Trina Petrea $i tu poti fi Supernanny Cum sé-ti cresti bine copilul | TRelEDITOR! sili Dragomit sale Dem, Zamfireseu DIRECTOR EDITORIAL, ‘Magdalena Marculeset COPERTA Faber Staxto (Silvia Olteana gi Dinu Dumbravician) Dip Cristian Cloud Coban Conecturd Sinziana Doman Descrieres CIP a Bibioteii Nationale a Romie PETREA, IRINA Sit pot fi supernanny com sii crest bine copilul / Ina Potea.-Socureyti: Editura Teo 2007+ ISBN 9765973-707- 16.594 © Bditura Te, 2007 P.27.0850, Bcurst Tei/Fbe nh 021 3008090 emai ofeetediturtreao ‘woreda ISBN 978-073-707-148-6 Dedic aceasta carte Mami de la care am mereu atéten de luroifat. O cunose de aproape patruzeci de ani sin inceteaza ‘@ mii surprinda. fi nulfumesc pentru tot si, mai ales, pentru cit a stiut stem daruins libertaten de a deveni eu insanui I thank to Robin wwho constantly encouraged me to erite. He trusted me more than I ever did and altoays believed I had somtething to say. Lam glad I listened to him. At least this time. De asentenea, le multumesc directorilor Editurii Tre, D-lui Prof. Vasile Dem. Zamifirescu si D-lui Siloiu Dragomir pentru sprijinul, rdbdarea si increderen cu care mau ajutat sf duc la bun sfarsit tot acest demers si tuturor celor care au ‘muuncit pentru ca aceastt carte sf ajung la cititori. Mi-aw dus antinte ce mare efort si ce mintmatt se ‘atunei cind faci primi pasi si ce important este sf fie altri a te find de maint fie tresti de tine cineva care sCuprins 1 Introducere seen n 2. Clipa de sinceritate. seems o 14 3, Principii.. 3.1 Lumea lui nue ca lumea ta 3.2 Libertate si limite 3.3. Fii dascal si model 3.4 Fil perseverent si consecvent en. 35. Fil rabdator, calm, bland gi ferm 3.6 Fii rezonabil. 3.6.1 Rasfaful 3.6.2 Asprimea excesiva, Demotivarea 3.6.3 Supraevaluarea 3.64 Subevaluarea... 3.6.5 Cocolosirea 37 Fil drept si cinstit. 3.8. Fil un om cumpatat 3.9. Fi atent si grijuliu 3.10 Fi demn. 3.10.1 Ai cuvant, Promisiunile neonorate si ameninfarile in van 3.10.2 inuta 3.103 Goliciunea 3.104 Erotismul “ “ 3.10.5. Limbajul, manierele, atitudinea fat de membri familie’ si comportamentul in public ~ 3.10.6 Manifestareasentimentelor. 7 4. Nevoilecopitulu . ft 1 Nevela ce fi plcat by inl 5 accept 8 4.2 Nevoia de incredere si libertate. ot 43. Nevoia de identtate 4 44 Nevo de stimula svar LS Nevors depot yd mipar in are Jule copittt is AG Alimnentyin sindtonst ee ste htineseensingtosd, Mancreanesinatoos ne te asupea copa . Md 462 Manierte la mast rnc 4.6.3 Mofturile a mas’. Copilal care nat mannedIrina Petrea 44464 Haplea. Obezitatea la copii 47 Rotina zitnicd 48. Disciplina i 4.81 Ce este disciplina « 482 Coi patrucalirefi al apocalipsei asfapul tlisensiunile patintilor — violenfa — inconsecvenfa 483 Treptele disciplinari : 48,4 Tehnici ce disciplinare : : 4.84.1 Recompensa. Tipuri de recompens8... 4.84.2 Aprecierea preponclerents a aspectelor poritive, ru a celor negative (disciplina pozitiva) 4.84.3 Mustruluiala, Un loc pentru mustrare. Cind si cum sil musts. 4.8.4.4 Inco data si iesi din joc 48.45 Time out in camera aducerii aminte, 48.46 Lasil sa traga ponoascle . 4847 Retragerea privilegillor, tierea favorueilor 484.8 Zidul thcerii 48.49 Tehnica implica se 48.5 Cand sa nus disciplinezi (cand e in soc, manios si frustrat, bolnav) 49. Nevoia de a fi respectat 4.10 Armonia familial Cop fain 53” Atmoafer din ani 7 5:11 Ze pena armenia, ragote, nope, S12 Demi cathe Be Ao 9 drogurl Instnesruelr Bre Diora 52 Cind mame uit che 53. Geli ; 531 Ralate ie ha 4, 382Pinn plo pone 54. Parnele une Dinner Brite ure Pine vite 53° Bunicii, . Copitut si societatea 61 Scoala... 6.1.1 Gradinija.. 6.1.2Schimbarea seoli 6.1.3 Clasa | 6.1.4 Temele si meditatoris si sof. Cand tata utd ed gi mama com, 120 122 129 129 131 136 139 139 142 ol bd 45 146 148 149 149 151 snd 53 3 159 160 160 160 160 162 164 165 170 176 181 181 185 188 188 191 192 196 196 196 199 200 201 Situ Poti fi Supernanny 6.1.5 Colegii. Bata in gradiniye 6.1.6 Computerul si cartea, 62. Prietenil 63. Societatea de consum 6.3.1 Reclama, sufletul comertului. 7 63.2 Competita paringilor 64 Mass-media 64.1 Televizorul si scoli 64.2 Presa seis Revstle. Internet Material pornageafion Accidentele gi siguranta copilului 71 incasa se 7.2 Cumasina 73 inoras 74 Cuavionul... 7.5. La mare, la soare, la iarba verde. Spaimele copilului, intre real gi imaginar... 8.1 Spaima de a fi parasit de parini, de a nui mai fi iubit, de a fi alungat de acas, 8.2 Spaima de intuneric, de umbre, de noapte 83. Spaima de zgomote puternice si muzica 84 Spaima de apa. 85 Teama de esec.. 8.6 Teama de doctor si de mersul la dentist. 87 Spaima de animale g alte fobi 88. Spaima de ranire. Diferenjele anatomice 89 Teama de moart . Probleme dificile — strategii simple 8.1 Crizele, Comunicarea - 92 Tandaleaia 93. Smioredala Plinsul : 94 Linguseaia - 955 ngeléciunea. Minciuna, Hof 866 Tetbilsml nee 87 Réspunsurile obraznice 88 Tupes, Obriznicie. Pozne, Agresiviate 89 Invite in patil conjugal m= 9.10 imbricatul gi dezbracatul sunt un chit 9111 Incapayanatul Nu ,,daca”, ci ,cind”/,dupa ce” Tale din favoruri Incurajenzi-t sit ascull 9.12 Dictatorul : 9.13 Copilul care vorbeste uit 207 210 212 217 217 219 219 220 223 232 233 237 239 2a) 243 246 271 273 274 279 281 282 286 289 291 291 291 291 292 293Trina Petrea 10 9.14 Vorbarejul 9.45 imbuinatul 9.16 OF, ita 9.17 Udatul patului 9.18 Certurile 9.19 Lenea si dezordinea 9.20 Uituceal. opi botnay.Copiu-problem. / eric pea i vrdoare, Mersul a psbolg Meal aoc, ps 9380 ° eral a pte uti NOHD Gindrom de pect ca in concluzie. fn toc de incheiere efit de atti). 204 295 296 298 299 303 311 313, 315 1 Introducere ol} lucruri de mini amenesti Gur au simu vor gr; och au si nw or we sh: oor Urechi au sinu vor auzi: navi au si mu Malini au simu zor pip: picoare au si nue POF umbla: mu vor glu cu gatlejurite lor” (Psat! 113} Cat trdieste, omul poate crea orice, dar lucrul sau e neinsuflefit E {8 insa o singura instanja cénd omul este, intradevar, asemenea lui Dumnezeu — ziditor de viafa: atunci cand face un copil, cand, din viaga lui, se zAmisleste alta viafa. Si, dintre toate lucrarile omului, aceasta este cea mai minunaté Pentru cd nu te lasa sa te gandesti numai la tine, copilul te invata cel mai bine masura generozitafii, a grijii pentru celalalt, a sacrificiului. Isi aduce aminte ca posi zambi in fiecare zi, c& poti afla bucuria pana si in lucrurile cele mai marunte, ci dragostea nu se castiga cu bani gi nici respectul cu biciul. Ajutandu-l si descopere lumea, ajungi tu Sufi s& 0 infelegi mai bine. Povefele pe care ile dai te ajuta sa intelegi mai bine unde ai gresit si s& indrepfi ce se mai poate indrepta. Desigur, cand zilnic ai de rezolvat probleme, cand ifi bagi capul azi cu ce ai s8-i dai maine de mancare, tot ce spun poate s&-fi para o vorba in vant. Intreaba-te ins& daca ai vrea s4 schimbi locul cu mine, s& simfi in fiecare zi golul imens, vidul de necuprins lasat de lipsa lui Am acceptat si devin Supernanny animata de doringa de a veni in sprijinul multora dintre cei care, dintr-o pricina sau alta, nu stiau cum 4 se bucure din plin de copii lor. ins chiar din primete zile, am re~ alizat cd aceia care aveau cea mai mare nevoie de ajutor erau, de fapt,Irina Petrea 2 ingigi, ei nu stiau nu puteau vorbi penta ini maton Jadeau peste cap C2 ‘acesti copii, ca de ori mi-au solici- micutii nazdravani P orbi pen cum sin ce fl i le arate parinilor cd au o promt ‘a sunt nefericifi chiar gi atunci cind paringii se sé le facd toate mofturile. Alaturi de mulfi diate re coi care mi-au fost elevi altfel alaturi de mulfi dintze cei care mi-au fo aso tat o consultafie, mi-am retrait copilaria (st insist asupra ace 8° N cu bucuria jocului, cu entuziasmutl descoperiilor, cu emoyiie, ziile, rizvratirile, spaimele si angoasele ei. eutafile lor. Le stim cu tofii. De foti parintii au grijile, problemele si gr nee : ci despre acelea cu care se aceea, nu despre acestea vreau Sa vorbese, confrunta copiii lor in ‘Vreau s& vorbesc in numele micufului care nu are inca destule cw te incat sa poata spune: ,Mamé, nu te supra pe mine cand mergem Ja magazin si eu trag lucrurile de pe rafturi, Nu vreau sd-fi fac pro- bleme, ci vreau sa te ajut, chiar dacs nu am decat doi ani. Nu infeleg, de ce nu mi lasi, nu stiu cum si te conving. {fi arit prin gesturi tot ce vreau sa fac si tu tot nu pricepi. Sunt atat de nefericit si ma simt atat de neputincios, incat uite, imi vine s4 plang si sé ma tavallesc pe jos de supirare. Te rog, nu mai fipa aga la mine cd ma zApacesti de tot! Au, si acum de ce ma lovesti?! Nu infeleg, ce am gresit? Ah, cum ai ‘rea si ma opresc din plans cand nu mai stiu nici daca ma mai iubesti sau nu?” Vreau sa vorbesc in numel le micujului care suferd rc operatii peste ope- rafii ca 54 rémana in vi sinned on ‘af pentru cé mama sau tata, din neglijeny sfidare, nu iu pus in masina centura de sigurang lui care va ramane pentru totdeauna cu cic: cei care il aveau in grija au | fi sau 8; si in numele ce- dead atrice desfigurante fiinded asat in calea lui o oalé cu apa fierbinte. Vreau sa vorbesc si pentru adolescentul ¢ camera lui, cu muzica data tare fiindea daca nu imi mai vine sa ma di clasé nu ma sufera, Si, cand vi te Vid pe tine cum fi. ‘ o daca tofi colegii de serviciu te ar lua peste -ar lua Introducere B picior zi de zi, ceas de ceas, Te plangi ca ii fa 4 tu ce probleme am eu!” BE CEH fac probleme, dar nu stii Nu eo carte pentru minte, ci una pentru suflet. Nu e atét un indr a ; : . indru- maz, cit, mai degrabi, o pledoatie, De aceea, vin i vi spury Onna {4 instanfa, in numele micusilor pe care ii reprezint, sustin sus stare ca fiecare om este in fapt,rezultatul proprieicopilii. Vi impior, lua nota!” ue2. Clipa de sinceritate Cum ai ajuns parinte? Fii sincer, nu suntem decét tu si eu. Tu, care ma pofi vedea, eu nu. Tu care ma posi auzi, eu nu. E mai bine decét la consultafie. E mai bine decat intr-un confesional. E chiar mai bine de- cat pe chat. Singurul care te poate auzi esti tu. Ti-ai dorit sa ai un copil sau a fost o fericita intamplare? Sau numai intamplare? Sau nefericita? Sau impotriva voinfei tale, ca te prinda celélalt mai bine in lantul casniciei? Sau, poate, Doamne fereste, un groaznic act de silnicie? Sau, slav Domnului, rezultatul unor lungi tratamente de fertilizare si réspunsul Lui la rugile tale? Sau, poate, doar o datorie? Sau ca s& aibai cine si-ti aduca un pahar de aps la ba- tranefe? Sau ca sa fie cine s8-fi mosteneasca numele, averea, casa, tot ce lasi in urma? Ceeste, pentru tine, copilul tau? Un prieten bun pe care il cunosti ca pe buzunarele tale? Un omulet despre care nu stii nici ce-i place, nici Ce stie, nici ce vrea, nici macar ce numar poarta la pantofi? Este él tot ce fi-ai dorit, bucuria viefii tale sau, din pacate, torie implinita? © mare realizare? Sprijin si ali pacoste Pe capal thu? O greseald din tinerefe? Tot ce n-ai putut tu sa ? fi? Rezultatu une! relaiipasagere? Buforl personal? ,Lestul’ cn care a venit in cdsnicie partenerul? . © dezamagire? O da- inare sau o adevarata Oricare ar fi réspunsurile tale, copilul nu are niet rs cl in Nr are nevi iste cinco unl seu et nee = rei ee eres Nici Tra venit aici si-ti implineases visu a iala imposibila. Nici sii fie confesor, nei \ I ; poar- Pe umeri lui responsabilitatea unei averi pe care nea creat. Side Pen are n-a creat-o Core nici nu ate, poate, nevoie ca si fie fericit, Nici n a venit sa "a Venit Si-fi fina Clipa de sincerie inceritate 5 sie de urat, s8 stea lipit de tine toata via el viata lui si dreptul sa o traiascd asa o mai bine. fa. Ca vitor adult, va avea si "um va considera el cd este cel Pana atunci insa, tu esti cel ce rdspunde pentru el, Pentru ingrijirea lui. Pentru educafia lui. Pentru devenirea iui. in fafa lui in fata ta. in fafa societafii. El te iubeste necondiionat si te priveste ca pe Dumnezeul lui, Si chiar aga si esti! Are nevoie de tine, de iubirea ta, de grija ta, de injelegerea si ocrotirea ta. A ta si a celuilalt parinte al sau. Fie cd ifi place, fie cA nu. Bucuria lui cea mai mare este si-i dai atentie, Nici n-ai idee in cate moduri infelege el sa ii acorzi atenfie! Indiferent cum o faci insa, aceas- ta se traduce pentru el intr-un singur fel: atentie = iubie. Spaima lui cea mai mare este sd nu te piarda. Fara tine, fara dragostea ta, nu crede c& ar putea trai. Teama ca te poate pierde ii paralizeaza gandurile, il face s& se sufoce. Nu are destule lacrimi si planga cre- zand ca vrei sa-l pardsesti (cand, de fapt, tu nu te duci decat la servi- ciu!) gi nimic mu i se pare jenant, deplasat, dureros sau umilitor daca asta te impiedica s& pleci de lings ek: nici si se tavaleasca pe jos, nici sa se zgérie, nici si-si dea cu pumnii in cap, nici sd récneasca ca din gurd de sarpe, nici macar sa se tarasci finandu-te strans de un picior. Dorinfa lui cea mai mare este ca tata gi mama si se iubeascl sis fe impreuna. Pune-| s& aleaga intre voi si crede-md, i-ai dat sa rezolve au existat vreodata. Oricat de mult i-ai sa ii merite dragostea, cd el nu va infelege. De ce? cea mai mare dilema din cate explica tu c& parintele celalalt mu are de ct € asa si pe dincolo, ci nu e bun de nimic, Pentru ci el igi daruieste iubirea necondifionat ir ici aminte? Asa.e el, copilul tau. Asa ai fost si tu. ifi mai aduct am3. Principii inn accsta i= Iabinen nu domint, ot te sea a mt.” _ Goethe, Bosman despre arp cet verde") ‘Am fost adesea intrebata ce inseamnd sa fii un parinte bun? Nefiind mama, n-am putut si gasesc un raspuns decat din singura perspecti- va posibild pentru mine, aceea de copil, de fiicd a parinjilor mei, Din punctul meu de vedere, raspunsul la intrebare e chiar copilul tau. Nu trebuie sa astepti pana cdnd creste, pofi sa ifi réspunzi in fiecare zi. Relafia parinte-copil este mereu vie, in schimbare, prin urmare, pofi azi si fii un parinte mai bun decat ai fost ieri gi, peste cfiva ani, sa fii mai bun decat esti azi. Incearca si-i privesti copilul cu atentie, chiar cu ochiul omului din afara: ct de sanatos este, cat si cum se joaca, cit de des zambeste, cat de mulfumit este cu ce are, cat de sigur pe el este, cat de protejat se simte, ct de multi place sa faca ceea ce face, cat de des plange, face mofturi, e nelinistit, se teme, de ce se teme, cum doarme etc. Nu face © comparatie inte els alfi copi, mu compara nici macar eu celalfi frafi ai lui. Fiecare copil e unic si tu poti sé fii un Parinte minunat pen- ‘ru un fiu si execrabil pentru un altul! Nu te Bandi nici la cat ain vestit” in el, la nopfile albe la capataiul lui, la toate lucrurile de «: are Parte sila care tu doar visai, nu te gandi deloc la tine. Nu vitach el nu este nici mama, nici tatal lui, nici ia i ‘ita. 8 (chin i gemeni pot tot att de citer ieee ae ca si © infelegi si sa o infelegi ca s§ m Cl Scofi la lumina tot ce a: mé ; ° are mai fr ‘mai bun. Un parinte e asemenea unui Bridinar care eves rimes dintr-o simanfa. Pentru ao face SA creascd si s8 inflon sie cum sé o ingrijeasca: in ce pamant $8.0 puna | creste o planta ASC, trebutie sé a incolyit si cand, Principii y cum sa 0 ude, cat de mult sa 0 expund la soare, cum sé 0 pliveasea, de ce s& 0 fereascé ete. " Am fost intrebata cum ¢ mai bine, parinte ,modern” saut ,traditiow nal? Nu pot rispunde decat de pe pozitia mea de copil al parintilor mei. Nu exist decat paringi buni si parinti mai putin buni. Exista si corigenti si, uneori, si monstri, da, care traiesc printre noi si zamislesc suflete pe care nu stiu decat cum si le chinuiasca.... Exist& parinfi res- ponsabili si grijulii si paringi pentru care copilul nu se afla in topul prioritafilor lor. Asta e! Am fost intrebata cdnd e mai bine sa faci un copil: cand esti foarte ta- nar sau cand ai mai prins la minte. Nu stiu, poate cel mai bine e s&-1 ai cand fi-1 doresti, dar cred ca gi cand te ia pe nepregatite tot trebuie sa-I intampini cum se cuvine. In fond, el nu vine de unul singur in aceasta lume... It takes tivo for a tango! Multi paringi mi-au cerut sé ti invat ,metodele” mele. Cu riscul sa 30- chez, repet: nu am metoda! Tot ce stiu sunt niste principii (vechi de cand lumea!), pe care caut sé le aplic cat pot de bine si cat mai adec- vat pentru fiecare copil in parte, dupé o strategie care, da, se poate in- vaja, inventa, adapta. Tot aga cum medicii mu vindeca boli, ci pacienti si copiii trebuie crescuti si educafi finand cont de particularitafile si unicitatea lor, orientindu-ne dupa aceste cateva principii, Cel putin asta am vazut $i invafat de la mama mea care, 0 via{a intreaga, a fost educatoare. Practica mi-a dat dreptate. Fiecare copil e o ecuatie uni: c& ai carei termeni sunt: mostenirea genetic’, mediul social si familia in care creste, plus factorul de imprevizibilitate (de pilds, 0 indie © discutie intémplare, 0 carte et. care pot declanga un gin, 0 aes © dorin}a, 0 reacfie si pun in migcare an intreg lank de evenines De aceea, nu consider ca exist metode universal valabile, ci doar . general) se ghideaza, principii dupa care paringii (educatorié, in general) se & Induce Tongonl sedans in 7 " un copil in ingrijirea $2. pe 3 2 “ydezvolta, a pregan’ Pen educator”Irina Petrea 8 gasind ei inyisi strate (gi ,metode”) potrivite pent copilul lor gi situatile concrete cirora trebuie sa Te facd fa. Un parinte e asemenea unui croitor care, daci se pricepes face haine si pent asi si penta slabi, si pentru cel. cu bua are 5 P neu cel cu un picior mai scurt, nu doar pentru manechinele perfecte. Tay stofa dupa o geometrie anume, aceeasi pentru toata lumea, dar di- mensiunile sunt strict ale celui care va purta haina. Daca nu se price- pe, croitorul poate gresi. Ba, chiar si priceput de este, din neatenfie, tot poate si strice stofa... Asemenea lui, un parinte poate gresi cand se abate de la principiu, cind nu chibzuieste bine o metoda pe care 0 aplica sau o aplicd gresit, cand copiaza ceva ce a vazut la altul, fara si se gandeasca daca se potriveste sau nu si copilului sau. Desigur, conteaza ,furniturile”, ,finisajul”, atengia pentru detalii gi rabdarea cu care ,mesterul” lucreaza, dar esential este si facai 0 ,cro- ial” bund. Adicd, inceputul lucrului. Ulterior, mai poate face ajustari si artifici, ins toate cer timp, rabdare si rezultatul s-ar putea s& fie tot sub asteptari, 3.1 Lumea lui nu e ca lumea ta A fest odata ca niciodata, ca de n-ar fi, nu s-ar povesti, A fost odat& ulliver care, din intémplare, a ajuns in Liliput, fara piticilor, unde » fesit ca un urias, apoi, si in Brobdinag, fara uriasilor, un, i inag, fara i ee aR ‘8 fara uriasilor, unde el era cel Jn viaja, trecem t ; ‘oti prin experienfele lui Gull " iver, num: eal. La nceput flind copii, suntem pitici intro. hum \8, ca parinji, ajungem sé vedem ce i i uml ai : ce inseamna sa fii un uriag i Perle nn ne Populeazi casa, Pentru copilul ty, en ee Bigonlc 6! Puternic, iar el, in lumea ta, un Gulwer meee y iver mititel in- Stora sa lisa copii ai c& ordinea de uriasi, pe 3 8dacee hia ante er» pte in invaimdntl formal MNS cat Pring \ipii 19 conjurat de uriasi (E drept, cu timpul, parca uriasii astia, hi la apa ‘ im, intra Primul pas spre a1 infelege mai bine pe micujul tau este a fii minte cat de mare est tu (gi toate ae tale) pentru el cit de tunator tie sl. sul si cat de sus fi-e capul, fafa, cat de mari fi-s mainile, cat de lungi picioarele, cat de puternic esi si cu cata usurint le ridici pe toate. Co- pilul te admira gi vrea sa fie ca tine, s4 poata face tot ce faci tu ins& nu poate. Pentru un singur pas de-al tau, el face cativa maruntei, de aceea tre- buie si dea repede-repede din picioruse si o plimbare pe jos il isto- veste de zece ori mai mult decat pe tine. Adu-fi aminte de asta atunci cand il zorestit Treptele pe care tu le urci si le cobori intr-o clipita sunt pentru el inal- te ca obstacolele curselor de atletism si cand coboara, of, parca ar sari din pod! Te superi pe micuful tau fiindca se impiedica si cade din nimic? Nu e din neatentie, sa stii, nici ca s8-ti faca in ciuda, sa-si murdareasca hainele frumoase in care tocmai |-ai schimbat. Nici lui nu-i place si cada, fie fi-ar placea? E drept, are si el tot doud picioare, doua maini si un cap, dar la el totul e altfe! proporfionat. La nastere, capul copi- lului reprezinta un sfert din corp in vreme ce, pentru un adult, nu re- prezinti decat a opta parte, deci la el, capul trage mai greu... Copilul cteste, dar nu uniform si, de abia in adolescenta, se va proportiona primii ani de viafa, cel mai repede cresc membrele, apoi trunchiul, dar capul raimane tot mare comparativ cu restul corpului, de aceea, centrul de greutate se afla mult mai jos decat la adult, prin urmare, echilibrul lui este mult mai instabil si se ,rastoarna” mai repede. De Parca asta n-ar fi de ajuns, laba piciorului la copil — adica pur tul de sprijin cu suprafata de contact — este foarte mica, ceva ce ingreunea- 2A suplimentar pastrarea echilibrului (de aceea, mers, la incepat, Cinel-cricanel, cu genunchii indoigi si picioarele usor departate, camrina Pettea 20 I Mirgeascd baza de susfinere $1 1 sifuria paringilor, cO- un impiedicat” i ca oamenii foarte in varsta — ca sisi | -echilibreze). Uneori, spre disperarea erigada cand este « " pprintr-o faza in care dimensit ,, determi- si nu se de pilul pare sf treaca printr-o p cade, una-doud, din picioare. El trece capului combinandu-s brului. Dacé el nici nu poarta in- fn jurul gleznei, sau are tapi nile piciorugelor, ale teunchiului nao si mai mare instabilitate a echili caltiminte corespunzatoare, fixata bine foarte groase (gen platforma), ba chiar tocuri, face eforturi sup tare gi echilibrul lui este si mai precar. Caz Teodora are putin peste 3 ani si, de veo cBteva sdptimai, se impiedics foarte des sicade.£ sanstoas8, manna bine, e vioaie E var’, mama o scoate afar& in haine subtir si sabotei A cBzut atat de des, inc3t are pielea roass la genunchi sila coate. Mama 0 admonesteaz’ cd nu e atentd; copila s-a resernnat si cu reprosurile, si cu vind, Cum a52?, se mira ea. In primul rand, incéltamintea nu e potrivité pentru var- ‘impiedics.Iiexplic mamei cd degeaba se enerveazs si-ireproseaza copilului c3 au ico nou julitue, Foarte curdnd,copilul va depsiaceastéfard, dat nu pomtrs of 2 fost mai atent”, ci pentru c& a mat crescut si centrul siu de pre eee de greutate s-a repori nevoie s8 fie 1 slim sigurants pascu Adesea, nul lism pe copil nici si-si tra 4 fermoarul cA anumite lucr, 'g8 fermoarul, uri chiar nu le poate face ; pentru ¢ esata §i, cand esueaza, ne supaira te, il si umilim, E 5 in pot dar uitém usor ‘Anu are capacitatea lil certim, ba, poa- "a noastra! fizicd nec crud, si nemeritat din parte Caz 'ametou,o mam cuunbilete PE €2t@ -9 dat-0 5-0 find el singur te | Ade 3 ani. 1- copllului este minuseula in Principii 2 comparatie cu plicinta moale, pe care se stad in ea in acelasi ting “DE Cate Se straduieste s3 0 tind cu o mana si s8 mus: wee San acting time. Numi tn gird secncele pana cand inet sera po- 3 $4 0 0 scape, dar, fatalitate, imediat, placints 1 Copilul ramane cu ofaram intre degete i priveste nedumert Inceisvrmeecn, mereu. NU ma mal ducsitiio alte! Mu pena tite ee eo buna seam, mama nu stie cd muschi ete ete, De Tntamplat, flexori ai copilului nu se dezvolta complet pans ape ani deaceese nu patesdouceine ss schon oe ar i trebuit si-5i dea macar seamna c placinta era de wreo patru or mai mare dect palma lui. As i veut s-o intieb cum s-ar fi descurcat ea dacd cineva i-arf dat s8 tind intr-o mana o mamaliga mare si moale? Sis-o mat gcerte In vézul lumii umilind-0 pentru c& 0 scapal Arfi fost atat de simply s8 upd cite o bucatica de placints sis3-i dea copilului, dar, dacd tot nu s-a géndit la solutia aceasta, macars8 nusl mai fi cer tat — era el suparat cd si-a pierdut placinta, nu-i mai trebuia dobands! Reprosurile repetate il fac pe copil sa se simta prost, il umilesc si fi | distrug increderea in sine. Caz George are patru ani si poart8slapi de plastic in care transpiré siti alunecs piciorul Face eforturi s8 nu ig piards tncaltsmintea si sia deformat mersul tot tarsaindusi pasii, Se impiedicd atat de des, incat genunchii lu sunt acoperti de cruste care nu apuca s8 se mat vindece. Mama pledeaz8 pentru slapi ~ baletelul poate si-iscoa~ 18 mai lesne din picioare cSnd intr in casi, ca sd nu~i murdareascd covoarele. O' treb daca ti este mai mid de cavoare decst de genunchil copifului ei, ca sé numa spun c&, odat8, s-ar putea s8-si spargé capul, s8-si rup8 nasul alunecand cu e sau piedicBndu-se, Acelasi sfat de ai schimba incalfamintea cu sandale moi, din pie le naturald sau panzi (ca si-irespire piciorl), legate pe glezne, se dovedeste salu ge are acum ocazia Sisilege si dezlege sandslu rit vine 3 bea apa sau tar. Sicovoarele? Bine mers 2 tele de zeci de ori intr-o zi (chiar daca, ori de cate or elimine, topie grit, ard se se mal descalte) a copilului, trebuie sa te pregi- De altfel, o data cu venirea pe lume t ult mai ampli decat simpla testi de o ,redecorare” a interiorului m amenajare a camerei lui, Mobilele, covoarele, podenua, pereil lem: natia, serviciile de cristal $i porfelanurile, lucrarile de pret, toate pot avea de suferit, Dac& sunt noi i scumpe, resemneazi-te, strange fot ce pofi gi pune-le Ia pastrare pentrat vreo cafiva ani bunt Nic Prin cap Si nu-ti treaca si+fi faci copiii si stea smirnd ori sii pecepsertIrina Petrea 2 te ed iar at 2gariat sou au spart ceva. BL au nee de toata ziua pentru cd iar au 2garia ae ora, nui de un muzeu. Desigur, nu spun sie ast ec de co Tene casa in care locuiesc, S4 facd ordine in ebuie s& invefe sa respecte Ba staat ce o mind dejar I cure atat ct pot dar accidente tot se mai int3mp. Ti chiar nal SPAT dati o vazi de cristal, un pahar din serviciul de nunté a pail tai, o farfurie de pre}? Nu fiai intins secreille extrase din nas gi Gi turechi pe sofa? Nu? MA rog, copilul t3u ar putea st faca $1 aga ceva rafenie, Daci esti dispus sa privesti cu atenfie lumea lui, vei sti cum sa-i faci viafa mai usoara si mai placuta. $i fie, de asemenea (vezi ,AAcciden- tele si siguranta copilului”) in lumea lui, un dop de plastic poate face diferenga dintre viafa si moarte. Lumea lui e plind de primejdii pe care, de multe ori, ca sa le vezi, trebuie si le analizezi cu lupa, tardindu-te in genunchi si pe coa~ te, Copilul tau este curios, pentru el lumea intreaga ¢ un mister gi casa un univers ce trebuie explorat! Debordeaza de energie — nu-l pune sub obroc, ci ajuta-l si exploreze, s& invele, s8 cunoasca. Nu te crampona de nimicuri care fi rapesc din farmecul copilariei, ori, mai tur i pot aduce vreun betesug, ba, Doamine fereste, il pot cobort in sroapa Copillului mic, o cada de baie i se poate prea © piscina gi are toate motivele sé-1 mai sus de talie la fel de adanca precum sperie, mai ales daca apa ii vine od Diana are3 ant giju Pile si unghillenegres, le. Ovid si te. Rar am vazut un copil att dem md gandesc ca e negi r Sal urdar.PBrul nde, el- cles urn oe iat, dar mama s\ tata imi na Incetcind $3 se ascund: haats (scena mil evocd pe bur sea aimaséin nicul alergand dups, Sfarsit, eine blgat in cad8. Pins op 2a 68 Posedat, dar, cy weg isi sSlbatics arf mai uso sda teee " de splat decat Diana, Nu Principii Pi 23 apucé mama nici sa 0 sSpuneascs, nici s8 0 clateascd, Parule termind, le explic de unde vine spaima fti lor bruste si brutale (ei cred cd asa se termi ins. Cand totul se ei: cada e prea mare, miscdrile parini: ind baia mai repede}, apa curge cu zgo: mot de cascads (vez! ,Spaimele copiulu"), Dusul ule place inca, mai port eun buretel. A doua zi, 0 spal pe Diana, Pentru e& nu au octal tesc tot ,cada mare” (unde arfi bun un presulet aderent, de plastic, sé nu alunece) Lasapa sa curga prin para de a dus, agezatd pe fundul cz, s8elimin agomotul pre- vestitor de rele. Apa e numaide-o schioapé, s§ vind pang tn tala copilel cind std in gezut — se va simti mal putin amenintats. Adaug sampon, fac spums (copii oado #8 fiindcé se pot juca), pun si até de plastic, Oiau pe Diana pe ocalite:,Hal 8 ne jucdm cu rata’. Copila e calms, voioas8. Dups un minut, fac pasul urmator: ,Diana, sti ce-i place rafei cel mai mult?” Nu." .S8 inoate", Mergem la baie. Pe fundul c3- 2i, copilul nu vede aps, ci spums, Pun rafain cad, mi joc cu ea. Rata e fericita...0 intreb pe Diana dacd nu vrea si ea s8 se joace. Ba da. li dau jos ciorépeli, rémane in chilot i tricou. E putin agitat8. Olas asa. Dacd o dezbrac complet, nte3 in panic — stie ce-o asteapt’. O asez usorin cada. Initial, se ifioara simind apa — eu conti ‘ui s&Ti vorbesc bland si s& m&icBi ca rata. N-o fortez si se aseze, se lasé ea pe vine prudentd. Dup& ce se obisnuieste, o ajut s isi scoatstrcoul. Continum s8 ne ju- cam. Tot in joacs, cu mainile cBus, 1 picur a3 pe piept, mai os de subsuori. N-0 deranjear’. 0 intreb dacd nu vrea si-mi dea chilofil,c8 tot s-au udat. Ba da. In joa- 3, splam rata cu spums. Apoi, facem a fel sicu Diana, imi trec mainile ude prin parul ei, dar nu am si o spal acum pe cap. E prima ei baie calms, nu risc 3 0 spe- fi din nou. Oac8 sunt prea multe nut into dats, uv dau timp 58s ob 8 se rice, 0 inf «copii, Ti preg’: nuiasc8 cu nici una, Iau un prosop, o anunt cB iesim, o ast gor. Oadmir pentru cd miroase bine. N-a urla, nu s-2 impotrivit.€ prima baie care Tiplace Nu asalta copilul cu prea multe experiente noi. Nu le poate face fata Siun adult se poate speria de o experienté nous. Da-i rSgaz copilului s8 se obisnuiascd cu fiecare lucru nou, treptat. as sum cub dar cu spit pap Ps apa direct dintr-o galeatd, tinandu-l cu «opal apes jo: “ Insnte. George cesta ft lanes ately ca ote a0 cascada dap 829 aoe ere eg sinare umes cpt, Yor.eml re Shee nee coe bond epee fen dec le simp veste atat de darz: nu infelege c tot ce ise intra nue periculos, cl doar nepl cut. Apa evarss, dintr-o data, in capul ul) inunds gura, Ut Aa (10H care se eats 5, acee seat, vorb aces ngi torn George (4 ani) nu are pro! ‘sul, urechile si copilul are imTrina Petrea 24 rata de bandaj elastic, 1 Mai inti, cu 0 BU ee nstratie de ni jnecatul.. iliau pe George pe def Se cpm eh ces i ea aa ectcucpul ub ap, Protester wut Rider, {i latesc tot cu c&ugul palmelor, cu grijé sa nu-i dau ap pe fat. Bandajul pe care George 2 avut vreodat8, dar nu asta conteaza acum; principalul este s8-1 até a fost mai greu. De atte, George oindeamns foarte promp Pas Hero aemonsaiede iA rr ‘4 baie, Dupa un minut, Ti propun 3 tamols atunci cand cineva este agi lui, prin uemare, nu are migcéri. Prima Prompt ca si ea s& proce- Cand copil face ur soluia: sb inventeze un joc gen eu at, tui adel” sau has ducers im: reurdla cos" (pachetele mil i usoare pentru ca fetta simu se accidenteze) etc ‘© mamicd mise plange cl fetita de2 2m fle cepa aftr i duce la cos tt ce apu ‘Goes inapoi pe raft, pratesteazé si, de cele ma} 3 le, rea s8iiignorelacrimie, Murditirea este bun’! Asa sund sloganul unui anume detergent. Dincolo de ,gaselnifa” co- merciala, exist un adevar fundamental in aceast’ propozifie: copi- ilor le place s& se joace si, jucdndu-se, ei, da, se murdaresc. Mainile lor cu care exploreaza tot ce intalnese sunt vesnic murdare si hainele ajung de nerecunoscut, Pe ei nui deranjeaza — important e sa se joa- ce. Un copil ale carui haine sunt neatinse dupa ce a venit de la joacd ar trebui sa ne ingrijoreze: o fi bolnay, trst, f bine? Am lasat ,murdarirea” prieteni, nu se simte la finalul acestui capitol pentru ca vreau sa insist asupra ei, chiar cu riscul de a stam ruc y bunicilor. fea starni oprobiul mamicilor si sunt un ,,ceal sel” sau ,decrefel” cei nascufi in 67~'68, Eram mulfi copii si cei nsscsn' i copii si ne jucam in fafa blocului ins epi cieam Tupti de foame si oboseala, Swen de eeu ore tna Gine cele mal mar bucuri ale noastre eras mhergem prin on tsce var dp Posie, face turte din noroi, E Teene eine murdari ca niste go ston aveau pe atu nic ap cold in feces eee le ase nu ore pe saptimana), sau cum ne-om mai numi noi, “nici detergenti de absurde de Se la noi. Sigur, ne intmpin au Pris incipi 27 cu un ,iar v-ati facut ca porcii” dar asta era tot sise resemnau. Erau, oricum, hainele ,de joaca”; cele ,bune erau scoase numai la plimba. re si la zile mari cand, prinsi de importanfa evenimentului, admirati de toatd lumea gi falindu-ne in ele ca nigte pauni mandri de coada lor, stateam fanfosi, cu aerul feapan al unor majestafi imperiale. Cand ajungeam acasa, le scoteam ca pe niste odajdii si le asezam cu evla- vie in dulap sau pe scunel, spre a fi curdtate de praf si puse inapoi, la loc de cinste, apoi siream bucurosi in carpele de fiecare zi in care murdarirea ne era permisa. Oh, ce incantare! cr erg pe strad8. E vard sia plouat zdravin; baltoacele nu s-au zvantat inc. in faa sea, un pusti de vreo 3-4 ani pe care bunical tine de man st: sisi sarkin strada. Nu Cand ajung in dreptul une’ baltoace, bunicatrece pe ings a, dar pustiul oi" ra~ zant, cu un picior. Bunica protesteazé, apo, din nou, tace. Peste ali cativa mete, alts bal, lucruile se repets. A trea 02r8, unica nu mat abd sil face nesimtit rmurdar, necvilizat, salbatic ji reproseaz’ csi murdlcestehainele,c& altadat® ou" mai ia la plimbare etc. Pustiul a pus capul in piept. Gata cu distracta, pliciseald mare! Pacat c& bunice a uitat ce grozav es treci prin bitoace, 8 tec cu pant, Sh faci castele de nisip,s8 te tSvSlesti prin arb, Si dacé tot a uitat, mécar dej-ar finut de urdt copilului vorbindu-i si ajutandu-! sisi dezvolte si vocabularu, spit tul de observatie, Asa, plctsit i ignorat, a incercat sel sd se amuze Singur ns, $8 nu se Crags de vorbi cul, ci merge gandindu-se, probabil a ale ei coz abies ito sar de bloc inp alee Ae ae eulacbeln in combiezon 8 m3 enim nasratont, 32 tava face ctva pai sempre cade Nae nimi srpetne MBit marae renee mnie evies pin prafdepejospemaiis pear eae ent idu-i cu naiduf: _.Veri, daca nu esti atent, acu’ reir merge sien Nic ew ar ce pinate pul (© mama si copilul mic (3 ani, prot pornit la 0 plimbare, Copitul (ars asupra lui si-1seuture de pat reprossnd te-ai murdarit si trebuie s3 te duc in cass, tord la intémplar), nici copilul nu piceper ce egstura cl sea murdarit un pic de praf? Mama a cut tre resol remertat un lucru de cae el nu era responsabil echiibrul, 3 RPL Biot din program plimbare, isitl darit (de parca ar fi facut So meniona # 8 tui oar sil sled Fr continat plimbarea, Ce treabl am eu cu fi fScut mie: penteu ci nu am te fa aer, atat de important pentru orice pe jos, fericita c& nu s-alovit, $i ma lumea dac’-| vede murdarit? Singurul fost atent3, el ar fi putut s8 se accidenteze. repcos mi |-228 Irina Petrea la ,murdarire”. Hainele estiuni echilibrulu, rman oiien ntru ei, tot ce pra che t " nich incomode. F sile permit’ pete aler- Nurevinast copiilor nu trebuie s& fie nici scumpe, fn ele, si fie in langul lor, (ca sa mu transpire si $4 ca A conteaza este si se simt’ bine se joace, fe din materiale naturale r Ie ey ale ie ed prea cal nici prea fig i ele Stn ERLE acci- lente stupide (strangularea, de exemple) In fumes IoF designerul nu aaa ered) si, desgus,ebuie St invei St aid gi de fina 1, te tot, napadita de buruieni si far aiasc’ inten comunitate Pe de alta parte, nici copilul nu trebuie cap, s creste in voia sorfii ca 0 vie care, t8, gi-ar intinde carceii si lastarii pest rod. Copilul trebuie invaat, pregatit st tt intrebarea e: cata libertate poti sa ti dai? Ce limite trebuie sa-i imputlIrina Petre 30 {Copii are voie st fact orice cat rere: + nutyiface ru lui + tu face réu celoriati | 4 muface rau lucruriior Geplina intre aceste tri limite menite sil protejeze pe el, pe cial si ceafa (la modu general) de distrugere. 6 data ce fi minte aceste trei Iucruri s-1 inveti si pe el, viafa se sim plifica incredibil de mult. Orice fapta si acfiune 2 copilului poate fi daca nu ,agata” nici unul dintre cele Libertatea copilului este zcernutta” prin aceasta , ita” si {rei precepte, atunci nu e daunator pentru nimeni si nimic. SS nuvi faci ru ui insecnnutt sa-si poarte de grija astfel Incat sa se pa- zeasc’, s& nu-si produca o suferinfa fizica, un traumatism, o imbol- navire ori sa se pun’ intr-o situafie dificila Car Andreea are 3 ani sie o micdprintes8. Are o gr8imads de haline si acces la el, indi ferent de sezon. Imbrécatul adevenit un chin, de fiecare dat, mama se confrunt& cu fetita pe aceasta tems. Andreea are delle ei, mama e istat8c3 nu igi asorteaz’ hainele si nici mu accepts alegeile el. Certurlle av devenit deja o problem. Mama fine mortis s impund Andreei cum s8 se imbrace in loc sii dea fete’ aceasta Ii- bertate sé tnvete mai tarziu treptat, cum 8's potrveasc’ hainele, cum s& alea~ ‘ho tinuts, Singura limité pe care mama ar trebui sh oaiba in vedere acum este ca algerie fetiei sa tin8 cont de viemea de afara, in aga fel Tgnorarea acestei limite duce la indisciplins, isfat teibilism siaccidente, Pontur utile + Dacé nu enim grav 1asi-1 58 su Sicutd sunt destul de neplacute fr sa-lafecteze defel grav, + Dupa fiecare patanie, ajuts-ls burs es HutG-1s8 tag’ lnvatdmintele de rigoare, altfel eo lectie rte consecinele. Un cui ovinatale, © bB- inci determine si nu mai cepete greseala Principit a fara, am s4 plat verasi moril” Ci de genul val, in ce hal te-at + Atentie, nu-il8sa tentatila indemanat De multe ori, haba face bu lteor,s1dac stig, re cues din eae ae ce owe in Fire, uta, Sd nu face rau celor din jur it ASA fi jr inseamn§ 58 nu loveasc, 8 nu mb ca, rineasca, impings, scuipe, muste, tate insulte, vorbeasca urat, sa fi , ines i e , A urat, sd fie nepoliticos. Tot aici, trebuie s8 includem si gria pentru animale, pen- tru orice vietate, pe care copii trebuie si invefe de mici sd le ocroteas- ci $i sf le ingrijeasca, sf nu le facd rau cu nici un chip. a acest, descopertdclaliticam sdf 9c dat mbar jue pcre mu view sclmparca men Edt anioner rm de fear dat; aces p de comporamen: ultra’ ge und dreaelo treb dacd a stat de vorbi cu tatal copilului, cel care! duce siilia dela gradinita. Ba da, dar tat8! nici nu vrea s& audi siiintoarce spatele educatoarei, de fata cu Petru, submindnd ttl autrtates satin jd compara lent al copilului, Candi intreb pe tatd de ce nu ia atitudine fata de micul bataus, imi So vepleb care mass epidural ra rib? hires ‘nvitat s8 dea. Doar nu o s8 fac din el un mototolt”. fi cheama baiatul s8-mi aréte smote ole de boc: Pete etnias utc tne arena eb ce ar fi daca $i ceilalti copii din grups ar bate casi el Imi d8 oreplicdivatata de la ddact ei toi s-ar uni impotriva ta si arsiris8 te bats? Te-2i putea bate cu toy oda- Bee near are aradeamutaprabing pin ae la bStaie pe tats tu? Crezi cd i-ar putea bate pe tori?” Nu malas ti de in eae eae lacs artampa inca 2? Tr pent eo ee cae toate copied Pes ecomet i cr, laren ase. verve Fe i de aceea bagi?” Oa.” Nuse se joace cu tine la gradinita?”. Sid dar, pana at | Se tem de mine!”32 Irina Petrea fil jimanui nu-i place s& joact nimeni cu tine, Petru, pentru cd fe faci rau — fi fovesti. Nimanut nu") P mbrancim, 58 lovim, s& scuipam, s& fie lovt. Nu avem voie sé ne bater cu alti, 8 mbrancim, 58 lovin, \orbim urdt nimaau. Toate acestea fac rau, rénesc. Dacd noi anim pe ati 1 et 1, ne pot intoarce spatele, pot s8 nici nu ne mai vorbeas ne pot ni pelo ne pt 0 pot rant pe oe oer 3 nimeni de vor- 3. BStdusii nu suntibiti de nimeni. Cu cei care vorbesc urat nut 8. Tu deci daca vet sa contnul in acelasfel cas pan’ acum saute schimbi pen {rua si celat copii te primeascd in joc lor.” Tatéle K.0.| Null reprosez nimic de fot cu baiatul, nuam vote sl ,demole2". Sinici nu am dece. Aintelesc8 a gre- sit sc, nerespectind principiul gnu face Bu ceor din jr’, -2 facut du chiar co- pilului ui, Ms Totrea totus, dupa ce bsiatul nu mai estede fata: i dacdaltcine~ ‘all loveste? Ce si fac, sii spun si se ase lovt?" Hm, 1 nteb cesfatur crede ci au primit celal copii in grupa lui Petru, cei pe care betel Ti bate in fiecare 2, de la ttici lor Raspunsul sil d8 singur., SS-evtel". Voila! x Sunfinwe cane pngriorescomur cee Ae svinpsise-n cin dears nevntegesa ps Nae tem sé-i dam atentie decat in pauze si el ne cam face probleme aparand in cadru Snivstpianns uta hnconunuaecincenesioaen Coane Might e ges e-toc nacsan ae ea npn dr screen artes ia are numa toa fa 188: ,Pleacs, s3 nu te mai vid, sadi- cule”, jl admonesteazd cineva. ,Dac ico ue ta " es Be De C8 ai fal meu, ti-as trage o mams de bStdie sors conver eres see atnen Arte petit see ine inca si mai crunt pe bietul cStel pentru cd a fost Madoc epee dip deumer teste cmsach eon aul 2 cao res sesmte vin ssa debvcrssaf Beau lvese tech comes “iP Pe mine ma voia, dar acum nu mai e pleas ina, ascnsaubobinasacon ares Andrei, dar ti-am spus ai avut rabdare, Stiu de ce allot peeayeus 2iceins ac ag uo un bolas none ful, cum i-ai fcut tu cStelusuiui : 100." Ingaind laude mane ‘ea Suen ai fecur teat nice 3 sa sefeace cu tine? Era prietenul tay, Dacd fi ve sims puted 8 erp ios Copl ep ay breton vere acer cr dusters lugul nuare sul rupt. O compress rece, ofacg fe, cainele d3 s8-1 muste. vezi seteme. ae in re Fscincese ah Mal pute sd means ned Suen noe macar sé tray i atte evcede cou simu BB olecte, Cate Ante 8 8-| manga Sil ovesti. Si-a pier: Principii 3 ut tncrederea tn tne, mute ma whi sl mat lovesti?” DS din captnsemn ed nu Aiea mot $5 om sau animalup"Seatuasin capes ne $8 se facd bine. Adui aps, mine la loc cuel. O sé te ierte fi te sii aduet puiul consider& prietenui lu." Andrei plange in hohote. lovesti pe cinevavreoda- ert Tian basta. atacom, re ape, Vorbeste 8 vez teimprietenes indate bese” antemaseangeinbeterre coe «Papa bun". Adova i de cum intvin cut, capil mse svar Bin brate si mi trage de man simi arte c puiule mai bine E fest feces a mangai pe cap. Coplul nu se mai desprinde de min, in shire, ls vedetes color. cate I-au admonestat uo zi manaine face un pasindsrit,sperat, Ignorarea acestei limite duce la deprinderea unui ~ | omportament obremic mais apesivsiviolen, | Si nu faci ru lucrurilor inseamné s& nu distrugé in mod voit un obiect, 0 planta, o vietate. A izbi, de nervi, o jucarie e distrugere. A 0 scapa din maini nu. Atenfie la aceasta diferen{S esenfialé dintre distrugerea voit si cea accidentald! Intervenfia ta, ca parinte, trebuie sa fie diferita, Distrugerea voita trebuie interzisa si sanctionaté ca o incdlcare grav a limitelor impuse copilului, ca un comportament intolerabil, similar cu a-si face rau lui gi celorlalfi vate intampla oricui, Eu nu re- Distrugerea accidentala e ceva ce se Po: wu le ceea cea facut. comand sancfionarea — copilului ii pare si asa rau de ceea ¢ innici un oe nu tebuie erat la fl cu distrugerea void, Inainte de a te grabi sil pedepsest pe copil pentru cd fea distrus ceva OF aah cat ceva, fii cinstit cu tine si recunoaste: nu cumva s-a intamplat vina ta? ~~ Alisa copiful s& facd ORI ce el devine as ‘Alisa copilul si fac ORICE este ogrepeal8 rt dene staat, | nerespectuos, rauticios, agresi¥; distrugitor $i indiscipt yumai c& NIMIC este la fel de grav," id, dezinteresat, tracasat, frustrat, te~ el. ‘Anu-i permite copilului sé fact efectele sunt altele: devine timi mitor, netndemanatic, nesigu PeIrina Petrea 34 Ponuan te St si stricd ceva, face ceva 2 cand opi este pdepst pe sa Matis ba, ui desea pe cei care bat i brse i Fins Btu aun cnd sunt escopet Ai felus-ar ievaat B+ muste pe Andrei daca acest cer ecto scene wer pa sae arbre cole ser esr coc cul dea s 1sa se pot ,inrdi”. La fel, c&- srfadat ragostes de pierdut atunci cand distruge Ia fel de rv (or chiar mai ru). , Nu etcheta cu apelatvul ule” Va face nasa Sohne sugested ebun cen taeda pt rele Ne este lu, cifapta lui poate rea sau bund, atenie dec a formula. + Nute grabs inlocuisti ceva ce stricat In mod vit, de neni, din rézbunare si chise din negljent. Lasd-l 2+ simtalipsa, Vainvdja pretuiascé mai mult fel incat si-si merite eticheta Tnoas and c& Nu-i ignora greselile azicrezand cd ile vei corecta mai bine m: Nu i trece eu vederea greselile dnduri lbertate absoluta si propu- nandu-ji si ,intorci foaia” cand va impui in fafa lui la 15 ani ‘Te amagesti singur. mai creste. Cum crezi c& ai sa te daca nu poi s-o faci cand el nu are decat 5? Tot asa cum nu poli construi o ca ti-o cladesti peste noapte. Tot ce n tarea e ca murdaria veche — rai lasat s8 faca tot ce-a vrut el nu va infelege ,.ce f-a venit indeparta de tine si/sau te v de situatie si pierderii pute certuri si, implicit, la alteran ascunda de tine, si te mint tera relatia dintre voi, ‘sa fard temelie, nici autoritatea nu ai Ficut ani de zile 3 i corijezi pur- ce ani de zile »schimbi foaia” il pe care ctede cf O define, Aj " jungesi la rea relate. Alternativ, vq invaga cn : se 8, Sd fie duplicitar, va 8 i at, Ceea ce, di dar Si caracterul lui “Ainrow val Cao boald a céteitratare atare este ams Hasat de capul lui, Mai mutt cana mero este cand tu nud sane si evolugi id unui copil toner, P ' cand nu ti im- Prineipii pui nici o limita, cand il | nezi, dar ingreunezi foarte mult incearca s&-l disciplineze. Refuzul de a-ti disciptin copilul nseamnd s8-I condamni sé deving un adult cu probleme, poate chiarun inadaptat, un ins in afar let Limitele impuse copilului nu sunt un moft, cil pregatesc sa traias- ca in societate. Ca adulfi normali, avem aceleasi limite, toate impu- se de traiul printre semenii nostri si, cu toate acestea, nu ne pute plange de lipsa de libertate. Nu-fifie teama sa ifi obignuiesti copilul, inca de mic, si se comporte civilizat, altminteri creste crezand ca are voie sa facd orice. Lumea nu il va ierta ca tine, ci il va sancfiona si inc& mai aspru, mai dureros pentru el decat o pofi face tu, ca parin- te, la timpul potrivit. La polul opus se situeaza ingridirea ibertatii copilului, stablirea unui milion de reguli care incep cu ,N-Al VOIE SA...", punerea persona- litajii lui sub obroc, indbusirea talentelor, gandirii si capacitatii lui dea tua decizii, distrugerea respectului si increderi in sine si trans- formarea lui intr-un individ timid, las, iresponsabil (vezi , Nevoia de libertate a copilului”). 3.3 Fil dascail si model Cid aud, Cin vid, ii atc amine Cand ce sa il repezi in loc sa ts ifi versi focul pe el? De te impo tent a SS faci apel la infelegerea lui? Copiii se Smt foar tani $1 apreciati in astiel de mo i . mente: imi avuto2i proasts, nu ma sine vimi pare rau, azi am wu 1 Ruma simt bine gi as vrea sh fea ray _ linistesc. Vorbin ‘a SA fiu putin si si a Hse Nowbim cespre problema ta cind im neva Nee a in, Nici nu stii ca Principia 31 bine mi-ai face dacd m-ai ingele, fa aceea cu sirena inapoi | c& ne jucam Be.” sau ,Puiule, te rog, pune masinu- a Jocul ei. Ma doare capul acum. ifi promit Preund cu ea de indata ce ma simt mai bi t ; até ce ma si ine mA infelegi i ifi mulfumesc’ Stiu ca Un parinte agitat si nervos igi zapaiceste copill, Writ sit provoaca. | ingeleg perfect ca, uneori,ifi vine 98-fi dai ochii peste cap intreban- du-te cu cine seamana copilul tau asa de greu de cap de nu pricepe ce ai explicat de 0 suta de ori la matematica, dar daca incepi sa te rastesti la el si sa-i spui vorbe de ocara, transpirat si aprins la fafa, tot ce faci este sa il inhibi. Chiar n-ai trecut niciodat& printr-o situatie si- milard, nu te-a intimidat niciodata vreun profesor teribil atat de mult incat sa nici nu mai pofi fine creta in maini de frica? in loc sa bagi spaima in copil si fie s&-fi creasca tensiunea, mai bine facefi o pauzé. Pe urmé, incearca sa gasesti o alta cale de a-i explica sau, macar, mai multa ribdare. car Laura are 10 anisi, din cand in cand, probleme la maternatics. Tata ecel car 18 atunci cand se impotmoleste, numai ci, de multe or, s-aripsi bucuroass de aju- torul lui pentru cd, dacé nu-infelege repede explicate, otul degenereazé in cear £8, lacrimi gi durere. Tat igi pierde rébdarea, rica vocea, Laura nici nu se mai poate concentra, e ,blocats”. Inainte ca atmosfera 8 explodeze, intervin: ,Costol,uite, nici eu n-am inteles. Poti s8-mi explici si mie, te rog. Dar nu ca pan acum, c8 de~ geaba o faci. Incearcé altfel, Poti?” Tata se calmeaza — sunt musafi, nu se poste ‘sti la mine, chiar dac8 sunt grea de cap. Coboard vocea 5, instinctiv, candi ex: pli se vit la mine, nu la Laura care, eliberaté de sub priviea lui se detensionea: 28 $i devine atents la explicafie. Brusc, se luminearé la fats si strigd bucureasd ‘Acum am priceput!”. EC ‘Rutoritatea se nagte din respect. Frica se nagte din tiranie. ronal ic, malate, como 2 sTonul face muzica", de muite oF nici nu conteazd ce spu put i xesia fefei, contactul vizual, la gestur 1 Atentie la voce, dar sila atitudine, la expresia feel, cont: Be toate pot si-fi trideze enervarea,Irina Pete 52 saare, coil e plerde cu tore «+ Cand noi ne pierdem een? 1 Gand noi ne enervir, $156 P08 1 cand eriti pin ubie 9 pe bunddeptate, doar, credit ty aceea, ubirea pe tate le abd ramul sifermitatea sunt toate masura iubirii, a landetea, rabdarea, calmu! st & aun wea ih ae care parintele 0 poarta copitului st bun aera te, nu isi iese din fire cu acesta gi e si rabdat cel pe care il iube; s a ent in he “ area lui de a-i face bine gi a-t purta de grija. gnorarea principle transform’ intr-un parinte tranic sitemut, 3.6 Fii rezonabil [Pildete tui Solomon} Dreapta masurd ne este de mare ajutor intotdeauna, dar parc nicio- dat nu avem nevoie de aceasta mai mult decat in relafia cu copilul ostru. Orice exces, orice exagerare nu fac decat si ne creeze proble- me, Principalele urméri ale ignorarii acestui principiu sunt unele din- tre cele mai mari greseli pe care le comit parintii fafa de copii lor: © Rasfaful Asprimea excesiva Supraevaluarea * Subevaluarea Cocolosirea 3.6.1 Rastatul Snes deeae pines | nu cere nimic, dar fi Permite orice, Prineipii 33 Rasfjatul nu are responsabiltii ci numa pretenfi, na are limite, face ori ce vrea, ¢ obignuit si dea ordine si sé nu se supuns niménui,s8 primers: ale), pentru ca nu mai suporta sé ti vada asa, ori, pur si simplu, ca s8 Baseasca ceva de mancare, De multe ori, trebuie sa le poarte ei de gri- i4 paringilor lor, De aici si pana la a rimane pe strizi nu mai este de- cat un pas. Vine o zi cind se hotrasc s8 nu se mai intoarca acas4 si destinul lor se schimba dramatic Alcoolul, drogurile, abuzurile si violenta fi aruncd pe copii prada retelelor de prostitutie, de hoti si cersetori. Foarte curand ajung ei insisi la alcool — strada, droguri. Adesea, alcoolul, drogurile, violenja si abuzurile indreptate impotri- va copilului (inclusiv abuzarea lui sexuala) merg mana in mana. In- terventia rudelor, vecinilor, dar mai ales a autoritafilor este, de mul- te ori, salutard in astfel de cazuri si identificarea timpurie a problemelor este un factor esenfial. Chiar gi atunci cand numai unul dintre parinfi are astfel de proble- me, intreaga familie sufera. Apar probleme de natura financiara, cer- turi si neinfelegeri, violenfa verbala si fizica. In aceste cazuri, copii sunt abuzafi cel pufin la nivel emofional (daca nu si mai mult de atat), suferd, se indeparteaza de parintele care s-a lasat prada viciului, sunt sfasiafi de sentimente contradictorii (mila, ric’, dragoste, dorinfa de a-| ajuita, rusine) si nevoia de a avea linigte in casa. Un parinte befiv sau drogat este un factor de stres; va cauza mereu disruperea viefii de familie si, la un moment dat, copilul va incepe si-si doreasc’ s8 nu mai vind acasa. in acelasi timp, il iubeste si se simte vinovat de acest gand. Depresia este frecvent intélnita la acesti copii. Cum ,indrepta- rea” parintelui este, adesea, irealizabila, finalul este un divort ax soniera pe care o impart cu unicul for copil, un baiat, bata destul de des, Soria se enerveaz3, ti reproseaza. chiar la bStaie. De cate ori se ajunge la escaladarea Vecinii mei focuiesc intr-0 gar Tatlui fi place s8 bea ise im si ajung, inevitabil, la ceart8 siIrina Petrea 164 iazain baie solange disperat. Niment nu-t aude in afara se penecupat s-sireaQe cert or. Dupa cava ani de 1 1a insd plecarea tatalui devine un factor de echi- spare éac8 nu de o familie normal cel pu- violentei, copitul se refug de noi, vecinil, paint su aile, divortul.Copilul ramane fa mam libra pentru mama si copil. in sfrsit, tin de liniste. Imixtiunea rudelor ai conce, tot mai acrt tu te-ai face, Soacrai, soacrt, poanii acri, de t Imixtiunea rudelor, mai frecvent a socrilor, este o sursé majora de probleme, Adesea, ,cei batrini”, nemuljumii de alegerea fiu- lui/iicei lor in casnicie, fac ierarhi artificiale si incearca sa-si ,edu- ce” nepotii in ideea c& mama (nora lor) nu e buna de nimic, ori ca tata (ginerele lor) e un sarantoc si un ratat. Discutiile de genul ,mai- carta a zis”, ,dar ea de ce se baga”, ,du-te la naiba cu ma-ta cu tot” fac din copil prima victima. Din clipa in care ai devenit parinte, ai 0 raspundere mult mai mare decat grija de a-i face pe mama ta si tatal tau fericiti: trebuie sa-ti faci propriul copil fericit! Barbatul (sau femeia) care nu injelege acest lucru si care pune mai presus de pro- pria familie pe aceea din care a provenit nu va avea niciodata o fa- milie a lui, dar si mai trist este cd nu va putea niciodata si ofere o familie copilului luit Nu vreau sd intru intr-o polemica despre cine are dreptate si cum e cel mai bine. Fiecare caz e diferit. Ca una care am trecut printr-o cas- nicie rataté infruntandu-mi pentru aceasta lipsa de aprobare a parin- tilor, pot sd spun c4, pana mu deschizi tu singur ochii, nu fi-i deschi- de nimeni. Numai sofii pot face ceva — divorf sau infelegere, cheia este in mana lor, Imixtiunea familiei din care provi nu face decat si ingreuneze situafia, maj ales cand vin pe lume si copiii Adesea, loialitatea emigranfilor este testata foarte simplu: cu ce echipa de fotbal jin — a farii din care au plecat sausa aril in care au ales $8 trae jasca? Pune-ti aceasté intrebare: cine sunt cei pe care vrei sci faci feri- Citi si ce faci ca sa-i faci fericiti si vei afla cine este adevarata ta familie Copilul si familia 165 Griflefnanciare nu trebuie transferate asupra copilului. Dacé proble- ma dato a castigurilor e discutata (si inca aprins, cu ingrijorare) in fata copilului, nu faceti decat s8- incarcafi cu o povaré Pe care nu 0 poate duce. Poti sa-i spui_,nu cumpardm acea jucérie pen- tru cd avem de achitat rata la casa in care locuim”, dar sé o faci cu se- iozitate, cu un glas care nu tradeaza nici supararea, nici ingrijorarea La urma urmei, nimeni nue ‘Vinovat, nici tu, nici el. E vorba de un mic sacrificiu pe care si el il poate face, ca membru al familie lui. Poti sé adaugi ,si mie mi-ar plicea o rochie noua, dar nu mi-o pot permite acum’, ca sa infeleaga ci nu e singurul care trebuie si renunfe la pla- cerile personale in favoarea bunului colectiv si ca asa izbandim une- ori in viagé — solidari, prin contribusia tuturor la efortul colectiv. Dar daca spui intruna de fafa cu el_,vai, nu stiu cum 0 s-o scoatem la ca- pat si luna aceasta, de unde fac eu rost de bani si pentru rechizite, si pentru uniforme etc.” sau dacé-i reprosezi ca i-ai platit nu mai stiu ce ta salariilor, si afi ramas fara bani, copilul se va simti vinovat ca el este cauza pro- blemelor tale financiare. Si se va simfi ca un spin in ochii tai, va crede c& nu-l mai iubesti fiindca suferi din cauza lui, E nedrept si-l faci s& creada aga ceva. Si crud! Stii, vorba aceea, mui scoate ochii! Barfa Nimic nu otraveste mai mult sufletul unui copil decat barfa. Este cu- vantul care drama, care distruge. Nu vreau sa fac o ierarhie a barfe- lor, dar, neindoios, barfa de cea mai joasa sped este vorbirea de rau mi 1u de catre celalalt parinte. Pe 0 treap- a unui parinte fata de copilul s a 18 imediat urmatoare as pune barfirea de catre un parinte a unuia dintre copii fafa de fratele sau, care duce la invrdjbirea fratilor. Cénd spun ,,barfa”, nu ms refer la reprosurile pe care si le fee pein nit altora in prezenfa copiilor, mu ma refer la invectivele si vorbele de ocara prin care isi submineaza reciproc respectul si autortatea in faa copiilor lor. in toate aceste cazuri, relafiile de familie sufera un proces de ,maha- ecu puting. Ma refer acum strict gizare” in care buna crestere nu mai este cu Pt : PE ar a veschinii lasitafii, riutafii si razbundtii perfide. a meschinai la barf ca expre166 Irina Petrea arfi partenerul in fafa copilului, dare un Hecar faptul ci femeile sunt cele care barfesc mai mult, mai aspru $i mai des ecit barbai Fle isi ,ndoctrineaza” copii impotriva tafilor nai frecvent si mai eficient decat fac tafii impotriva mamelor. $i mamele, si tafii igi pot bi ofii in fata copiilor lor uitand c& ii vor- esc de riu pe tafii acestora, Asemenea, tajii wit cf mama, oricum ar fiea ca femeie si sotie, este unica si de neegalat in ochii copilului ei. Unii se justificd spunandu-si cd nu pot scoate vorba din casi, c& nu se pot plinge unor straini si ca tot ce fac este sé spun ,adeva- ral pe care copii il vid si singuri”, E 0 scuza jalnica, nu fine. Copi- ul simte altfel pentru tatal lui decat sofia fafa de soful ei. Pentru problemele din casnicie exist prieteni, psihologi, consilieri, duhov- nici, cu tofii adulfi care pot oferi un sfat real sau, cel putin, alinare. Copii nu sunt in masura sé li se faca astfel de confidenje, nu pot preia in sufletul lor gunoaiele vietii domestice, zoaiele unei relafii esuate, disfuncfionale dintre doi adulfi. Desigur, copilul poate ob- serva si singur (si chiar infelege adevarul) ,pacatele” tatalui sau ale mamei (betia, violenfa, lenea, curvia etc.) si sufera. Ar vrea s&-] schimbe, ar vrea sé faca ceva sa fie bine. Nu poate, e frustrat si trist, se deprima. Cand insa barfa aduce detalii care lui i-au scapat si-i ofera explicafii care mai mult il ranesc, e inca i mai grav afectat. Be- sia poate duce la pierderea unui parinte, dar barfa il poate pierde si pe celalalt. Mamele incep si-si barfeasca s De ce se ajunge la barfa in fata copiilor? Din razbunare, cel mai ade- sea. De multe ori, parintele barfitor (care se crede cel bun”) vrea si-si adjudece iubirea si atayamentul copilului si se simte indreptafit sa] izgoneasca din sufletul copilului pe parintele celalalt ( fiunea copilului). Alteori, mai ales in caz de divort Pregateste terenul pe f noul partener. (nedemn de afec- parintele barfitor nntru al strecura perfid in sufletul copilului pe Un caz celebru Jaqueline Bouvier Kennedy Onasis a fost marcat8 de divo ia divortat de primul ei sor, rt inc’ din copilarie. Mama cam betiv si afemeiat, si s-a recdsStorit cu miliardarul Copilul si familia 167 sunch Howie". Dar nus-a multumitcu att Toot viata sa strdduit i scoats pe {3t8 si din sufletulcelor dous copile ale sale sis le fac’ pe acestea vino uta lor ites, A mers pan intr-acol inca, a nunta ui Jacke ca vitorol pose, dlinte Kennedy, pertrucdtSndra a inut montis Re condus ia altar de neste eftatd, mama a expoatatslabiciuneaacestula perry aleool timitandu-sun prop Ge .amii” care -au retina aun pahar,fandu 8 ratezeimporantuleventmene Evident, unchiletula fcut prompt onorurl,spesatisfacta degling a marne Na ‘mai contat pentru ea faptul c&i-a stricat bucuria fice ei care a suferit norm in chiar ziva nunti. culascé Oricine ar fi barfitorul, tata sau mama, ceea ce comite e un act de sil nicie sufleteascd de o inimaginabila cruzime indreptata impotriva pro- priului copil. incearea, practic, s& extirpe din sufletul copilului pe ce- lalalt parinte, fara sa tind cont de cat de dureros poate si fie acest lucru (si estel), nici de faptul ca fi deschide in suflet o rand care s-ar putea si nu se mai vindece vreodaté. Comite o crima sadica in mod voit gi constient, folosindu-se de copil ca de o arma secreta,letal’, prin care il loveste pe celdlalt si-| pedepseste pentru pacate mai mult sau mai pufin grave, mai mult sau mai putin reale sau, pur si simplu, pen- tru c& nu si-l mai doreste. La inceput, copilul asculta, il doare, se impotriveste, nu da crezare, pune intrebari, verifica argumentele. Uneori, ceea ce i se spune il doa- re atat de tare, incat capita ciuda chiar pe parintele barfitor, care se autovictimizeaza. Ba chiar se poate solidariza cu cel ponegrit luan- du-i partea, In timp ins’, daca barfitorul persevereaza sa-i picure in urechi cucuta otravitoare a vorbelor, copilul va incepe s&-si vada pa- rintele barfit prin ochii barfitorulu, i va judeca deformat, pasional si neindreptatit si se va erija in ,avocat” al ,victimei” si va carota” re- lajia cu parintele judecat. Este momentul in care barfitorul a Invins adjudecindu-si copilul. Cu cat barfa incepe mai rziu, cu atat efectele sunt mai reduse si te- lafia dintre parintele barfit si copil se poate remedia, Cand ins§ barf debuteaza in copilaria timpurie, efectele sunt aproape de nesters, Nici chiar la maturitate, cand copilul ajunge s& infeleaga acevarul, ba chiar sé-si ierte parintele, relafia nu se mai poate refaceTrina Petrea 168 Caz say siafemeiat. Delia insa nu se hotaraste S8 divorteze pentru c& Solu Dei ae tes car vea sl crease f8r tat. Se ceartd des, dar fe preund dou aa ir uare. Fetitele, desi de varsta prescolard, I-au va ae eee niente radu si nul plage cd miroase Ud, eile, face mutre caraghioase si nu se tne pe picoare”. Copii dela bloc fac haz de elin fatale dar acesteincidente nu le creeazB mari probleme (tatal nue violent fa tee sh in fone, mai sunt sal titi a fel de betvitn bloc!) Fetelor le face pta- cone ch cu josce cu el ature cand este treaz De [ao vreme ins8, mama incepe s& int bsrfeascd si, dintr-o dat, intreaga lor perceptie fat’ deel capaté alte dimen- ‘hu si nesuferit i copileleIncep curdnd s8-I certe folosind chiar cu Sintele mamel. Dup8 un timp, mama adaug’ la rf incd un element: femeile din viata tataui Cind ai zece ants afl 8 tata e adulter (nu infelegi bine ce~i aia, ds, pe scrt, el ese in orag cu alt ferneie decst mama, femeie pe care o place mai mult decat pe mama, eun soc. Cand mama incepe s se plang fetitelorc8 tata n-o mai place pentru c3 munceste prea mult ca s8aiba gris de ele side el, sunt coplesite de un sentiment cumpiit de vina (,Tata n-o mai place pe mama din cauza noastea") si revolt (,Cum s8 n-o mai placd pe mama noastr8? E cea ‘mai frumoasa femeie din lume!") si ar vrea s8 fac ceva ca totul si fie bine, dar ru stiu ce. Treptat, fetele au partea mamei, tata se apa spunand ci si altii fac la fel, copilele cresc inchipuindu-si cd toti baieti, oricat de draguti, se transfor- min filnte asemanstoare tatalui, hidoase, mincinaase si betive pe care ins8 tre bute s8 fe tolerezi Cand parintiil barfese pe unul dintre copii de fat’ cu ceilalti copii, seamana zazanie intre frati. Deschid intre ei o prapastie de netrecut, ocotind de urd side resentimente, de durere side tristete. Caz {nfarvilia lt cu trl suror idol rai, Mihai a fost mereu... cd contra. Din care pr- cin8 fost, ned de mie, cel mai nesuferit, Faptul ci semna aidoma bunicului Wi 3grava situatia in achii mame’ sale. A fost singurul care n-a primit nici unté de la paring. Eling a ramas, de-a lun Zits, cu sacose pline de cumpSratur, refuzdin PbunBH de FasoleTn dar, n wreme ce frais surorile lui se duceau la print ca s8-si facé aprovieionarea, intorc&ndu-se cu sacosele mai pline dec Cu cat ere mai crticat de patingi si de frat siin tot felul de probleme, sperand ast (are toticeilalti din familie o aveau, d: 7 ci plaicea sa un dar de igul anilor, cel care se ducea la ei, in vir id 4 primeasc, la plecare, mai mult de jlecaserd de acas’ i, Cu att Mihai i ajuta mai mult, cu ban el 58 capete aprecierea $i recunoasterea pe far care lu fi fusese refuzat raicd pe toatd lumea, Ce si-a dorit, ’3 numai din prici- n-a primit niciodat’. Si Copitul si familia 169 ‘acum, la peste saptezeci de ani, in cal reste dupa acest ur, eu toate en-au mai ramas in viate 4 Sect curoatecs #8 decat el si cea mai micd dintre suror Ceea ce ii refuza parinsii si familia in care nu-fi poate oferi nimeni; nici familia pe care nici bogatia, nici celebritatea, nici macar generozitatea nu pot reface punti distruse inca din copilaie, fiindea, orice am deveni, pind la urma, rmanem copii parinfilor nostri si, fard ei, fara iubirea, apre- clerea si acceptarea lor, oricat de minunata si de implinita ar fi viata noastra, nu vom putea fi niciodat’ cu adevarat fericifi te-ai nascut si ai crescut si-o intemeiezi ca adult, Cand copilul este barfit, criticat sau mustruluit de fafé cu o alta per- soand, suferd, simfindu-se urat, umilit, facut de ras si neiubit de mama sau de tatal lui, Caz Micutul Edward are 7 ani si mama tl prezint8 unei prietene. ,Drigut copil”, remar cB aceea. ,As" s", ocontrazice mama cu toat8 seriozitatea, ,eul gBsesc ingrozitor!”. Aceast8 repli’ aruncata cu atata negijenta si lips de considerare s-a intiparit pro: fund in mintea copilului siin sufletul lui. L-a marcat toats vita, La randul lu ajuns parinte, Edward a esuat lamentabil,indepartandu-si toy copii de el si nereusind si construiascé o adevirati familie n jurul lu. Nua stiut nici cum s8 i fubeascs, nici cum si le arate iubire. Ca s8 scape de complexele care le afectau viata personala 31 profesionala, fil lui, oameni in toats fre au fost nevoiis fact psthoterape,L-au fngeles pe tata or, au fécut, in cele din urma, pace cu el, pot s8-sivad8 in lniste de viata lor. Durerea din suffet areas ins, ca urra de fier incosit pe pele ute Rome cand ess gua sre Corte odt ott mma ‘din drum. Ele pot istruge si schilodi un sufiet de copil, nenoroct ‘ntoarse Pot ffntoa ca nigte arme, Jabumi,indiferent cat de tare aifirinit oicat de indreptaytte-a simi putea si spui ceva care ; Alege sa vorbesti despre problemele si gr sn topos nse pec re si suferinta pe sufletul cof i een ah pul o povars de gt vinovat, neputincios, disp170 h «+ Tubirea pe care copilu tau osimte pentru soful/sofia ta este cu totul alta decat Divortul Barfa, divorful si absenta unui parinte se inkinjuiesc tot atat de logic si fluid ca pasii de dans, insa eu le-am disecat gi discutat in capitole separate ca s@ pot expune mai limpede mecanismele ce pun in mis- care acest tangou al urii, aceasta salsa a cruzimii si pentru a analiza mai bine efectele pe care le au asupra copilului. in mitologia antic avem exemplul Medeei, sofia argonautului Iason, care, in clipa cand e parasita de barbat, se jura c& nu il va mai lasa s&-si vada copiii niciodata. Din pacate, Medea este arhetipul sofiei divorfate care isi transforma propriii copii in armele cele mai crude de pedepsire a sofului tradator. Din pacate, inc foarte multa lume crede ci, intr-un fel, pentru faptul c&-1 poarta in pantec si-l alapteaza, copilul aparjine mai mult mamei decat tatélui, al c&rui rol se reduce Ja asigurarea sprijinului financiar si disciplinare. Nu are nici un rost si intru in cauzele care determina ruperea unei c’s- nicii, dar e un fapt demonstrat de realitate c’ neinfelegerile si animo- Zitatea (ba chiar dusmania) dintre sofi nu se sting nici macar dupa di- vort. Cum cele mai multe mame objin custodia copiilor, principalul debuseu al amaraciunii si uri pe care acestea le nutresc fata de fostii Sofi este ,ndoctrinarea” copilului, alinierea lui la opiniile ei impotriva {atalui. Barfa, barfa menita si creeze copilului conflicte de loialitate, nu se opreste nici dupa divort. Rezultatul este c& tatal, dupa ce a fost exi- lat din viafa mamei, se vede exilat si din cea a copilului siu, In cele mai multe cazuri, réspunsul barbatului este si igi retraga complet ambasa- da decat sa se mai agite atat. Va vrea sa igi vada si el de viaté si sa lase Copital si familia m in urma un episod dramatic din existenta cile: jumatate din tafii divorfagi nu fin le din patru i lui. Asa o dovedesc statisti- d satura cu copili lor si trei tafi vad copiii mai pufin de o data pe saptémana Eu fnsami am vazut de aproape drama unui tata gi fiu despartifi de ura nestins& a mamei. Este vorba despre tatil meu si fratele meu vitreg. car Tata s-a cAs8torit prime dats la 20 de ani. Imediat, a venit pe lume fiul siu. Dups ‘un timp, tatal meu si fosta lui sofie nu s-au mai imp&cat si au divortat cind bs fatul avea sapte ani. Tri ani mai tariu, tata sa recasstrit cu mama mea, dec divortul n-a avut loc din pricina e aga cum s-astriduitfostasotie s8-si convin 8 toaté viata ful si sB ne portretizeze pe noi (mama, ev si sore mea) drept niste uzurpatoare, niste hoate care i-am furat périntele, Astfel indoctrinat si intaratat, baiatul n-a mai fost nici lsat (dar nici el n-a mat dorit) si-si vada tats si singu~ ra legaturd dintre ei s-a péstrat, in timp, prin scrisori si vizite sporadice, una la sapte ani. Pand si acele scrisorierau, adesea, jignitoare ipsite de respect la adre- sa tatel si tot cei se solicita erau banii, Toata aceastd luptd in care fostasotie @ tatel sa aruncat trigindu-| dupa ea si pe ful lora facut mai mult decato singu ‘A victima: pe baiat, pentru cd Ira instrdinat de tata, pe tata pentru cB [a fut sé piarda un copil (si astSzi acest fi, singurul lui bait, tine legstura mai bine cu mama mea decat cu el) si pe noi dous, eu si sora mea, care am pierdut astel pe singurul nostru frate. Quid prodest? cr cealals de Ii iubeste fa- Lesie 40 de ai tala do fete ure de 1a cea de bee = milia mai presus de orice, insd sotja sa a facut o pasiune pent ema Bt Leslie decs sa cvoree.In Anglia unde lois, rin dor casa arane 2 Sree fr erptl Ge opi, eel amarané ogre Ferme insbe tocinemuturt si svadeci execute” pe Ls penta cet nil 08 ner asttl abeasc pe rout esol nape pop lx tah Pen ste a chtnginterciia de a5 vedea cop, ara convnge is Wo) Tae : Kngere impotriva lui acuzandu: | cB a incercat s& abuzeze $e cert ud ae a ese cos te" fericire, copila nu re aq va minore (1), daamina renunt3 la proces, i relay sexuale cui * ec ene prafcmiene H beste amane pui un pansament cu rvandl ani de zile; peste suflet nu Ia copii lui. E drept, jeci de copii nu-l pot su, Leslie n-a renungat ered ca nici doulz Spre deosebire de tatal me nici nu mai are alfil insd e12 Irina Petrea inlocui pe unul pe care Lai pierdut. Eo greseal si te dai batut. Nu ae numa tu cel care pierde, ci (mai ales) copitul thu. Nu vreau si er mumai exemple de mame care distrug relajia tatt-copil, ci am si au int al unei femei care traieste drama dau mai jos si cazul impresiona atator mii de tafi coz Li BO ani) e rditata i are un baieel de 8 ani lntr-0, are un accident de smasind, un barbat cade victim’, femeta e ju e258 vinovats dar seatinya ecu suspendare. Orapul e mic, scandalul mare, Liisi pierdeslujba, angejatorul nedorind o angajat8 criminals", soul inten teaza ivory $i castigd. Nemaiavind sevviciu si flind Inca tn proces pentru acci- dentul comis, femeia nu poate obtine dreptul de a lua copilul in ingrijire, aces- ta revenind sotului{impreuna cu apartamentul lor), Tat8l nu s-a mulfumit cu atit {si ,indoctrineazS" copilul impotriva mame’, o criminal care i-a facut de 18s", cirelinfluenti nu este beneficd pentru el. In mod suspect, tn acelasi timp, tata -o prezints micutului pe prietens lui ~ 0 doamna mai tanar8 decat mama idecata, procesul dureaza ani de zile, si care nu plinge asa de mult, ce intotdeauna zambitoare, vesel8, bine dispu 5, se joacd cuel gill duce la cofetarie", care devine, curand, nova lui mamicd Cu mama real, care ,e tot trista, desi nu s-a dus la puscdrie,si-a gasit un ser~ viciu nou si locuieste cu chire intr-un apartament micut", se vede o daté la dou’ saptimani. De fiecare data, ea plange siilindispune. intre timp, tata il tot bate fa cap cd ea mu mai are legbturd cu familia lor, cB nu-1 merit8 si ar face mai bine SB vite. Am intalnit-o pe Liliin culmea disperdi si, stiind ce mis-a intmplat mie, families mele, stiind ce is-a int8mplat lui Leslie, am sfatuit-o s8 nu renun- te G8 lucreze I loti eu ful su, Sl nfleags si pee nu edec&t un ‘ee aa Mem 88, 8 sejoncesi 8 se bucure de prezena eh, nv ase shnndb staduind-sesd vanslome ccestevste male mineres Henan Pentru amandot, Aste cu toaté striduinta tatalu . de mam . unate, de neuitat copilul nu se va indeparta cet Dias Solu atotttmpulotemeneamresesoeeene a einy Ac gai matpulne bec sins Accor ace een in roe sa cg aoe cern in geass Elan orto ven sc avebut tne con Se oe sé lociascdmpreun. Vig fst oon ee ee bucats, mutta vreme n-a Putut sd inteleags de ce femeia lui ,a trebuit sa fie mai 8 nunt’, au venit pe lume si cei dof ‘Copilul 51 familia 173 altfel decat celelalte h 7 lelalte", Durerea iui ces mare ins n-a fost mandria de bérbat «5 nit, ci faptul c8 sotia lui 3 t8, ci faptul c& sotia lui a reusit s4-|excluds total din viata celo pentru care el a fost mereu un tata bun, states Dups divort, cei doi copii s-au mutat cu mama $i cu iubita ei, dar mici find gi baieti pe deasupra, intro fard unde ho- ‘mosexualitatea era tabu la vremea respectiv’ (1994-1995), le-a fost si lor greu 8 inteleaga de ce mama lor nu e ca toate mamele colegilor lor, se pups si doar ‘mein pat cu o alt ferele. Mama insa le-a dat o ,explicatie” menit3 5-0 r3zbu ne definitiv pe omul care, ne defn pe , asi presiunea pe care o pune copilul asupra pari teal ete ‘tunel cand copilu fi cere ceva —o branzic’, 0 cio ca aia din reclama” —, dacd nu Fo poate oferi, mic it, iar el se simte nenorocit clama, infinit mai mare. colatii, 0 jucarie »« cutul e bosumflat si necdjIrina Petrea 28 car proaspatd de vaci pe care i-o pregateste ma (4 ani) nu se atinge de branza Diana (4 ani) nu se atinge de b 5 ziua branzica .aia feliata din recla- jn schimb, ar manca toat in trac: ofelie de branzic8 din care'i place pen. vaci. Nu sunt de acord cu genul acesta de fe rézboiasc’ cu ea $158 nu obtina nimic. Cel mica cu miere sou, ‘ma, Mama, cao pcaleasc® face u tru dous linguri de branz’ proaspat conditionare, dare mai bine decat s8 5 va sie c3fetita mnanca si branza de care are nevoie. caz Cristi are 6 ani sie un rdsfiat. Tine mortis sj se cumpere toate ucdrile pe care le vede'n reclamele difuzate pe canalul unde urméreste desene animate cSteziua de {unga. Nilo jucare nu fascineazs dec&t pan in clipa in care o obtine si veo c3- teva alle dupa, apo! aterizeaz tn cogul de jucBri, Rarisi va mai aduce aminte de ea. Paringiiau bani gisuntin stare sB dea orcat pe jucérile acestea costisitoare numat s8-s1vad3 copiul multumit Mai grav e cand produsele din reclamele care ji innebunese pe m cusi (si pe parinti deopotriva) le afecteaz acestora sinatatea: dul- ciuri, bauturi carbogazoase, junk food. Dupa mine, la televizor ar trebui sa se interzicd nu numai reclamele la figari, ci si la acest tip de produse. $tiu ca sund ridicol, dar si acestea ,déuneaza grav si natatii”, mai ales cnd cei cérora li se adreseazi sunt copii si ado- Jescenfi. E, pana la urmé, o masura de protectie a sinatatii popu- latiei. Pana cand autoritatile vor ajunge la concluzia ca trebuie si facd ceva, pand cand vor trece de la vorba la fapt8, fiecare parinte poate lua ime- diat cdteva masuri foarte la indemana. Pontur utile: ‘St imiteze accesul fa televizor al copillu si ¥-li in je i levizor al copilulu si s8-I tnlocuiasca prin acti- witii care si antreneze , Spine acs Sé cronometreze durata momentelor de publictate 3-lindeparteze pe copil de televizorin acest timp sau tia oF s8schimbe canal + Cuun copil mai mare, piri Te incopil mai mar, pSrintele poate 8 comenteze reclameleg 8 ajung® chiar i aereeet Sti <8 nok nu cumpardm orice, indiferent ce spun uni si al- ae aletent ce fec paring lu George, Fiecare casi cu regulile el Ce, pe Geor- fe atat de des cum te ducem noi pe tine?" i, sub un pretext oarecare, micar si-idistrag’ aten- Copitul si societatea 219 * 58 feck pe plac copilorincercand a cumpere nu att produslealimentare ce rorallise face reclama (mai al a ales sucuri si dulciue), ct aticoleinofensive — de tergenti, sampoane, jucssi. Vance ia ‘ 6.3.2 Competitia parintilor Mulfi paring intra, aproape fara sé-si dea seama, in dowd competi acerbe: ,cine+i cel mai bun parinte?” si ,copilul meu e mai grozav" E de injeles ca vrei i faci copilul fericit, dar cred c& mai mult de- cat hainele de firma, sacii de dulciuri, zecile de jucairii gi cisternele de sucuri, ceea ce il face pe un copil fericit esti tu insuti, parintele lui. Am. demonstrat multor parinti cd micutii lor se bucurau: mai mult s8 joa- ce impreuna un joc banal (gi ieftin) cum e ,Piticot”, decat sa se joace singuri cu nu stiu ce jucirie scumpa. S-au convins c& o plimbare in pare poate fi interesanta nu daca ii cumpara inghejata, suc si prajitu- 18, ci daca hranesc impreuna porumbeii, dacd observa o castana, 0 gargirif’ ori se joacd impreuna cu mingea Spune drept, intre tine si o masinufi de tabli, cine ai vrea sa fie cel mai bun prieten al copilului tau? Ponturi utile: ; ‘s Nute mai compara cu ceilalti parini prieteni etc. Tu estitu sie sunt ei. s Numai numira céte jucSri ti cumperi copilului, ci cate jocuri sti s8joci cu el 1 Nute gandi cat descumpe sie jucdile pe care le cumpericoplul ci cat de coin eee tpl ete denote, bn cima mt it la un an, s8 citeascd la 3 an sis rezolve ecua- i eat mai repede (s8 fad a oft la un an, ne Setters elem ce conn Pres tes8 k Rotate pacer, sie relat fer, sah 8 exporeze mic a un animat de dorinja de a descoper lucruri not 6.4 Mass-media 4 teorie stupefianta:, Televizorul este cel mat 3 0 teorie s Un taté mia facut odat spunea el lisandu-si ore in sir copilul bun prieten al copilului mewTrina Petrea 220 absent si nemiscat ecranul pe care se deru- Areasca hipnotizat, turmareascl MP sur, in camera ei, Micufa de trei ani 1 cu vitezi desene animate, SiN} ‘ sna fi in casi la o plimbare in ultimele patru luni, ci ‘gcasi la bunica si de la bunica acasa si, din nu mai fusese scoasi dit doar dusa cu masina de 1d, la gradinifa (tot cu masina). ata a vorbit incontinuu la telefon, fara s&-i Cand am scos-o in parc, t eram eu acolo si mama care si dea nici cea mai mica atentie. E drept, a ‘ aba gria de fetija, de ce si-si mai bata el capul... Cand i-am ardtat cu cata incintare copila alerga, atingea florile, urmarea furnicile si tr gea aer in piept, m-a concediat cu un ,Prostil” spus cu 0 supetiori- tate princial Televizorul, internetul, ziarele, revistele tind sd inlocuiasca, din paica- te, carfile, sportul si joaca pentru tot mai mulfi copii. Cu ce efecte? Din pacate, cele mai multe sunt nedorite. 6.4.1 Televizorul Si-l lagi sa vada Alba ca Zépada” sau ,Marry Poppins” sau un alt desen animat sambata dimineaja, cat mai dormi si tu un pic, nu eo nenorocire. in fond, abia astfel esti mai relaxat si mai bine dispus. Co- pilul nu trebuie s& ajunga s8-ti fie o povara, altfel nu te mai poi bu- cura asa cum se cuvine de el si de viafa de parinte. S& aiba si el pro- gramul lui preferat, pe care-l urmareste zilnic, nu eo nenorocire, dar Sa stea cu ochii la televizor cat e ziulica de lunga, asta e deja o alt po- veste si, din pacate, una cu urmari cat se poate de grave. Televizorul dauneaza pe termen lung dezvoltarii sistemului nervos al copilului si organelor sale de sim}. P: este Singur, Tepet, singura circumstanfa in care finem muschii ocu- cubist nemiscati. Pentru un copil, dar si pentru un adult, po- itis memigeta a muschilor oculari tinde sa se transfere asupra in- tregil mus iaturi: copil std rigid, intr-un repaus de migcare ul face ee mocmsal acest repaus forfat al mica in faja ecra- Pe copii sa devina, dupa o perioada de cateva ore, bui- rivitul la televizor ore in sir Copilul yi societatea 221 maci, agresivi, capriciosi si Provocatori, chiar da mirite au fost adecvate va nut er omovenca Fstei! Cand confinutul lor a ri : promoveaza agresivitatea si violenta, efectul nociv creste exponential. Nemis- cine, copia nursi consuma rezervele de energie uriase de care SN cae mi Pachet de nervi", fls hiperactiy, fals suspect le ADHD. Ce fac parintii? Alearga cu ei de la un doctor la altul si il indoapa cu sedative ,8 se linisteasca! Alternativ, il duc la des- cAntatoare. " Mai ales pentru copiii intre 0 si 7 ani, televizorul poate deveni o mare problema daca este urmarit in exces. De ce? in afara nemiscarii, cu efectele deja amintite, privitul la televizor ore in sir determina o prelucrare a informatiei in directia recepta- tii pasive, nu active, asa cum se intampla atunci cénd realitatea este perceputa cu toate simturile, cu ochii in migcare, examinand atent toate detaliile si implicdnd si celelalte simfuri in acest pro- ces. Creierul este impulsionat catre o desfasurare fragmentata, aso- ciativa a gandirii, conexiunile nervoase fine se structureaza in acest sens, iar creierul devine tot mai putin potrivit unei gandiri crea- toare proprii. E adevarat, un copil poate s4 invefe destule cuvinte pe care le aude la programele ty, insd nu invafa si cunt sa le foloseasca. Poate afla si Tucruri utile (din pufinele programe educative, dedicate copiilor), insa dezavantajele cate insofesc aceasta activitate sunt cu mult mai mari Copiii care se witd mult la televizor stabilesc mai grew -contacte per- sonale, fac des si cu plicere grimase si evita si se uite in ochii inter Jocutorului, au o putere de concentrare mai mica, raspand super f cial, stereotip, nu manifest interes Sa ae obits ‘ lectus i chiar ‘ele edrti pe care le perfera sunt comics-uri si cirftilustrate Jor in mod caricatural si ei se cistantenza\ de lamea real, Ea Wl zor, copilul ,traieste” intr-o lume bidimensionala, abstract’, mai Ina milat pe cea real! inte de ao fi cunoscut si asimilat pe ¢rina Petrea 222 h want fanii privitului la te- Oricdte argumente aduc in discufie cei care sunt fart levizor, nu poti face abstractie de o realitate fiziologica: la nastere, co- pilul poseda cel mai mare numar de neuroni din toata existenta sa, Insd intre acestia exist’ pufine conexiuni. Cu fiecare lucru pe care co- pil il face, cu fecare senzafie pe care o incearc®, 0 recunoaste, cu fie- Care deprindere gi abilitate pe care o dobandeste, in creierul su, in- tre neuroni, se stabilesc noi legaturi. Asa i se dezvolt mintea. Creierul ‘unui copil de sase ani reprezinta doar doua treimi din cel al unui adult, ins8 are de cinci pnd la sapte ori mai multe sinapse (conexiuni intre neuroni) decat creierul unui copil de un an si jumatate sau al ‘unui adult. Tocmai in posibilitatea realizarii acestor conexiuni nume- roase rezid puterea de invafare a unui copil. La 10-11 ani (dupa unii cercetatori chiar si mai devreme, pe la sapte-opt ani), in celulele ner- voase se dezvolti o enzima care dizolva conexiunile nervoase slabe (ce au pufind mielina — substanfa din care este alcatuit axul neuro- nal si dendritele neuronului —, raspunzatoare de conexiunile celu- lei). Pe scurt, tot ce nu este folosit, se pierde! Mai mult decat atat, a devenit 0 moda ca fiecare si aiba televizor la el in camera asa ca sa poata urmari ce vrea, fara si-i deranjeze pe cei- lalfi. Ce familie mai e si asta unde fiecare sta singur, la programul lui? Unde este placerea de a comenta ceva, sentimentul cd stim tofi im- preuna, ca suntem o familie? Televizorul: * Da agitatie, agresivitate, neastampar. + Impiedica dezvoltarea gandirii creatoare Impiedica dezvoltarea sanatoasa a organismului privandu-] de migcare si creeaza o cultura a sedentarismului Creeara 0 perceptie falsé asupra realitafi. Determina formarea unei pesonalitafi obsesiv-compulsive. Afecteaza viaja normali de familie gi legaturile afective, determi- Rind o autoizolare, o atomizare a familici i societajii. Desi ard esigur, nici fard televizor nu se poate, si atunci ce e de facut? Copilul si societatea 223 Ponturi utile Iu ult C80 est stSpanltelecomena si nue. Stabile cind, cum sce are Priveascd.Ajts-te de un ghid ti de un marke + Redu numarul de televizoare din nl camer, + Nustay la mass uta la televizot i Mere rk a teria inp N Je .zgomot de fond IWopresti dup aceea, Nu programa anumite postu din glade programe ~ mai ales celecare difur 2eaz8 programe pornografice sate programe interaise minorlor Urmareste cu micutul tau programele ui preferate, comentaf-leImpreund. Ve- tific astfels ce inglege, ice intereseazd gi, eventual, pot interven plus, 1 ajuti st perceaps activ ceea ce, pn’ atunc, a perceput pasv,aica 8 gan. ddeascd sis prelucreze informatie primite, nu silenghits nemestecate” + Propunei slut alterative: jocuri (at mai multe, pe cae se jucatin fami He), plimbar vite, sportur, obbyur etc. + Radioul este o alternatvé mult mai sinitoasi decittelevzorul.Coplul poate asculta un program de cntece, povest, gictr etc. in acelaitimp, 58 joace cu lego sau cubur 28451, mai ales, nu-ilasa un televzor la el in “lpormesticénd vei s8 vezi ceva, 6.4.2 Presa scrisd. Revistele. Internetul. Materialele pornografice Suntem bombardafi de informafii vizuale gi scrise, dar, mai ales, de promovarea falselor valori, a superficialitaji, sexului si pornografiel Practic, suntem bombardati de mesaje cu caracter mai mult sau mai putin pornografic, incepand de la varste foarte fragede Consiliul Nafional al Audiovizualului a impus televiziunilor marca- rea cu simboluri a programelor interzise minorilor si pentru care este nevoie de acordul paringilor si difuzarea lor la anumite ore, dar ce fe — pentru care se folo- varea respectivelor programe — Ps : sec coil ne “se face in spatiul de publicitate din ati” secv' : sesc cele mai ,fari ce pot fi urmarite de copii timpul zilei si in cadrul wnor programe ¢° si/sau de toata familia, de pild, dimincats gtile de cablu care difuzeaz8 noaptea, Nu mai vorbesc de societatile ¢ titzenzt noapten a " vrei, filme porno pe anumite canale and vrei si cand nu vrei, fi ‘ canal Soin fimpul vilei, Parinfii se simt in sigurant’y convinst a abotrina Petrea 224 mentul lor de cablu nu include canale porno si, cAnd colo... Nu presa scrisa, invadata de fotografii, care mai de care ‘mai explicit, i de titluri, care mai de care mai insinuant fata de Ja pagina 5” si , Veta ne prezinta vremea” (ambele doar in slipi ta ga si eventual, cizme) sunt numai dous dintre cele mai faimoase exemple. Nu mai vorbim de publicajii cu caracter pornografic de- Glarat care, in loc sa fie discret ambalate de s4 nu li se mai vada de- cat titlul si sa fie puse pe ultimul raft (in alte fri, chiar asa se si numesc generic ,top shelf” — adica publicafii ce stau pe raftul cel mai de sus), sunt generos amplasate in ferestrele chioscurilor de ziare, pentru ca doamnele in pozifii ginecologice sa fie admirate in toata splendoarea lor nu doar de adolescenti cu cosuri, ci si de co- pii mici, mai vorbesc de La toate acestea se adauga reclamele liniilor erotice, saloanelor ,,de masaj" si serviciilor ,de escorta”, inevitabil insofite de femei goale si sloganuri insidioase. Chiar in suplimentele tv ale unor ziare gasesti tot felul de reclame pentru mesaje scrise si afisajul telefoanelor mobi- le cu caracter pornografic, si inca pe coperta a IV-a! Efectele accesului la pornografie si la materiale cu conotafii sexu- ale asupra copilului sunt multiple. De cele mai multe ori, copilul nw intelege ce vede, dar igi ,explicé” asa cum poate. Un baietel poate crede ci femeile ,inghit’, ,fura”, ,rapesc” cea ce baiefii au »Pentru ca ele nu au gi se rzbuna” si incepe sa se teama de ele, si le evite, ba chiar sa le urasca, asa cum vom vedea in cazul urm: tor. ca Mergin pare cu Tibi (4 ani), fa joacd, La un moment dat yee tusel cu avioane rossi albastre. Cand sil ager, iyoucn um rar iva fost dat <3 vad, tele mele. In Ire inte-un ca~ neste intro crizd de furie | se zbate si mi loveste 33°! linistesc si sd at nt osu! ue el cu echt esi din orbit treb, Nut E pentru fette, Urdse fe flor pe sraspindri, Ma intreb de ce ca de sexulfeminin? Remarcasem deja e sise trage cu furie din bra lu ce s-a intémplat, ,Nu vreau in avionul 2. .De ce, Tibi? Nu-ti place culoarea?” ile, urasc femeile!” Declaratia imi di un pilul acesta are o asemenea aversiune fat 4 sentimentele sale erau extrem de con Copitul si societatea 225 fuze in privinta mamei (dragoste si urd): 0 batea cu pumnit si picioarele din se~ terea in fat, dupa care, de obi~ celar mai cumplite remuscari 9 insult, 0 trigea de pr, olovea cu toats pu cei, tremurand inc’ 5 ascolt tot, eadea prada Plangea $1 cSuta s8-5!impace mama, in mod viabil, parandu-i rau de ce» facut desi mama nu-I pedepsea niciodats Copill nu ein stare sé ma sures neon ‘nu infelege ce se ntémpla. A doua ziinsa, micutul urea sB'imi orate ce come are la el in calculator ~e mare Geschide piesa de rezstents — u cand la mi amer si fan Internet. imi araté una, alta, apol film porno de cinci stele! Se uitS cane la ecran, ine, 2ambind stramb si evaluddu-mi impresile, Are o expresie pe care nam crezut c8 0 pot vedea pe chipul unui copil atat de mic — e aproape un ran jet pentru care, dacd ar fi fost barbat, i-as fi zis una de la obraz. Inteleg acum care este ceuza tulburiri si suferinte lu psibice:o urdste pe mama lui (ca fe mee) so insulté pentru cit face ei face tatu (aga cum fac Femelle din film) dar o 51 iubeste (pentru cd e mama lui) si si-ar dors stie cd ea nu ela fel cu femeile din film! In acelasi timp, e si speriat cd fetitele ar putea s&-i facd si lui aga ceva — de asta le urate si pe ele. Noaptea, stu cd are obiceiul sé se ducé in patul périntlor (are cosmmaruri si nici nue de mirare, avand in vedere ce imagini teribile l obsedeaza si-ichinuie minteal) si ma intreb dacd nu curnva acestia au avut imprudenta 53 facd amor cu copilul in pat crezand c& doarme? Ei imi de- lard c& nu. Ma rog, probabil c3, daca i-as fi Intrebatde filme porno tn casi, as punsul ar fi fost acelasi. Cert este c8 micutul are mari probleme sit sfStuiesc s8 steargé din computer orice material pornografic ~ ca prima masura. In ziua ur miatoare ins gisesc la ei in casa, tronaind pe frig Zitfonatul almanah ,Playboy"! No comment! ler, bucatarie, proaspat ach O fetiga poate crede cé, in timpul actului sexual, femeia sufer’ (doar geme si fipa, nut), cd e umilita, chinuita, c& e victima si deci baietit sunt rai! Cum sa mai aiba, peste ani, 0 atitudine normala fafa de re- Tafia cu sexul opus, fafa de sex in general? plicatii imedliate, el poate ramane cu se transforma intr-o aversiune, poa- o atractie pentru persoanele de ace- nte sexuale deviante la maturitate, Daca micugul nu primeste ex explicatiile” hui care, in timp, te chiar ura fat de sexul opus, lasi sex, frustrare, comportame ses ‘multi criminali in serie, violal tori, i vont cradteana fo exptinere repetata la porno- tori, ,radacina raul” 9 onstte 08 nee ep a oe al sivarsit asupra Tui la 0 srafie sau/si un abuz sexue ni 0 et foarte Tragedt in alte cazuri, copii devine ast de preocupal fe Sos cat in addolescenga (de la 12-13 ani), interesul Iu in aceasts P sado-masochisti, infrac-Irina Petrea 226 mult mai intens decat in mod normal gi nimic altceva nu-l i ru cum aratd si cum se imbraci, grija de (constient sau neconstientizata) de parteneri aruncd preocuparile scolare intr-un con de umbra ghact intr-o perioad& cand trebuie sa treaca unele dintre cele mai importante examene din viafi. Nu de putine ori, adolescentii plea- ca de acasi, abandoneaza scoala si se las prada placerii proaspat descoperite, ajungand adesea, grafie tinereyii lor si curiozitafii de a experimenta cu cat mai mulfi parteneri, victime ale refelelor de devi mai intereseaza. Grija pent a fi in centrul atenfiei, cautarea prostitutie si pedofilie. Desigur, nu intotdeauna ne surprindem copilul chiar in momen- tul in care priveste un film sau rasfoieste o revista cu caracter pro- nografic. Se prea poate ca experienta aceasta si se consume afara casei, departe de ochii tai, ins un copil se da lesne de gol, chiar dacd nu spune un cuvant. Important este si sti s8-i inter- pretezi manifestarile: gesturile si sunetele care mimeaza cele va- zute sunt graitoare, dar si schimbarea de comportament: agitafia, agresivitatea gi violenja fata de mama sau tata (sau fafa de aman- doi) si fata de copiii de sex opus (copilul simte fricd si urd fata de ei), cosmaruri, dorinja brusca de a se baga in patul parinfilor, intre ei, noaptea (si-i pazeasca!), desi obignuia si doarma singur, in camera lui, intrebari ciudate despre fetife si baiefi, despre adulsi etc Daca ai suspiciuni, nu sari ca ars — ,,Ai vazut ceva ce n-ai voie?”. Nu va recunoaste, se va fastaci, va rogi sau va pleca in fuga — ceea ce ifi confirma banuielile, ins nu vei mai putea si deschizi subiectul cu el. Mai bine este sé ai tact, s8 abordezi tehnica invaluire” si s8-1 faci s& spuna zit, ce a vazut, Pentru aceasta, yprin ingur tot ce stie, ce crede, ce a au- nested eee en aces pastreaza o mimica relaxat, stap: ocea iscufia foarte relaxat, ca si cand nimic nu s-ar fi Intamplat. Cu cat te tulburi mai tare, cu atat se va teme we ee eat vei mari curiozitatea si fi vei intari convinge- devine eh his Otice subiect legat de iubire si via} sexualA abU pentru voi exact la varsta la care el are cea mai mare Copilul si societatea 227 nevoie de spri indrumare si 4 . Te si injelegere in ace: ; adolescenja elegere in aceasta priv ing ~ Superficialitatea si non-y Pera enon valoarea au devenitrligia cu cei mai mul Prozelifi. La clasica intrebare ,ce vrei site faci cind vel fi mare?”, cet mai multi copii ifi Taspund azi: smecher" sau ,,vedeti”. Mass-media, im Boana dupa audiente si vanzari, promoveaza imaginea unor per. sonaje ce reprezinté chintesenga non-valori ia supertiialitii si chiar personaje din lumea interlopa, prostituate etc. E si normal ca micu- fii sa fie confuzi, insa problema apare atunci cand parinti, in loc s& aduca contraexemple, in loc sé le dea explicafii, s8-i ajute sa distin- ga intre strlucirea efemera si valoare (vezi marirea si decéderea a tor oameni de afaceri care sfarsesc dupa gratii), sa distinga intre no- torietate si celebritate, le intaresc micufilor convingerile gresite exprimandu-si frustrarile de faa cu acestia (,,da, uite ce bani are dla, vezi daca e smecher si fura, nu ca mine, un prost care se duce la munca“) ori admiratia (bravo lui Cutarescu, uite ce de bani invar- te, nu ca mine, un dobitoc care se duce la munca pe doi lei") si ii in- curajeaz s& piarda timpul pe la tot felul de filmari in calitate de fi- guranti in loc si invefe, doar-doar ,,i-o remarca si pe ei cineva, un regizor ceva, un director”. Copii citese si singuri despre cutare care a_,dat un tun”, despre cat se castiga din furtul de masini, de carfi de credit, din prostitufie si vanzarea de droguri, despre , interlopi“ celebri pozati in masini scumpe si cu ochelari de firma pe nas, dis- cuta cu prietenii si mintea lor cruda este cuprinsa de framantare, ns cand parinfii insisi ti conving c& numai prostii muncesc cinstit, iar cei ,destepti” invart bani fara sa miste un deget, copiii leaga 4 and c& “. Ce nebunie! scoala de gard crezdnd cé astfel se fac si ei ,smecheri". Ce : Améagifi cu astfel de vise gaunoase, ajung, in numai cafiva ani, s © ide s-o putea, fara studi, fara vreo califi- munceascé la negru, pe unds 5-0 Fae” se prostitueze sau rama care, iar fetele ce se voiau starlete ajung s@ se prosttt gravide inainte de 18 ani. de ani, mama a unor copii ajunsi parbat de 30 de ani, i-a reprosat est, saritor gi cu bun-sim pen- De curand, o femeie trecuta de 50 ‘ adulfi, imi spunea ca unul dintre e ; c& La invafat sa fie cinstit, muncitor, onTrina Petrea 228 ade azi, toate acestea au ajuns defecte! Biata de ea, 0 pri- al ‘ se simfea in demnitatea ei de mama, dupa tru at de ranita veam cu mila cat de ranit t 3 dea copiilor o educafie corecta ce se straduise Nu-tifie teama s8 cultivi copilului tau adevaratele valori. Oricat de strimba if poate parea lumea de ai, a cunoscut vremuri inc si mai tulburisgrele, Cea cea savat-o de fiecare data a fost munca, sacri- ficiul, slidaritatea, cinstea, curajul, bundtatea, toleranta, rezistenta, rabdarea, tenacitatea, respectul, onoarea. ; ute grab sd arunci toate aceste valoila ghend, gandeste-te ce fel de om crest in absenta lor? Ca Supernanny, am avut ocazia s4 intra in multe case de romani cu copii, mai mari, mai mici (mai mult mici decat mari) si s& constat c&, mulfi dintre ei aveau computer, dar prea pufini (cazuri izolate) 0 bi- blioteca (cu carfi, nu cu bibelouri si vaze). Aveau nu stiu cate ,jocuri de strategie” pentru copilul de 3 ani, dar nu aveau carfi de colorat, aveau playstations, dar nu plastilina, CD-uri, dar nu o minge. in ca- sele celor mai mulfi roméni, biblioteca a murit, Se plang c& n-au bani de carti, dar au bani de Xbox-uri, playstations si jocuri; nu au bani pentru dentist, in schimb au bani pentru ultimul model de telefon mo- bil, camera video digitala si alte gadgeturi. Tot ei se plang cd n-au bani de fructe (ca sunt scumpe), dar cumpara baxuri de bauturi carboga- Zoase in fiecare lund, alune, chipsuri i alte tipuri de junk food. Vor- ’ba aceea, ce-i lipseste chelului — tichie de margaritar! S4 fim bine infelesi: nu sunt impotriva gadgeturilor, nicidecum. ins’ acestea nu suplinesc miscarea, joaca, prietenii si activ vitatea cu adev: {jt teatoare, in care copilul depune efort, imaginatie si implicare afec- tiva. E adevarat, computerul este cev: sit de reclame, insé Internetul gi vidului si atomizare a socie la socoteala pericolele care ‘@ mai interactiv decat televizorul si lip- chat-ul favorizeaza acea izolare a indi- tatii despre care am amintit. Nu mai punem il pandese pe copilul ce navigheaz’ pe In- Copilul si societatea 229 temet fad supravegherea si ajutorul printelui stu Pornografia, rile de noroc, atragerea lui in relat nepotrivite, informatie nocve in formatiile false sunt tot atatea capcane in care copilul, sm sles adoy lescentul, poate s5 cada exact asa cum acd o merge singer printr-un oras vast, necunoscut, cu lum si zone frumoase, vizitand si muzee, poate, din curiozitate si in cartiere ar cddea daca ar merge singur ie de toate neamurile, strabatand dar ajungand, din greseala, ori, rau famate, periculoase. Jocul la computer presupune ceva mai multa migcare decit privitul Ia televizor, insa nu prea multé. Grupe importante de muschi nu sunt puse deloc in miscare, in timp ce altele sunt prea intens activate. Apar probleme ale coloanei, dureri de ceaf’, de spate, probleme oculare. Din ce in ce mai multi parinji se pling de faptul c4 micutii lor se joa- c toata ziua la computer, isi neglijeaza temele, nu citesc deloc, sunt iritaji daca se intrerup ca sa vind la masa si prefera sa ciuguleasca un sandvis si ceva dulciuri in vreme ce butoneaza frenetic tastatura, to- tal absorbifi de ceea ce fac si rupsi parca de lumea exterioara. ca Tibi (4 ani) st& ore in sirla computer. De cur se tezeste dimineata, nici nu se spa 15, nici nu se schimb’ de pijamale, cise asaza direct in fata manitorulu s8 se joa- ce. Rutina lui zlnic’ este un haos total, e ceea ce se mai poate face in pauzele cat mu se oacd la computer. Acum ie mal tenteas sas din casi a8 joace in parc, impreuns eu ceili copi dar cine poate sd stie cur ve evolua in ctiva ani Sur atta adoescent care jung nse made a sel find na se ot es |culators| ta oamenin oats res care ny munces din caus rose tot felul de jocuri. ram limitat ac aa ei nomol dou oe pe gleam ecomandat arn 8 educh $i mai mul ulterior (nu exist neo acttate pe care els oot face aeast Varta care 38 justice ancoratea lin umes vital pent att de mal sip sham incereats-iitroduc mn rgtamlan mei mult ican oa 3 07 cecop normal, Tibi print schimbarea cid opouie st ncn’ 9 9s panire pe computreeveciior, dar pana ura oat st pesenis uno! pened reali de joc I-au cucerit. Abiain aceste instante -amm v8zut cS fie si ce temperament vivace are. pentru inceput, ia numai dou: 4 cd familiarizarea copilului cu compu- Cei mai mul prin ore de este benefic’: intr-o lume a tehnolo- terul de la varste foarte frage’Irina Petrea 230 ss je are certe avantaje, Cu o condifie: si nu fabricar Him un computer nui € in Scop in sine, nici de educatie, vot. aga cum obfinerea permisului de condu ae Toede diploma de bacalaureat, ct toate && posi sii cs- Sueur yr Computera etn simp instrament de cra, iar Internetul este doar 0 sursi de informare (s! ; , seta, nici cea mai sigurd) si un mijloc de comunicare, nu een na ve altmninteri, Jucrurile deraiaza de la normal. Din uri, al moderafiei isi spune, plenar, cuvantul. ici, info nite c& a invaja s8 lucre cunoasterea in sine, nou, prineipiul masurii, barasa in drum spre cas de paginile de ziar ce confin imagini de nuditate ex- «ge matealecu crac poogacincs ic micar ac sunt bin use sub cheie. Copii au un talent inegalabil dea gsi exact ceea ce nu vrei sd gaseas- a + Distrage- atenfa coplulul tau i ndepartati-va imediat atunci cind nu puteti evita expunerea lui a imagini si materiale pornografce. + Nu-{tdsa singur, ore intregi, sé navigheze pe Internet. Verficd ce site-uria vizi- tat In ziua respectva,Discuts cuel cat mat mult despre ce aviitat, aaflat, a dis cutat pe chat. ‘+ Nuevitati subiectul,sex", nu facefidin acesta un tabu. Efectul este celal fruc~ tuluioprit ~ti mareste copiluluicurizitatea. Manifest8-ti disponibilitatea de a sta de vorba cu el, chiar daca ise pare cd este prea mic pentru asa ceva, NU vita cd informatie pe care tu le refuzi, ele va cAuta in alts parte sau tsi va da singur ,explicafi".E mat bine dacé defi tu controlul informatie Discuté cu el despre sex degajat, natural si cit mat delcat, fa stanjenealé, dar $fir8s8 inte in .detali tehnice”, Asociaz8 sexul cu dragostea, cSs¥toria, rela- fille serioase, maturtatea, eproducerea. Desigur, adolescentului tSu vorbeste-i sidespre bolle transmise pe calesexual8, de la SIDA la cancerul de col uterin $i despre fapul ci, in matere de sex, nu conteaz’ numrul de partene! sitatea trie, implicatile emofionale, calitatea relati, * _Tncurajeazi-ficopilul 8 vind la tine cu tntrebi ori de cate ori caut’ réspunsuri Weis astfel ceil intereseaza si vei putea si furnizez\informatile corect si de- leat, potvit cu puterea lui de njelegere si sensibilitaile sale ‘inten- Oricat ai fi de nemuljumit din a Pricina insucceselor tale profesionale, oricat ai fide frustrat c& mucti a jung banii de la o leaf fa alta, nu-i da Copilul si societatea 231 idei gresite copilului tau gi nu inv: banul, Nu e aga, Tu insufi nu esti nici vanzitor de droguri, nu orga extorcari, nici alte activ: tranzifie caren albi, ne-a umplut de obida si ne-a exasperat. Pe unii i-a imbogafit nemeritat, pe alii i-a saracit nemeri- tat, dar aga e la schimbarea dintre doua lumi — apele se tulbura si ve- chile principii par si fie vorbe goale. De fiecare data insé, dupa fieca- re cutremur social, lumea se reasaza in rosturile ei. Copilul tau va trai ca cetijean al Uniunii Europene, nu al lumii a treia ‘a c&, in viata, tot ce conteaza e nici criminal platit, nici proxenet, ; nizezi nici ripiri de persoane, nici ‘thi cu caracter criminal. Am trecut printr-o a scos multora peri7. Accidentele si siguranfa copilului Casa unui adult este un foc extrem de periculos pentru copil: el se poa- te ineca in cifiva litri de apa, se poate curenta la o priza, sufoca ju du-se cu o punga de plastic, taia intr-un ciob sau o lama ascufita pro- ‘cinduesi o hemoragie letala. Spuneam c& lumea copilului nu este ca Jumea noastta, ci pericolele il pasc la tot pasul. Ca sa vezi cate capca~ nne si curse exist chiar acasi la voi, gata intinse pentru micutul tau, in- cearca sé faci un tur complet, in patru labe, explordnd totul cu cea mai mare atentie si curiozitate, tragnd de manere, de fire si butoane, im- pingand, scofind, scotocind, desuruband, insuruband, strangand ete. Si in exterior, copilul este pandit de primejdii, dar pe acestea le iden- tificam ceva mai repede si mai usor pentru simplul motiv c& ,acasi” noi ne simtim in siguranta, iar ,afara suntem pregatiti mental pen- tru surprize si pericole. Cu toate acestea, 80% din accidentele copilu- lui se petrec in casa: oparire, ardere, sufocare, inec, taiere, zdrobire, alunecare, intepare, strangulare, lovire, otravire, ba chiar gi impusca- rel O vizita la un spital de copii sau la spitalul de arsi ifi umple sufle- tul de durere si revolta. Te intrebi cum de a fost posibil ca o mana de om sa aiba atat de mult de suferit din pricina neglijenfei unui adult intreg la minte? Greseala este sa ignori un lucru elementar: lumea ta nu este ca a lui, ci una mult mai plind de pericole in care el este cut mult mai vulnerabil decat tine. Nu mai pufin jucariile copilului constituie pericole de accidentare. De aceea Ne campara nimic fara si citesti eticheta produsului, fara 63 ve- rifici carei arsta i 3 ‘ anole eee ae vars i se adreseazi si pentru ce grupa de ‘arsts'e interzisa. Nu desconsidera aceste avertismente, chiar Accidentele si siguranja copilului 233 daca copilul tau e genial, chiar d pamant ci el vrea jucaria aceea! * Verificd tu insuti juca bucati suficient de mi urechi sau nas, laca plange si se da cu fundul de a Sd vezi cat de usor se poate desface in te mici pentru a putea fi inghitite, bagate in echi ori daca are parfi suficient de ascutite sau taioa- se incat si-1 poatd intepa sau téia sau arcuri si cleme in care si-si poata prinde degetele. ° Mare atentie si la baterii! Sunt extrem de toxice, mai ales cele care contin plumb, Prefera jucariile de lemn, mari, mai ales pentru copiii foarte mici. Sunt mai sigure, mai putin toxice. Ei au mania de a le duce la gura (e felul lor de a cunoaste ceva tot asa cum 0 pisica miroase) gi de a le desface in bucitele (pe care, apoi, le inghit sau si le baga in nas/urechi). + Evitati jucdriile mari, de plus si cele umplute cu margelute de plastic pentru copiii mici, dar si britarile, siragurile de margele, bijuteriile de dama din care se pot desprinde margele. Exista ris- cul si le inghiti si si se sufoce. © Daca ai o gradin3, amenajeazi-i si lui o groapa cu nisip unde si se poata juca in voie. 7.1In casé O data cu venirea pe lume a copilului, casa trebuie amenajata nu atit estetic, cat practic, in vederea securizarii sanatatii si viet copii Cam nul pof determina (nici nu est indict i stes nemicat 26 Jo unde Il agezi, copiul va explora intreg univers case angie’ pana in cele mai micicrapatur si unghere tragind, deri lind, bigandinasul si cegeeele pe une nici eu ginal’ Daca ai un copil buclucas, fit cu chil im pat: Dacd a! eh OPE A minte, fii cu achii in zece! Tocmai acesta fe va Surp a si-fi scad vigilenta. aga ca nu la ace si mearga desculti pentru cd talpa le * Podelete, Coptiiorie Pencorialé extrem de important: moale, permite o cunoastere 5Irina Petrea 234 du aspru,pufos, lunecs ee acim descoperd toate aceste senzatii si creierul lor invata cum sa pastreze ech rul | epla- Sandu-se pe suprafete diferite, Gresia, mai ales cea foarte lucioa- si, este nerecomandata din doua motive: e rece si favorizeaza ac- Gidentele. Degeaba ti bat la cap si-si pund papucii de casi — nu poti si Iii cosi de picioare si, oricum, nici mcar botoseii cu talpi eierente nu pot prevent intotdeauna accidentele sau raceala, Cel sd acoperi gresia cu 0 mochetd sau un covor gros. mai bine ar fi ie 4 “Asemenea si in cazul suprafetelor acoperite cu parchet laminat sau parchet clasic lustruit — este extrem de alunecos! Desi mai bun izolator termic decat gresia, parchetul e bine sd fie acoperit cu mochete sau covoare moi si groase, care si nu alunece. Copi- ilor le place sa stea si sd se joace pe jos. De ce sa ii cicdlim fara contenire, de ce sa ii supunem riscului unor accidente stupide sau imbolnavirilor? Ce e mai pretios: decoratiunile interioare sau sinitatea copilului? Peretii si lemnaria. Copiilor le place la nebunie sa ,scrie”, si de- seneze si si scrijeleasca peretii casei, s8 cojeascd tapetul, tencu- iala, si-si lipeasca mucii gi alte ,produse” (la fel de interesante pentru ei) ale propriului corp pe ziduri, usi, canapele etc. ,Nue ie!” spus de un milion de oti pe zi devine, dupa un timp, un simplu refren. Cel mai bine este sa prinzi niste coli de hartie un- deva, la nivelul lui, unde si-5i manifeste talentele de grafician (pe pereti/usi, in piuneze, cu banda adeziva etc). Aceste ,pin- ze" pot fi inlocuite usor, zilnic si chiar pastrate in ,arhiva”. O mica tabla de scris si creta colorati sau o tabla cu piliturd de fier si creion magnetic (pe care o poate duce peste tot cu el) sunt mi- nunate ma lempereaz poririe de adept al genului graffiti decors pian athe e * st casa, 5 faci vimbunatatiri” gi re- o »pilul nu are macar cinci ani. Decat daci ai bani si placere. seine Dace vache ma aso cativa ani. Daci e nou’, trage Pentru canapele si fototi, altfel vor fe wtacut Barta tea si peretii, usile). Incearcd si fixes!» vie node ae ne bine in perete si pe podes aetiel ee corp de mobila cat mai 5 incat s& evitati accidentarile. Accidentele gi siguranta copilului 235 inlatura (pe cat Poti) us rile si fine bine cheile lap, printre mantouri si belourile si ornamentel sau, gi mai bine, sile vitrinelor de sticli, incuie dulapu- (tare le mai place sa se ascunda in du- costume, dar se pot sufoca), strange bi mentele de la nivelul lui, pune-le cat mai sus sau $i mai bin * incu de carton, la pastrare. Multe aseme- , ‘ucati ce se pot desprinde (chiar prin forta- re) din intreg, putand fi inghitite de copil sau pot ajunge in urechi $i nas (au predispozitie si-si introducd tot felul de ma- ranfisuri in orificiile de care dispun ori s le inghita). e major! Prizele si cablurile electrice. Ascunde-le, izoleazi-le. Monteazi prize sigure, special create pentru casele cu copii. Bucitiiria. Tine oalele si cratitele de pe plita cu manerele inspre interior, s4 nu poata sa le traga, incinse, sa si le ristoamne in cap. Cele mai multe arsuri si opariri se produc in casa si, in 80% din cazuti, copilul este atat de serios rant, incat are nevoie de o gre- fa de piele! Focul. E bine si nu folosesti chibrituri cat timp copilul e mic, mai sigur e un aprinzator electric. $i brichetele sunt periculoase. Nu ile lasa la indemana si preferi-le pe cele cu aprindere piezoelec- tric&, Sunt mai sigure. Daci mical piroman nu se las cu una cu dou’, ca si-i tai pofta de a se juca cu focul, du-l intro vizitd la tun spital de arsi. Va fio experient& pe care nu o va uita. Luati cu voi flori, jucdrii, baloane colorate spre a le darui copiilor in su- ferin's. _ Cutitele de gatit. Tine-e la adapost de el pentru cd, vizindu-te cum le manuiesti de usor, crede ci si el este in stare, au are idee a, pentra el, se transformé intr-un adevarat iatagan cu care iia i igi scoate un ochi! a Vesela, Atente unde fi fafuriile de poselan, cst pahare Je. Cum nu le poate fine bine in maini, vical de 2 tescipa par ge in bucifi si tiia in cioburi este mare. Lasii la Indemand ve eid din tabla si plastic. E mai usoard, mai manevrabili s sigur’. Chimicalele, Atengie un tele si termometrul cu mercur de tii detergentii, inalbitorii, medicamen Sper ci la adapost de el, bine in-236 Irina Petrea chise in dulapuri, Cauta ca medicamentele sa fie in recipiente previnute cu capace de sigurants. + Supravegheazi-l cand se spal pe din foloseascd mai mult decat are nevoie. os . . _ Atente la feral de ctlcat cit timp este incins. Nu-l scApafi din ‘ochi, nu-I Tisati pe jos. Coumeticele si lamele de ras pune-le Ia adapost. Copilul va incer- ‘casi te imite, dar se poate t8ia cu lama sau igi poate biga creio- nul dermatograf in ochi pentru c4 nu stie cum si le manevreze. Explicii fetitei tale cd nu-ti poti face conturul ochilor cu creioa- ne colorate, pixuri sau carioci — ea vede in toate un creion der- matograf, Exist riscul si-siirite ochii si s4 se accidenteze grav! + Cada. Tine pe fundul cazii de baie un presulet de plastic antide- rapant. E bun pentru toaté lumea. O mulfime de accidente stu- pide se petrec in baie, prin alunecare. + Atentie si unde iti tii incdiltamintea, drags mami. Fetifele (une- ori si baietii) au o manie de a se incilfa cu pantofii thi (vor si fie ca tine!) si se impiedica, cad, se loves¢ la cap, isi pot luxa picioa- rele, mainile (eu am fost la un pas si-mi scot un ochi impiedi cindu-ma astfel, desi aveam 9 anil), Nu-i lasa, nu-i incuraja, ti incaltamintea (mai ales pantofii cu tocuri inalte si ascutite!) bine inchisa undeva. + Mare atentie si la plantele din cas@. Unele, cum sunt dracena si Jeandrul, sunt toxice, Altele au spini, fepi si frunze ascutite in care se pot rani. Intereseaz-te la o florarie sau consult un atlas botanic. ‘+ Nutfine chei in usile din casi si zaévoare la i muti-le cat mai sus, ti si nu inghitd pasta ori si s indemAna copiilor, ci saat aca mal sus, unde ei mu pot ajunge casi nu poati descu- § - Dacd se incuie in baie, alunec sii se face réu, pana Spargi tu usa, poate si fie prea tarziu. Nu lisa cheia la camera lui sila nici o camera din casa, insi Poti si rul tu (unde el nu ajunge) erotic’. + Asigura ferestrete si igura ferestrele si usile balcoanelor si nu poati sa le deschida 51 8d se aplece in afara, Si 0 cate, fara. Sitel rte indicate, dar nu plese le fixe sunt foarte 7 ai un zavor la dormito- ca sa eviti aparifia lui la vreo scend Accidentele si siguranja copilului 237 7.2 Cu masina De multe ori, iesirile cu m; : i 4 Magina se pot transforma in adevarate e ri adevarate expe- ai, mai ales daci drumul pe care il avem de strabatut ¢ lung, Mt intre copii mici n-au fost obisnuifi sa poarte pana acum centura de Siguranta, alii s-au invafat s& calatoreasca pe scaunul din dreapta 5o- ferului ori finufi in brafe de un parinte. Ce e de facut? + Nu ne rastim, nu fipim, nu-i bruscém, De ce si ne umplem de nervi? Daca sunt prea mici, fac o crizi de toata frumusetea. Dacd sunt suficient de mari incat si-si desfaca centura, vor cduta sa te fenteze ca si-ti faci in ciuda. De ce si stai cu ochii pe ei in loc sa fii atent la drum? Daca nu-si tine centura legata i nu sta acolo unde ii este locul, masina nu porneste sau, daca esti in trafic, tragi pe dreapta. © Poti sa le oferi alternative: a) riman acasa (singuri sau in grija al- tor adulti pentru ca voi vrefi si va continuati programul); b) mer- geti cu alt mijloc de transport (dar faceti in aga fel incat sa sune cvasiimposibil s4 mai prindefi trenul sau autobuzul); <) toata fa- milia ramane acasa si nu face nimic. Crede-m3, copii sunt atat de incntati 8 plece in excursie cu masina, incat alternativa de a se plictisi acasd nu le va surade deloc. Nu-ti fie frica de putina cacialma, chiar daca ei spun sfidatori ,da, rimanem acasa”. In clipa in care faci cale intoarsa si incepi sa cobori bagajele din ma- sini, se vor rizgandi. Fi doar te pun la incercare, de aceea e bine si le arifi ci te tii de cuvant. - «© Pentru o supraveghere eficient’ si comods, cumpari-ti un »apa- rat de marit” de la orice magazin auto, aparat pe care il montezi in sta inzii retrovizoare din interior. eo eene bine sit expe copiulu schimbarea de regulament tratandu-l ca pe un adult si vorbindu-i in cuvinte putine A sim- ple: asa ne ferim de accidente, de durere si de tot felu ge! cru neplacute. Acesta este regulament eee in nen prinzi centura si si nu bombanty la adresa noului Cod rutier.Irina Petrea 238 + Nu este cazul sii ameninti cu ,nenea politistul” pe post de pau-bau (copiii trebuie si fie educafi in spiritul increderi fata de politist, sili se adreseze f8r8fricd in caz cl se pierd ori au r¥- tacit drumul ori au nevoie si afle o adresa ori dacd vad ca cine- va nu-i asi in pace etc.) ae = Dacd aveti un drum mai lung de facut, e bine si te asiguri cd au fost la toaleta, asta ca SA nu inceapi sa se foiasc’, si se smiorca- je si si vrea si faci pipi din cinci in cinci minute. + Ladram lung, se plictisesc. E bine sa le vorbesti, si-i rogi si ob- serve ceva (de pilda, masinile de o anumita marca sau culoare de pe s0sea), si le dai o preocupare. Util este si le iei jucaria prefe- rati, dar atentie s8 mu aibi margini si colfuri care si-i poaté rani Ja vreo frand sau curba. «© Plictiseala copiilor poate deveni un factor extrem de stresant pen- tru sofer, mai ales daca incep sa se bat, si se harjoneasca sau si arunce cu lucruri. Cantafi impreun’, numarafi, jucafi ,Fazan“, cere-le si povesteasca ceva. incaz de cearta, nu incerca si-i potolesti din mers. Nu poti fi si atent la trafic si rezolva disputa dintre ei. Cel mai bine este sa opresti masina, dar nu brusc — se pot speria. in loc sa le spui ce vrei sa faci ei (58 se potoleasci, si tacd, si nu se bata), spune-le ce ai de gand sa faci tu: ,Nu pot conduce masina in siguranta, nu vreau si fac un accident, asa ca stim pe loc pana cand va linistifi si am si pot fi atent la drum”. Procedeazi la fel si atunci cand isi desfac pe furis centurile de siguran{a. Daca aplici procedeul de cateva ori vorbindu-le calm, serios, pe urmi va fi suficient nu- masina, vor pricepe imedi ai procedat asa si vor evita astfel de incidente, imediatdece © inca c& ai mai multi copii, inc stabileste locul fiecdrui ind incat si eviti disputele de ultim moment. Cui nui convine tras la sorti, ramane acasa. incd sa-si decida locurile. Leaga jucariile bebelusului de scaun. Poti apleca pe jos sa ile tot ridici. Copi recupereze trigand de sfoard sau lant. convine ce a si mai bine ar fi si-i lagi pe ei in timpul mersului, nu te ilul va invaja repede si le * Daca e prea mic si nu aj Accidentele si siguranja copilului 239 Ca peste pon fi me atnge la freasr,cas8 nu se plictiseas- reste Pe Seam sau pe portiers un afis colorat, un desen, ceva care si-l inveseleasca si schimbi-icl cat de des poli, Discuts cu el despre cea ce observa in desen, ofl Discutt cut + Poti si- i fixezi un volan de jucitie i sai u jucdrie in fata lui, pe spatarul scau- niului din fafi, in asa fel incat si se joace ,dece conc v fine ocupat destul de mult timp. + Atenfie vara la partile metalice ale masinii! Ar fi bine si le aco- peri pe cele din interior si nu se incings. Copilul se poate atin- ge de ele. + Sd ai la indemana pungi de plastic sau de hartie pentru cazul in care i se face rau copilului si vomita. + E bine sa ai in masini a condusul”. il va pa (nu sucuri sau lapte pentru ci, daca se varsa, acestea pateaza hainele si tapiteria si devin li- picioase), sandvisuri, sticks-uri, fructe — ca sa aiba ce rontai (e gi asta 0 ocupatie), 0 punguta pentru gunoi, servetele (de preferin{a umede), jucdrii moi, carfi cu poze, casete audio cu cAntecele sau povestioare (sau alege un post de radio care si fie mai pe gustul lor). Jucati jocuri de observatie si, din cand in cnd, cantati. Toate acestea sunt bune si pentru dumnea- voastri — previn monotonia, atipirea la volan si menjin aten- fia treaza. © Foarte utile sunt o umbrela (care si-l fereasci de soare vara) $i tun prosop flausat pe scaunul bebelusului ca sii absoarba trans- pirafia — el e inghesuit acolo ca intr-o coci de plastic: © Nui lisa inchisi in masina vara, la soare, sub nici un pretext, nict micar cinci minute. in masina se poate face brusc atat de cald, neat copilul s4 moar 7.3 In oras i, ca si nu se impiedice, s& nu obo- # Incalt’-1 cw pantofi moi, comozi, ca sé nu se im dice, SA mi seasca. * Tine-I de mana, intotdeaut carosabil ca si-l expui mai ina spre interior, tu sa fii mereu citre pufin la riscul unui accident.Irina Petrea 240 4, un ham e foarte util pentru . piceiul si se smuceascd, un ham : f copii 5. Dack e destul de mare, explicd-i cd daci fuge de lan- serine, indiferent de pretext, il poti pierde in multime, se poate a identa, Nu tolera un asemenea comportament si dul direct 4 daca nu i a buna. ‘casi dacd nu infelege de vorba buna. | - «+ Stabileste cu el, inca de cdnd plecafi de acasé, ce vrei si cum- peri (daca e cazul) si ce ai de gand si-i cumperi lui (sau nu, asa a incit sa eviti scenele de tipul ,vreau inghetata!”, ,vreau papu- a etc. «Evita sil scoti din casi daca ise apropie ora de mast. il va apu- ca foamea in oas si, daci e mic, face un tantrum (din cauza sca: derii glicemiei), iar daci e mai mare, va incepe si-ti ceari de man- care covrigi, prajiturd etc si isi va strica pofta de mancare, asa incat urmatoarea masa e ratata. «Nu stati ore in sir in oras, mai ales daca nu ati plecat cu masina personal si el nu mai merge in carucior. in afara faptului ca in- cep si-l doara picioarele, multimea si zgomotele devin obositoa- re $i agasante. Prea multe impresii simultane, prea multe percep- tii se ingramadesc in creierul lui obosindu-l. Se apari de navala vrand si fie luat in brafe, si doarma si chiar va adormi dus in metrou sau in autobuz. Se trezeste in scurti vreme fard fi facut somnul si e ,marait’, intors pe dos. Evita plimbarile prin locurile cu trafic intens. Va inspira gaze de esapament si mult praf, nu aer curat. Gandeste-te ci, la inaltimea ui, nasul lui e mai aproape de pavaj, de praful rascolit de trecd- tori side tevile de esapament. Daca trebuie si mergefi pe marginea carosabilului (de pilda, in- ‘trun sat fara trotuare), alegeti, invariabil, partea din stanga a dru- mului, in asa fel incat sa vedeti din fata masinile care circula pe Partea voastra. Pentru orice eventualitate, 14, un cerculet, 0 bandi reflector sop/stergar mare, alb, Si avefi la voi o brata- zanta sau cel pusin un pro- sopistergat m ” Pe umeri. Vi face mult mai vizibili in wurg si pe timp de noapte, Copilul se fine de mana inspre ex- teriorul drumului, nu spre interior (inspre masini). Tine in geanta o sticla cu apa sau ceai si un pachet de servetele umede. Copiilor li se face sete (sucurile nu potolesc setea) si se Accidentele anja 4 lentele $i siguranga copilului 24) murdrese usor pe maini, la gurd i le ¢ irge nasul cind te astepti murdirss i iM nl stepti brafe, viea ba una, ba alta, se smiorefie, nu mai asculta.— de fapt vrea si doarma, « Pe timp de vara, nu- e timp de ‘Tua afara in perioada cea mai incinsa a zi- lei (adicd intre orele 14 si 17) si ingrijeste-te 68 aiba tot timpul o palariufa/sapca de panza subjire pe cap spre a-l proteja de inso- latie. In metrou gi in magazine, pe scarile rulante, obignuieste-t sa stea Pe partea dreapta si si lase un culoar de trecere pentru cei gra- bifi pe stanga. E bine sa stai tu pe o treapta mai jos decat el, in spatele lui (la urcare) si in fata lui (Ia coborare) pentru a-l prin- de daca se dezechilibreaza, si nu cada si si se accidenteze. * E foarte posibil si intalniti caini vagabonzi in cursul plimbari- lor voastre si persoane cu caini in lesi. Cand ii vedeti aparand, niu-i Lasati s se duca intins la ei. Unii copii sunt speriosi, dar al- fii, incdntati de intélnire, se reped si pun’ mana pe animale. Pot fi muscati, pot fi asalta pe cei mici (mai mici de 3 ani) de intAlnirile cu animale necunoscute. Invatati-i pe cei mai mari s& ,,facd cunostinta” cu cdinii intinzand o mana, cu misca Ancete, astfel incat animalul si nu se sperie, ci sa poata lua in li- nigte mirosul. 7.4 Cu avionul Din ce in ce mai mulfi copii céltoresc cu avionut 51 ined dela sate foarte fragede. Desi este un mijloc de transport comod si placut, a tru un copil: schimbarile de presiune ri de urechi si o stare de rau, s§ stea ore in gir intr-un este plafon de nori, se totusi inconvenientele sale pen" la decolare si Ia aterizare care iid iver imposibilitatea de a se mica —se ved SU scaun (si daca nici nu are loc Ia tere ro ete afin He ne plictiseste si mai tare), salile de astepfare °&: pierde in mulfime, zgomotul si agitafia care ja durer il pot iritaIrina Petrea 242 De aceea « inainte de ziua stabilit’ pentru calatorie, nu-i face un program incircat. Ajuté-l si fie odihnit sirelaxate « imbracé-l comod, in haine nu prea pretentioase: in avion poate virsa api, mancare pe el. Si aiba sosetufe in picioare si incall minte comoda (daci se poate, fird sireturi, si fie mai comod de pus si de scos) si si-i fie cald — extremitatile se pot rici ugor in avion din cauza aerului conditionat. Nu va despartiti sub nici un motiv in salile de asteptare, la check-in, nu-l lisa singur la bagaje $i nu-l trimite singur la toa- let chiar daca sunteti numai voi acolo. Aceste spatii se pot aglo- ‘mera in cateva secunde si, in multimea de oameni, e greu si pen- tru el si pentru tine si vi gasiti + Diti gi lui micul sau bagaj (ca si- te, pe de alta pentru a avea la indemana cele necesare lui responsabilizezi, pe de o par- sanu te bata pe tine la cap ,d-mi cutare sau cutare lucru”. Si fie un rucsacel pe care si-l duca in spate, in care si-si tind un CD pla- yer cu muzica preferati sau cu povesti pe care s& le poata ascul- ta in timpul clatoriei, o jucarie (si nu faca zgomot), o carticica ilustrata, o harta (pe care si puteti urmari traseul) spre a mai alunga plictiseala in timpul calatoriei. Stati de vorba (cu voce joasa) in timpul calitoriei spre a nu-l lisa SA se plictiseasca si si se foiasci, si-i deranjeze pe cei din jur. Pri- Viti pe fereastri cat puteti mai mult, + Invati-l sa se dezmorteasca stand cioarele, si miste degetelele, consuma din energie. * Di-i si bea api, nu sucuri, pe loc: sd intinda mainile gi pi- 8a-si miste capul. E si util, si ti mai In timpul calatoriei cu avionul, orga- copilul devine agitat, iritat. E decat si se deshidrateze. Arti de joc (mai ales daca e 0 cala- Accidente si siguranta copil ului 243 7.5 La mare, la soare, la iarb3 verde Este foarte sanatos ca, pe timpul veri, copilul sa se bucure de razele ‘ai bund sursa de sinteti e ld a vitaminei Ds de fxare a cacilul incase, decide combsteres olin Soarele ins& nu poate fi uat tot odata, intro singura priza, aga cum incearcé mulfi care, din prima zi la mare, stau pe plaja ore in si, in- clusiv la amiaza, provocandu-si arsuri si insolafii. Un copil ecu atit mai sensibil la expunerea la soare cu cat este mai mic, aga ca trebuie luate masuri serioase de protectie. Copiilor le plac la nebunie jocurile cu apa. Ar sta de dimineaja pana seara in mare, la piscina sau cu picioarele in baltd, dar atentie mare! Anual, zeci de copii mor inecati transformand vacante si iesiri la iar- ba verde in tragedii. Pontur utile: + Nu-lsine cu capul descoperit in timpul zl, mai ales intre orele 10 si 27. Se poate insola grav. Nu vrea s8 find palariuta pe cap, nu mat sta la plaja. curt. fi cade ca ,din greseals", -o pui la loc imegiat. De tertipuri nu duce el lips, Ins ‘tu trebuie sé sti una si bund — palériuta pe cap. ‘+ Nu-I duce la mare firé © pregitire anterioara — cdteva ore in cdteva ile de pla~ 8 acas&. La mare, din cauza apei sia nisipuli,radiatia solard este simi inten- 's8 sio piele care nu a mai fost expusé, mai ales una deticat3 ca a copiluli, se arde foarte usor. . tens + Nu-ifine fa plaj direct, sub azele soareui ttre orele 11 5116. Soarelearde p tenictntimpul ames larerevse detail Sta pa int oe? $111 (ma devreme poate pres care pentru dn pcs biz sung or 16. ie chiar sub ube nu eK pe atin acestecre pent cw aii sca exe rfc de ia pt ee aa ce, 8 doarms si s8 se joace undevs la umbr tonal «Fae tai ct vce apr, psi fll sae lj apne de proteieebu micutul iese din apa. eet dooce «Mort lua ochelart de soare fir iteu UV (vericdetichets), oar a si 20! tn me tonne ernie ite, of dela, alin, mal ufc. Pua of cumperi uni cu filtry, ride protectie solar (In primele zie, cu un factor de Finalul sejurulu) sicreme hidratante pen~ plicate de fiecare dat’ cind244 Irina Petrea ce-oinmod nau lind pote pin retin dsr, aoa ans uraveltle jung rect een rl rll: tal lesa ale poate nec pent sa ing ere lr Un val ra puternice loves Se ature age ap pe ae itageda eg. Anal, Fe randunle au ibutul singe simul vie rnuse mai contracts (cum ar fa sunt copii Asigued-te cd are o vestuta de salvare, le la manute, chiar daca stie s8 inoate, ce primejdia rea, : Daca fuge de la cearsaf, e pericol si se inece sau sd se ratéceascd (pe plajé, in mulfimea de upuritn costume de baie, oricine se poate pierde). Nu negocia cu GL nu-l ciel, aplicS-o corectie pe loc: du-Hla hotel sau lao terasd sispune-i cd nu reveri decat atunci cénd se decide ste asculte $i s8 nu mai plece de a cear- saf fis tine Nuintra cu el n aps dacd marea e agitat8, nici dac& face t&raboi. Ca s3 eviti circul, Ingrjeste-te s8 ai cu tine macar o géletusa in care sd care apa si se joace, o minipiscind gonflabilS unde s3 poaté si se linciureasca in voie (ei se simt bine sin do it de apal) sau du-I la piscina hotelului (dar nu-I sc&pa din ochi). Chiar siintr-un bazin pentru copii, se pot intémpla accidente: co- pili mai mari sunt mai agitati, neatenti si-i pot accidenta pe cei mici, fi pot Jimbranci, ba chiar pot face si glume proaste or i pot antrena in jocuri care, pentru unul de 8 ani, sunt simple harjoneli, dar pentru un copil de 4 se pot dovedi fatale. In ap3, copilul trebuie supravegheat non-stop, de la o distan- {8 de cativa centimeti Sunt périnti care cred c& cel mai usor Ii tnveti copilul sé noate aruncandu-lin ap8. Mie, personal, chiar dacd metoda d8, uneori,rezultatele scontate, mise pareun act de sadism si un risc pe care nu mi l-as asuma niciodat’. O multime de oameni nu mai pot s4 invete niciodatd s8 tnoate pentru c& au c&patat fricé de apa dupa o asemenea experientd. Copii trebuie s3 Tnvefe si inoate intr-un bazin mic, sub indrumare avizaté. tn coldcel sau niste mansoane gonflabi- chiar dacd esti situ cu el. Paza bund tre- Etat scaldatulin ape crgitoare, Sunt rec rapide, au vartejurpericuloases, pe und, mals plete lunecoase, cui de conser i stcle sprte. Te pofitneca, Wa Jo asd namal spun hoi rl zdravn Nic helesteele lacurile de acu~ ‘mutare si balfile nu sunt indicate: in afard de faptul c& toate prezinta pericol de Pg ee SBE Sunt invadate deo multime de microorganisme (protozoare amibe) care dau infect si para i e soos Sars ‘ti si parazitoze grave, plus dejectii toxice de la ferme $i alte ah aces coed suntingerate,Dacé cui fa scandal, strangey tt ple cae ‘cu oasemenea alternativi, copii revin la sentimente mai Nu v8 duce nil singur i uri si cu atat mai putin cu copii la plajf pe taluzurile be- tonate ale acumulisilor de apat Perooleldctnnc oe pale Accidentele si siguranfa copilutui 245 Cand mergetiaiarbs v clei mon ine ee Atala tiyarme ‘ns8 curds locul si indepsrteacd eventualele har-8. Spaimele copilului, intre real si imaginar atatea mista viftonre a copitulut anu depinde de prezenfa sow absenfa epee hilor ia} Tui inaginar. Depinde de so- iugia pe care copitul o giseste fa problema lpeatlor”| {Selma Fraiberg, .The Magie Years") Copilul trdieste cu mult mai intens decat adulfii, intr-o lume pe care nu o cunoaste prea bine, unde un cafelus poate fi un anima- Jus simpatic, dar si un monstru mare si fioros, unde anumite zgo- mote il amuzé, altele ii baga frica in oase. Imaginafia lui bogata, granifa stravezie dintre imaginar si real, emofiile confuze, toate dau copilului spaime irationale. Tot ce isi imagineaza el devine real. Desigur, un adult le poate gasi stupide, hilare, poate chiar ridicole. Unii (mai ales tai) se simt ofensafi s8 aiba un fiu fricos. Reactia lor este de a discredita cu un gest, cu un cuvant, cu o grimasa aceste spai- me, crezand ca astfel copilul, gata, s-a si linistt. E gresit si, mai ales, daunator pentru copil. Spaima lui se poate transforma intr-o fobie, copilul devine inca si mai speriat, mai temator si face un atac de pa- nica cand te astepfi mai putin. Spaimele nu sunt simple fantasmagorii, ci re alitati palpabile de care un parinte constiincios, Mi palpable de atent si jubitor nu are cum sé nu find seama. Copiii se pot teme de incredibil de multe lucruri: de umbre, de apa, de ri, le ranire, de chipurile unor oameni, animale, de intuneric, de moarte, de paianjeni, pene ete, Cauzele ne sunt dintre cele mai diver- Spaimelecopitulu, inte realy imaginar 247 7 4 Ponturi utile + Prima gris est sings ‘ilu a-1inbrafe, mangaie| le. Important este cael sh ses + Dactel tips, nu intrain pan Pentru asta, tu rebule fi pesonifcarea cal vorbete- molcom,susuéndtnititor cute. Int din nou ora sn sigurants, ie, nu grava suai agitandute siden yocea {oval de mine, ce sa tamplt?") sau reprostndu LDoemre nae tahn ‘speriat? De ce tipi asa?"). Tot ce faci ‘este 8 Ti mares . + Nucl ridicuiiea~ fac se sens mai plac. .ath posites nu tem tamaitnsigurana, vulnerabi panica, rOst, inferior, poate chiae s4 reads cd nu: i purta ca un pap8 lapte" nu-| faces se sim dimpotrivg, mai nesigur peel, mai timid, mai fics, mai + Nute lansain explicatisavante, mai ales dacé micutule paralizat de frcd. Tre ‘mur® ca un pisoi si nici mica nu te aude acd e un cogmar care se repetd sau copilul capSti o obsesie (cd are monste sub pat), stai de vorbi cu e,roagi-lsi-ti povesteasc’ ce se intampld, de unde vin "monstri, ce vor sii fac, unde vors8-i duct, pe un ton calm, dar cu toata serio: Zitatea, altfl inhibi si nu-i mai spune nimic. E important sd infelegi de unde Tivine fica, cu ce sau cu cine seaman& monstel cate amenints, ce crede el cd se ascunde In intunerc et, Dezleaga-i limba cu tact si delcateye casi stficum oi s8-1 ajuti. Dack prezenta unor persoane'l face s8 inte in panic, poate fisi tun semn c& acestea I-au batut, -au bruscat, ameninfat sau chiar abuzat sexu~ al (siel nu ti-a vorbit despre tate acestea de fics rusine) + Dups ce afli care e problema, céutatiimpreund soluti, Nu trebuie s& fe re ale, ci doar s& sune logic. De pild8, daca i este frcd de ceva ce se ascunde dupa un dulap, umple spatiul dintre perete si mobilé cu 0 saltea/o patura ete,, asa incat s8 nu mat rman’ loc $8 Incaps si arBtarea care ii bintuie nop- file: Uneori, 0 mics lamp& de contra pe ho sauo veioz8 aprinsi poate s8 re zolve necazurile, alteor ai nevoie de mai mults rabdare si imaginatie, Daca Un urs este cel careil tot necSjestesear8 de sears, promite-i ca staila panda foua zi, spune-i cd |-aiimpuscat (va dori si sie ce s-aintam: sivines Ad plat cu ursul). Sear, um obet dn " ti simte mirosul si se simt seul sommol ent bel sint isu ssi aaa r nimic nu mi se poate Intampla’ act else tt ad racdminte de-al thu asezat in patutul lu il poate tinist te ocrott sin sigu~ rangi — ,sunt cu mama, imei + Spaimele copilarei sunt trecstoat si gispar dupa un ti 1nd, consult un medic. a + Manifest inelegere ft de space Sar ca ste determine la st oars cane Po CGineva care s-a bagat sub patul lu. Vel sti din vo sau, realmente, se teme. Tnccare prin to ce faci stl isd apete reed enced veri si nu te picdleasc’. Uneor, poate pretinde c& ti este fricd de sa lui dacd doar se smiorcaie fee in sine. (Vezi recomand8-Irina Petrea 248 «ciptine cu polfstul, om cu saci, diavlu, wij 5 Nuhamening eect, doctrul et, Seva alege cu spams de toarea cea ea, paris toatd frumusefeat Fi pregatit s2 intampini probleme (cosmaruri, compor tament irafio: nal, episoade de enurezis) atunci cind copitul «+ suferd un traumatism (a cizut, Fa atacat un caine, afi avut un acy cident de masina etc.); ; + suferi o pierdere (a murit cineva drag din familie sau s-a produs o despartire de cineva drag, un parinte/frate, pentru o lunga pe- rioada de timp, prin divors, plecare la lucru ) sau numai a partici- pat la o inmormantare (copii au, in mod natural, o spaima cum- plita de mearte si, mai ales, de morfi!); + pur gi simplu trece printr-o perioada de stres (venirea pe lume a unui frafios, schimbarea gradinifei, a educatoarei); * este supus abuzului sexual si/sau violenfei (fie de la membrii fa- mili, fie de la oameni din afara casei). Cel mai bine ar fi sa stai cu el seara, s-1 mangai i sil alini, s3-i ci- testi ceva sau sa discutafi despre ceva placut inainte de culeare, s& pe- treceti mai mult timp impreuné peste zi, s-I coplesesti cu atenfie si dragoste. in cazuri dramatice, cind copilul a fost abuzat ori trauma este foarte puternica, consultarea unui specialist si terapia sunt abso- lut necesare pentru ca urmarile sa fie minimizate Cel mai frecvent intalnite spaime ale copilului sunt: 8.1 Spaima de a fi parasit de parinti dea nu mai fiiubit, de a fi alungat de acasd Motivul if constituie ameninga de parinti sau fa nervi, dar vazut cazul Elisabetei de 5 ameninga astt le desarte facute, adeseori, in glum’ Pe care copii le iau foarte in serios (am steed an), Din pacate, o multime de pain ig /fe78 Se-$i Inchipuie ce cosmaruri le starnese $i Spaimele copitului, intre real si imayginar 249 de cate dovezi de iubire vor avea nevoie ca sii convingé c ‘ nu se va intmpla. Nu-i spune niciod, i mate a ' va int lata ,plec la alt copil”, ,nu te mai iubesc’, te dau la figani”, ,i1 chem pe omul cu sacul sé te ia” Pune-te in locul lui: dacé so} mai imbraca cu capotul acel la secretara mea’ ul fi-ar spune (evident, in gluma): la ca mi se face rau cand te vad si ma duc a + fi-ar veni sa razi sau te-ar musca gelozia? Daca so- sia fi-ar spune pe tonul cel mai serios (chiar daca rade in sinea ei) Daca te mai ingrayi mult, sa stii cA divorfez”, cum ai primi aceasta ameninjare? ,,Ha, ha, ce gluma buna”, desigur, ins& prima data cind intarzie gi uitd s8-fi dea un telefon, te si gandesti — daca n-a glumit?” Devii gelos, nelinistit si pang si cele mai nevinovate lucruri (cum ar fi schimbarea coafurii) devin un motiv de suspiciune si anxietate. Nu folosi niciodata asemenea ameninfari (daca obignuiai, uita de ele) si da-i copilului tau, de fiecare data cand trebuie si va separati, chiar si cand pleci la cumparaturi sau il lagi la gradinifa, asigurari ca te vei intoarce la el. , Mama pleacd acum la serviciu si tu rami aici cu toti copiii si doamna educatoare si cand termini, mama e aici si te ia aca- sa. fi promit.” Important este si te fii de cuvant gi sa vii atunci cand i-ai promis, sé nu intarzii — ii dai motive de suspiciune. Daca fl apu- 4, brusc, 0 angoasi, asigurd-l c& il iubesti si nimeni si nimic nu o si va desparta. 8.2 Spaima de intuneric, de umbre, de noapte intunericul. $i cel mai mie zgomot te face alt nu-fi place Nic fe aa daca esti singur, perspectiva tresari. Nici macar in casi, noaptea, ¢- tis cihologii ne spun cd nu att intune ‘area care il insofesc. : a. Ps vricul ne spe: nu te prea incanta. P rie, cat linistea si nemisc ~ , fn timpul noptii, pentru ca le este rau sau aut Copii se pot trezi brusc in impu manent nea visat urat. intunericul si linistea sunt populate di fin fon we ee rice, Uneori, chiar papusa favorita proiecteaz® umbre Sr01y rete, in palida lumina a luniIrina Petrea 250 Imaginile urmarite la televizor in ajun, Je Pot aprinde imaginatia, de aroey. mutt lisa si vada chiar toate filmele de groazat i imaginile bu- seer de stiri pot fi socante. Discutile celor mari despre spirite, viata de dupa moarte il pot bulversa, atentie deci chiar daca, pe mo- ment, copilul nu pare si le dea nici o atentiey ci este concentrat asu- pra unui alt lucru. ,Antenele” Tut lucreaza! 44] faci este s&-l linistesti si s& nu incerci Singural lucra pe care poti ca Luletermini s8 nu se mai teamd folosind argumente logice — spai- mae irationala. Lasa-i usa camerei intredeschisé, o mic lumind de control, nu-l mai cicli in timpul zilei si nu-l mai face s& se simta vi- novat de toate cele, ajuté-I si petreacd mai mult timp in compania al- tor copii. Ei intre ei se pot linisti foarte bine. 8.3 Spaima de zgomote puternice si muzica Multe aparate electrocasnice produc zgomote puternice si sunt inso- site de miscari rapide si puternice (aspiratorul ,inghite” lucruri, us- catorul de par aduce un ,vant” puternic, blenderul se roteste cu mare vitez’), Pornite brusc, in apropierea copilului, il iau prin surprinde- re, il inspaimants, il fac sa plinga isteric si chiar s fac pe el. Mai ales in jurul varstei de un an si jumatate, aceste spaime sunt foarte frec- vent intalnite. Apar din senin si dispar la fel, dar, intre timp, evit&-le. Duw-1 la oarecare departare de tine si de aparatul pe care vrei s&-I uti- lizezi, avertizeazi-\ ce ai de gand sa faci, dar ramai in cémpul lui vi- 2ual. Porneste si inchide aparatul de cAteva ori, scurt, ca sa vada ci il controlezi, apoi pune-! in functiune si fii cit mai expeditiv. Nu la i i N isa elev zorul, radioul sau CD player-ul cu volumul la maxim. lis {tenfie la muzica pe care o asculi — cea psihedelic: cea prea grava ji poate infricosa, Eu, aveam inca oroare de primel ’ le acorduri din ,Rapsodia romana” a lui ca ; omana” a lui Enescu ce insofea un filler al TVR si ma asc mass sub cu ce ins ‘undeam sub masa, sub 0 perna (eram in stare sé ma and se ascund si in gaura ana “ cund i in gaurd de sarpe), pana se ter- fi de exemplu, la trei ani, Spaimele copilului, intre real si imaginar 251 8.4 Spaima de apa Este foarte natural Copii se tem instinctiv de inec. Nu incerca ea vee inoatesruncindus in apa (pe langa faptul ca se poa- vo “ Panica $i se prea poate sA ramana cu aceas- tA spaima pentru tot restul viefii). $i atunci cand il speli, atentie mare: se teme de jetul de apa, de dus, de o cada prea mare pentru el si de intratul in apa. Nu-l brusca, nu-l stropi, nu insista s4- speli in for}a, in pofida chiuielilor si plansului lui, numai ca sa termini mai repede sA nu raceasca. Ajuta-l sa-si invinga frica de apa gra- dat: mai intai, intr-o c&dif&, in picioare, unde doar il spunesti si 4] clatesti cu un burefel, apoi, pasul urmator, fi torni si apa in cadi- $4 — cfiva centimetri — si, abia pe urma mai incerci cada mare, unde pui doar pufiné apa. Daca vrei, pune-i pe tine un tricou si pantaloni scur}i si intra cu el. Arati-i pe altcineva sau pe 0 papu- $A ce i se intémpla, fii calm si rabdator cu el, pune spuma, lasé-l si se joace, amuza-l in timpul baii, vorbeste-i. Cand il speli pe cap, Jas&-l sisi find un prosop flaugat pe fafa si nu-i intre apa/sampon in ochi sau, si mai bine, f&-i un colier de protectie (ca la coafor). La spalatul pe maini, pe fatési pe dint, lasa- sa vada ce se intimpla Gnvafi mai usor) punéndu-i un taburet pe care sf stea ca si se poss £8 privi in oglinda. us asa niciodaté singur, nesupravegheat in cada sau cédita cu apa! Se poate ineca siin catia centimetri de apa. 8.5 Teama de esec copilului tau i este ‘Asa cum fie iti este frica sf mu faci V9 rest $i cop ia ste fricd, Mai ales dac’ stie c& geseala tui este wat de epee mi linge gi chiar pedepse. Sunt copii citer le place si rca ore, 5 side umbra lor, Desigur, nici un ora le este parcd team’ $1 gut nic - vate ns i race Saba tun copil mototol, fricos yi pla nga. TO mo ai 3 dacd micugul tu i dores activi,Irina Petrea 252 nu fie numai vina piarda, se prea poate 5A nu se mai joace decat s ui, ci sia ta te frica de esec este cel care se compara vesnic cu ceileti gi se pare ci neste Ia fel de bun ca ei, Daca te-ai obisnuit Sai tot reprosezi si sel compari cu mai vrednicul sau frate sau cura~ josul lai var, asta Fai invafat si pe el s8 faci: el se compara acum cu toata lumea si niciodata nu i se pare c& poate face si el ceva. In acest az, incurajarea, aprecierile si laudele sunt terapia cea mai buna. Vita reprosurile si cicileala, Poate e cazul si mai cobori pufin standarde- Je — cel putin temporar —, s-ar putea ca asteptarile tale in legatur& cuel sa fie nerealiste. Cauta sa vezi partea buna a copilului tau, ce poate, nu ce nu poate, si porneste de aici. Atitudinea de invingator nu se clideste cu reprosuri, ci din mici succese. Copilul caruia i Altor copii le este frica sa igi asume réspunderea. Au vazut pe pielea Jor (sau din experienta celorlalf) c’, daca stau deoparte, nu pot fi pe- depsifi. in cazul lor, strategia este si le stimulezi increderea si respec- tul de sine dandu-le mici responsabilitati si laudandu-i pentru inde- plinirea lor. Alfii sunt atat de ambisiosi, incat, pentru ei, reugita este totul. Daca nu cred ca pot reusi, daca nu trag nadejde ca vor iegi pe primul loc intr-un joc, nu se baga. Ei vor si meargi la sigur. Find atat de perfec- fionisti, de vanitosi si de exigenti cu ci, devind individualisti, cusurgii, cAte ori lucrurile nu ies perfect multe momente plicute, afirmare in vi exista riscul ca, mai tarziu, s orgoliosi si extrem de nefericifi ori de din punctul lor de vedere. Ei pot rata le ‘dar si relatii personale si ocazii minunate de emerein vat de fra sa nu piarda, s& nu se facd de ras, sa nu fie activi cane tee cea mal potrivita este sa ti implici in jocuri si « Presupun efortul si reusita colectiva, sf ii incurajezi atunci cand dau gres, si Mu "§, SA Nu se mai teama cA cee a Ma ca se fac de ras atunci cand Alte sugestii sunt Bestii sunt indicate 5 bertate”” sila capitolul ,Nevoia de incredere si li- Spaimele copilului,intre real i imaginar 253 8.6 Teama de doctor si de mersul la dentist Bi sunt bau-ba Wu sti Spit vee emer cori Nu stiu de ce uni paringi isi constrang yandu-i cuo injectie, cu ,nenea doctorul” sau dentistul. Ba, unii dintre ei, dupa ce au urmarit ,Supernanny” mau transformat chiar 5i pe mine intr-o figura ameninjatoare, care di pedepseste pe copiii rai”. Groaznic ma doare! Mie imi plac co- Piii, imi place si ma joc cu ei, sa stau cu ei, sé discutim si nu am ne- voie s&-i pedepsesc ca sa ma asculte. Ma intreb de ce nu se gandesc s& puna in practicé cea ce au vazut decat si mé transforme in vré- jitoarea cea rea? in sfargit, daca cei mici pot trai cu frica de mine fara ca acest lucru si-i afecteze in vreun fel, nu acelasi lucru se poate spune si in cazul me- dicului si dentistului. Copiii, mai devreme sau mai tarziu, au nevoie de ei si, cand ajung in cabinet, incep sa urle si si se agite inainte sa fie atinsi. Tratarea unei carii sau scoaterea dinfigorilor devine o tortura si, de cele mai multe ori, dentistul nici nu poate si lucreze cum tre- buie. Cariile avanseazi, problemele devin tot mai grave si interven- fia tot mai chinuitoare. De aceea: «Nu folosi niciodata aceste amenintiri. (Si nici altele!) © Medicul, dentistul si politistul trebuie si fie figuri familiare co- pilului, nu niste cipeduni de care si-i fie team’, « Cassi-l obignuiesti cu medicul si dentistul, du-l pe micut la con- troale regulate, chiar daci e sinatos. Aga se imprieteneste cu ei, ce abignueste cu instrumentarul, discuta despre spalatul pe dinti na rel fara sf asocieze cu ei o experienti nepla- gi igiena relaxat, calm, cut’, durere sau suferinta. © Cel mai indicat este si nu se re dati. Alege bine pediatrul si st vizite macar o data la sase luni. imbi cabinetele medicale de fieca- omatologul si du-l pe micut inIrina Petrea 254 8.7 Spaima de animale si alte fobit ¢ fobii, care mai de care mai ciudata si mai sapata divers Copilul poate ea ‘ne (cazul meu!) la vata. Ani- ianjeni la furnici, de la pet me a aes sectele) pot genera unele dintre cele mai ele (mat ales cin : aan eet na rhiintalnita claustrofobie (frica de spagii cumplite fobii, in afara de a inchise). Copii mici se tem si nu se raneasca. Ei raporteazii tot ce percep ca pericol, dure, la propria persoand (de aceea se pot supara groaznic dack pipusa si-a rupt mana — cted ci 0 doare; ori daca le-ai dat un biscuit rupt). + Nu lua in deradere astfel de fobii! Daci e vorba despre un obiect, lasi-l si vada cd il folosesti fara frica tu gi alfi oameni si copii, dar nu-l obliga gi pe el si pund mana. Va decide si singur cand va vrea si incerce $i fii gata si-l incurajezi cu vorbe blande si o mini relaxata. * Daca fobia lui este generati de animale, foloseste un atlas zoologic, du-l in vizita la 0 grédina zoologica, spune-i povesti si basme unde animalul de care se teme este un personaj po- zitiv. Adu-i acasa o jucarie reprezentand animalul de care se teme, sa se obisnuiascé cu acesta. Nu-l forta si puna mana sau si se apropie de animalul de care se teme, ci lasi-I si-1 obser- ve de la departare. Daci nu reusesti si te descurci, apeleaza la un psiholog. "ene ee pon en a ei nie th Pote ac un aac de panic hehe un sn de cod Nu fine che in usile din casi (ee nite, fica Ce th roe en ule e altfel, nici nu e recomandabil, sep iccidenta). Daca incident (de pilda, cu liftul, ci lasiel se linisteasca in ca Pe care s8-1 poarte "i spaima lui se datoreaza unui 2 Himas blocat in lif), nu-l obliga s& mearga 4 urce si si coboare pe scari. Invafa-l cum si 2 <4 Rimane incuiat din greseala, da-i un fluier 518d poatd anunfa atunci cand e incuiat unde- Spaimele copilulu,intre real si imaginar printr-o batista, 8.8 Spaima de rinire. Diferentele anatomice De asemenea, descoperirea diferenjelor anatomice, neinsofité de ex- plicafii, poate genera spaime. Baiefeli se pot teme s& nu-si piarda pe- nisul, asa cum cred ca li s-a intamplat fetitelor (varsta de 3-4 ani se si numeste a _,castrarii freudiene” din acest motiv), iar fetitele vor sa stie ce li s-a intamplat de nu au gi ele ,in dotare” acelagi lucru ca baietii, doar, in rest, sunt exact la fel. Din acest motiv, accesul la materiale cu conjinut pornografic, mai ales la aceste varste, poate fi socant pentru copil, provocandu-i temeri cumplite (vezi ,Copilul si societatea”). El poate fi atat de ingrijorat si nu se accidenteze, incat orice e rupt sau defect le poate starni ingrijoarea, i poate face sé-5i cerceteze cu stan- jenitor de multa atenfie si in cele mai nepotrivite momente organele genitale. © ExplicS-i cu naturalefe, in cuvinte putine si simple, cum sunt al- cAtuifi fetitele si biiefii, nu-l Lisa pe eV/ea si traga singur conclu- zii false. Foloseste un ton relaxat gi firesc atunci cand fi dai aceste explicatii. # Spune-i fiului tiu c¥ si ceilalfi bietet sunt facufi la fel, inclusiv tata, bunicul si alte persoane cunoscute lui. Procedeazs la fel si cu fetita. in mod sigur, vor veni si intrebari legate de sani si de 5 ia trebuie sa fie simpla: femeile poarta bebelu- ind. Explicati sul in pantec si! 1 alapteze. gul in pantec si tot ele trebuie si re-un frate se poate simi inferioara lui din pr na acestor diferente si poate sa se team cae mat putin ibis de paring Atageazs o concluzie linistitoare mici tale lef de anor fomie: mama si tata igi iubese copiti, pe fiecare asa cam es cut. jui din prici- * O fetifa care atrina Petrea 256 «Poti si extinzi cunoasterea si asupra animalelor de companie, sai ales la citei si pisicule (sau poti incepe explicafia cu ei). Cu proxima vizité la fari, aratd-i sicelelalte animale, «Nu te atita stanjenit de aceasti preocupare a copilului pentru or- ganele genitale, altfel va trage concluzii gresite si va avea per- ceplii eronate. Trateaz-o cu naturalefe gi simplitate. Pentru tine, ca adult, organele genitale sunt, mai curand, asociate cu functia de reproducere. Pentru un copil, ele sunt asociate cu urinareat «Nu lisa s3 aiba acces la materiale pornografice sau erotice, Im- plicafiile sunt dintre cele mai nenorocite cu putin{a. Copilul nu itd ce vede si nici nu intelege, ci gaseste singur ,explicafii”. Daca acest lucru se produce accidental, este mai bine sa vii cu explica- {ii simple (,asa se fac copii”) decat si-1 lagi si-si chinuiased min- tea si si traga concluzii gresite (vezi ,Copilul si societatea”). 8.9 Teama de moarte Toata copilaria mea m-am temut ingrozitor de morfi si de moarte: blo- cul nostru era situat pe unul dintre principalele bulevarde ale orasu- lui, strabatut de majoritatea cortegiilor funerare in drumul catre cimi- tir. Inmormantarile exercitau un soi de fascinagie macabra, ceva in genul unui film de groazi: curiozitatea ma impingea sa ies la geam, frica ma imboldea si ma ascund sub pat. De cele mai multe ori, cu- riozitatea invingea pe moment, insa frica ma bantuia sAlbatic in ore- Je urmatoare. Nici acum, om in toata firea, nu pot spune cu exactita- te ce anume ma infricosa mai mult: margul funebru, cu accentele sale atat de grave, trésura elegant’, demodata, cu cai negri, mascati si in- eri trist, din cositor sau camioanele muncitoresti fara prelat’, unde vedeam sicriele deschise si paloarea vinetie a celor rSposati, Locuiam la etajul doi si aveam vedere la strada Pina Sa vad primal cortegiu, n-am avut habar de moarte. Neinjele- Band de ce sta cineva nemiscat intr-o cutie de lemn, ‘mama; ce s-a intamplat si unde il duc din cutie. imi aduc aminte am intrebat-o pe ce 0 Sa se intimple cu omul ca ieri, mi-a spus ci moartea e un fel de Spaimele al si imayin 2 copilulu, intre real gi imag lar 57 somn din cate nu te mai trezesti niciod simgi nimic, stai tot timpul sub P ; infricosat mai tare 5i i in timpul caruia nu mai Pema nant fs sa ma ies. Nimie nu ma mul lucru la care m-am ga f . ' Primut lucru la ca gandit a fost ca nu vo} rezista sa stau nemiscata atata timp, c& sub pamant nam s pot respira mult& vreme si ca am si ma P 4 am si ma opun categoric ca mamei sé i tample asa ceva. Den sasponc ca mame st ise Pontus utile: ‘+ Nusispune copitului cd moarteae un somn— poate sé intrein panics a culca re, s8 nu curva s8 moar sel 'Nu-ivorbi de inviere si spirite nevazute, mai ales dacd e mic, Gindiea lor ma- gicd face ca singuratatea si intunericul noptilors8 fe populate cu destule Fine nevizute si neprietenoase, chiar si pela 10-12 ari # Omanierd blajina si adecuata de ai explca ce este moartea, fil riscul de e+ speria, este si dai de exemplcilul natu: copaciinfunzesc primivara,toath vara sunt verz,toamna frunzele rugines si cad, ar iarna crengileriman gola 52. Emil Garleanu a scris o povestoar8 minunata — ,Frunza” — unde descrie tot acest ciclual vei cu deosebits gingisie, fir si denaturezecatuside putin realitatea s nici prceptiacopiulu. As recoranda-o din nim tuturor pring lor. fn definitiy, fecare generate un nou fliaj tn arborele genealogical oric3- rei fami © Unalt mod lucid si mai putin traumatic de al face pe copil s8infeleags ce este viaa si moartea este sé urmareasc cic vepi la animale, mai ales cele domes- tice, pe care le poate vedea nascandu-se, cescénd si murind. «© AMlnd ce este moarts, prima gr acopluluiva Ns aus moar8 mama tt fra, radele dag. Nu mini acestlucru nv os entimpl mn inf mila vaste riciodat® — cee confuie in mintea lu va suspect & unde va comin, Niinuincerce 5 firaonalch tein pe ASB Ca aga ceva nse antl eat pet fat our ossssinon as maltimp,rsaspcte— ent i zile pot fi totuna pentru el Exist seal fh seit verte snare ints Toe er spaimante rai rau decst moarte2, 2a gen ,Poltergeist” lozofil, mai ales la copilul prescolar. a moxtilor s8tlin ru prima dat oca- i, am avut pent a cul, tata mamei, 21 csc sg ae spa M fnmormantare. O oroare! Aveam 10 ani gi pri ia si vad de aproape 0 nM in casi si Stl vad pe bunicul mul lucru care m-a socat @ a nancd de obicei. Nici n-am care sia ° 1m ci se ma in cosciug, pe masa peIrina Petrea 258 chupa aga primire, c& mama, prompt, ne-a si 4.0 84 mi se faci rau de spaima avea o culoare extrem de res- m-au ingrozit — erau atat de apucat si-mi revin bine pus sal pupim pe bunic. Am crezut c si de sila! Bunicul murise de inimé 51 pingatoare. Mai ales unghiile si buzele ~ er vinete si eu atat de aproape de ele. Sor-mea mai mic a inceput si plana si asta a scapat-o de oribila indatorire. Doua zile, am tot stat Stinghere in casa, in mijlocul unei mulfimi de oameni imbrécafi in ne~ ru, trst,tacuti, cu fefe trase, de nerecunoscut. Toata lumea forfotea cu treabi, se discuta in soapta, nimeni nu radea, nimeni n-avea grija noastri, mai pufin mama care isi aducea minte c& trebuie si mancam ceva. Noi priveam ticute, profund deprimate $i ingrozite, sesizand cu ochi iscoditori toate detaliile: lumanarile mereu aprinse, timaia, mirosul de formol din inedpere (combinafia de mirosuri nu mi-a iesit din nari si din haine mult timp dupa aceea), paloarea bunicului (de- spre care toi spuneau cd e un mort frumos!) si ne rugam in génd sa se termine toate odata. Nici mancarea nu ne plicea si nu ne atingeam de ea, c& ,era de Ja mort, mirosea a mort” si ne facea sila (sord-mea avea 7 ani atunci, dar nici acum nu poate manca nimic pe la prazni- ce). Cel mai mult ne speriau bocitoarele care izbucneau isteric la ris- timpuri cu lamentafii mai mult decat deprimante si, uneori, cara- ghioase, Traditia noastra de a fine mortul in casi, descoperit, in vazul lumii, seman sl regia, Jumandtile,tamaia sunt mult prea mult perce estes 9 spun cu teat responsabilitatea, pert u copil. Nu e prea igienic tot ce se intampla la obi- ceiurile noastre de inmormantare, mai ales tinerea mortului in casi — imaginaji-va cum este vara, la 40 de grade Celsius, intr-un aparta- ment unde membrii familiei mai trebuie s manance gi si doarmai! Tot Sree Reus, ca adulfi ne scap copilul observa cu spaima, oroare, nied regtmentele sunt confuze, amestecate. La toate acestea se ada- us rs ea paring, atit de deprimanta pentru un copil, si, ade- Spa or deat ate ‘aha de el. Astfel, o inmormantare in familie, sien cPama a care Participa, se poate transforma intr-un tualie or at ee COPIl. De aceea, consider ci intro asemenea si- greu fi-ar veni ca parinte, oricat de mare ar fi pierde- Spaimel le copillutui, intre reals i imaginar 259 ea pe care 0 suferi, trebuie si te Ta nc gi mai mult deca BREE CH exists cineva cate suf micuful tau, Ponturi utile + Incearcd sdit stapanesti cat mai multe Sunt contagioase pentcu copilul tau, De reactia si starea ui ‘+ Poti sé respect traditile, darnu-| obi ceiurilor, ‘motile. Disperarea, plansul, depresia ta fell cum faci tu fats mahniri depind si ig pe cops se supund tual obi- malales acd ein mic. Cri Pecepa se etatulata pores si raceala montitl pot face si nu-1 mai recunoased pe bunicul pe care tage fericit de must8ti pan mai ier * Incearc’ s8 nu uit cutotel de copilDacs nu an acu slag orgatzare fu nerailor, arf bine sil uci ao rud, a iste priteri undeva unde s3poat se joace, sie rant, 8 se poat odin sis fea adpostde fcr amen tat gi discus careit pot scoate din mini de rics Este bine s8 nu laica prima inmormantare a car participa s fie una in fami- lie. Socul e ev atat mai mare cu ct el sufesopierdere, indferent ie vrba de bunicul, uncial sau alte rude ae i i putea sii cutine s8 partcpe la funeralile unor persoane cunoscute, dat de care nu era atagat emotional. Nu trebuie si- duck dec a capela si, eventual, a cits nc nu trebule si i foarte aproape de sicu, stati mala distana si urmanicesepetrece, d3- ex- plicati pe tnflesul ui, concentreazd-teasupra ritual «Cand cel decedate unul din paring sau fai copilului evenimentul it poate marca pentru toat via Inceare saci asafel nc lima amine lt Te nu fie aceea a mortului dinsicriu (de mult of, socanta si pentru adult stl at mai mult cue i alind, el are mat muité nevoiedetne dect cel posat Nut fne [a slujba din bier (mat ales dacBe mai mic de 10 ai ares ter te coy acm s8 ne de fai atunc cd se bate capacln cle — ep weitetuburswechirpenuunomintse a le asupra copii av cl clocoteste de visi are nevaie de ime sentimentelesialind+, dar nu uta joaca side voie buns. « Nuevita s8 vorbesti despre cel de va reveni mai usor. Lasi-i8g820 cedatin prezenta copilu, in ideea cd aga 51 perioad’ de timp sii revind a fost socata de un groaznic asa- Jj de numai sapte ani si-a cii (in grija cArora a Jumea Bucurestilor — in care o fetit a funi, buni fe si cum st fact fn privinga co- Cu ani in urma, sinat — 0 crima pasional’ — i pierdut amandoi paring. up’ cite. fost data) m-au chemat sa ji sfatulesc260 Irina Petrea revenise, Pe ei iam gasit ins mai afec- sa. Vorbeau si plangeau si imi spuneau urma a existenfei parinjilor in spe- tanta cd at fi ajutat-o pe micut sé ute tt, ins fetifa nen foarte mult la un portret al lor sila hainele ce le aparfinusess batranii nu stiau weed hed, Lam sfituit si nu o desparta de fotografie gis Te lase hai- nele in dulap — pentru copild, toate acestea erau deja niste moaste sfinte care ii alinau dorul de paringi si o ajutau st mearga mai depar- te. Ce mi s-a parut cu adevarat deprimant pentru ea a fost atitudinea punicilor — tot in doliu, prada tristetii lor sfasietoare amintind celor din jur nu de parinfii nepoatei, ci de sfarsitul lor tragic si prematur. Le-am spus c& ar trebui si igi calce pe inimd, sf dea jos doliul, s& adu- cain now culoarea, zimbetul, normalitatea in viafa fetifei, s8-i ofere un cémin primitor si 0 rutina zilnica fara sincope si surprize, menité sii readucd micufei stabilitatea si sentimentul de siguranga si ocroti- re. Uneori, din dragoste pentru copil, trebuie si faci ca mica siren’ (din basmu! original, nu din desenul animat!): transformat& de vraji- toarea marii in femeie, ea dansa cu grafie surazind dragastos prinju- lui ei, desi, la fiecare pas, picioarele o dureau ca strapunse de zeci de pumnale. Copii se tern in mod natural de moarte. Ajutd-i s3 o inteleag’ pilei care, in mod vizibil, nu is tafi, mai neconsolasi decat fet ci s-au gindit sa indeparteze orice — 9. Probleme dificile — Strategii simple Fe ori angers scopul ‘sau e totul si nu se da inapoi de la ni- 5 orice expresie a fefei, orice remarca facut’, ori- ce situafie in care te afl eexploatata fara mila daca ste, sau macar tra- ge speranfa, ca i iese”. O remarca de genul ,Vai, nu mai plange cd iar te invinefesti la faa si fi se face raw”, pentru un copil e o arma imbata- bila. Cand va vrea ceva situ i te opui, exact asta va face, se va pune pe plins tocrnai ca si se invinefeasct la fafa, s8 inte in panica si sti dai ceca ce fi-a cerut. , Nu mai urla asa c& suntem in lume si mi faci de ras” este pentru el semnalul si facd taraboiul si mai mare. ,Nu te mai smuci din ANd c& ifi iau vat de zahar" este 0 indicafie foarte clara c4, daca igi doreste vata de zahat, nu trebuie decat s& se smuceasca din mana ta Tertipurile copilului se schimba cu varsta si se rafineaza tot mai mult. De la lactimile de crocodil (,puterea apei”) la urlete, de la zvarcoliri de sarpe la santaje sentimentale, de Ja ameninfari la rugaminti mie- roase, nimic nw i se pare penibil, imoral sau dureros. Ba chiar sunt ‘dose cazurile cAnd copilul ajunge sé isi loveasca parintele, si-t mints si Si] fure ca sé obfind, de la el, ce vrea. Prin urmarey tertipurile co- pilului nu sunt o glumé si mu tebuie tratate nicl admiratie (wai, uite ce destept e copilul mew”), nici cu esemnare $i sae ode cei face, e copilul meu” sau nu mai stu ce SS fac’). Manevr manipulare trebuie descurajate din fasa. 9.1 Crizele. Comunicarea oricarui parinte. rontorsioneaz’, Copiti ipa, utla, dau din Crizele reprezinta cosmarul CoP A oe msc, maini, bat din picioare, seIrina Petrea 262 “1 faci aza lumii, Primul lucru pe care ifi vine s si revina, Simfi cum ifi creste tensiunea, negociezi cu el, orice, numai sa neerci scuipa si pling de gro: este sa fipi la el, si-l 2galfai : vin cu 0 octava, ince Ail camperi cu ceva, daca nu in scurt timp te trezest cA tipi il scuturi, at smucesti, ii dai si cateva palme la fund. Degeaba! Plange mai abitir, complet isterizat. Daca si tu frai pierdut cumpatul, ce s8-i mai ceri lui? rategiile parintel a Nate ener, situatia ifi va sc&pa total de sub control. «Nu incerca sa negociezi cu el, nu incerca sa-i faci o demonstratie logica — el nici nu te mai aude. ‘+ Unii copii igi revin daca sunt tinuti in brate (fara s8-1 ridici de la sol) ferm, altii devin si mai nervosi. © Asigurdte cd nu se va rini si indeparteaza-te putin preficindu-te ci nu dai importanti crizei. ‘* Coboara vocea si nu face exces de cuvinte. © Mangaie-I si spune-i cd astepti sa isi revind fiinded nu intelegi ce vrea; cere-i sé-ti explice in cuvinte (dac& poate) sau prin ges- turi ce vrea, care e problema, pune-I si repete rar, ca si intelegi, asta il ajutd s3 iasa din transi. + Dacd nue decat o scena dramaticd menita si-ti atraga atentia, ex- Plicd-i cd nu-fi place acest tip de comportament si cd il asculfi cand se potoleste. Daca e un mijloc de santaj si-i cumperi ceva, spune-i cd nu ai bani pentru acest lucru sau cere-i si renunte la altceva din cele ce ii doreste. Daca refuzi, scoate-I din magazin si spune-i ca nu-l mai iei la cumparaturi decat cind se poartd civilizat, * Daca vrea sa te facd s4 renunt lasi-l si se potoleasca si, sit nagul! * Uneori, landu-i i la cea ce faci oti ce fi-ai propus, pe urmé, continu’. Daca cedezi, ti-ai gi- Poti sil potolesti stergindu-i fata cu apa rece sau spi ndu-i manutele cu apa rece — are efect calmant, Stapaneste-fi mimica fetei, ia . (fata ca 0 coala alba de hartie) chisd si te va avea la mana, fi chipul care nu exprima nimic altfel, te va citi ca pe o carte des- Probleme difcile — strategi simple 263 + Resemneazi-te, intr F te. Cei mai mui voi ne py fanteumurile sunt foarte frecven- cat de bine stii si faci fats acestor sit nul sau alegi si te eliberezi, + Incearcd sa intelegi ce vrea, ce-1 supa posibil, sa previi aceste izbucniri — nu ii fac bine chiar daca joa ca teatru, La orice izbucnire, suprarenala ii elibereazi adrenal na in sange. Adrenalina actioneazi ca un drog, + Nu uita cd unui copil mic ii pofi distrage foarte usor atentia cu altceva care s4 il amuze ori sa il faci macar curios si astfel uit’ c& era gata-gata si se manieze. + Tantrumurile pot fi frecvente la copiii cu dificultiti de vorbire sau care nu au un vocabular dezvoltat — lipsa capacitatii de a isi exprima sentimentele prin cuvinte il frustreazd, de aceea, dez- voltarea vorbirii este extrem de importanta de la varste fragede. Ajuta-l sa exprime ce simte prin cuvinte, nu prin crize de nervi. © Nu uita cd tu esti cel mai bun model: te enervezi tu, fipi, se ener- veaza si el. dar depinde numai de tine tuafii, daca prelungesti chi- cel starneste si, pe cat Daca vrei sa le evifi, iata cateva sugestii: Formuleaza enunturi, nu intrebari Nu-l lisa sa decida el ce se va intimpla, ci tu. Nu-l intreba pe micu- ‘Vrei s& te imbraci si sa iesim in parc?” daca asta fi-ai ee aa le s4 ne imbracim”. Negativis- a sim in parc. Haid opus sa faci, ci ,Lesim in parc. ; e ml ‘yarste’ va face s& spuna mereu nu” Ia intrebarile care incep cus sid N i frst) ,vrei sd mer- a”. Nui spilul (indiferent de varsta) ,vrei Sa i” si, daca’. Nu intreba copilt paanenrs Pentru cei mai mulfidintre ei eo mare realizare si picaleasca” somnul de noapte. De acees, . mergem la culcare”. Nu gem la culcare?”. mearga tarzit la culcare, Si »pacaleasl’ 20% e mai bine s& faci un enunf: »Pregateste-te St “rei s8 manénci”, ci ,hai si mergem la mass a ine es Joey oj hud initiativa, ba chiar e de dorit, ca sa Desigur, trebuie sa fi lagi si lui initia Ce e Masud ce Cr vefi si facd alegeri, dar gradat, pe masIrina Petrea 264 11 papusile sau cu lego?” poate fi alegerea lui, dar ru mai trebuie sa fie alegerea lui. Dac’-l lagi se imbracé, la patru ani, poate si cedeze ner- ochetd. Mintea lui nu e obignuita cu alegeri Ao varianta din doud egale: ,,ifi pui i2”, ,Vrei rochita verde sau pe cea namant. Te joci c Te joci sau vii la masa?” sa isi aleaga singur cu ce vos, mai ceva cao diva ¢ multiple, de aceea, ajuti-! s& aleag: pantalonii maro sau pe cei albastr galben’2", dar, ulterior, nu mai int uti prea place combinatia cromaticd. La zece ani, pofi s#-I lagi sa aleaga cu ce se imbract si, eventual, s8-i oferi sugestii, poi si lasi si aleaga daca vrea supa sau ciorba la prinz, daca vrea si mearga cu tine la plimbare sau iese la joacd, dar nici intr-un caz daca _,stai la te- lovizor sau citesti2” ori, iti faci temele sau te duci la joacé?”. La sai- sprezece ani, il pot intreba: , Vii la cind la ora gapte sau manénci sin- gur cand te intorci din oras, dar sa nu vii mai tarziu de noua”. Altfel, risti sa te transformi intr-un parinte scorfos si imposibil. terveni in alegerea lui, chiar daca Distrage-i atentia (Cand le intra ceva in cap copiilor mici, cu greu fi convingi sA renun- fe. Argumente, ameninfari si negocieri, toate pot sA rman fara nici un rezultat, ca s4 nu mai vorbim de cata energie pierdem astfel. Cel mai simplu este si ne folosim de faptul ca micuful isi pierde foarte usor interesul pentru ceva dacé altceve mai interesant a aparut la ori- ont, De aceea, distragerea ateniei de la obiectul dorinfei sale poate 4 prevind, instantaneu, 0 criza majora Cind crete face pozitie, nu insista asupra subiectului care reece amos vib placere, ci atrage- intr-o conversatie sau ac- fete plc Dep 3s, Codrin (ani) vrea sa se joace la calculator reel in ora Tul mai mare trebuie s&-si facd temele. Acest confistime ng Proape zilnic $i se soldeaza, de fiecare data, cu un cool ne ai Temig favoarea mezinului, Nu e drept fafi de wie seen “ene © sunt mult mai importante decat moftu- Scoase de jor ne ObliBata si le facdignorand 2gomotele © Pe computer si nici sa reziste tentatiei de a arunca Probleme difcie — strategi simple 6 265 un ochi inspre ecran, mamas sco Coun mac no stu pe Fioad& de timp. La ‘inceput, Codrin insist, dar mama il ia c1 bi il scoate din camera si, pana la urmé, il face sa uite de calcul ton Pe Bajandu-l pe Codrin intr-o activitate oarecare, de preferints alaturi de €a (pentru ca lui ii face deosebita placere sa fie cu mama, fara sora ‘mai mare), cu putin inainte ca fetifa si igi mceapa temele. tie exact in aceasta pe- Evita situafiile fara iesire Mai simplu este s& previ decat sa rezolvi o situatie dificila. Evita s& pleci cu copilul la cumparaturi cand se apropie ora de masa (daca nu pofi ajunge acasa in cateva minute) sau in oras cand i se apropie ora de sommn (si nu ai céruful la tine). Cand copilului fi este foame sau somn, brusc, se indispune, are o nervozitate ridicata, e fara chef, se irita din nimic, e ,mardit”. Degeaba il cer, il amenin{i, il pedepsesti Problema lui nu se datoreaza indisciplinei, ci scaderii glicemiei ori oboselii (ori ambelor), Nu are voie s4 manance ciocolata fiindca e alergic, dar lui ii place si ar face orice s& guste 0 bucdfica. Daci il duci la cofetarie, risti s4 tH facd o scena de pomind la vederea exponatelor cu glazura de cioco- Tata, aga ci, mai bine, du-i tu acasé o prajitura cu frigca sau luafi o in ghefata de vanilie pe strads si ocolifi cofetaria, Sit ca isi doreste de mult timp 0 bicicleta, dar nu i-0 poti cumpara, Nut fae promisiur a citor indeplinire o tot amani sub un pretext sau alt ioral nu ‘merge de multe ori la apa. Cand va vedea ci rai amg anu fu ta card ii va face o scend de 5-0 fii minte sii va piendt HURNM tine, punand sub semnul indo once viteare promi va Nu i phcali a dv ea Pa Finum gi, cand ajungi la ca- vet pacli vL evident, infricosat iif va face un cre data cind fi vei mai spune ,mergem la yanezi prin casi. va intra in panica binet, se va simi mintit, P circ intreg, Plus cA, de fiecare atte bunica”, s-ar putea sa fii nevoit SAFIrina Petrea 266 ds a jat. Nu te lisa sedus. Nu telasa santajat. Nu te [3sa manipulat de insistengele lui 4.0 anumiti mutrifi a lui fl face irezistibil, dupa cum voate face si cedezi imediat. El incearcé a care s-au dovedit, in Un copil stie «: stie c& un anumit suspin te P diverse strategii si le va aplica exact pe acelea e timp, efciente. Dacé ste cdi cedezi, fi sigur c& nu se va da batut, Crescand, copilul invati cum s3 formuleze 0 cerere pe care sé nu i-o poti refuza, ce cuvinte te inmoaie, ce atitudine te face sa cedezi. Evi- £8 si negociezi cu el, eviti iei pe loc o decizie atunci cand solicita- rea lui te-a atins la coarda sensibila. Spune-i ,las-ma s& ma mai gan- desc”. in acest fel, ii arati c& esti deschis la rugdmini, argumente gi sugestii, dar decizia rimane a ta si el trebuie sa o respecte. Atenfie fnsa! Nu ceda dac’ solicitarea lui incalcé vreunul dintre principiile la care fi. De multe ori, exasperat, copilul blufeaz: ,Ei, si ce daca nu ma lasi, eu tot asa fact”. Nu-l provoca cu un ,inceareé numai!”, ci adu-i prompt si calm aminte ce consecinje are pentru el sfidarea. De multe ori il dezarmezi cu un simplu: ,Nu te mai prosti atat, ce fi-a venit? Nu te mai recunose!” sau ,Nu mai insista, am incheiat discufia” ros- tit degajat, sigur pe tine si privind peste capul lui. Determind-I sé coopereze, nu sé ti se impotriveasc3 La fel cum fie nu-fi place sa fil intrerupt din ale ceva pe nepusa masé, tot asa nici copilului nu-i activitatea lui 51 pus sa faca altceva. Aidoma us se va impotrivi. De ce si-i faci lui ce 7 S&-i dai impresia c4 scopul tau este sé provoci si si-] pedepsesti in loc Nusfilua copilul prin susprindere, nu st-1 anungi, fara sai dai timp sa se tale si pus sa faci alt- place sa fie oprit din ui adult, va bombani, ea ce nici fie nu-fi place? De ce sai faci viafa imposibila? De ce S&l determini sa fie cooperant? u-1 intrerupe din cea ce face fara Ppregateasca. Probleme dificile — strategi simple 267 Controleaza-ti vocea Vocea Minders, Joasa, care igi menine cadenja marunté, far4 prea rae tate acne tt SiBtFanba de sine si calm, liniste interioara si fermitate. Degaja forfa si hotarare, nicidecum ezitare, deci nu il tenteaza pe copil s& faca opozitie De ce s-ar angaja intr-o bitélie pierduta? ¥ angaja intr-o batali ‘Vocea sovaitoare, aceea pe care o ai cand te temi ca prin cererea ta sd nu starnesti o crizd de furie cuiva, ifi arati slabiciunea si raspunsul copilului va fi un refuz categoric. Alternativ, poate pune 0 conditie ca sa ifi arate cine e seful. Te-a prins in capcana, te joaca pe degete si, cu toate protestele tale, disputa se trangeaza in favoarea lui, Vocea rastita, ridicata, jipata, in afara faptului ca irita, exprima ner- vozitate, pierderea controlului sau teama de a pierde controlul, deci, in ochii lui, nu esti stapan pe situatie. Cand ridici vocea la copil, drept réspuns, si el o va ridica la tine. Tipi tu, jipa siel. Te rastesti Ia el, se rasteste gi el la tine. Daca e mic, s-ar putea sa te si muste/ scuipe/loveascé ori si izbucneasca intr-o criz de nervi pentru ca _siguranta lui fuzibil&” este mai scurtd decat a ta. Deja te-ai cobo- rat, te-ai angajat intr-o confruntare pe care nu ai cum s-o cAstigi pen tru cd el are 0 arma secreti — ,puterea apei” —, lacrimile. Iti pier2i controlul, el plange, tu regrefi si il impaci, el obfine ce sia dorit. Ai pierdut o batlie de care nici nu aveai nevoie, frai dovedit sa i nea, {i-ai subminat singur autoritatea si ai dat un prost exempla Por sonal, Toate dintr-o loviturd. Incredibil! $i cand te gandesti ca totul a pornit ridicand vocea! pune cd este vorba despre deja nu mai pofi s ‘copilul tau ca sa te ascul- Cand se ajunge la urlete, © comunicare. Daci ai fost te, daca ai fost nevoit si-1 bagi in s aplici nici un i tare” t nevoit sX urli la e j in sperieficu 0 atitudine demna de un principiu educasional, ci legea om al cavernel, mu iti dai seama cum apari in mai junglei — ,,cine rage mai tare e ™ ochii copilului tau?Irina Petrea 268 nue cazul sé faci situ una Daca el face o crizé ai des intalnite la copii cu var- antrum izele de nervi) sunt mi 0 Tantrumurile (cri te la.copi cu vir intre 2 iar poi sa ai parte de ,o scena” Sa jcimatea une atl de rie, dar dac8 tus crza $a produ, nu tearata impresionat de nimic din tot arsenalul pe care al scoate la bataie. Orice expresie a ta (de spaima, jena, mild etc.), ori- 1 ai va putea fi folosits impotriv’-fi in ,reprezentafii” ulterioa- crede-ms, vor fi din ce in ce mai impresionante. E mai bine sé eviti contactul vizual cu el ce react re, care, iti iei o fata impenetrabila si inflexibil l {priveste peste el sau prin el) si pazeste-te sa faci remarce. Daca exis- 18 riscul si se loveascé, si igi faca singur rau, nu-i intoarce spatele. Aca- s& insa pot sail trimifi si in camera aducerii aminte ca s4 se linisteas- cA (vezi ,Tehnici de disciplinare”) si, cand s-a calmat, s vina si continuafi discufia /joaca. (, Vid cd if este ru, du-te la tine in camera Si-fi revii, Iesi cand te simfi mai bine si ne putem juca in continuare” sau ,Vid cd te-ai enervat, du-te la tine in camera si te calmeaza. Poti ‘sa revii sa discutam cand te-ai linistit’.) Foarte eficient este s4-1 duci la baie si sa il speli pe maini si pe fata cu apa rece. Are efect calmant. Orice s-ar intimpla, gandeste-te 4, daca tu nu ii pastrezi calmul, si- tuafia scapa total de sub control si exista riscul de a se repeta! Dacd criza a fost menita s4 impiedice aplicarea unei ceringe (de pilda ‘4 igi puna jucariile la loc), numai dupa ce totul a trecut, reia-ti calm so- Hicitarea, altfel, daca renunfi la cerinja ta, criza lui si-a facut efectul si, data viitoare, cénd nu are chef s& faci ce ii ceri, va proceda la fel. Controleaz-ti expresia fetei Chipul omenesc poate fi extrem de expresiv sau poate s8 fie mai imo- bil si mai de nepatruns deca h p rn cat Sfinxul egiptean. in relati: L Poti sa ai cate expresii vrei, dar nu uita: P space copii * Cand il lauzi, fii vesel * Cand il certifi seris si cat mai inexpresiv. Pr robleme dificite — strateii simple 269 + Cand ii solicifi ceva, fi re, * Cand razi, il aprobi, Cand te incrunsi, i sper laxat si sigur pe tine, * Cand vrei sist incurajer, fi entuziast Nu inteleg ce spui, repets, te rog" Cand copilul e crizat, nu are rost si incepi cu el 0 discutie. El nici nu te mai aude, deja si-a pierdut cumpatul, fips, urla, plange, suspina, se zvarcoleste. Cel mai bine este sé eviti amorsarea unei astfel de crize si nu trebuie s& admifi niciodata ca micuful tau sa fipe si sa se rasteasca la tine. De aceea, tu trebuie si te abfi si tipi la el. Cu cat el se enervea- 2A mai tare, cu atat tu trebuie si ramai mai calm, altfel, nu ajungeti de- cat la 0 escaladare rapida a crizei. Cand ip’ ori se risteste la tine, spu- ne-i clar, cu voce egala: ,Nu infeleg ce spui. Daca tipi, nu infeleg ce spuil Mai spune-mi calm inca o data”. Repeté-i acest lucru pana cand il faci ‘s4 coboare vocea, sa vorbeasca calm, ceea ce are un efect linistitor. Dacd nu te aude, realizeazd contactul vizual cu el De multe ori, copilului fi este foarte simplu s& ignore solicitarea ta daca aceasta s-a facut de undeva, de departe, dintr-o alta camera saut, J, Nu are nici un rost sa te repefi la nesfar- Jai. Mai bine, apleaca-te pana ie umeri cu ambele maini (fra literalmente, peste capul lu Sit, cao placa stricat,efectul este ae ajungi la inaljimea lui, prinde-| usor de umeri ac oa smucest si priveste- drpt in fata cand i vorbesti, determinin dul ste priveasca in ochi. Aste, dai mai mulls greutate mesajalut tu gi va sti cA ai vorbit serios. Nu admite s&-ti intoarca spatele 8 cu picioarele in sus, ifi ol se tolaneste pe spate, © coatele nt sus vores ere te wench ot ‘u spatele la tine, te ingand, se hlizes i fundul, rade, sIrina Petrea 270 cite joacd, ffi arat’ limpede c&, pentru el, nu tect Ne pase Ale pos YORE Chey et submineaz’ autoritatea, te pune intr-o pozifie inferioara in fat hui Orit ide amuzante sau inventive fi Sar parea srumbuslac vi lui mesajul este unul singur si nu prea magutitor [a adresa ta "ai, ma lsd-mal”. Tolerdnd un astfel de comportament, nu faci de- “at indrepfi lucrurile spre o sfidare totalé si o pierdere irecupera~ bila a autoritafii. in céfiva ani, sé nu te mirt daca, in loc de giumbus- jucuri, auzi remarce obraznice de genul ,poate ai treaba i eu te refin” sau , hai, simplified peisajul’. Ca sil faci s& te asculte, realizeaza con- tactul vizual cu el si avertizeaz-| ca refuzul lui de a te asculta com- porta consecinje. Pe care le si pui in aplicare de indata, in cazul in care el tot te sfideaza sau ignors. 9.2 Tandéleala Copilul nu are nofiunea timpului si de aceea nu realizeaza cat de re- pede trece timpul, mai ales daca e prins de ceva care il fascineaza. Uneori, trage de timp exact atunci cdnd te vede ca te grabesti mai tare si face acest lucru fie pentru ca sé-5i afirme independenfa, fie pentru cA nu suporta sa fie zorit si presat. Strategia parintelui: * Nw tot presa cu ,hai odata”, nu ajungi nicdieri. Incearca si-ti calculezi mai bine timpul si sé nu lagi lucrurile pe ultima suté de metri si sé intri in crizd de timp. * Cointereseazi-l. Spune-i calm ce va pierde tandalind sau ama- nand de fa ¢ le saua nance are le facut (,nu te imbraci mai repede, nu mai iesim la in cazull in care avertismentele tale il lasi rece, lasi-1 si suporte consecit ad intarzie, s pi f onse infele (sa intarzie, sa piarda spectacolul/plimbarea etc.). Sai fie invataturi de minte. * Daca cadena ad lui tua pierdut ceva sau ai intarziat undeva, pro- a fel cu el cu proxima ocazie: trage de timp cand el tine Probleme dificile — strategii simph le 2n morfis si ajung’ undeva m, place, altuia ned faag na Pde: Adi aminte cee fe mui 9.3 Smiorcéiala Plansul e serios, e grav, e alarmant. Smiorcdi if ala e un act de manipu- Ire, un act de cabotin, invaga si le distin . Plansul Este reacfia normalé a copilului in caz de spaima, foame si disconfort. Plansul: © este sustinut; * sund disperat, alarmat, fie c& e tipat sau gemut; © copilul e speriat sau il doare ceva; interventia prompta este absolut necesara Smiorcifiala este plansul pe post de arma, Fie ci e scancit, fie drama- tic, are intotdeauna scaderi de intensitate — ,pauzele de evaluare” a cefectului produs. Dupa care revine in fort. Apoi alts pauza. $i tot asa Tehnica de manipulare prin plans se invata repede daca, de fiecare dat’, la cel mai mic scancet, parinfii sar ca arsi sa vada ce is-a intam- plat micujului. Copilul se smiorcaie cand © = vrea ceva siise refuza; A prow © rea si fie in centrul atenfiei simu stie cum altfel st P cedere te ica, mama hraneste bebelusull sau face temele cu un fralem pilda, neste t a mare si pustiul de cinci ani se simte nei datewa dees «face opoziie la ordin” (ms ae chef s 5° UGE SSS Jevizor); sis’ ifi faci procese fla ce fai propus sinuel mn, ci vrea sa stea la te + vrea si-fi fie mild de el Lai sanctionat si sa renw de constiinga pentru ca wa pe placul luiIrina Petrea 272 e-l cum plinge, cum si-l mai pun Ia colf, chiar Gai, saracutul, it Je fratelui siu!”), daca a distrus caietel Smioreaiala poate si imbrace forme dramatice de pseudoplins. Cum arampl? De exemple, daci, plingand, copll vomit sau se ine vinefeste, paringii intr in panic (de infeles!) si fac remarce de genul: Vai de mine, uite la el cum s-@ invinetit!” sau ,Of, vomita, ce ma ‘Rut Copitl ine mint reach si, nd va vrea s& dea impresia ci tin suforinf, se va forfa sa planga pana se invinefeste sau vomit, ca ss convinga c& ,plange pe bune”. Te poate pacali usor stiind cA nu te rabda inima si-I vezi asa. Chiar dacé plansul si smiorcaiala se mani- festa identic, au cauze diferite: una eo sperieturd zdravana sau 0 su- ferinta reala si altceva refuzul lui de a merge ja culcare! Strategia parintelui: © Pistreazi-ti o mina inscrutabila si o voce liniara, non-emotionala. © Spune-i ci stai de vorbi cu el cand se potoleste (fiindca nu inte- legi ce spune). © Nu face mare caz de o simpla juliturd sau un cucui (n-are rost sil faci sa intre in panica, crezand ca s-a accidentat mai grav de- cat simte). + Repeti-i ferm si bland (nu scragnind din ding) cd nu-ti schimbi decizia oricat de mult s-ar smiorcai (moment in care stie ca se agi- th degeaba). . Incurajeazi-1 sd ceara frumos ceea de doreste, nu sa scanceasca. Daca e in public si smiorcaiala e preludiul unei scene, duel aca- sa. Exceptie face cazul cénd vrei sil lagi la gridinifa si el face mofturi (atunci, te mulfumesti si-1 mangai gi si-i spui cu blin- dete ca te astepti ca el sd se comporte civilizat, nu ca un bebelu: site intorci si- iei dupa program, apoi il lasi in seama edi atom rei si pleci fara si mai intorci capul). “ Strategiapérintel cand copilul refuza si doarm’: door pen seare data la loc, in Pat, fara sa-1 privesti in ochi (ci , em peste cpa ui sau in piep0) il invelesti si ples. feat snail nu te angajezi in nici o discus, sub nici un pre- este trucul lor imbatabil. Prima data, ii repeti ,€ Probleme dificik icile — stratepii simple 273 timpul si te culei” St” calm. Poti si teste. © Asigura-te ca, inainte (is alte argumente, apoi, tot ce-i spui e un ‘mangai usor pe spate sau pe cap — il linis- sa-l pui i api la indemana si juciva preferats snpatspae teak ‘Mio gurca nu are nevoie de nimic. De altfel, daca ‘eneile eis nt ale, dupa ‘ce sunt satisfacute, el se duce la culcare, altminter ‘in scurt timp se da iar jos din pat, sub un alt motiv. “se ‘Atentie! Ori de cate ori copilul plange sau doar se smiorcdie, pastrea- | z4-ti cumpatul si ramai calm. " | Panica si enervarea nu rezolvé nimic, ci agraveazd situatia. | 9.4 Linguseala Nu te simfi flatat atunci cand copilul te linguseste — invafa sa fie ne- sincer. Oricat iji gadila orgoliul, nu vrei sé-1 transformi intr-un indt- vid unsuros, care se baga pe sub pielea omului si pare ca nici nu face parte din subregnul vertebrate. Astfel de oameni ne sunt antipatich Nusfiincuraja copilul sé fie fpocrit.Ipocrizia e un cefect, no cala> te, asa cum gregit cred uni. 1 inveti si se poarte elegant, cu diplomatie, 5& remarc’ plind de gragie. Limba dulce, mult totul altceva, Daca, lingusindute, obfine _gerogari de la regulile stabilite sau ierte- crede-ma, stiindu-te atat de despre tine: E foarte bine insd s facd un compliment, 0 aduce, dar linguseala ect de la tine favoruri, cadour a invaga cu ndrav $i, ‘nu ya avea o parere prea bu ine: echipa lui favorita, wits c& rea greselilor, se V: vulnerabil la linguseli, nici Daca ma prefac, de fafa cu a" am luat patru la mate”, ca fin cu Strategia parinteluis sere st se poate fF © Ori de cate ori incearca § resc, si lase prosteala. 4 te linguseascd,Irina Petrea 274 invati-l ca atunci cand vrea ceva 54 vorbeasca deschis $i politi- invata-l ca atunci can cos. . Daca fi pare rau cia facut 0 pozna, tare, si indrepte ce a facut. . «Nu te arata impresionat de linguseali, ci dezgustat. 2 Explicdi cd nu e frumos ce face pentru cd e nesincer sd recunoasci, s8-si ceara ier- 9.5 Inselaciunea. Minciuna. Hofia Nu-l trata ca pe un ,dusman al poporului”, nu te erija intr-un NKVD.-ist. Nici nu te arata incdntat de faptul ca ,-a dus mintea” atat de departe. inselatoria nu e 0 dovada de inteligenfa, ci de viclenie. $i vuipile sunt viclene, nu destepte. Azi a ingelat un copil, maine te va ingela pe tine si si nu te miri daca, peste douazeci de ani, ii vezi poza pe prima pagina a ziatelor cu subtitlul ,XY a fost prins, in sfargit!”. Nu uita ca, la inceput, copilul nici nu-si da seama c& e gresit ceea ce face — el vrea numai sé-i pacdleasca pe cei cu autoritate sau pe riva- Iii sai, 58 castige la joc sau sa faci ce vrea el, nu ce vrei tu. Lui fi pare bine cand reuseste sa triseze si, neprins, va continua crezdnd ca urcio- rul merge de multe ori la apa. Ce trebuie s& faci cand il descoperi? in nici un caz sd rézi incéntat — ,,vai, manca-l-ar tata, ce smecher esti!” (teme-te de poza aceea din ziar!), dar nici nu e cazul sa te transformi in Comisarul Moldovan $i sé-1 bagi in ancheta. Strategia parintelui + Poarti‘o discufie serioasa cu el despre ce si cum s-a intamplat, ce 1-a determinat si triseze si, mai ales, des; > sale (pierderea si asculté-l, nu e despre consecintele faptei ‘crederii celorlalti, a prietenilor etc.), dar fii calm ne o predica. E important sa stii ce anume l-a determinat daci vrei si injelegi vrei si infelegi cum sa actionezi gi si-1 ajuti si seindrepte, gi \ctionezi si si-1 ajuti si + Explicé-i + Aratici i cd a picali echi a 41a picali echivaleaza cua fura increderea cuiva. rin exem| < te prin Inset Soe le elocvente c& succesul si rezultatele obtinu- sei inselitorie nu aduc satisactie,c& minciuma are picioare ” €4 adevarul jese la lumina si te face de rusine in vazul tu- Probleme dificite — strategii simp ategii simple © Invata-l cd numai t ceea ce obtine it trebuie sii ‘curie. Pe merit trebuie si-i aducd bu- Copilul minte pentru cé vrea sa: + infloreasca realitatea (Fie pentru cé e dezamagit de ea, fie ca ssi dea singur importanja); ° “ * ascunda o pozn (i este fica de pedeapsa) * asd dintr-o incurcituté (fi este jena); + manipuleze (pentru a obfine ce si-a propus cu orice pret). Cand copilul infloreste lucrurile, are o imaginatie bogats. De aceea: © Nu deveni prozaic (,asa ceva nu existé"), nici nu-I face mincinos in fata, ci acord’-i mai multi atentie si ajuté-l si mai taie coada vulpii. Dar cu delicatete. Nu-i spune ,Cine a mai auzit de asa ceva? Mincinosule!” — a cizut in capcana proprie si nu mai poa- te da inapoi pentru ci, implicit, recunoaste ci e mincinos—, " dat la fel, De ce s& aiba parte de timp pentru joacs. daca el muse se t& de indatoririle scolare? Incurajeazi-I sa te asculte it 88 facd ce fi spui $i A refuze crezand cd nue in stare sa fa “ m ue : vrta este urmarea fireasca a prea multe 1 ide acest obicei. Daca tot I ai tot spas mu in el. Revizuiies- Uneori, poate s ‘A de esec. Ace 1 {le faci. Dezvatite t 4 facut bine cutare [cru | incredere, fiindu-i fri ai reproguri pe care bombanit si certat c4 " ech nu mai are poti, esti prea mic”, fireste ci nut292 Irina Petrea teri atitudinea, fii mai ingdduitor cu el (a gresi € omenese, mai ales cand invert). Cand fieste fried de esec, nu-| lua peste picior (,hai, mai, fricosule!"), | nu-l presa (,hai odata"), pentru c& nu obfii nimic. ntaresti increderea in sine pas cu pas, cu rab- Singura solutie es dare, in timp, Strategia parintelui: * Di-i sarcini si responsabilitati usoare la inceput. « Stabileste-i obiective rezonabile pe care sa le poata atinge. + Laudi-l cand reuseste, incurajeaza-l cand eziti, nu-l critica cand esueaza, ci consoleazi-l, imbarbateaza- (,lasi, data viitoare ai si oti, ai si vezi"). Nu-i spune , iar n-ai facut cum trebuia”, ci , fii mai atent” sau ,,e din ce in ce mai bine, felicitari”. + Pe masurd ce capita incredere in sine, sporeste tu gradul de complexitate al sarcinilor pe care i le atribui si importanta lor, dar nu prea repede, si nu egueze si si se descurajeze. 9.12 Dictatorul ‘Nu-ti pune mintea cut un copil tiranic. Nu o scofi la capat cu el. Ori kai rasfafat prea mult si s-a obisnuit s8 comande si sd i se facd mereu pe plac, ori are nevoie sa se simta important si infelege si faca acest lucru ignorand cea ce tu ii ceri sau determinandu-te si faci cum vrea el Strategia parintelui: * Ignori-l cand incearcé si faca pe geful cu tine si da se poarta politicos si rezonabil, Nu te grabi si-i faci mereu pe plac, dar evita crizele. * Cand refuza sa te asculte, nu-i fine prelegeri. Fii mai abil decat ol cere Parerea si da-i idei in aga fel incat si creada ca sunt ale lui. i atentie cand + Uneori, face pe tiranul cy Probler strategi simp bleme dificte — strat z leg simple 293 " jutandu-te pe tine Spune-i cat de mult te-a ajutat ictort, uri un ni pe vietoria de wet iu de accentul cade pe cooperare, tine pentru cd are impresia cd nicl iu- a viea Si te pedepseasci. Aralé-i dra- Zuieste-fi atitudinea fata de el si timpul besti si nus plac, de ace goste si afectiune si revi pe care (nu) il acorzi. 9.13 Copilul care vorbeste urat Daca micuful scoate un ,porumbel” pe gura, insé nui sté in obicei, se prea poate si-l fi auzit pe undeva (poate chiar la tine, atenfie!) si il foloseste ca si-si dea importants, si fie precum ,cei mari” sau ca $8 fie mai interesant, sé fie in centrul atentiei. Nu uita ca, la inceput, if analizeaza foarte curios atitudinea, reactia si cu cit esti mai socat//ul- tragiat/ enervat, cu atat el e mai mulfumit de efect. Strategia parintelui: «Nu te pierde cu firea, chiar daca ai rimas mut de uimire si nu mai foloseascd asemenea cuvinte pentru ci ‘A nu mai fie placut de oamenii din jur se simt prost si el rised s ceilalti (acesta e ultimul Iucru pe care si-l doreste) ‘ea intrat in obicei s4 vorbeasca mai urat decat un birjat, € ar incurajat) acest tip de limbaj. 1 si de ceilalti si, daca iti sta in te gi stipaneste-te mai © Daca ix semn ca i-ai tolerat (ba, poate chi Atentie cum te exprimi fati de el i i 4, corecteaz: obicei si fii mai slobod la guri, co sl ms ddee La nervi si suparare. Altéel,copitul crede cl asa ¢ normal $8 te exprimi (veri ,Fit dascil si model” «Daca anturajul lui este cel Tapani shinba ee ia ca i un astfel g atentia cd tu nu tolerezi " aiinterzici si-si mai vada amicii. svilizat si, daci mai continu, it inter? Kista pee au ty sie gextragi” din anturaj cul gisindw auta sil, sel ey / i civilizat. Limba oe ser renee i dar vorbetes liza ji dezgust de schimbare, atragesiTrina Petrea 294 a hui daca insist’ si mai folosease’ expresii yi © Trimite-t in came J acd o face in public, nu-i mai vorbi cuvinte triviale, Dut acas: daca persevereaza. « injuratul e contagios, + Poti si-l incurajezi $3 re lizat cu ceva mai multi conversatie dar obiceiul se pierde in lips de exercitiu, ‘nunte risplitindu-l cand vorbeste civi- si atenfie. Nu ateny 9.14 Vorbaretul Multi parinti sar dori un copil care s& vorbeasca atat de mult ca al tau, Vorbind, el isi dezvolt8 vocabularul, abilitafile de comunicare, va putea sA se exprime usor si cu siguranfa. Stand de vorba cu el, nu doar ii faci o bucurie, ci ajungi s8-I cunosti mult, mult mai bine si ai ~ seazia si-l inveti o multime de lucruri, ‘Nu-i pune pumnul in gurd — e ca si cum ai smulge limba unei privi- ghetori ca s-o faci s8 tacd. Acord’-i atenfia pe care el o solicit, las’-1 s&-ti spund ce are de spus. Strategia parintelui: * Daca ai mai multi copii si vorbareful te impiedica si le dai gi ce- lorlalti atentia cuveni a, stabileste cu el sa vind sd stea cu tine la bucatarie cat faci tu mancare ( i te ajute) ori alege alte moment. ai si lui ceva de facut si cand faci curatenie in cas&, speli masina, mergi la piata etc. (in doi, vorbind, treaba merge mai usor). Daca va este amandurora mai comod, seara, inainte de culcare, acorda-i vorbaretului o jumatate de ori numai cu tine, ceilalti copii asculta o povestelse uit: : Cand ai obosit, nu-I repezi cu un cat cat timp 4 la televizor/se joaca. wmai taci din gura, moara stri- i concentra, ai altceva de facut iu. Ori lasi-l s& vorbeasca (dac& cand in cand, mai mangai ). Din « | Baie-l pe ca inde-1 de mana s4 nu simta cd vorbeste In prey, Pe Pte Pe , ci spune-i cd nu te mai pot si veti continua discufia mai tarzi poti!). Di Problem robleme dificile — strategit simple 295 © Cand vorbaretul e mic si ; oar te asalteaza cu intrebs of ie cuvinte magi date asaleaxé cv inte de e pat a ‘aspunde-i calm, cu rabdare. Cand te-ai saturat si el te piseazd in continuare (numai ca oi nu iti inde indrepti atentia spre altcevalaltcineva, distragest atentia, divi ceva de f tecel ca si infeleaga c& nu are rost si vorbeasca fara noima doar ca si fie cu tine, ci poate folosi timpul si altfel. * Cand copilul te intrerupe dintr- discutie (ca s se afle si el in treaba), nu-l ignora— te va sa si igi va incerca si alta data no- rocul. Spune+i ci, pentru a interveni in discutie, trebuie si-si cea- 4 permisiunea si, cind nu-i este acordata, si se abtina. © Copilul trebuie obisnuit si nu se bage in vorba oamenilor mari si, ca si nici mu-i dai ocazia, nul fine pe Langa tine cand stai cu Prietenii la discutie, d-i ceva de facut, lasi-1 s8 se joace, ingri- jeste-te si aiba gi el o companie potrivita. Altfel, stand pe lings adultii stransi lao bere, el aude (chiar cand pare absorbit de cu totul altceva!) si ce nu are voie. 9.15 Imbufnatul Daca lui nu-i este bine, lumea e cu fundul in sus. Aceasta este viata i cat el e mai supa at tu te agiti 4n preajma unui imbufnat, Cu cat el emai suparat, cu att a8 i intri in voie, ca sii faci pe plac. De fapt, micuful ta leze mult mai eficient decat facand o criza mai tare ca oe - ; p ivaat cum si te controleze mult mai eficient dev find 9

You might also like

• Si Tu Poti Fi Supernanny Irina Petrea

  

  Document160 pages

  Si Tu Poti Fi Supernanny Irina Petrea

  Nicoleta Niky

  67% (3)
• Educatia integrata a prescolarilor Cum sa le stimulam mintile aflate in dezvoltare

  

  From Everand

  Educatia integrata a prescolarilor Cum sa le stimulam mintile aflate in dezvoltare

  Cindy Terebush

  Rating: 5 out of 5 stars

  5/5 (2)
• Proverbe Zicatori Ghicitori

  

  Document132 pages

  Proverbe Zicatori Ghicitori

  TheGun17

  100% (13)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Scenete Haioase

  

  Document9 pages

  Scenete Haioase

  Sima Gabriela

  94% (16)
• De Unde Vin Bebelusii?

  

  From Everand

  De Unde Vin Bebelusii?

  Isabelle Fougère

  Rating: 5 out of 5 stars

  5/5 (1)
• Paulo Coelho-Jurnalul Unui Mag

  

  Document87 pages

  Paulo Coelho-Jurnalul Unui Mag

  Roxana Cristiana Nistor

  100% (2)
• Copilul Taina Copilariei PDF

  

  Document25 pages

  Copilul Taina Copilariei PDF

  TinaVozian

  No ratings yet
• Tema 2 Analiza Critica A Lucrarii de Licenta

  

  Document3 pages

  Tema 2 Analiza Critica A Lucrarii de Licenta

  Lavinia Suciu

  No ratings yet
• Psihologie Generala Ed2

  

  Document229 pages

  Psihologie Generala Ed2

  Bianca

  100% (1)
• Super-Ierbișor Și Vulpea Vicleană

  

  From Everand

  Super-Ierbișor Și Vulpea Vicleană

  Massimo Longo E Maria Grazia Gullo

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1)
• Monika Detering - Super Idei Pentru Micii Mesteri

  

  Document162 pages

  Monika Detering - Super Idei Pentru Micii Mesteri

  sasaran6693

  100% (3)
• Portofoliu Didactic Lucrare

  

  Document22 pages

  Portofoliu Didactic Lucrare

  Xelebro

  No ratings yet
• Proiectarea Și Managementul Programelor Educaționale

  

  Document5 pages

  Proiectarea Și Managementul Programelor Educaționale

  Bianca Apostol

  No ratings yet
• Formarea Conduitei... - Elena-Irina Vlad

  

  Document202 pages

  Formarea Conduitei... - Elena-Irina Vlad

  Cristian Istrate

  No ratings yet
• Insetand Dupa Dumnezeu

  

  Document118 pages

  Insetand Dupa Dumnezeu

  sillrds

  No ratings yet
• Programa CLR Clasa I

  

  Document6 pages

  Programa CLR Clasa I

  Ana-Maria Prodan

  No ratings yet
• Banii Pe Înțelesul Copiilor

  

  Document1 page

  Banii Pe Înțelesul Copiilor

  Angy

  No ratings yet
• Alan, Alde - Sa Nu-Ti Impaiezi Niciodata Cainele

  

  Document12 pages

  Alan, Alde - Sa Nu-Ti Impaiezi Niciodata Cainele

  Costin Ela

  No ratings yet
• Organigrama Gradinita

  

  Document2 pages

  Organigrama Gradinita

  dgenoveva

  100% (1)
• Prezentare de Carte

  

  Document2 pages

  Prezentare de Carte

  antonelateleman

  No ratings yet
• Gary Chapman - de Stiut Inainte de Casatorie PDF

  

  Document158 pages

  Gary Chapman - de Stiut Inainte de Casatorie PDF

  Darius

  No ratings yet
• Proiect Didactic

  

  Document9 pages

  Proiect Didactic

  Florentina Mocanu

  100% (1)
• C5 Presc 2

  

  Document34 pages

  C5 Presc 2

  DanNy Claudiu

  No ratings yet
• Ghid - Sunt Parinte de Succes

  

  Document65 pages

  Ghid - Sunt Parinte de Succes

  Rusov Veronica

  No ratings yet
• Curriculum Pentru Învăţământul Preşcolar

  

  Document16 pages

  Curriculum Pentru Învăţământul Preşcolar

  nic

  50% (2)
• Curs 2 Politici Si Programe de Incluziune

  

  Document19 pages

  Curs 2 Politici Si Programe de Incluziune

  Andreea Mihaela Tofan

  100% (1)
• Dezvoltarea

  

  Document3 pages

  Dezvoltarea

  Ecaterina Sirbu

  No ratings yet
• Articol STRATEGIILE COOPERATIVE ÎN ASISTENȚA COPILOR CU C.E.S.

  

  Document4 pages

  Articol STRATEGIILE COOPERATIVE ÎN ASISTENȚA COPILOR CU C.E.S.

  Cornel Diaconu

  No ratings yet
• .ArchivetempFisa Gradatie de Merit - Educatoare

  

  Document10 pages

  .ArchivetempFisa Gradatie de Merit - Educatoare

  vlada1112

  No ratings yet
• Revista - Integrarea Copiilor Cu Ces in Scolile de Masa

  

  Document33 pages

  Revista - Integrarea Copiilor Cu Ces in Scolile de Masa

  guiu_gabriela

  50% (2)
• Definitivat Educatoare Progr Buna

  

  Document24 pages

  Definitivat Educatoare Progr Buna

  Aurelia Cosma

  No ratings yet
• Sarcini Didactice La Tema

  

  Document6 pages

  Sarcini Didactice La Tema

  Joshua Mitchell

  No ratings yet
• Antiparentig

  

  Document4 pages

  Antiparentig

  iustin001

  No ratings yet
• Educația Fără Pedepse

  

  Document6 pages

  Educația Fără Pedepse

  mariusm30

  No ratings yet
• Abordari Interdisciplinare Si Transdisciplinare Ale Curriculumului

  

  Document213 pages

  Abordari Interdisciplinare Si Transdisciplinare Ale Curriculumului

  Ancuta Iuliana

  No ratings yet
• 10 Metode de Invatare Care Functioneaza

  

  Document3 pages

  10 Metode de Invatare Care Functioneaza

  Ionut S. Valentin

  No ratings yet
• Valori, Modele Si Asteptari Ale Liceenilor Din Judetul Alba PDF

  

  Document224 pages

  Valori, Modele Si Asteptari Ale Liceenilor Din Judetul Alba PDF

  Penelopa Darossa

  100% (1)
• III. Principiile Didactice

  

  Document1 page

  III. Principiile Didactice

  andreiac87

  No ratings yet
• Model Cerere Eliberare Adeverinta Luare in Evidenta Pretransfer Detasare in ALT JUDET 1

  

  Document1 page

  Model Cerere Eliberare Adeverinta Luare in Evidenta Pretransfer Detasare in ALT JUDET 1

  Rodica Barbu

  No ratings yet
• 0 Optional Educarea Limbajului Grupa Mica 20122013

  

  Document7 pages

  0 Optional Educarea Limbajului Grupa Mica 20122013

  Popa Florina

  No ratings yet
• Didactica Domeniului Limba Si Comunicare PDF

  

  Document4 pages

  Didactica Domeniului Limba Si Comunicare PDF

  Maria Nasea

  No ratings yet
• Calatoria Semintelor

  

  Document12 pages

  Calatoria Semintelor

  Alina Olaru

  No ratings yet
• Referat. Matematica Dna - Ignat

  

  Document6 pages

  Referat. Matematica Dna - Ignat

  ileana moroaca

  No ratings yet
• Formarea Cadrelor Didactice Pentru Educatia Incluziva Rezumat Cercel R

  

  Document127 pages

  Formarea Cadrelor Didactice Pentru Educatia Incluziva Rezumat Cercel R

  toma2005

  75% (4)
• Referat

  

  Document3 pages

  Referat

  Simona Dancau

  No ratings yet
• Politici Si Practici Educatia Incluziva

  

  Document11 pages

  Politici Si Practici Educatia Incluziva

  Svetlana Haraz

  No ratings yet
• Syllabus Metodologia Cercetarii Pedagog Ice

  

  Document9 pages

  Syllabus Metodologia Cercetarii Pedagog Ice

  florianmot

  No ratings yet
• Book Ghidul Invatatorului PDF

  

  Document61 pages

  Book Ghidul Invatatorului PDF

  ElenaGălbău

  No ratings yet
• Cap 7

  

  Document16 pages

  Cap 7

  Roxana Popa

  No ratings yet
• Structura PIP

  

  Document1 page

  Structura PIP

  IULIAS

  No ratings yet
• Ghid de Elaborare A Lucrarii de Licenta Si Dizertatie

  

  Document84 pages

  Ghid de Elaborare A Lucrarii de Licenta Si Dizertatie

  Cristina Ionela Savastre

  No ratings yet
• GHID PRACTIC Planificare Sesiune Iarnă În 5 Pași Cu Denisa Radu

  

  Document51 pages

  GHID PRACTIC Planificare Sesiune Iarnă În 5 Pași Cu Denisa Radu

  Alina Dogaru

  No ratings yet
• Didactica Specialitatii

  

  Document120 pages

  Didactica Specialitatii

  Maryana Mary

  No ratings yet
• Creativitatea Pedagogică

  

  Document13 pages

  Creativitatea Pedagogică

  Corina Lazăr

  No ratings yet
• Pedagogie

  

  Document4 pages

  Pedagogie

  dyana_1989

  100% (1)
• Renasterea: Noi Orizonturi, #1

  

  From Everand

  Renasterea: Noi Orizonturi, #1

  Alain Costea

  No ratings yet
• Absolut Tot - Nicola Yoon

  

  Document19 pages

  Absolut Tot - Nicola Yoon

  AndiVilnoiu

  No ratings yet
• Alan H Cohen Viata Ca o Teapa

  

  Document251 pages

  Alan H Cohen Viata Ca o Teapa

  Gherghel Musat Daniel Emil

  No ratings yet
• Vieti Transformate - Vol. 3

  

  Document121 pages

  Vieti Transformate - Vol. 3

  Maria Gălan

  No ratings yet
• Antologie de Basme, Legende, Povestiri

  

  Document13 pages

  Antologie de Basme, Legende, Povestiri

  Cristiana Grecu

  0% (1)