Izabel Galvão (1) desenul în pre-school: de atitudini de a?tept?rile ?i de profesor Printre tendin?ele c? ghidul de practic? de predare de pre-?colare, de proiectare este o constant? în repertoriul de activitati care constituie practici diferite. Aceast? prezen?? este un motiv de curs a fost înfiin?at în proiectarea pre-school, ca s? nu men?ion?m în atât de multe altele care apar de la un proiect educa?ional care vizeaz? formarea integrat de inteligen?? ?i sensibilitate. În plus fa?? de factorii de men?ionat, consider?m ca o justificare pentru modul în care rolul important pe care îl joac? de proiectare în dezvoltarea copilului. Cursul î?i propune s? promoveze o reflec?ie privind practica de a atrage în pre-school. Întrucât, în care este dat de dirijare a activit??ilor de proiectare este puternic determinat? de c?tre profesor, care a desenelor sau modelelor pe limba lui ?i de idei despre dezvoltarea copilului, în cursul acestor doi factori are ca ax principal. Prin discu?ii, de lectur? a textelor, analiza de produc?ii pentru copii ?i experien?e cu limba de plastic, vom c?uta de în?elegere de proiectare ca o limb? ?i de caracterizare a lor traiectorie de dezvoltare la copii. În func?ie de aceste informa?ii, discutarea în oportunit??ile oferite de scoala de design ?i de rolul de profesor în fa?a lor. Design-ul, principalul obiectiv al discu?iilor, este introdus? în categoria de arte plastice. Ori de câte ori este posibil, discutand de situa?ii care implic? alte forme de expresie plastica, cum ar fi modelarea, pictur? ?i colaj. Acest articol nu este menit s? abordeze curs, în totalitatea sa, ?i nici detalii ale sale de func?ionare, alegerea noastr? a fost centrat-o în unele probleme care apar cu 1 Pedagoga, studii de Master la Facultatea de Educa?ie la USP, cursuri de ministru, în Programul de Formare Profesional? pe FDE. 53   de multe ori, în diferite localit??i. Acestea sunt întreb?ri care, în cea mai mare parte axat pe activitate al copilului (lor de design ?i atitudinile lor), precum ?i pe cursul de interven?ie profesor: "Ce-ar fi dac? profesorul nu deciphers de proiectare al copilului?"; "Ar trebui s? întreb de copil ceea ce a atras? ";" Ce ne spun când noi nu cred în frumos design - vorbesc cu adev?rat ceea ce cred, sau elogiá-o? "," De ce unii copii purta mereu aceeasi culoare? "," Ce dac? copii spun c? nu ?tiu ce este cerere de desen? "," Cum s? se stabileasc? de design al copilului, atunci când ea nu utiliza?i corect de culori? "," Ce înseamn? când un copil atrage numai un col? de hârtie? ". Acestea sunt câteva exemple de întreb?ri solicitan?ilor; sa ne arate nevoie imediat? pentru o discu?ie despre procesul de dezvoltare de a atrage copiii ?i rolul profesorului în activit??ile proiectate. Cu toate acestea, mai mult de o evaluare atent? a acestor întreb?ri ne arat? c? underlies le sunt concepte care fiecare profesor are despre limba în timp ce de desen; aceste concepte aproape întotdeauna non-explicite, dar ele exercita mare influen?? în structura de activit??i de ?coal? ?i determin? dialog pe care profesorul stabile?te în leg?tur? cu copilul lor de produc?ie. Pornind de la experien?a de fiecare dintre ele, sunt foarte idei înr?d?cinate, atât de dificil de a fi schimbat ?i clarificate cu aceea?i profesori. Start-o analiz? a acestor concepte ?i a?tept?ri, care încearc? s? punct de consecin?ele sale pentru educa?ie practic? ?i de rela?ia cu copilul lui de desen este scopul acestui articol. Este o s? facem t?ia scurt în univers imens de probleme cu privire la practica de a atrage în pre-school. Copilului ?i Desen Fiecare copil desene sau modele. Chiar c? nu este în mod adecvat pentru a instrumentat un astfel de copil mic, aproape întotdeauna g?se?te o cale de a pleca, de pe suprafete, de înregistrare a lui gesturi: dac? nu ave?i hârtie, poate fi de pe p?mânt, în nisip, sau chiar de perete din casa; dac? nu ave?i creioane, serve?te o bucat? de c?r?mid?, o piatr?, sau o fractura de c?rbune. Design este pentru copil, o activitate integratoare, care pune în joc de interrelations de vedere de a gândi, a face ?i d? unitatea de m?sur? în domeniile perceptiv?, cognitive, afectiv ?i motor. "Copilul remize, printre multe alte lucruri, pentru distractie. Un joc care necesit? nici o înso?itoare, în cazul în care copilul are propriile sale reguli. În acest joc singur, te va invata sa fie singur," de înv??are pentru a fi singur. "The de proiectare este în stadiul de produc?iile sale, în special de construc?ie a universului s?u "(DERDYK, 1989, p. 50). În plus fa?? de caracteristicile personale ale copilului, care pot stabili preferin?a dvs. pentru desen sau a altor expresiv? activitate, de gustul pentru design de asemenea, depinde de posibilit??ile oferite de jum?tate. În cazul în mediul ?colar, influen?a este ?i mai mare, de la proiectare se încadreaz? în contextul institu?ionalizat de cuno?tin?e, a c?ror "autoritate" tinde s? afecteze în mod semnificativ copilului rela?ie cu limba. Prin intermediul rapoartelor de profesori ?i de întreb?ri care le fac în timpul cursurilor, se poate ob?ine o idee de cum merge rela?ia de copii cu limba grafic?. Rapoartele arat? c?, în situa?ii de copii cu desene stereotipat (proiectare mereu acela?i lucru ?i de acela?i fel), cazuri de copii care ur?sc de desen, care spune "nu stiu de design" la propunerile de profesor, sau chiar de copii ale c?ror activitate este de preferat de design, ne servi ca referin?? pentru discu?ie despre rolul de înv???mânt mediu în stabilirea de leg?turi cu al copilului de desen. 54   Uit?-te ?i de a?tept?rile de profesor Uite ce profesorul direc?ioneaz? de copii de design se bazeaz? pe idei pe care le-a de tragere ca pe o limb?, idei format în propria sa istorie ?i de experien?? cu limba. De asemenea se bazeaz? pe cuno?tin?ele lor despre posibilit??ile de copil grafica, concepte dobândite în timpul lor de formare ?i întreaga experien?? profesional?. Toate aceste cuno?tin?e se reflect? în produc?ia de a?tept?rile cu copii, care stabile?te c? dialogul profesorul stabile?te cu copilul despre desenele sau modelele lor, care pot fi interac?iune marcat de încurajare, de avertizare, de indiferen??. Eterogenitatea care caracterizeaza repertoriul de practic? ?i teoretic?, educatori de la fiecare municipalitate, putem vedea ca tendin?ele de a?tept?rile pe care le-au de proiectare al copilului, tendin?e care pot s? apar? sau combinate cu diferite intensit??i. Încercarea de organizare care urmeaz? nu este destinat s? detalii de evacuare a idealurilor de profesor, dar numai un început sistematizarea de idei care ar putea fi perceput, pe cursuri de efectuat. Profesorul sper? ca obiect de reprezentare este adev?rat? la modul în care aceasta are în realitate. Valori de tragere este "perfect?", care ar trebui s? fie similare cu contururile, prin defini?ie, obiect, de utilizare mai mare de cantitatea de elemente ?i "corect?" utilizarea de culori. De asem?nare cu reale devine un model rigid, în felul de a vedea ?i de proiectare al copilului ?i, de asemenea, de a evalua o. În practic?, unele consecin?e ilustra acest speran??: se consider? "gre?it" un om cu cifra de p?r verde, un desen sau un model f?r? definirea cerul ?i p?mântul, nu o p?pu?? cu gâtul, o fat? f?r? urechi, ?i multe alte evenimente, altele decât grafic? coincid? cu formale aspect al realit??ii. Am observat c? de proiectare "perfect" este, de asemenea, unul care este mai aproape de standard de stilizare a real, este ceea ce ne arat?, în mod satisf?c?tor de profesor în partea din fa?? a publicat manuale de reproducere de modele de "predare de design" în partea din fa?? a clasic pentru copii estilizações ca de proiectare ?i de la casa de figura uman?, ?i chiar ?i înainte de finalizarea procedurilor standardizate, cum ar fi completarea zone anterior eludat? ?i ocupa?ie "omogene" de foaie de hârtie. Dimpotriv?, de profesor de desen sper? copilului, o copie a real?, dar se intalneste cu un stereotip de real. Aceast? speran?? ignor? faptul c? percep?iile sunt de multe care pot avea orice obiect, de c?tre diferite persoane, sau de aceea?i persoan? în momente diferite ?i c?, în consecin??, sunt, de asemenea, mai multe imagini care se poate face de la un obiect. Ia un exemplu: în ora?. Fiecare persoan? are o experienta diferita pentru ea. Semnifica?ia din oras, pentru fiecare este diferit. Ca urmare a acestei ?i foarte diversitate a ora?elor, este diferit de reprezentare a ora?ului pe care-l face. Uit?-te spre "perfectiune" este o colec?ie de estetic limitat model (care este foarte rigid, în determinarea "de urât" ?i "frumos") ?i în rezultatele de limitare a posibilit??ilor de expresiv de design, a redus de reproducere a modelelor acceptate de c?tre institu?ie. De sper? ca profesor de desen sau model al copilului picta un subiect, care reprezint? ceva. În vedere faptul c? profesorul adreseaz? pe de design al copilului afla ce a fost proiectat exclusiv, asa ca intrebarea "Ce este asta?" compulsively orientate spre copii. 55   Dac? ?tii ce este descris? este o preocupare pentru a fi relevante, cu design de copil, nu mai face acest lucru cât mai curând c? devine unic, orice alte obscuring - de exemplu, dup? cum a fost f?cut, o Din acest comportament duce la devalorizare de design grafic ale c?ror forme nu au nici o corela?ie cu elemente de obiectiv realitatea. Copiii care sunt maculatur? cel mai mare dezavantaj: de zmâng?leal? este v?zut ca sinonim cu întârziere, ceva urât de sens ?i, în cel mai bun ori, dup? caz lipsit de importan??, care trece faza. Tinde s? fie o mare frustrare de profesor înainte de copii care "nu stiu cum sa de design", care "numai zero". Abia pe parcursul a restructur?rii importan?a pe care este dat de con?inutul de proiectare, dup? toate aceast? limb? este în acela?i timp, forma ?i con?inutul. O modalitate este de a discuta despre procesul de dezvoltare de a atrage copii, care s? conduc? la în?elegere, în sensul de a diferitelor tipuri de expresie grafic? pe ea. 56   Alert? pentru opera?iuni ?i perceptiv? auto implica?i în actul de maculatur?, pentru componente vizuale a riscurilor ?i a pune de-a valma de a încerca s? arate rolul s?u în form? de construc?ie. Din momentul în ochi, devine directoare de mân? în desf??urarea activit??ii de grafica, grafica sunt începutul a fi asociate cu imagini luate de percep?ie vizual?, care au condus la diferite moduri de faptul c?, acestea vor ap?rea în mod frecvent pe de desene ale copiilor. Într-un moment mai târziu, sub form? poate asem?na cu obiecte, care dezv?luie inten?ie ?i de îngrijorare Reprezentant oficial de la asem?narea dintre imagine ?i modelul s?u. De desen ca reprezentare a nu este deci un dat ini?ial de proces, este o realizare mai departe, care permite grafica activitate s? fie ghidat de un inten?ia stabilite anterior ?i copilul lui identificate în desene, poze de la real. De la sine, aceast? victorie nu înseamn? dispari?ia ini?ial de evenimente (pur? form? ?i f?r? form? de potrivire a obiectului), care r?mân ca posibilit??i de a limbii proprii, înc? accesibile pentru copii ?i chiar de la adul?i, care poate identifica-le expresiv con?inutul ?i estetic de interes . De dezvoltare al copilului de a nu da într-un mod liniar, o singur? curb? ascendent?. Declara?iile comune sunt mai multe forme de activitate primitiv?, precum ?i deliberat? de a utiliza obiectul ei. Astfel, nu exist? nici un motiv de îngrijorare pentru copiii care, chiar posibilitatea de a reprezenta în mod clar real, timp de un alt bile?el, spre deosebire de actul de maculatur? pot descoperi noi caracteristici care sa imbogateasca reprezentare grafic?. O alt? cale de urmat pentru a încerca s? sporire a demobilising exclusiv de con?inut este figurativ remetermo-ne la caracteristicile de proiectare ca o limb?. De limba de plastic nu se acorda exclusiv de reprezentare a lumii, pentru, aceasta este una din posibilit??ile sale. De expresie a universului de interven?ie ?i subiective, de multe ori jucause, pe de materiale vizuale de piese de plastic (culoare, linie, form?, spa?iu etc) sunt, de asemenea, important de func?ii de limb? ?i de rezultat, nu arat? întotdeauna o problem?. Pentru a ilustra aceasta idee, vom folosi de exemple de pictur? modern?, plin? de situa?ii de a oferi posibilit??i de non-figurativ limba. Pe de trai, participan?ii propune ferma de plastic. Având în vedere diversitatea de materiale ?i posibilit??i (roluri, de diferite culori, tipuri ?i formate; creioane, pixuri bazine; creta-de-ceara, foarfece, lipici) oferite de una dintre situa?ii, este clar cât de participan?i la fiecare subiect este exprimat de c?tre un mod diferit ?i, în consecin??, produce rezultate diferite. Locul de Munc?, împreun? cu figurativ abstract de lucru: respectarea de produc?ie a elementelor din grup, de educatori sunt con?tien?i de diversitatea posibilit??ilor de plastic. În discu?ie, dup? aceast? experien??, participan?ii au raportat procesul de punere în aplicare, care v? permite s? realizezi c?, atunci când activitatea de plastic, obiectul poate avea diferite atitudini ?i inten?iile. Printre numeroasele posibil, poate s? aib? obiectivul de a portraying o scena de la realitate, s? nu reprezinte obiecte reale, sau este posibil s? nu mai ?tiu ce vor, pân? la urme, imprimate pe suprafata suger?m s?-l continuitatea de lucru. Acela?i lucru se aplic? ?i pentru a copilului. Exist? situa?ii în care dumneavoastr? de design este construit cu o poveste, în cazul în care alte personalului de reprezentare a unui obiect sau scena semnificativ, ?i înc? altele în cazul în care acesta de?ine în moduri de explorare ?i grafice de func?ii. 57   Nu este pentru c? copilul a fost deja incluse ca o reprezentare a desenului sau a modelului, c? tot ceea ce-l reprezinta o problema de design. Avem nevoie de a fi sensibil diferite de a în?elege motiva?iile lor de activitate grafic. Profesorul de proiectare vede ca un substitut pentru scris, cite?te de design al copilului ca daca te-ai citit un text scris, este de imagini de raze X, dement, caut de potrivire de cuvinte. Se pare s? se presupun? c? fiecare imagine are un corespondent în cuvinte ?i toate nevoile de design pentru a picta ceva nomeável. Aceast? presupunere "reduce domeniul de cuvinte, care este pe teritoriul de imagini ?i, prin urmare, a crezut c? o alt? natur?." (DWORECKI, 1991, p. 90) Înainte pentru a elaborate de c?tre fiecare imagine de copil, profesorul scrie cuvântul corespunz?tor la numele obiectului reprezentat. Cu aceast? abordare sistematic?, va fi consolidarea la ideea c? nu comunic? de proiectare, f?r? a deveni con?tient de profesor, copilul va înv??a c? este scris de "legitim" cod de comunicare, care de proiectare nu se împrumuta pentru aceast? sarcin?. Pentru a copilului, de desen devine sinonim cu nu ?tiu scrie. Dup? ce a impus, desen ?i scris pentru a rivaliza: simulacru de scris, de proiectare pierde sensul, de îndat? ce copilul este om cu ?tiin?? de carte. Concentrându-se de con?inut verbale de proiectare, de speran?? ?i de acest precedent Desconsideram lor speciale de limba de plastic, atât de vizual. Într-adev?r, nu a crezut de plastic sau chiar existen?ei sale recunoscute de c?tre ?coal?. Cu toate acestea, este un important responsabil de construc?ie a patrimoniului artistic al omenirii ", este una din modalit??ile în care omul spune universului". (FRANCASTEL, 1982, p. 4) Partea a expresivitate de proiectare este de a compozi?iei de linii, construc?ia de c?i, ocupa?ia de spa?iu, o combina?ie de culori, textura de suprafa??, sub form? de utilizarea de instrumente, componentele Viso -senzoriale e limba sa. O alt? parte este de subiectivitate de care proiecteaz?: exist? un etern joc de imagini între realitate ?i subiectivitate obiectiv care, prin ochii ?i, de asemenea, de alte sim?uri, modifica, filtru, în sfâr?it, în lume, pentru reinterprets. 58   Este de în?eles faptul c? profesorii (?i pentru adul?i, în general) nu a dat seama de u?urin?a în desenul de imagini de un copil. În primul rând, lipsa de experien?? a acestei limbi. În fiecare clas?, în medie de profesori care trage sau vopsea regulat rareori dep??e?te num?rul de dou?. În cea mai mare parte, este de proiectare a unui aducere-aminte de copil?rie, a fost ultimul lucru pentru care a pierdut capacitatea de. În al doilea rând, de cursuri de formare oferite de c?tre magisteriul joac? deseori standardele de "frumusete" si "capriciu" consacrate în manualul de "predare". ?i totu?i, de apreciere estetic? nu include în repertoriul de activit??i culturale de educatori. Ca majoritatea adul?i, aten?ia lor este mult mai concentrat pe un 59   practice din via?a de zi cu zi pentru utilitatea imediat? a ac?iunilor ?i de estetic? de televiziune. Sunt foarte limitate posibilit??ile de acces pentru educatori pentru a produc?iei culturale contemporane. Doar pentru a r?mâne pe teritoriul din artele vizuale ?i în interior din Sao Paulo, aminti?i-v? c? cele mai multe municipalit??i care nu s-au vizitat de spa?iu pentru expozi?ie de produc?ii artistice ?i de faptul c? mare parte din ei numai de cinema existente, a fost închis ?i transformat în magazin de mobila sau supermarket. De televiziune reigns ca regina de imagini. Cu toate acestea, este interesant de observat modul în care marea majoritate a educatorilor sunt con?tien?i de importan?a unor astfel de informa?ii culturale. În unul din cursuri, ei au subliniat c? ora?ul a avut, da, un Centru de Cultura, care este adev?rat, nu a crezut ca despre o vizita?i. Într-un alt mod, a spus au auzit despre existen?a unui artist plastic, în ora?, care este adev?rat, nu au avut înc? ocazia de a întâlni. Ne vom provoca ?i încuraja acest tip de ini?iativ?, care s? urm?reasc? promovarea de contact de art? dezvoltate în ?coala de arte cu activitate ca culturale ?i istorice. Scurt trimiteri la episoade de Istorie a Artei contribui la asta. Ini?iat mi?c?ri artistice de la sfâr?itul secolului trecut într-un efort de a rupe reguli de Arte Academic, apari?ia de fotografie, pictur? ?i desen eliberarea din angajamentul de a înregistra reale, precum ?i înt?rirea de desen pentru copii, propuse de artisti, precum ?i de Matisse Miro, sunt unele flash-uri pe care le folosim pentru a stabili aceast? leg?tur?. Practici de invatamant rezuma ceea ce a fost spus în fa??, vom vedea trei tipuri de concepte (care determina atitudinile ?i a?tept?rile de profesor) de plastic despre limb?: este o limb? care este la o copie a real, este o limb? pe care ar trebui s? abordeze în mod explicit o problem?, este o limb? pe care o înlocuie?te ?i completeaz? în scris. În multe situa?ii de impas în care acestea sunt, de profesorii lor de interven?ie cu privire la activit??ile de proiectare, sunt adesea responsabile de aceste concepte, atunci când sunt utilizate în mod unilateral. Este responsabilitatea unui mare profesor în construirea unui mediu favorabil de dezvoltare a copiilor de desen. Este adev?rat c? a g?sit pl?cerea de c?tre copii în proiectarea înceteaz? s? mai existe, dac? acestea nu sunt permise de func?ionare a func?iei sale de expresiv ?i de realizare a poten?ialului lor de crea?ie. Avem nevoie s?-?i reconsidere a?tept?ri are de desen a copilului, precum ?i a dialogului cu acesta avem de a lor de produc?ie grafic?. Mai mult, vom discuta concret de ?anse de a face art? în pre-school. Am descoperit, de multe ori, nemul?umi?i de profesori cu propria lor practic?. Disenchanted cu modelul numit "tradi?ionale", endeavoring de a dezvolta o mai interesant loc de munc? cu design-ul, artele vizuale în general. Uita-te dincolo de activit??i de culoare sau modele gata de a trage de la teme de sens. Dep??irea la ideea c? este de design dezvoltat de c?tre copierea de modele, aceste cadre didactice întrebare de utilizare a mimeograf. De altfel, aceasta este o tem? care apare în cele mai multe municipalit??i. În unele re?ele, care sunt ele însele profesori, nefericit, devine din ce în ce mai reticente în a utiliza desenele sau modelele mimeographed; în altele, de mimeograf este pur ?i simplu interzis, cu excep?ia cazului în care acestea discuta despre principiile sale ca ghid de utilizare. 60   Cea mai mare argument pe care le-a?i împotriva copierii de desene ?i modele de texte este c? acestea sunt nocive pentru creativitate a copiilor, care împiedica ti imaginatia. În acela?i timp, de ap?rare a creativit??ii ?i liber? exprimare nu este întotdeauna men?ine pe o baz? solid? de ajuns pentru a se asigura c? reprezentan?ii lor de a dezvolta o practic? foarte diferit? de cea a ap?r?torilor de a copia, sau pentru a le împiedica de la care se încadreaz? în espontaneo. Ne g?sim în profesori angajat s? restructureze practic?, o preocupare cu obiectivele ?i importan?a activit??ilor propuse pentru copii. În cazul specific al activit??ilor de proiectare, de aceast? preocupare are consecin?e importante: caut dincolo de activit??i mecanice de modele gata de culoare sau desen aleatoare de la subiec?i, profesorii caut? s? stabileasc? leg?turi între activit??ile de proiectare ?i cu experien?? în situa?ii de grup sau cu dezvoltat de cuno?tin?e în alte domenii, în care s? se asigure c? activit??ile sunt "de sens". Proiectarea de faptul c? cea mai mare parte a pl?cut povestea, de tragere de vizita la gradina zoologica, desena?i o ?opârl? el a g?sit în curtea din spate, asa ca trage familia ta. sunt exemple de situa?ii care ilustreaz? de proiectare ?i a lucrat ca un instrument pentru a înregistra de experien?? ?i de cuno?tin?e ?i ca un mijloc de a promova unitatea între diferitele domenii de curriculum. În timp ce recunosc un progres real al acestei practici în leg?tur? cu faptul c?, pe baza de modele gata de a copia, de a avertizat în mod unilateral ca vine de limb?. Schi?a este de subliniat ca un mijloc sau de resurse ?i de unawareness de proiectare este la fel de con?inut, specifice limbii. Întrucât, de exprimare prin limba vor fi stabilite mai multe sunt pe deplin de o mai mare familiaritate ?i de st?pânirea de care are acest subiect, trebuie s? se gândeasc? la situa?ii în care obiectivul este foarte limba în care desenul sau modelul nu apare "aplicat" la alte discipline ?i cunoa?tere, dar este scopul specific de activitate. Acest lucru nu este referitoare la efectuarea de înfrumuse?are de Arta pentru arta, dar pentru a ob?ine spa?iu în activitatea de zi cu zi acestei scoli. Noi propunem ca, la fel ca de con?inut pre-?colar?, de desen ?i alte forme de expresie plastica sunt dezvoltate atât în caracterul s?u interdisciplinar ?i în specificitatea lor. Bibliografie DERDYK, Edith. Moduri de gândire cu privire la design. Sao Paulo: Scipione, 1989. DWORECKI, Silvio. "Copii: evitarea de pierderi de capacitatea lor de a purta". Sao Paulo: FDE, N serie Idei 10, 1991. FRANCASTEL, Pierre. Realitatea figurativ. Sao Paulo: Avanpremier?, 1982. 61