepta şi a nutri sentimentelecele mai nobile, iar cântecul religios sentimentele cele creştineşti [...]
6
.Aceste opinii juste continuă şi confirmă, peste veacuri, ideile formulate – încădin perioada comună a întregii creştinătăţi – de înalţii ierarhi, precum Sf.Vasile cel Mare, Sf. Niceta de Remesiana, Fericitul Augustin sau papa Grigorecel Mare. Apoi, este subliniată atât importanţa practicării şi respecriinotaţiei – în scopul transmiterii cât mai fidele a muzicii – cât şi a roluluişcolilor de cântări bisericeşti.După aceste precizări, urmează o incursiune în evoluţia generală amuzicii bizantine, cu referiri la muzica de cult practicată de români. Pentrudefinirea specificului local, Melchisedec pune întrebarea
[...] ce fel au fost cântările bisericei române?
, la care răspunde
[...] au fost acele ale bisericeigreceşti, sau ale marii biserici Constantinopolitane
7
. Urmează a douaîntrebare:
Ce sistemă s-a urmat în scrierea şi esecutarea lor?
. Răspunsul esteferm:
[...] aceea inventată de compunătorii poemelor şi cântărilor bisericeştiîn deosebite timpuri şi modificată în urmă de alţii până la sistema psaltichieimoderne
8
. În continuare sunt amintite principalele semiografii bizantineîncepând cu cea damaschiniană şi cucuzeliană.Afirmaţiile – deşi bazate în principal pe ceea ce păstrase tradiţia – suntjuste, întrucât poporul român, datorită poziţiei geografice aflate în zona deinfluenţă a Bizanţului, dar şi a adoptării ritului ortodox, a cunoscut şi utilizatîn cult, încă de la început, muzica bizantină. Originile muzicii bisericeştitrebuiesc căutate în cântarea sinagogală, în muzica elină, cea a vechilorculturi asiatice şi egiptene, ca şi în folclorul şi tradiile muzicale alepopoarelor care primeau creştinismul. Aceste izvoare s-au contopit în matca
4
Viorel Cosma, MUZICIENI ROMÂNI. Lexicon Bibliografic (Bucureşti: Editura Muzicală,2003), VI, p. 58.
5
Melchisedec Ştefănescu,
Memoriu pentru cântările bisericeşti în România
(Bucureşti:Tipografia Cărţilor Bisericeşti, 1882), p. 33.
6
Idem, op. cit., p. 3.
7
Idem, op. cit., p.7.
8
Idem, ibidem.
2
 
unui fluviu uriaş, muzica religioasă, care se varsă în marea spiritualităţiicreştine prin două braţe: muzica gregoriană şi muzica bizantină aflată înmanuscrisele anterioare reformei chrisantice. Referindu-se la prezenţamuzicii bizantine în Biserica Românească, muzicologul şi bizantinologulGheorghe Ciobanu, precizează că practicarea acestui gen este confirmată delarga sa răspândire la toţi românii, inclusiv la cei greco-catolici. În Banat şiTransilvania există unele diferenţieri stilistice datorate contaminărilor cucreaţia populară. De asemenea, numărul mare al manuscriselor în notaţiebizantină, aflate în bibliotecile româneşti, activitatea şcolilor muzicale de laPutna, Bucureşti şi mănăstirea Neamţ, apariţia primelor tipărituri în notaţiepsaltică la Bucureşti (1820), dovedesc faptul că Ţările Române au avut un rolimportant în dezvoltarea acestei muzici, mai ales în secolul al XVIII-lea şi laînceputul celui următor
9
. După reforma chrisantică, începe să se cristalizezeaspectul actual al muzicii psaltice, ca rezultat al influenţelor ce se resimt înmuzica bizantină veche, odată cu secolul al XVI-lea. Din acest motiv, muzicapsaltică se deosebeşte structural atât de cea veche bizantină cât şi degregoriană
.O altă observaţie importantă pe care o face Melchisedec se referă laconturarea, în timp, a unor particularităţi ale cântărilor bizantine în lumeaortodoxă, datorate diferenţierilor lingvistice, împrejurărilor politice şitradiţiilor muzicale ale fiecărui popor
. În acest sens, Melchisedec remarcăşi explică just îndepărtarea muzicii de cult ruseşti de originea ei bizantină.Cucerirea Rusiei de către tătari între anii 1235-1241, căderea ImperiuluiBizantin în 1453, declararea ulterioară a autocefaliei de către BisericaRusă, precum şi
[...] ignoranţa cea adâncă ce a domnit secole în Rusia şirăsboaiele intestine dintre cneji [...]
, au condus la izolarea de Constantinopolşi,
[...] din aceste cause, cântarea, şi toată disciplina bisericească, a ajuns încea mai mare confusie şi desordine
. Ruşii din sud.-vestul Impreiului auconservat mai bine vechea cântare a bisericii ortodoxe, adusă aici de la slaviidin sud cu denumirea de
cântare bulgară,
practicată în forme exclusiv orale,melodica fiind excesiv de simplificată, dar structurată, totuşi, pe cele 8glasuri bizantine. Astfel, pe fondul
psaltichiei greceşti
s-a constituit o alta,„stranie” şi artificială, executată şi transmisă aleatoriu de cântăreţi.Situaţia aceasta a continuat până în secolul al XVII-lea când, pemăsura îndepărtării de tradiţia bizantină a şi a apropierii de ceaoccidentală, s-a ajuns la adoptarea semiografiei guidonice. Primul manualbazat pe acest sistem de notaţie a apărut în secolul al XVII-lea la Kiev,unde mitropolitul moldovean Petru Movilă a fondat o şcoală de teologiesistematică. Patriarhul Nicon a impus adoptarea notaţiei liniare, iar întimpul ţarului Petru cel Mare s-a încercat o revenire la melosul bizantinoriginar – atât cât se mai păstrase – prin transcrieri în semiografia liniară,generalizate prin introducerea lor în şcoli şi biserici. Ulterior, ţarulAlexandru, nemulţumit de calitatea cântărilor corale monodice, a ordonatînlocuirea lor cu cele armonice. Analizând aceste date, Melchisedecobservă că în Biserica Rusă coexistă două tipuri de cântare: melodică şi
9
cf. Gheorghe Ciobanu, „Studierea muzicii bizantine în România”; în: STUDII DEMUZICOLOGIE ŞI BIZANTINOLOGIE (Bucureşti: Editura Muzicală, 1979), II, p. 247.
10
cf. Gheorghe Ciobanu, „Colindele şi muzica religioasă” în: idem, op. cit., p. 96.
11
cf. Melchisedec, idem, op. cit., p. 8.
12
Idem, ibidem.
3

Activity (5)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Anca Buduroi liked this
Marga Şelaru liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->