ROMANIAN JOURNAL OF APPLIED PSYCHOLOGY

- standarde de redactare și citare* -

Scrierea acestei secţiuni există unele diferenţe în funcţie de sursa citată (ex. carte, articol într-un volum, articol
publicat în reviste de specialitate, lucrare prezentată la conferinţe ştiinţifice etc.). Înainte de a oferi exemple
concrete vom menţiona că cei care doresc să respecte întocmai aceste standarde, vor acorda atenţie nu numai
punctuaţiei, ci şi tipului de scris utilizat (ex. Romanian Journal of Applied Psychology), ca publicaţie apare în
manuscrisele autorilor trimise spre publicare cu litere cursive (italic).

Exemple de bibliografie:

Carte – autor unic

Bogathy, Z. (2002). Conflicte în organizaţii. Timişoara: Editura Eurostampa.

Carte – mai mulţi autori

Poenaru, R., Sava, F. (1998). Didactogenia în şcoală. Bucureşti: Editura Danubius.

Carte – grup de autori nenominalizaţi aparţinând unei agenţii, unei organizaţii

American Psychological Association (2001). Publication Manual (5th ed.). Washington DC: APA.

Capitol într-o carte (volum)

Boncu, Ş. (1996). Eul în cogniţia socială. În A. Neculau (coord.) Psihologie socială. Aspecte contemporane (p.137-
153). Iaşi: Editura Polirom.

Studiu nepublicat prezentat la o conferinţă

Vintilă, M. (2002, Mai). Integrarea în sistemul de învăţământ a subiecţilor născuţi prematur. Lucrare prezentată la a
VIII-a ediţie a Simpozionului Naţional „Dimensiuni Teoretico - Praxiologice ale Cercetării în Ştiinţele Socio –
Umane, Timişoara.

Articol publicat în revistă de specialitate

Hohn, M. (2002). Situaţie de risc şi comportament decizional. Revista de Psihologie Aplicată, 4(1), 75-94.
Observaţie: cele două numere ajută la identificarea numărului revistei în care a fost publicat articolul; foarte
adesea, primul coincide cu numărul de ani ai apariţiei revistei, iar cel de-al doilea cu poziţia de apariţie a
revistei în anul respectiv; de pildă, 4(1) – indică faptul că articolul a fost publicat în primul număr al celui de-al
patrulea volum (an de apariţie) a Revistei de Psihologie Aplicată.

Articol găsit pe internet

van Deun, K., Delbeke, L. (2002). Multidimensional scaling. Găsit la adresa:

*
material extras din Sava, F.A. (2008). Standarde internaționale de redactare și citare. În Bogathy, Z., Sulea, C. (coord.).
Manual de tehnici și abilități academice. Ediția a II-a revizuită și adăugită (p. 369-373). Timișoara: Editura Universității de
Vest. Text reprodus cu permisiunea autorilor.

-1-
 http://www.mathpsyc.uni-bonn.de/doc/delbeke/delbeke.htm la 10 Ianuarie, 2003.
Dacă documentul găsit pe internet nu ar fi fost datat, am fi utilizat van Deun, K., Delbeke, L. (nd), unde nd semnifică
lipsa datei (no date).

Lucrare de licenţă (disertaţie, teză de doctorat) nepublicată

Moţiu, A. (1999). Aspecte pedagogice ale gândirii interogative. Lucrare de Licenţă nepublicată. Universitatea de
Vest din Timişoara.
TABELE ŞI FIGURI

Atât tabelele cât şi figurile sunt numerotate separat, utilizând cifre arabe. De asemenea, ambele accesorii
au un titlu. Diferenţa constă în faptul că numărul şi titlul unui tabel apar deasupra acestuia, în timp ce numărul şi
titlul figurii apar sub imagine.

Exemplu tabel

Tabelul 1. Matricea de corelaţii între variabilele incluse în analiza componentelor principale. Corelaţiile dintre
variabile şi componenta principală rezultată (PC).
1 2 3 4 5 PC
1. Ostilitatea dascălului -- 0.97
2. Indolenţa dascălului 0.99 -- 0.97
3. Incompetenţa dascălului 0.67 0.66 -- 0.73
4. Feedback dominant critic 0.80 0.60 0.18 -- 0.67
5. Interacţiunea P - E 0.84 0.85 0.63 0.58 -- 0.92
Procentaj 74,32% Eigenvalue 3.72
explicat

Exemplu figură

N = 109
Climatul 0.20 Efecte
şcolar 0.65 pedagogice
-0.41
Burnout Atitudinea
0.25 0.28 conflictuală P - E

Efecte
0.73 psihosomatice
Ideologia de -0.45
control

Figura 2: Modelul predictiv propus. Coeficienţii corelaţiei parţiale sunt prezentaţi

În cadrul manuscriselor trimise spre publicare, atât tabelele cât şi figurile sau graficele sunt prezentate pe pagini
separate de text.

-2-
 CITAREA BIBLIOGRAFIEI ÎN CADRUL TEXTULUI

Cea mai bună modalitate de a deprinde modul de citare a surselor bibliografice în cadrul textelor poate fi
dedusă din exemplul de mai jos:

Dacă autorii au fost citaţi anterior şi sunt în număr mai mare de trei,
se trece doar primul autor şi sintagma « colaboratorii » ex. Kearney şi
colaboratorii (1991). La prima citare a autorilor, se trec toţi autorii.

La începutul sau
Kearney şi colaboratorii (1991) au definit comportamentele inadecvate ale profesorului ca mijlocul unei
fiind acele acte care interferează cu procesul de învăţare al elevului. Conceptul include o serie fraze avem ca
largă de comportamente ce ţin de la insuficienta pregătire metodică (ex. lecţii plictisitoare) format: Van
până la situaţii care implică reacţii agresive din partea dascălului (ex. replici sarcastice, Morrow (1991)
strigăte). Van Morrow (1991) a stabilit o ierarhie a celor mai comune tipuri de comportamente sau Orange
inadecvate. Acestea sunt jignirea persoanei, umilirea în public şi facilitarea sentimentelor de (2000)
jenă. Totuşi, în viziunea lui Orange (2000) şi a lui Thweatt şi McCroskey (1996) aceste
comportamente inadecvate nu au un caracter intenţional, ci apar în urma adoptării unor La finalul unei
strategii educative necorespunzătoare. fraze formatul se
Când astfel de comportamente afectează elevii, precum în cazurile în care copiii încearcă schimbă. Ex.
un sentiment de frică în faţa dascălilor sau în care încep să urască disciplina predată de (Cukier, 1990).
aceştia, vorbim despre conceptul de didactogenie. Acest termen este destul de răspândit în Dacă sunt mai
literatura de specialitate, dar nu şi în cea de limbă engleză. Astfel, termenul este prezent în mulţi autori ei
lucrări scrise în limba franceză, română, rusă sau spaniolă, având un sens similar: o educaţie sunt aranjaţi
greşită care afectează negativ copiii. Aceste efecte se întind pe trei planuri posibile: educative, alfabetic şi
separaţi prin ;
psihologice şi medicale (Cukier, 1990; Poenaru şi Sava, 1998; Sillamy, 1996).
Un alt termen, mai dur, este acela de abuz din partea profesorului, care are în vedere
consecinţele emoţionale asupra elevilor datorate comportamentelor inadecvate ale cadrelor
didactice. Prin abuzul profesorului se înţelege orice act de omitere sau comitere care este Dacă se citează o
judecat de specialiştii în psihologie ca fiind dăunător pentru dezvoltarea elevilor (Hart, sursă secundară,
se specifică
Germain şi Brassard, apud Neese, 1989). Utilizarea sentimentului de frică şi intimidare a
acest fapt prin
elevilor pentru a menţine disciplina acestora constituie un exemplu ce intră în sfera de apud. În cazul de
cuprindere a conceptului de abuz din partea profesorului. faţă, studiul
celor trei autori
* Pentru textele scrise în engleză, apud este înlocuit de expresia as cited in este găsit în
Ex. (Hart, Germain, and Brassard, as cited in Neese, 1989) Neese (1989)*

Un lucru interesant este modul de citare a autorilor în situaţia în care există mai mulţi autori. Astfel, dacă o
referinţă are nu mai mult de trei autori, aceştia sunt citaţi de fiecare dată când se face referire la referinţa
respectivă. În cazul în care sunt patru sau cinci autori, aceştia sunt citaţi cu toţii prima dată când se face referire la
ei, pentru ca mai apoi să se precizeze doar primul autor şi sintagma „şi colab.” (ex. - Sava şi colab., 2007). În sfârşit,
dacă referinţa citată are mai mult de cinci autori se precizează de la început doar primul autor, însoţit de aceeaşi
sintagma „şi colab.” precum în situaţia descrisă anterior.

-3-