Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
13Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Ilie Badescu, Sociologie Noologica

Ilie Badescu, Sociologie Noologica

Ratings: (0)|Views: 330 |Likes:
Published by Angela Mateescu

More info:

Categories:Types, Reviews, Book
Published by: Angela Mateescu on Mar 12, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/03/2014

pdf

text

original

 
Ilie Bădescu,
Sociologie noologică. Ordinea spirituală a societăţii. Strat şi substrat  sufletesc
, Editura Mica Valahie, Bucureşti, 2007, p.603
Este o şansă să citeşti o carte căreia să-i rămâi dator. Se întâmplă dacă răspunde căutărilor lăuntrice, dorinţei de cunoaştere. Suntem trup şi suflet, trăitori şi gânditori, zi de zi experimentămobiectiv şi subiectiv propria noastră viaţă. Pare puţin cam ştiinţific... de fapt e vorba doar de simţulcomun. Cunoaşteţi pe cineva care nu-l are?Autorul prezinperspectiva spirituaa sociologiei, modul teandric al comuniriisocioumane. Ar fi minunat să avem puterea de a ne înţelege între noi doar privindu-ne, intuindu-ne.Ochii sunt oglinda sufletului, cu sufletul ai darul protovederii. “Omul bun dinlăuntrul nostru suferăînaintea dorinţei noastre concrete, se teme înaintea fricii, a spaimelor noastre, aleargă spre loculdestinaţiilor noastre salvatoare cu mult înaintea îndreptării noastre într-acolo, iar, uneori, drumulacesta nici nu va fi măcar parcurs spre marea decepţie şi durere a sufletului nostru, ajuns acolo fărăfăptura noastră chiar dacă pentru o clipă, clipa crucială, aurorală a vieţii noastre, pe care n-am ştiut s-o primim, am lepădat-o şi astfel am ratat în chip tragic sorocul hărazit nouă” (p. 15).Asemeni unui fluviu, care-şi adună apele din alte ape alături de apa izvorului său, aşa curgrândurile cărţii. Mereu se adaugă ceva, la ceea ce cunoşti deja. Freamătul Umanităţii a fost şi este decând lumea, energie spirituală, sufletească şi trupească. Filosofi, preoţi, psihologi, sociologi s-austrăduit să descrie, să înţeleagă această energie. Trebuie să recunoaştem darul, harul cu care ne-amnăscut. “Sufletul este energie divină pusă în om ca latenţă a vitalităţii sale, a tuturor evoluţiilor salesufleteşti, ca totalitate morală şi Dumnezeiască” (p. 61). Latenţa aceasta este laitmotivul carţii. Neconvinge că Dumnezeu e în noi, fie că suntem buni sau răi. Pe ecuaţia noologică “se reazemă procesul trăirii sociale şi deopotrivă procesul categorializării/judecăţii sociale” (p. 112). E o ecuaţiecare cuprinde binele divin şi reacţia la rău. Puterea răului este slăbiciunea noastră într-un concurs deîmprejurări. Răul este variabil. Binele rămâne cum l-a lăsat Dumnezeu, generic, latent, este “regiuneontologică neerodată de răul istoriei sau al faptelor sociale negative” (p. 517).Societatea omenească are un fundament puternic în “eul matern şi primul învăţător alcopilului” (p. 27). Copilul care nu-i dorit, nu este iubit, va deveni un om firav la suflet. E ca şi cum ai pune o sămânţă într-un loc fară lumină. “Copilul urcă deci această scară de “întâlniri”: întâi cu mamalui, înlăuntrul ego-ului matern, apoi cu ceilalţi semeni îndrăgiţi, în inimă, cu poporul său, în spiritultradiţiilor, sărbătorilor, cu sfinţii din icoane, cu Dumnezeu în toate darurile, împreună cu cel maiînalt, cu darul împărtăşirii din Dumnezeire” (p. 30).1
 
Avem un destin mai greu, mai uşor, după cum ne este dat. Dacă recunoşti valoarea vieţii, nucred că nu-ţi vezi vocaţia personală, talentul tău. “Sufletul are puterea să reducă răul din lume atuncişi dacă se manifestă sub forma inspiraţiei unui stil de viaţă frumos şi drept, a unei configuraţiistilistice a vieţii cotidiene, care să poată exercita asupra celor din jur o putere de seducţie sau oinhibiţie a impulsurilor spre rău” (p. 144). Stima de sine este semnul recunoaşterii acestor daruri pecare le-am primit de la Dumnezeu. Le-am cunoscut prin “sinele” şi “minele” nostru. Frica este primul semnal că nu ne mai recunoaştem, de aici decurge slăbiciunea, depersonalizarea, slugărnicia – nu ne-am născut cu ele.“Întunericul cheamă întunericul, lumina cheamă lumina” (p. 125). Reprezentarea axiologică avieţii, în plan vertical şi orizontal, configurează aspiraţia individuală. Prezentul este axa care separătimpul trecut de cel viitor. Funcţie de ce valori atribui prezentului, obţii succesiunea evenimentelor într-o relaţie de cauză – efect, ireversibilă. Clipa în care decidem încotro s-o luăm este răspântia şicrucea vieţii fiecăruia. Ceea ce decidem pentru viitor este determinat de trecutul nostru, deexperienţa trăitoare individuală, de educabilitatea socială la care ne-am conformat. De aici vine poziţionarea noastră într-o zonă cu potenţial negativ sau pozitiv. Oscilaţiile sufleteşti determină unmaxim sau minim, aici sunt pragurile vieţii.“O femeie care priveşte o floare, dialogheză cu ea, adică s-a deschis către ea cu toată fiinţa eilăuntrică, despre care până atunci nu aflase nimic. Nu cunoscuse înlăuntrul ei această staresufletească numită convenţional, sensibilitate estetică, ori pur şi simplu sensibilitate, care este şiuimire şi bucurie şi fericire sau încântare, adică trecere în cântec, incantaţie. Numim această staredeschisă spre celălalt, în cazul nostru spre o simplă floare, trăire sau experiere a întregului în relaţiecu partea” (p. 401). În faţa unei asemenea imagini în cuvinte, te apleci. Iată, e minunea din gândulsociologului român, cu spirit fin. Sociologia noologică ne îndreaptă către diafanul feminităţii, cătreacea parte caldă, dulce, pe care o caută copilul din fiecare om .Sociologul american Erving Goffman, în cartea sa “Viaţa cotidiană ca un spectacol”, scrie:“Simone de Beauvoir, în cartea ei despre femei, ne arată acest adevăr: Şi, cu toată prudenţa ei, seîntâmplă accidente: o picătură de vin îi cade pe rochie, o ţigară aprinsă îi arde ţesătura; atuncicreatura de lux şi de sărbătoare care surâde cu orgoliu în salon dispare: femeia îşi ia chipul dur,serios al gospodinei; descoperi brusc că toaleta sa nu era o jerbă, un foc de artificii, o splendoaregratuită şi perisabilă destinată să ilumineze cu generozitate un moment: ea reprezintă o bogăţie, uncapital, o investiţie care a costat-o sacrificii”
1
. Ce de griji … Vai, sărmana!
1
Erving Goffman , « Viaţa cotidiană ca un spectacol », Editura Comunicare.ro, Bucuresti, 2007, p. 263-264
2
 
Am vrut n-am vrut, am recitit povestea “Ivan Turbincă” a lui Ion Creangă ! Am ales douăfragmente din ea, care mi s-au părut potrivite atenţiei acordată sociologului Francis Fukuyama,autorul studiului “Sfârşitul istoriei?” - publicat în anul 1989:“- Paşol na turbinca, ciorti! Atunci diavolii odată încep a se cărăbăni unul peste altulîn turbincă, de parcă-i aducea vântul. Şi după ce intră ei cu toţii înlăuntru, Ivan începea-i ghigosi muscăleşte. După aceea leagă turbinca strâns la gură, o pune sub cap, maitrântindu-le prin turbincă nişte ghionturi ruseşti, cole, cum ştia el, de da inima dindraci”. Au scapat după o chelfăneală zdravănă. I-a luat Ivan rând pe rând…Sfârşitul Istoriei?!
 
Şi aşa, văzând Ivan că nu mai moare, zise în sine: “Oare nu cumva de-acum mi-oida cu paru-n cap de răul Vidmei? Ba, zău, nici nu gândesc. Deie-şi ea, dacă vrea!” Şicică atunci unde nu s-a apucat şi el, în ciuda Morţii, de tras la mahorcă şi de chilit laţuică şi holercă, de parc-o mistuia focul.- Guleai peste guleai, Ivane; căci altfel înnebuneşti de urât, zicea el.Dă, ce era să facă bietul om, când Moartea-i chioară şi nu-l vede?...Şi aşa a trăit Ivan cel fără de moarte veacuri nenumărate, şi poate că şi acum a mai fitrăind, dacă n-a fi murit.”Interaiunile dintre popoare determină un eveniment geopolitic, “umbra” lui fiind“evenimentul noologic (spiritual)” (p. 320). Ţărmul românesc al Mării Negre a devenit un prag înconfiguraţia geopolitică, un alt prag de aceeaşi natură este la frontiera turcească. “Evenimentul estelocul (...) de intensificare a interacţiunilor” (p. 318), “pragurile statistice reflectă pragurile de jos saude sus ale vieţii sociale” (p. 318), “Evenimentele sunt praguri ale biografiei individuale şi sociale (...)solicită mobilizare a resurselor”(p. 317). Petrolul reprezintă circuitul sanguin al economiei globale şi polarizează rapid interese. «Oil is the most profitable product, nothing else brings more money»(Petrolul este cea mai profitabilă marfă, nimic nu aduce bani mai mulţi). Irakul are un zăcământ încăneconsumat, necunoscut, neexploatat. Orientul Mijlociu este teatrul unui conflict militar pe duratănedeterminată. Ce-are România cu asta? Poate cine ştie, dacă Papa Ioan Paul al II-lea a văzut în ţaranoastră “grădina Maicii Domnului” (p. 321), o exista şansa să devină un spaţiu dens, “gazda unuimare dialog al civilizaţiilor” (p. 321)!Definim “spiritul de corp sau corporaţia (…), ca fiind comunitatea celor care se disting prinvirtuţi morale şi exemplaritate” (p. 351), “Nucleul lor este exemplum virtutis” (p. 351). Eliteleautentice - harismatice - au vocaţie, putere creatoare, “spirit îndrumător - vestitor” (p. 353) şi ţin laneamul lor. Elita “întâmplătoare” (p. 322) sau “canaliile de stradă” (p. 353) pustiesc orice popor. Laei totul este de vânzare, formează păgâni consumerişti în două straturi: bogaţi cu conturi grase şi3

Activity (13)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
flopalan liked this
1 hundred reads
olarcatalin liked this
Camy Camelia liked this
Camy Camelia liked this
Ionut Dumitrescu liked this
Aylyd Roca liked this
Maria Castraveţ liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->