Lucrare metodico-ştiinţifică pentru

obţinerea gradului didactic I

Argument
CAP. I: Aspecte ale utilizării jocului în procesul
instructiv-educativ la ciclul primar
CAP. II: Dimensiuni ale activităţii de predare- învăţare
a matematicii în ciclul primar
CAP. III: Utilizarea jocului didactic în învăţarea
matematicii la ciclul primar
CAP. IV: Aplicaţii ale jocului didactic în învăţarea
operaţiilor cu numere la clasa a II- a
Anexe
Bibliografie
 ARGUMENT

 Baza devenirii umane este educaţia.

 Nu se poate face o educaţie eficientă fără o bună
cunoaştere a copilului, a trebuinţelor acestuia;
 Una dintre trebuinţele de bază în dezvoltarea copilului
este jocul ,,puntea aruncată între copilărie şi vârsta matură”
J. Chateau
 Pentru învăţător este important să aplice jocul didactic în
procesul instructiv- educativ pentru a asigura continuitate
în activitatea copilului
CAP. I: Aspecte ale utilizării jocului în procesul
instructiv- educativ la ciclul primar

I.1 Definiţii şi teorii asupra originii şi semnificaţiilor

jocului

J. Huizinga: Jocul este ,,o acţiune specifică încărcată de

sensuri şi tensiuni, totdeauna desfăşurată după reguli
acceptate de bună voie şi în afara sferei utilităţii sau
necesităţii materiale, însoţită de simţăminte de înălţare şi
de încordare, de voioşie şi de destindere”.

Jocul însoţeşte pe om toată viaţa;

 Teorii ale jocului
a) Teoria autoafirmării

b) Teorii biologice (jocul- o predispoziţie ereditară):

 Teoria exerciţiului pregătitor
 Teoria eliberării de energie
 Teoria jocului ca activitate compensatorie
 Teoria recapitulării

c) Teoria prezentării jocului ca activitate de recreere

d) Teoria satisfacerii aparente

e)Teoria dezvoltării creativităţii

f) Teoria jocului ca activitate de asimilare- acomodare

I.2. Impactul jocului asupra proceselor şi capacităţilor
cognitive, afective şi comportamentale la vârsta şcolară
mică

a) Jocul- activitate specifică pentru copilul de vârstă şcolară

mică
b) Impactul jocului asupra dezvoltării psihice şi fizice

I.3. Caracteristici ale învăţării la vârsta şcolară mică

 Învăţarea înlocuieşte jocul ca activitate dominantă

 Învăţarea nu mai este o alegere liberă ci o activitate

obligatorie, cu reguli noi şi fără o finalitate imediată
I.3.1. Particularităţi ale dezvoltării psihice şi fizice

a) Dezvoltarea proceselor senzoriale:

senzaţii, percepţii, reprezentări
b) Dezvoltarea proceselor cognitive superioare:
gândirea, memoria, limbajul, imaginaţia
c) Restructurări ale proceselor şi fenomenelor
reglatorii:
motivaţia, afectivitatea, atenţia, voinţa, deprinderi şi
obişnuinţe
 I.4. Familiarizarea şcolarului mic cu noţiunile de
matematică
I.4.1. Aspecte ale continuităţii între grădiniţă şi ciclul primar
 Noţiuni despre mulţimi (jocuri logico- matematice)
I.4.2. Baza psiho-pedagogică a formării noţiunilor matematice
 Învăţarea se produce pe fundamente deja existente
 Gândirea copilului se află în etapa concret- intuitivă (pornim
de la operaţii cu obiecte)
 Concepte vehiculate, limbaj, reprezentări grafice
I.4.3. Formarea limbajului matematic
 Învăţarea oricărei ştiinţe începe cu învăţarea limbajului noţional
 Există în programa şcolară obiective explicite de învăţare a
limbajului
 lucrarea cuprinde un tabel cu obiectivele de referinţă şi
activităţile de învăţare pe clase
 CAP.II. Dimensiuni ale activităţii de
predare- învăţare a matematicii în ciclul
primar
II.1. Orientări noi în predarea- învăţarea matematicii în ciclul
primar
 Evoluţia societăţii impune trecerea de la un învăţământ
segmentat la un model transdisciplinar, integrator;

 Educaţia şcolarului mic se structurează în două cicluri

curriculare:
a) Ciclul achiziţiilor fundamentale (clasele I- II)
b)Ciclul de dezvoltare (clasele III- IV şi în continuare V-VI;

 Au fost elaborate standarde curriculare de performanţă

pentru fiecare obiectiv- cadru;
 Plajă orară de 3 – 4 ore săptămânal;
 Conţinuturi le au fost modificate, realizându-se o redistribuire
a acestora ţinând cont de complexitate, grad de abstractizare şi
stadiul dezvoltării copilului;

II.2. Caracterul sistemic al învăţării matematicii

 Transformarea conţinuturilor în cunoştinţe accesibile se face în
două etape:
a) o etapă la nivelul programelor şi manualelor;
b) o etapă la nivelul clasei;

 Cunoştinţele sunt ordonate după criterii logice (cunoştinţele

noi sunt deduse din cele vechi);
 II.2.1. Organizarea conţinutului matematicii la ciclul primar

 Caracterul sistemic este dat de:

a) Organizarea conţinuturilor cu preponderenţă în spirală;
b)Organizarea pe verticală (înlănţuire logică) şi pe orizontală
(generalizări la discipline din cadrul ariei sau alte arii
curriculare);

II.2.2. Aria conceptuală a matematicii la clasele I- IV

 Sistemul de concepte se dezvoltă progresiv, evidenţiază
caracterul sistemic şi dă o imagine de ansamblu asupra
conţinutului;
II.3. Obiectivele învăţării matematicii la ciclul
primar
II.3.1. Ideal, scop şi obiectiv educaţional
 Idealul educaţional: ,, proiectul devenirii umane la un moment
dat”, este general, uneori utopic;

 Scopul educaţiei: o detaliere a idealului educaţional;

 Obiectiv educaţional: desemnează tipul de schimbări concrete

pe care dorim să le realizăm prin intermediul educaţiei. Se
defineşte în termeni observabili, măsurabili, controlabili;
II.3.2.Obiectivele însuşirii matematicii
 Obiectivele cadru: obiective cu un grad mare de generalitate şi
complexitate;

 Obiectivele de referinţă: descriu priceperile şi deprinderile care

urmează a fi atinse prin învăţarea progresivă a noţiunilor de
matematică în fiecare an şcolar. Au o dezvoltare în spirală.

II.3.3. Clasificarea obiectivelor matematice

 Obiective cognitive: vizează însuşirea cunoştinţelor
 Obiective afective: formarea de convingeri, sentimente,
atitudini;
 Obiective psihomotorii: formarea de conduite, deprinderi de
operare manuală, instrumente;
 II.3.4. Operaţionalizarea obiectivelor predării
matematicii la clasele I- IV
 Operaţionalizare: a identifica o sarcină didactică şi a o explicita în
termeni cunoscuţi;
 Obiective:
a) De învăţare: (reguli, date, fapte, principii etc.);
b) De transfer: utilizarea cunoştinţelor în situaţii noi;
c) De exprimare: capacitatea de generalizare şi creaţie.
 Operaţionalizarea unui obiectiv înseamnă:
- formularea obiectivului în termeni comportamentali;
- indicarea situaţiei de învăţare care va produce comportamentul
respectiv;
- evaluarea comportamentului (numeric şi temporal).
 II.4. Resurse educaţionale în învăţarea
matematicii
II.4.1. Strategii didactice specifice învăţării matematicii în clasele I-
IV

 Strategia: modalitatea prin care învăţătorul organizează ansamblul

de metode, materialul didactic şi alte mijloace de învăţământ în
vederea atingerii obiectivelor;

 Alegerea strategiei este determinată de:

- concepţia didactică (tipul de informaţie)
- obiectivele instructiv- educative;
- natura conţinutului;
- particularităţile de învăţare ale copiilor;
 Învăţarea prin
Demonstraţia Algoritmizarea
descoperire

Explicaţia Jocul didactic

 Conversaţia METODE Cubul

Ştiu/ vreu să
Observarea ştiu/ am învăţat

Exerciţiul Problematizarea Mozaicul

II.4.2. Forme de organizare a învăţării matematicii
Organizarea învăţării (pe clase şi lecţii):
• Frontal
• Pe grupe
• Individual

 Mijloace de învăţământ utilizate în lecţia de matematică

Şcolarul mic are posibilităţi limitate de abstractizare şi
generalizare - (nevoia de material intuitiv);

 Tipuri de materiale didactice:

• Materiale informativ- demonstrative;
• Materiale de formare şi exersare a priceperilor şi deprinderilor;
• Materiale de raţionalizare a timpului;
II.5. Învăţarea operaţiilor cu numere la ciclul
primar
II.5.1. Formarea reprezentărilor despre operaţii la vârsta şcolară
mică
 Operaţie: enunţ simbolic a unei operaţii mentale asociate unei
operaţii reale;
 Operaţii: adunarea, scăderea, înmulţirea, împărţirea;
 Învăţarea unei operaţii presupune însuşirea conservării cantităţii
şi a reversibilităţii;
 Etape :
• Planul acţiunii materiale: acţiune efectivă cu obiecte;
• Planul limbajului extern: verbalizează fără a manipula obiecte;
• Planul limbajului intern: acţiunea se realizează ca act de gândire
II.5.2. Adunarea şi scăderea numerelor naturale
 Operaţiile de adunare şi scădere se învaţă după însuşirea
conceptului de număr natural
 Traseul metodic:
• Înţelegerea sensului operaţiei;
• Adunarea şi scăderea cu o unitate;
• Învăţarea algoritmului de calcul al operaţiilor de adunare şi
scădere în concentre tot mai largi;
 Etape ale însuşirii conţinuturilor:
• Adunarea şi scăderea cu o unitate;
• Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 10;
• Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 20;
• Adunarea şi scăderea numerelor până la 100;
• Adunarea şi scăderea numerelor mai mari decât 100;
 II.5.3. Înmulţirea şi împărţirea numerelor naturale
a) Înmulţirea numerelor naturale
• Se bazează pe adunarea repetată cu termeni egali
Elemente de limbaj: ,,de a ori câte b”, ,,n luat de m ori”, ,,de a ori mai
mare ca b”;
b) Împărţirea numerelor naturale
• Se bazează pe scăderea repetată de termeni egali;
• Elemente de limbaj: ,,n este micşorat de m ori”, ,,a este de b ori mai
mic”, ,,a se cuprinde de b ori” etc.
• Cazuri de împărţire:
- Împărţire prin cuprindere
- Împărţirea în părţi egale
- Împărţirea exactă
- Împărţirea cu rest
 II.5.4. Fracţii. Operaţii cu fracţii

 Operaţiile cu fracţii se sprijină pe materialul intuitiv

 Adunarea şi scăderea fracţiilor - se sprijină pe algoritm: se
adună sau se scad numărătorii, iar numitorul se scrie o singură
dată;
 Aflarea unei fracţii dintr-un întreg- (în două etape):
a) Calculul unităţii fracţionare dintr-un întreg;
b) Calculul unei fracţii oarecare dintr-un întreg;
(2 din 20 se scrie- 20 : 4 x 2 = 5 x 2 = 10)
4
CAP.III. Utilizarea jocului didactic în învăţarea
operaţiilor cu numere la ciclul primar
III.1. Conceptul de joc didactic matematic
 Jocul este strâns legat de învăţare, muncă şi creaţie;
 Jocul este o activitate conştientă, stabileşte un echilibru
în viaţa psihică a individului;

 Introdus în activitatea didactică, jocul îi conferă acesteia:

- accesibilitate
- atractivitate
- varietate
- dă elevului încredere în forţele proprii etc.
 O secvenţă de învăţare poate deveni joc didactic dacă:

a)Scopul didactic- în legătură cu obiectivele operaţionale;

b)Sarcina didactică- formulată în legătură cu conţinutul învăţării
c)Elementele de joc: întrecerea, cooperarea, recompensa, penalizarea,
aplauzele, încurajările;
d)Conţinutul matematic- atractiv şi în strânsă legătură cu cunoştinţele
elevilor;
e)Material didactic- corespunzător calitativ şi cantitativ;
f)Regulile jocului – realizează legătura dintre sarcina didactică şi
acţiunea jocului. Fiecare joc are cel puţin două reguli:
- concretizarea sarcinii didactice într-o activitate atractivă;
- organizarea jocului: (momentul începerii, etape, finalitate,
recompensă, penalizări);
 III.2. Funcţii ale jocului didactic
a) Funcţie cognitivă- asigură însuşirea de cunoştinţe;
b) Funcţie instrumentală- elevii dobândesc instrumente de muncă
intelectuală;
c) Funcţie formativ- educativă: formează sentimente, atitudini,
dezvoltă spiritul de cooperare şi de competiţie etc.
d) Funcţie de echilibru şi tonifiere- descărcare a energiilor, relaxare
şi tonifiere;
e) Funcţie terapeutică- copiii cu anumite dizabilităţi pot fi
recuperaţi prin joc;
f) Funcţie socială- copilul se dezvoltă în colectiv;
 III.3. Organizarea şi desfăşurarea jocului
didactic la lecţia de matematică
 Cerinţe:
a) Pregătirea jocului: conţinut, materiale, proiectare;
b) Organizarea jocului: gruparea elevilor, aşezarea mobilierului,
distribuirea materialelor;
c) Desfăşurarea jocului:
- introducerea în joc;
- anunţarea jocului;
- prezentarea materialului didactic;
- explicarea jocului;
- fixarea regulilor
- executarea jocului (uneori se repetă o dată pentru înţelegere)
- încheierea jocului .
 III.4. Tipologia jocului didactic matematic
 O varietate de tipuri ale jocului didactic:
• Jocuri bazate pe întrecere (exerciţii);
• Jocuri de creaţie;
• Jocuri distractive;
• Jocuri de perspicacitate;
• Jocuri logico- matematice;
• Jocuri bazate pe utilizarea materialelor etc.;

 Pot fi clasificate şi în funcţie de:

• de sarcina didactică;
• aportul lor formativ:
• materialul didactic folosit;
 III.5. Valenţe formativ- educative ale utilizării
jocului didactic matematic la ciclul primar
 Valoarea formativă a jocului este dată de:
• Posibilităţi de afirmare în cadrul colectivului de elevi;
• Stimularea unor calităţi morale: cinste, răbdare, spirit civic,
curaj, asumarea răspunderii etc.;
• Întărirea coeziunii colectivului de elevi;
• Creşterea interesului pentru învăţare;
• Cultivarea curiozităţii, a spiritului de colaborare şi de
competiţie;
• Rolul integrativ al jocului- sunt utilizate cunoştinţe din domenii
diverse.
 CAP.IV. Aplicaţii ale jocului didactic în
învăţarea operaţiilor cu numere la clasa a II-a
 IV.1. Scopul investigaţiei: identificarea influenţei pe care o are
jocul didactic asupra angajării elevilor la lecţie şi asupra
performanţelor obţinute în învăţarea operaţiilor cu numere

 IV.2. Obiective:
a) Observarea comportamentului elevilor la lecţia de matematică în
situaţia de prezenţă/ absenţă a jocului didactic;
b) Compararea performanţelor obţinute de elevi în anumite etape
ale învăţării operaţiilor cu numere în condiţiile utilizării jocului
didactic ca metodă de însuşire a cunoştinţelor;
c) Identificarea unor jocuri specifice învăţării operaţiilor cu numere
 IV.3. Ipotezele studiului:

• Ipoteza 1: Dacă se utilizează jocul didactic în procesul instructiv-

educativ ca metodă de predare- învăţare elevii vor fi mai angajaţi în
activitatea de învăţare
• Ipoteza 2: Utilizarea jocului didactic duce la creşterea
performanţelor şcolare ale elevilor
 IV.4. Lotul de subiecţi
• Pentru prima ipoteză: un lot de zece elevi, cinci băieţi şi cinci fete,
vârsta între 7 şi 8 ani.
• Pentru a doua ipoteză: 22 de elevi de clasa a II- a, 17 fete şi 5 băieţi
• IV.5. Metode folosite
• Pentru prima ipoteză am folosit o grilă de observaţie cu cinci itemi
(în condiţiile de joc prezent/ joc absent), pentru fiecare item am
folosit o scală de măsură în cinci trepte
Pentru a testa a doua ipoteză am folosit metoda ,,test/retest”. Au
fost administrate probe de evaluare la începutul investigaţiei
(test iniţial), un test de etapă şi un test final şi am făcut
comparaţii între rezultatele obţinute de elevi

 IV.6 Desfăşurarea studiului

• Etapa I: observarea angajării elevilor în învăţare în condiţia joc
absent şi observarea angajării elevilor în învăţare în condiţia joc
prezent;

• Etapa a II- a: am administrat elevilor teste iniţiale, de etapă şi

finale şi am comparat rezultatele.
IV.7. Rezultate obţinute:
 Angajarea în învăţare
Itemi Scoruri obţinute

Joc absent Joc prezent

1. Exprimarea dorinţei 34 47
de implicare
2. Finalizarea sarcinii 35 45

3. Interacţiunea cu cei 26 45
din jur
4.Valorizarea 29 46
produsului activităţii
5. Stare afectivă 30 46
pozitivă
Graficul angajării elevului în activitatea de învăţare
 Influenţa jocului didactic asupra performanţei şcolare
TABEL COMPARATIV
Nr. crt. Elevi Test iniţial Test de etapă Test final
1 AI B B FB
2 BI S B B
3 BI S B B
4 CA I I I
5 CI FB FB FB
6 CG I I I
7 CP B FB FB
8 DM B B FB
9 GA S S S
10 GI I I S
11 GC S S B
12 JA S B B
13 HB S B B
14 MG B B FB
15 MA FB FB FB
16 OA B FB FB
17 OŞ S B B
18 SD FB FB FB
19 SN FB FB FB
20 TO B FB FB
21 VI I S S
22 ZA B B B
 Grafic comparativ pe calificative

Rezultate „test iniţial” Rezultate „test de etapă” Rezultate „test final”

FB- 4 elevi, 18,1 % FB - 7 elevi, 31,8 % FB - 10 elevi, 45,4 %
B - 7 elevi, 31,8 % B - 9 elevi, 40,9 % B - 7 elevi, 31,8%
S - 7 elevi, 31,8 % S - 3 elevi, 13 % S - 3 elevi, 13 %
I - 4 elevi, 18,1 % I - 3 elevi, 13 % I - 2 elevi, 4,5 %
 Concluzii
 Integrarea jocului didactic în procesul de predare- învăţare
contribuie la angajarea elevilor în activitatea de învăţare şi
la creşterea performanţelor ;
 Jocul are un important rol formativ;
 Jocul stimulează implicarea elevului, punerea în relaţie cu
ceilalţi, curajul de a formula întrebări şi de a da răspunsuri;
 Utilizarea jocului implică şi unele dificultăţi, îndeosebi în
perioada de formare a deprinderilor de lucru;

,,Cine nu ştie să se joace cu copiii şi este destul de

nepriceput ca să creadă că acest amuzament este
mai prejos de demnitatea sa nu trebuie să se facă
educator”.
C. G. Salzmann
 Anexe
 Proiect didactic

 Microculegere de jocuri didactice matematice

utilizate în învăţarea operaţiilor cu numere