Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
11Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
CLASIFICAREA ŞI SCARA HANDICAPULUI DE INTELECT

CLASIFICAREA ŞI SCARA HANDICAPULUI DE INTELECT

Ratings: (0)|Views: 545|Likes:
Published by neliasze

More info:

Published by: neliasze on Mar 11, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/10/2013

pdf

text

original

 
CLASIFICAREA ŞI SCARA HANDICAPULUI DE INTELECT.SCURTĂ CARACTERIZARE A RESPECTIVELOR CATEGORII DEHANDICAPInst. I Cornelia Szekely, GPN NR. 1, BLAJ
Clasificarea handicapurilor de intelect 
se bazează pemăsurarea QI( cu ajutorul testelor), a coeficientului de dezvoltarepsihică, pe evaluarea posibilităţilor de adaptarea şi integrare, deformare a autonomiei personale, de formare a unor comportamente decomunicare cu cei din jur.Clasificarea handicapului de intelect serezumă astfel:
Intelectul de limită sau liminar,
cu un coeficient deinteligenţă(QI), estimat între 85-90 şi care marchează graniţadintre normalitate şi handicap;
Debilitatea mintală( 
handicap de intelect uşor sau lejer),cu unQI cuprins între 50-85, ceea ce corespunde unei dezvoltărinormale a vârstei cronologice între 7-12 ani;
Handicapul de intelect sever (imbecilitate)
, cu un QI cuprinsîntre 20-50,corespunzând unei dezvoltări normale a vârsteicronologice de la 3-7 ani;
Handicapul de intelect profund (idioţia),
cu un QI sub 20,corespunzând vârstei cronologice de până la 3 ani.
Scara handicapului de intelect
se diversifică pe o arie largă, fiindnecesară o departajare cât mai exactă şi riguroasă, prin intermediul
diagnosticului diferenţiat
.Pe baza acestuia se vor constitui grupeşi clase relativ omogene, se vor integra în unităţi adecvateposibilităţilor lor de instruire şi educare, de compensare şirecuperare.Eficienţa programelor educaţionale, calitatea şicantitatea rezultatelor obţinute depind de gravitatea handicapului.
Intelectul de limită
defineşte o categorie eterogenă de forme şigrade de manifestare, a căror trăsătură comună constă în fenomenul
decompensării şcolare
la vârsta de 11-12 ani, adică plafonare în
 
dezvoltarea psiho-intelectuală a elevului la nivelul clasei a V-a sau a VI-a, urmată de apariţia unor reacţii nevrotice şi comportamentaleconsecutive insuccesului şcolar.
Din punct de vedere somatic
, copilulcu acest tip de deficienţă este subdezvoltat atât ponderal, t şistatural, având frecvent semne de rahitism şi anemie. În planneurologic pot exista tulburări motorii de tip paralitic, tulburări deechilibru, fenomene hipoacuzice etc.
Din punct de vederepsihopatologic
, copiii cu intelect liminar au anumite
caracteristici definitorii 
: în condiţii de sarcini şcolare dau răspunsuri inegale (cândcorecte, când incorecte), formuleaun spuns în etape (andnevoie de ajutor, de întrebări suplimentare şi de o atitudineîncurajatoare din partea înţătoarei în acest sens), solicitimppentru a răspunde unei întrebări. Ei sunt capabili să rezolve problemecu un anumit grad de dificultate (complexitate), dincolo de care însă selovesc de insucces şcolar. În planul lexico-grafic pot întâmpinadificultăţi, aşa cum şi în plan relaţional există unele greutăţi, din cauzaanxietăţii puternice şi a nesiguranţei care îi caracterizează. Labiliemoţional, cu o teamă de eşec constantă, fără a fi stăpâni pe ei înşişi,aceşti copii pot abandona brusc o activitate (aparent fără un motivanume).Integrarea şcolară a copiilor cu intelect liminar este posibilă încondiţiile
diferenţierii şi individualizării curriculum-ului
:conţinuturile educaţiei, metodele şi procedeele didactice, mijloacele deînvăţământ, criteriile de evaluare, să fie adecvate potenţialuluiintelectual şi atitudinal al copilului, iar accentul să fie pus pe formareaşi consolidarea competenţelor sociale ale acestuia, ei putând să seintegreze eficient socio-profesional.
Debilitatea minta
, termen sinonim cu insuficienţa mintală,reprezintă o deficienţă de intelect uşoară, debilii mintali fiind
recuperabili pe plan şcolar, profesional, social, educabili, perfectibili,adaptabili pe planul instrucţiei, educaţiei şi exigenţelor societăţii.
Debilul mintal
se caracterizează
printr-o insuficienţă a
 
dezvoltării
 
intelectuale, care-i lasă posibilitatea să ajungă la
autonomie socia
,
fără
 
a-şi putea asuma totalresponsabilitatea faptelor sale
, întrucât este
incapabil săprevadă implicaţiile (consecinţele)
acţiunilor sale.
Trăsăturiledefinitorii
pentru debilitate sunt: inadaptarea socială, lipsa dediscernământ (distincţie între bine şi rău), naivitatea,influenţabilitatea(sunt uşor de angrenat în acte ilegale), lipsa (saudiminuarea) motivaţiei de a avea grijă de propria persoană. Debiluluimintal îi sunt
 
afectate operaţiile gândirii (maximum de performanţăfiind reprezentat de stadiul operaţiilor concrete în dezvoltareaintelectului). Debilii mintal sunt greu de depistat, întrucât pot avea uncomportament docil, pot manifesta o memorie excelentă (în speţămecanică), o fluenţă verbală bună, sau pot
 
trece neobservaţi, fiindşterşi în comportament, timizi.Cu un slab activism în faţa sarcinilor pecare le are de rezolvat şi cu
 
o motivaţie deficitară, cu superficialitate înemiterea judecăţilor de
 
valoare, infantilism în planul afectivităţii şiinstabilitate relaţională,debilul mintal se caracterizează şi printr-undeficit de atenţie, printr-o
 
sărăcie a reprezentărilor şi lipsă de detalii. 
Gândirea
presupune inerţie în
 
rezolvarea de probleme (acesteaneputând fi rezolvate pe căi originale noi), iar
memoria
se dovedeştefundamental mecanică, existând serioase deficienţe pe liniaînregistrării logice a informaţiilor şi a sesizării
 
cauzalităţiifenomenelor.Totuşi, debilii mintal ajung să-şi însuşească deprinderilede scris-citit,de calcul aritmetic, de operare elementară în plan mintal,fără însă să atingă nivelul gândirii formale. Ei pot achiziţiona unelecunoştinţe în activitate şi în viaţa socială, dar, pe ansamblu, niveluldezvoltării psihice şi al adaptării lor rămâne limitat.Însă, trebuie bineînţeles faptul că dezvoltarea mintală maximă la care poate ajunge undebil mintal nu este echivalentă cu aceeaşi vârstă mintală a unui copilnormal (de ex., un debil cu vârstă mintală de 10 ani este diferit de uncopil normal de 10 ani chiar dacă ei au un nivel mintal identic).Se

Activity (11)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Andreea Zamfir liked this
anca_panait liked this
bbddd liked this
Iurianu Mirabela liked this
Grigoras Adriana liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->