Read without ads and support Scribd by becoming a Scribd Premium Reader.
See Premium Plans
 
Concepte fundamentale în sociologie
Tematic
ă
curs:
1
.
 
Sociologia
ş
i cunoa
ş
terea vie
ţ
ii sociale2.
 
Metode de cercetare în sociologie3.
 
Cultura4.
 
Socializarea
ş
i construc
ţ
ia sinelui5.
 
Institu
ţ
ii sociale. Status
ş
i rol6.
 
Familia - institu
ţ
ie social
ă
fundamental
ă
7.
 
Grupul social.8.
 
Comunit
ăţ
i teritoriale9.
 
Organizarea social
ă
; Birocra
ţ
ia
1
0.
 
Devian
ţă
 
ş
i control social
11
.
 
Ras
ă
 
ş
i etnie
 
2
Tema 1Sociologia
ş
i cunoasterea vie
ţ
ii sociale
Dup
ă
parcurgerea acestei teme ve
ţ
i înv
ăţ
a:
1
. De la
ş
tiin
ţ
a modern
ă
la sociologie. Puncte de reper 2. Fondatorii sociologiei3. Principalele perspective
ş
i abord
ă
ri în sociologie4. Cunoa
ş
tere comun
ă
 
ş
i cunoa
ş
tere
ş
tiin
ţ
ific
ă
– sociologie
ş
tiin
ţ
ific
ă
 
ş
i sociologie asim
ţ
ului comun
În ajunul Cr 
ă 
ciunului anului
1
629 Galileo Galilei încheia redactarea celebreisale lucr 
ă 
ri “Dialogo”. Cartea era scris
ă 
chiar în forma unui dialog între treipersonaje, Salviati, care era chiar purt 
ă 
torul ideilor lui Galilei, Sagredo, denumit dup
ă 
un personaj real, un negustor vene
ţ 
ian
ş
i Simplicio, cel care reprezenta tipul tradi
ţ 
ional al adversarilor teoriilor lui Galilei. Simplicio era de fapt purt 
ă 
torul decuvânt al teoriei aristotelice, adic
ă 
a concep
ţ 
iei oficiale asupra lumii sus
ţ 
inut 
ă 
deBiseric
ă 
. Lucrarea s-a bucurat de un succes imens, dar 
ş
i de reac
ţ 
ia prompt 
ă 
abisericii. Astfel, la
1
octombrie
1
632 Inchizitorul din Floren
ţ 
a la somat pe Galilei s
ă 
se prezinte la Roma pentru a r 
ă 
spunde pentru afirma
ţ 
iile def 
ă 
im
ă 
toare cuprinse încarte. De
ş
i se bucurase adeseori de o anumit 
ă 
toleran
ţă 
din partea înal 
ţ 
ilor prela
ţ 
i,Papa Urban al VII-lea chiar, îi fusese cu mul 
ţ 
i ani în urm
ă 
coleg la Academia eiLinei, acum se considera c
ă 
Galileo a trecut dincolo de limita toleran
ţ 
ei. A
ş
a cum erade a
ş
teptat, dup
ă 
mai multe audieri, în 22 iunie
1
633 Galilei a fost obligat s
ă 
pronun
ţ 
e formula de abjurare. Dup
ă 
aceasta a fost obligat s
ă 
se retrag 
ă 
 
ş
i s
ă 
tr 
ă 
iasc
ă 
la vila sa de lâng 
ă 
Floren
ţ 
a f 
ă 
r 
ă 
posibilitatea de a mai putea publica. Cu toateacestea, Galilei este ultimul mare gânditor care este sanc
ţ 
ionat de biseric
ă 
. Chiar 
ş
iarestul sau la domiciliu nu a fost unul extrem de sever, permi
ţ 
ându-i, în ciudainterdic
ţ 
iei, s
ă 
publice chiar o lucrare în Olanda. A mai tr 
ă 
it înc
ă 
nou
ă 
ani.Printr-o coinciden
ţă 
cu totul remarcabil 
ă 
, în anul în care murea Galilei, aveas
ă 
se nasc
ă 
, de data aceasta undeva în Anglia, în ziua de Cr 
ă 
ciun a lui
1
642, cel carea fost adesea considerat cel mai mare om de
ş
tiin
ţă 
al modernit 
ăţ 
ii, sir Isaac Newton.Lucrarea sa capital 
ă 
,
Principiile matematice ale filosofiei naturale
, ap
ă 
rut 
ă 
în
1
687,avea
ş
i ea s
ă 
intre în conflict cu modelul oficial al lumii. De data aceasta îns
ă 
 
3
lucrurile stau complect diferit. Nimeni nu mai pune la index lucrarea, ba chiar Newton este la un moment dat gata s
ă 
renun
ţ 
e la singurul capitol al lucr 
ă 
rii în caremai trata oarecum problema filosofic
ă 
a sistemului lumii. Lucrarea avea trei p
ă 
r 
ţ 
i.Una era despre mi
ş
carea corpurilor, o alta despre mi
ş
carea corpurilor în mediurezistent 
ş
i o a treia, total diferit 
ă 
ca
ş
i con
ţ 
inut, intitulat 
ă 
despre sistemul lumii. Într-o scrisoare pe care a trimis-o celebrului astronom
ş
i bunului s
ă 
u prieten Edmund Halley, chiar înainte de publicare, în iunie
1
687, Newton se ar 
ă 
ta dispus s
ă 
renun
ţ 
ela aceast 
ă 
ultim
ă 
parte scriind “…filosofia este o doamn
ă 
atât de impertinent 
ă 
încât este mai bine s
ă 
fii încurcat în procese judiciare decât s
ă 
ai de a face cu ea…”. De cedorea Newton s
ă 
renun
ţ 
e? Pentru c
ă 
într-adev
ă 
r ultima parte era mai degrab
ă 
undiscurs filosofic, nu foarte diferit de cel oferit în Dialogo lui Galilei, în timp ce înprimele dou
ă 
p
ă 
r 
ţ 
i era vorba de cu totul altceva. Era vorba de
ş
tiin
ţă 
pur 
ş
i simplu.
Principiile matematice ale filosofiei naturale
ar putea fi considerat 
ă 
astfel certificatul de na
ş
tere a
ş
tiin
ţ 
ei moderne.
De la
ş
tiin
ţ 
a modern
ă
la sociologie
Ş
tiin
ţ
ele care î
ş
i propun cercetarea realit
ăţ
ii naturale, au ap
ă
rut practic însecolul XVII. Domeniul uman, ca
ş
i cel social au intrat în aria de cuprindere a
ş
tiin
ţ
eimoderne mult mai târziu, abia în secolul XIX. Constituirea unei
ş
tiin
ţ
e a societ
ăţ
iireprezint
ă
un demers incomparabil mai dificil, dat
ă
fiind complexitatea domeniilor uman
ş
i social. Aceast
ă
complexitate este dat
ă
în primul rând de dimensiuneasubiectiv
ă
pe care o incumb
ă
demersul de cunoa
ş
tere a societ
ăţ
ii. Cercet
ă
torul socialeste el însu
ş
i parte a realit
ăţ
ii pe care o studiaz
ă
, realitate c
ă
reia îi sunt specificeelemente care nu pot caracteriza realitatea fizic
ă
. Ac
ţ
iunile oamenilor în societatesunt caracterizate de con
ş
tiin
ţ
a de sine, de voin
ţ
a, ele sunt guvernate de valori
ş
inorme, toate acestea fiind elemente care nu pot exista la nivelul lumii fizice. Studiereavie
ţ
ii sociale nu poate reprezenta un proces la fel de simplu, comparativ cu demersulcunoa
ş
terii lumii naturale.Cu toate acestea, la începutul secolului XIX fizica, în special mecanicacereasc
ă
, reprezenta, prin dezvoltarea sa spectaculoas
ă
, un model pentru modul deconstituire al celorlalte
ş
tiin
ţ
e. Succesele fizicii erau deja incontestabile
ş
i erau traduseîn tehnologii, ceea ce nu se mai întâmplase pân
ă
atunci.
Ş
tiin
ţ
ele naturii ajunseser 
ă
s
ă
Search
Search History:
Searching...
Result 00 of 00
00 results for result for
  • p.
    • Notes
    Load more