Material marca TiA

Laboratoru l de educatte nonformala Editia II - 2010

- culegere de metode ~i instrumente -

Publicat de catre Agentta Nationala pentru Programe Comunitare in Domeniul Educatiei ~i Formarf Profesionale

Calea ~erban Voda 133, etaj 3, sector 4, Bucuresti, 040205 www.anpcdefp.ro

www.tinact.ro

Aceasta brosura este realizata in urma celei de-a doua editf a Laboratorului de educatie nonforrnala, eveniment organizat de ANPCDEFp, prin programul Tineret in Actiune, la Gura Portitel - [udetul Tulcea, in perioada 27 iunie - 4 iulie 201 O.

Blog: http://nonformalii.wordpress.com/

Multumiri

Multe multurniri tuturor participantilcr la acest evenimentl

Multumiri echipei de persoane resursa participante in cadrul laboratorului, atat pentru atelierele sustinute in cadrul evenimentului, cat ~i pentru contributia la acest material:

Adrian Ciglenean - Metoda Ready Mades Adriana Popescu- Metoda Open Space Alina Lata - Anirnatie stradata

Anca Maria ~tefan - Teatru forum Bogdan Nechifor - Teatru labirint

Catalina Ileana Postovei - Metoda Green Drama Cristina Tataru - Cafeneaua publica

Imre Nagy - Circ adaptat

Mihaela Sarbu - Teatru de trnprovizatie Radu Oprea - Metoda SMART

Roxana Turcu - Biblioteca vie

Silvia Mi~u - Animatie socio-educattva

Simona Nicoleta Dan - Metoda de autoreglare prin dans Inside-Outside Sorina Duta-Bunescu - Metoda PhotoVoice

Fotografii: Ana-Maria Munteanu, Cornel Stinga, Georgeta Mureanu, Laura Clipa, Radu Cajvanean

Acest material este elaborat de ditre Agentia Nationala pentru Programe Comunitare In Domeniul Educatiei ~i Formarii Profesionale.

Acest material nu poate fi reprodus partial, integral sau modificat fara permisiunea anterioera expltcita, prin acord scris cu ANPCDEFP sau fara a cita sursa.

Acest material nu poate fi copiat, multiplicat, distribuit, arhivat sau pastrat, prin orice mijloace, indusivelectronice, magnetice sau computerizate, cu intentf comerciale ~i fara acordul in scris aIANPCDEFP.

Q)

Educatia fata in fata cu ••• nonformalul •••••••••• 5

Metode de invatare in context nonformal •••••••••• 11

Cafeneaua publica 12

Open Space 16

PhotoVoice 20

Biblioteca vie 24

Teatru forum 27

Teatru labirint 31

Teatru de improvizatie 34

Green drama 38

Circ adaptat 40

Anirnatie stradala 44

Anirnatie socio-educativa 47

Metoda SMART 51

Ready mades 54

Inside-Outside 57

Flashmob 60

Tineret in Actiune •••••••••• 63

Tineret in Actiune? 64

Schimburi de tineri 65

Initiative ale tinerilor 66

Proiecte pentru dernocratie participativa 67

Serviciul European de Voluntariat 68

Proiecte de form are ~i retele 69

Intalnirt ale tinerilor ~i ale responsabililor

de politici de tineret 70

Planul de cooperare ~i formare 71

Date de contact •••••••••• 73

in perioada 27 iunie - 4 iulie 2010, Agentia Nationala pentru Programe Comunitare in Domeniul Educatiei ~i Formarii Profesionale a organizat, prin intermediul programului Tineret in Actiune, cea de-a doua editie a Laboratorului de educatie nonforrnala, Vrem sa credem ca edttta de anul acesta a reprezentat 0 continuare, un nou pas facut pentru a promova educatia nonformala, puterea acesteia de schimbare, impactul pozitiv pe care il are, complementaritatea ei cu toate celelalte forme de educatie,

~i in cadrul acestei editf a Laboratorului au fost prezentate ~i experimentate metode de invatare - metode deseori folosite in activitati specifice educatiei nonformale, dar care se pot aplica ~i in alte contexte educationale. Ceea ce ne dorim, insa, este ca ele sa treaca dincolo de contextul Laboratorului, sa ajunga in comumtati, sa fie puse in aplicare in activitati ~i proiecte, sa fie utilizate drept instrumente de participare ~i includere. Pentru ca noi credem in forta lor, in impactul pe care il pot aveal

Acest material se vrea a fi un sprijin - nicidecum singurul - pentru toti cei care vor sa invete altfel sau care vor sa ii ajute ~i pe cei din jurullor sa invete altfel: in mod activ, participativ, experirnentand, incercand, descoperind.

Putem vorbi despre stereotipuri ~i inlaturarea lor, putem incerca sa le clasificarn, dar putem organiza ~i 0 biblioteca vie - in care cartile sunt oameni asupra carora ptaneaza diferite prejudecati - pentru ca "cititorii" sa se convinga daca stereotipurile se confirma sau nu. Putem vorbi despre problemele cornunitatii, dar putem ~i sa organizam 0 piesa de teatru forum, in care problema sa fie pusa in scena in fata cornunitatii, dandu-li-se sansa spectatorilor de a deveni actori ~i a gasi cele mai bune ~i realiste solutii, lar acestea sunt doar cateva exemple despre modul creativ in care metodele de invatare prezentate in acest material pot contribui concret in viata cornunitatii.

Sperarn sa regasiti in aceste pagini informatii, indrumare, inspiratiel

Astazi este 0 zi buna pentru nonformall

Monica CALOTA Director ANPCDEFP

, ',A instrui pe tineri cum se cuvine nu consta in a

le vari in cap 0 rnultirne de cuvinte, fraze,

I expresiuni ~i opiniuni din diferiti autori, ci a le deschide calea cum sa priceapa lucrurile. Comenius

"Daca tot faci ceva ... macer fa-o cu placere" spune 0 yorba inteteapta din batrani. ~i asa a fost ~i cea de a doua editie a Laboratorului de Educatie Nonforrnala (ca ~i prima, de altfel)I 0 saptamana intensa in care ne-am sirntit bine ... invatandl

Din pacate, de cele mai multe ori verbul "a invata" se considera ca nu sta bine ataturt de conceptul de "a placea". Un stereotip care poate fi demontat. lar ceea ce s-a intamptat in cele doua editii de pana acum ale Laboratorului reprezinta 0 dovada vie. Invatarea poate fi eficienta ~i rapida (mai ales) atunci cand este participativa ~i ... distractiva. Ca sa nu mai spunem ca devine ~i mult mai rnotivantal

Vechii greci au abordat invatarea ca un proces holistic in care mintea, sufletul ~i trupul repreztnta un tot unitar ~i se dezvolta lrnpreuna. 0 lectte pe care, usor; usor; incepem sa 0 redescoperim. ~i sa ne bucurarn de ea ~i sa invatam din ea.

Fiecare are propriul stil de invatare. Cu cat metodele folosite sunt mai aproape de acest stil, cu atat procesul este mai natural ~i invatarea se desfa~oara mai eficient.

Pentru cei interesati sa afle mai multe detalii despre propriul stil de invatare (conform acestei teorii, dar nu numai) pot aplica un scurt chestionar la: http://www.scritube.com Isociologie/psihologie/SIN ELE·CA·I NSTRUMENT ·SI· SCOP·A223188813.php

Daca impartim stilurile de invatare conform teoriei gandite de Kolb ~i dezvoltate de Honey ~i Mumford avem patru categorii: activ, reflexiv, teoretic ~i pragmatic, plecand de la premisa ca fiecare om percepe, proceseaza ~i transmite inforrnatia in mod diferit. Activii doresc sa experimenteze tot timpul ~i sa abordeze probleme reale, se adapteaza usor circurnstantelor ~i rezolva problemele intuitiv. Reflexivii prefera sa aiba timp pentru a observa ~i medita avand abilitati imaginative. Le place sa colecteze date ~i sa le analizeze. Teoreticienii sunt atrasi de probleme complexe, creeza modele teoretice prin analiza ~i observatte. Pragmaticii sunt lnteresati de latura practica a unei probleme, bazandu-se pe expertenta di recta , strnturi ~i actiuni,

Educatia nonformala nu repreztnta apanajul unui anumit tip de organizatlt, implicand actori foarte diferitl (organizatf nonguvernamantale, scott, centre culturale, institute de cercetare, biserici, companii, cluburi, institutii publice etc.) ~i poate fi dezvoltata prin punerea in comun a resurselor de care dispune fiecare. Chiar daca implica actori din afara scolf ~i se desfa~oara in afara curriculum-ului formal, avand un format mai flexibil, educatia nonformala nu este "accidentala", ci se defineste prin acttvttatt organizate ~i structurate cu obiective de invatare.

Peter Lauritzen, coordonatorul departamentului de tineret din cadrul Directoratului de Tineret ~i Sport al Consiliului Europei a concluzionat ca pentru ca un proces de invatare nonforrnala sa fie de inalta calitate trebuie:

"sa aiba scop ~i obiective clare

*sa aiba conditf fizice ~i materiale de invatare bune *sa aiba personal format (fie voluntar, fie ptattt) -Arsa fie centrat pe cel care invata

~sa fie centrat pe gasirea de solutf

"sa foloseasca 0 varietate de metode

*sa existe un echilibru intre invatarea individuals ~i invatarea in grup

*sa ii fie alocata 0 perioada de timp corespunzatoare pentru invatare, relaxare ~i timp pentru propria persoana

"sa creeze spatiu pentru relationare ~i reflectie asupra modului in care aceasta tnfluenteaza procesul de invatare

"sa detina 0 buna cunostere a ceea ce se stie deja ~i cu privire la motivul pentru care se doreste a se folosi ceea ce se va invata

tsa existe auto-reflectie

sa se evalueze progresul ~i dificultatile aparute sa se realizeze auto-evaluare ~i evaluare de grup

Ghidul Youth Pass (http://www.youthpass.eu/en/youthpass/guide/)

Nu exista stiluri "bune" sau .rete", ci pur ~i simplu stiluri "potrivite". Totodata, ele nu sunt prezente in stare "pura", ci in fiecare dintre noi exista 0 cornbinatie a lor, chiar daca unele vor predomina. Astfel, pentru ca un proces de invatare sa nu devina plicticos ~i demotivant este important sa cornbinarn metodele folosite pentru a aborda toate stilurile de invatare (mai ales

atunci cand invatarea este un proces de grup).

Din pacate, de cele mai multe ori, in sistemele educationale (~i nu este yorba doar de Romania) se pune foarte mult accent pe teorie. in care ... teoreticieni construiesc modele pentru alti teoreticieni. Un studiu facut de Sorrel Penn Edwards de la Griffith University cu privire la modelul propus de Honey ~i Mumford arata, insa, ca stilul predominant este cel activ, urmat de reflexiv, teoretic ~i practic. Totodata, experienta ernpirica ne demonstreaza ca din cele patru stiluri mentionate anterior cel mai frecvent apare stilul activ atunci cand vorbim de tineri.

in acest fel apare firesc nevoia de a identifica ~i promova metode ~i instrumente de educatie care sa il motiveze, dar sa il ~i responsabilizeze pe cel care invata, raspunzand cat mai bine nevoilor acestuia. lar educatia nonformala poate sa contribuie in mod semnificativ din aceasta perspective.

Conform unui studiu UNESCO, organizatie etalon in ceea ce priveste educatia la nivel mondial, educatia formals nu mai are capacitatea de a acoperi toate nevoile de invatare, educatta nonformala reprezentand 0 completare naturale. Metodologia care pune accent pe "invatarea de la egalla egal", invatare activa, participativa ~i experientiala, chiar daca nu este standardizata, poate sa completeze potentialut educatfei formale.

Acest lucru nu lnseamna ca trebuie sa uttarn de scoala in sensul clasic. Rolul sau este incontestabil ~i ea continua sa reprezinte temelia sistemului educational, insa o temelie este cu atat mai bine pusa in valoare cu cat ~i constructia de deasupra ei este in armonie cu ea, completandu-se, astfel, cu educatia nonforrnala ~i informala. Totodata, educatia formats poate sa beneficieze prin preluarea de metode ~i instrumente mai active pentru a dezvolta cornpetente noi ~i mai aproape de nevoile reale.

Studiul UNESCO:

Guidebook for Planning Education, disponibilla

http://www. iiep. unesco. org/fi leadmin I user _upload I Research_HighLights_Emergenciesl Chapter12. pdf

Laboratorul de Educatie Nonforrnala i~i propune sa "puna in lumina reflectoarelor" 0 serie de metode de invatare in care partictpantf au ocazia sa invete nu numai prin transfer de informatie, ci ~i prin explorare atat a cunostintelor, dar mai ales a sirnturilor; Astfel, Laboratorul devine mai mult decat un loc in care se discuta despre educatie nonforrnala - devine un spatiu in care educatia se experimenteaza ~i se ... trateste.

invatarea este un proces complex ~i interdependent. Creierul nostru este mai mult decat un sistem de clasificare ~i stocare de informatie. Sigur, poate fi util sa avem un sistem in care fiecare tip de inforrnatie este stocata in "cutiuta" sa. Daca ar fi sa facem 0 analogie cu ceea ce se intampla intr-un calculator, putem sa ne construim un "folder" cu istorie, altul cu matematica sau fizica, ba chiar ~i cu muzica pe care o ascultarn sau filmele pe care le vedem.

Un astfel de sistem este, insa, folositor numai in rnasura in care atunci cand ai nevoie de un anumit tip de informatte, ~tii exact unde il gase~ti. Pentru a continua cu analogia, un sistem cu adevarat eficient este unul in care aceste "foldere" sunt conectate. Filmul pe care loam vazut aseara mi-a amintit de un aspect pe care lam invatat la istorie (ceea ce ar trebui sa imi fixeze acest tip de cunostinte), dar rna inspirat ~i pentru proiectulla care lucrez. Invatarea nu este un proces liniar, ci unul plin de surprize care ne ajuta sa ne (re)descoperim continuu, daca ii dam 0 ~ansa.

Metodele de invatare prezente in Laboratorul de Educatie Nonformala se centreaza foarte mult pe implicarea tuturor stilurilor de invatare (activ, reflexiv, teoretic ~i pragmatic), permitand participantilor sa i~i foloseasca toate sirnturile, ceea ce duce la experiente cu totul noi care sa le creeze 0 stare de implinire. Pentru a obtine astfel de rezultate, metodele (rejcreaza un mediu care devine in acelasi timp stimulativ ~i relaxant. Acest mediu este foarte important pentru a implica parttctpantf in mod (inter)activ ~i participativ, in care acestia devin "stapanii" propriului proces de invatare, Cadrul este in acelasi timp ~i unul puternic colaborativ in care fiecare contribuie cu experienta personals pentru a crea 0 comunitate sau 0 retea de invatare adaptata la un anumit context prin experimentare, reflectie, evaluare ~i re-adaptare. Un context din care fiecare poate sa "fure" cate un pic pentru a-si completa expertenta de viata ~i a-l ajuta sa inteleaga mai bine cum poate sa transfere competentele acumulate in viata sa reala.

Putem vorbi despre stereotipuri, le putem clasifica ~i putem sa lncercam sa gasim solutii pentru a le "sparge". Sau putem sa aducem in acelast loc oameni care repreztnta categorii sociale "etichetate" pe care sa ii punem fata in fata cu publicul care va avea ocazia sa se convinga singur daca stereotipul este valid sau nu.

Putem identifica 0 serie de probleme la nivel de comunitate ~i discuta despre ele ~i cum pot fi rezolvate. Sau putem sa construim 0 piesa de teatru care sa puna "in scena" 0 problema pe care sa 0 prezentarn cornunitatii, ptesa in care specta(c)torii intervin pentru a propune solutf pe care tot comunitatea le valideaza.

Sau putem sa "inarmam" membrii comunitatf cu aparate de fotografiat pentru a construi "pove~ti" de viata care vor transmite mai bine mesajullor.

Am dat doar trei exemple - alese la intamplare - de metode prezente in Laborator. Acestea se numesc biblioteca vie, teatru forum ~i photovoice. Sunt adevarate lectf de viata pentru parttctpantf directi, dar ~i pentru cei care sunt "expu~i" acestor metode, care efectiv traiesc ~i simt in timp ce invata. in brosura aveti ocazia sa descoperitt toate metodele testate.

in final, am dori sa specificam faptul ca, daca suntem cinstiti cu noi, eticheta de metoda de "educatie nonforrnala" este doar 0 eticheta. Ele sunt pur ~i simplu metode de invatare. Faptul ca in acest moment le gasim mai ales in educatia nonforrnala nu ar trebui sa reprezinte un impediment pentru a le extinde in orice alt sistem educational.

Sperarn ca acest material va va ajuta sa gasiti idei potrivite pentru voi ~i pentru organizatiile pe care le reprezentati ~i sa va dea imboldul pentru a le pune in

:::~~~:\i! ~I~~ [!IfLi' 2%J

(II Rfiltilltfl~ ~

Obiective de invatare

-,

t

Cafeneaua publica nu este 0 metoda de invatare in sine, dar este 0 metoda de consultare participativa care poate fi folosita ~i ca tehntca de advocacy - alt tip de dezbatere, la care participantii au ocazia in egala masura sa ia parte activ la discutit, generand idei ~i solutf pentru rezolvarea unei probleme - tema dezbaterii.

_;.

Evident, tema cafenelei reiese din scopul pentru care organizatia doreste sa organizeze dezbaterea. Scopul poate sa fie: identificarea celor mai bune solutii pentru fluidizarea traficului; stabilirea de directf de dezvoltare a orasului; identificarea celor mai bune soluttt pentru reducerea sornajulut; legiferarea avorturilor; imbunatatirea legislatiei in domeniul drepturilor consumatorului; identificarea de metode de reducere a consumului de electricitate etc. Important este ca tema cafenelei sa fie foarte clara atat pentru organizatori, cat ~i pentru participanti. Teme bune pentru 0

~""'------------_J cafenea publica pot sa fie: un proiect de lege; un plan de dezvoltare;

facilitati pentru mediul rural; sistemul de invatamant; serviciile publice pentru persoane cu autism etc.

Numarul partictpantttor poate sa fie oricat de mare, dar nu mai mic de 12. Se orgarnzeaza intr-un spatiu cat mai asernanator unei cafenele sau chiar intr-o cafenea. Particlpantii sunt asezatt la mese de cate 4 -7 persoane, care pe parcursul a 20 -30 de minute (0 runda) dtscuta un aspect (subiect) al problemei/temei cafenelei, bucurandu-se de cafea ~i racorttoare pe tot parcursul discutiilor, Dupa fiecare runda, participantii se muta la alta rnasa, La fiecare rnasa exists 0 gazda care rnodereaza discutiile ~i noteaza idetle/solutiile propuse de partlcipanti. La finalul a 3 - 4 runde de dezbateri se prezinta in plen concluziile discutiilor de la mese ~i se ajunge la un plan de actiune comun.

~~~rea subiectelor de ~ satie/dezbatere de la

Subiectele sunt aspecte care se desprind din tema cafenelei: spatiile de parcare; circulatia masintlor grele; rnasinile care ridica gunoiul; facilitate pentru angajatori; oferta scolf versus plata muncii etc. Subiectele pot sa fie formulate ~i sub forma de lntrebart. Acestea trebuie: sa stimuleze creativitatea, sa fie semnificative, sa fie simple ~i clare, sa fie provocatoare, sa invite la reflectie, Subiectele vor fi "afi~ate" pe fiecare rnasa.

Stal:jilirea temei cafenelei ~i a sy~iEctelor de conversatle de la m se

Itii

cafenea publica pot participa persoane cat va permite . 0 lista buna de invitati presupune persoane care: cunosc

subiectul dezbatut - conventional sau neconventional, sunt afectate de problematica respectiva, au experienta pe tematica respecttva, au putere de decizie, pot sa influenteze.

Or a izarea spatiului trebuie sa fie cat mai asemanatoare cu atmosfera unei cafel"l~Le sau chiar 0 cafenea. Creatt 0 ambianta calda ~i primitoare, alegeti un spatiu cu Lumina naturale, cu scaune confortabile. Puteti chiar sa puneti muzica pe fundal. Pe mese puneti fete de masa de hartie ~i markere pentru ca gazda sa poata nota ideile. MeseLe La care se vor aseza participantii trebuie sa fie aranjate La o oarecare dtstanta una de ceatalta, pentru ca parttctpantf sa se auda intre ei fara ca diaLoguL de La meseLe alaturate sa Le perturbe discutille. Asigura~i-va ca veti avea racoritoere, cafea, fursecuril

Alegerea ~i pregatirea gazdelor cafenelei

Gazda p>rincipaLa trebuie sa fie 0 persoana dintre organizatorii cafeneLei. RoLuL ei este de a: intampina parttctpanttt: expLica formatuL dezbaterii; face 0 scurta introducere subiectuLui ~i de a prezenta subiecteLe pentru fiecare masa; de a expLica ce se va lntampta cu rezuLtateLe discutiei, Gazda anun~a inceputuL ~i finaLuL fiecarei runde de dezbateri, conduce discutia finaLa. Se asigura ca parttctpantf au pe parcursuL dezbaterii cafea, racoritoare ~i fursecuri!

GazdeLe meseLor au roLuL de a: incuraja diaLoguL de La mese; tine discutia "La subiect", fiind totusi fLexibile (doar suntem La 0 cafea!); nota idei Le / propunerile / solutiile oferite de parttcipanti. La fiecare noua runda introduce partictpantf ~i prezinta subiectuL mesei; preztnta concluziile discutiilor de La meseLe Lor in pLen La finaLuL cafeneLei.

II in cadruL acestei metode am vazut cum atmosfera relaxants a unei cafeneLe stimuLeaz~ ~andi.rea Libera ~i creatoare ~i impLicarea in diaLog a tuturor participantilor;

II Ca urmare a participarf La acest ~t.:Lier, reusesc sa sin.~etizez mai bine o cantitate mare de lnformatie ~l sa formuLez conctuzf corecte.

Follow-up

Cat ar fi de reusita, 0 cafenea publica nu inseamna mai nimic daca nu rezutta in ceva. Actiunile ce urmeaza cafenelei sunt generate de scopul pe care l-a avut organizarea dezbaterii. Daca scopul a fost identificarea celor mai bune solutii pentru fluidizarea traficului, atunci ideile exprimate ar trebui sa ajunga pe masa primarului ~i a sefului politiei rutiere; daca scopul a fost identificarea celor mai bune solutii pentru reducerea sornajului, atunci ideile exprimate trebuie transformate in proiecte concrete ~i in masurt propuse autorttatilor responsabile; daca scopul a fost legiferarea avorturilor, atunci ideile exprimate trebuie transpuse intr-un proiect de lege etc. Evident, participantf vor primi raportul cafenelei - ca doar gazdele n-au notat degeaba! - ~i vor fi tnforrnati despre rezultatele cafenelei.

Impact

Rezultatele pot fi multiple ~i diferite, in functie de scopul ~i tema cafenelei. Dupa majoritatea cafenelelor publice, organizatorii realizeaza un raport pe care il trimit parttctpantilor, eutorttatnor ~i tnstituttllor care au legatura cu subiectul. Astfel, pot monitoriza daca soluttile sau ideile rezultate cu prilejul cafenelei au fost puse in pr acttca. To to da tji , parttctpantf se cunosc intr-un cadru mai putin formal, fac schimb de expertente ~i dezvolta relatti folositoare organiz atf ilor sau institutiilor pe care le reprezinta, care pot duce la colaborari ulterioare intre acestea.

•••

Resurse www.theworldcafe.com; http://www.ce-re.ro/metode2

Metoda propusa de:

Organiza~ia CeRe Cristina Tataru

Adresa: Str. Petru Maior nr.9, sector 1, 011261 Bucuresti Telefon: 0311050755

E-mail: cristina@ce-re.ro Website: www.ce-re.ro

* Participantf pot propune orice subiect ~i vor alege subiectele de maxim interes

* Participantii vor schimba idei, pareri ~i vor aprofunda subiecte de interes pentruei

* Rezultatele pot fi folosite ulterior, materialele rezultate fiind suma experientelor individuale ale participantilor

~u..CllfnD

\ ~\ Participantf potrivitt sunt cei care au venit.

Singurullucru care se putea intampta, s-a intamplat.

I

I)

Momentul potrivit de incepere este cella care s-a inceput.

Cand s-a terminat, s-a terminat.

Regula mobilitatii

Fiecare participant ramane la discutia la care s-a inscris atata timp cat simte ca are ceva de aflat sau cu care sa contribuie. Dupa aceea, se poate muta la un alt grup,

are dtscuta pe alta terna. n cazul in care la un grup nu mai sunt participantt dupa un anumit timp, eel care a moderat grupul se poate muta intr-un alt atelier.

"Legea celor doua picioare"

Partictpantf la 0 conferinta de Open Space pot fi "albinute" sau "flutura~i" - pot sta la 0 terna sau se pot plimba de la 0 terns la alta, atunci cand simt ca tema nu ii mai mtereseaza.

Partictpantf la conferinta se aseaza in cerc sau in mai multe cercuri concentrice, iar in mijloc se pun coli de flipchart ~i markere. in prima sesiune in plen evenimentului, organizatorii explica formatul ~i ii invita pe participanti sa propuna subiecte de discutie, pe care sa le scrie pe foile de flipchart. Cei care propun un subiect vor deveni ~i moderatori ai atelierului respectiv. Dupa ce partictpantf au propus toate subiectele de interes pentru ei, facilitatorulle citeste ~i, daca este cazul, negoctaza care dintre ele vor fi dezbatute in grupuri restranse. Fiecarui subiect i se atoca un spatiu de desfasurare, iar participantf care nu au propus nici 0 terna sunt invttati sa ia parte la oricare din grupurile unde se dezbat subiecte de interes pentru ei.

Durata unui eveniment in care se aplica aceasta metoda este variabila, de la 0 jumatate de zi pana la cateva zile.

In functie de scopul intrunirii, discutlile pe ateliere se pot finaliza cu recomandart, concluzii, intrebart, planuri pentru 0 actiune imediata sau 0 serie de solutii pentru rezolvarea unei probleme.

II

Am invatat cum sa imi argumentez parertle cu privire la un subiect propus.

Metoda Open Space faciliteaza schimbul de experiente ~i parert, participantii avand libertatea sa propuna teme importante pentru ei ~i sa aleaga discutiile la care vor sa participe ~i care preztnta interes pentru ei. Open Space este 0 metoda care stimuleaza participarea tuturor. Este 0 metoda flexibila, iar in urma participarti la un astfel de eveniment fiecare poate invata ceva. Un avantaj al acestei metode - ceea ce ii asigura ~i un impact crescut la nivelul participantilor - este libertatea sa: libertatea de exprimare a participantilor; dar ~i libertatea fiecaruia de a schimba grupul de lucru atunci cand discutia nu mai este tnteresanta sau cand nu mai poate contribui cu nimic la ace I subiect .

•••

Resurse www.openspaceworld.com www.openingspace.net

Metoda prop usa de:

Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile

Adriana Popescu

Adresa : Str. Orzari 86 A. Bucuresti

Telefon: 0213100181 E-mail:

adriana. popescu@copiisitineri.ro Website: www.fdsc.ro, www.stiriong.ro

4'crearea unui cadru de comunicare, intetegere ~i recunoastere a identitatii

grupului

4'Oezvoltarea capacitatii "fotografilor" de a reacttona la problemele propriilor lor cornunttatt

Oezvoltarea stimei de sine a fotografilor

Prin photovoice oferi 0 camera foto oamenilor care au cea mai redusa influenta asupra deciziilor care le afecteaza viata, Practic, prin photovoice, oferi unui grup de persoane aparate de fotografiat cu ajutorul carora sa imortalizeze imagini pe care le considera relevante pentru tema abordata. Fotografiile realizate sunt prezentate in grupuri mici, lrnpreuna cu povestea care le insoteste. Pe baza lor, grupul imparta~e~te informatii ~i pareri ~i dezvotta un mesaj care sa fie transmis catre~::::=========:!J decidentii publici ~i care sa arate ce ar trebui

past rat sau schimbat in comunitate. Rezultatele

photovoice-ului sunt adesea prezentate publicului

larg prin intermediul unor expozttf sau

evenimente mediatice care infati~eaza

fotografiile ~i sernniftcatiile lor.

Pentru photovoice este important ca imaginile colectate sa perrntta discutf de grup ~i sa stimuleze un proces care conduce la schimbare in comunitate. Mai precis, mai mult decat 0 metoda

de a identifica probleme in comunitate"'d==========:!J photovoice-ul ar trebui sa ii invite pe cei card!

parttcipa la el sa constientizeze viziunea lor asupra

felului in care i~i doresc sa arate comunitatea ~i sa

se implice in atingerea acestei viziuni.

@

Stabilirea problemei ce urrneaza sa fie suprinsa in cadrul procesului de hotovoice

Identificare grupului tinta, a fotografilor ~i instruirea acestora

5

Organizarea expozttiei

-

Organizarea campaniei de influentare a decidentilor

-

Identificarea dectdentilor pe care 4 dorim sa ii influentarn

Realizarea ~i procesarea (facilitarea, documentarea) fotografiilor

Spre deosebire de celelalte metode de influentare a deciziilor publice (dezbateri, cafenele publice, audieri publice etc.), metoda Photovoice, prin faptul eli este unplementata chiar de cei afectati de 0 decizie publica, dezvolta cornpetente de exprimare publica inovatoare. Exprimarea opiniei in acest context, alaturi de faptul ca metoda presupune 0 angajare emotionala a comunttatf in rezolvarea propriilor probleme, este puternica ~i bine directionata. Photovoice deterrntna 0 mobilizare substantiala din partea fotografilor in promovarea intereselor ~i atragerea atentiei asupra problemelor. Aceasta metoda, mai mult decat oricare alta, lncurajeaza exprimarea grupurilor vulnerabile, marginalizate. Este 0 metoda de participare publica putemica, pentru ca mai intai sensibilizeaza, apoi influenteaza, ceea ce sporeste sansa ca decizia finala sa tina cont ~i de opinia grupului afectat.

II

La .Photovotce" am intrat in contact

direct cu aparatul de fotografiat ~i am invatat ca 0 fotografie poate sa insemne mai mult decat 0 amintire, metoda .Photovoice" fiind un instrument foarte bun in terapia oamenilor din medii sociale dezavantajate - care cu ajutorul unei fotografii pot sa transmits ceea ce poate prin viu grai le e mult mai greu sa transmits.

II

Sensibilitate, forta de patrundere, inspiratie - Photovoice.

•••

Resurse

.Photovofce, 0 metoda de implicare a publicului in influentarea deciziilor pub lice" , suport de curs - Asociatia Partener pentru Tine, august 2009 .Decizia publica in secolul XXI", Centrul de Resurse pentru participare publica (CeRe), 2008

Metoda propusa de:

Asociatia Partener pentru Tine Sorina-Duta Bunescu

Adresa: Comuna Meri~ani, Sat Valcelele nr. 1142, Judetul Arge~ E-mail: sorina@partenerpentrutine.ro Website: www.partenerpentrutine.ro

~ vatare:

Obiective de In

ntiei asupra

*,Atrager:a .. ate ~ .

diversitatf . l gului intre ~a~em timularea dia r stereotlpuri ~l .. liminarea uno unor categorn Vti asupra

prejudecat nfrunta cu

. le ce se co

socia

discriminare

Pregatirea bibliotecii vii

!profilul ~i selectia cartttor !,legerea locului de desfasurare lntalntrea cartttor jirPromovarea evenimentului ~Pregatirea docurnentatiei

in acesta etapa organizatorii stabilesc care este profilul cartitor pe care le doresc in btblioteca, astfel incat evenimentul sa aiba impact. Se prornoveaza biblioteca vie ~i se lanseaza apelul pentru ca cei care doresc sa fie ca~i in bibttoteca, sa se poata inscrie. Organizatorii vor selecta car~ile ~i vor avea cu "acestea" 0 intalnire, pentru a le explica regulile de functionare a bibliotecii, dar ~i drepturile pe care le auin cadrul bibliotecii.

Dupa ce este ales locul de desfasurare a evenimentului, acesta este promovat - etapa foarte tmportanta, lntrucat scopul final al bibliotecii vii este acela de a pune cartite intr-un dialog personal cu cititorii.

Pregatirea bibliotecii vii presupune ~i realizarea tuturor materialelor necesare bibliotecii - catalogul (poate fi realizat in mod foarte creativ, insa trebuie sa aiba 0 descriere a ca~ii vii, cat ~i a stereotipurilor cu care se confrunta: puteti folosi fotografii, caricaturi etc.), lista de prezenta a cititorilor, permisele de imprumut, intervalul orarin care sunt disponibile cartlte, chestionarele de evaluare pe care le vor completa atat carttle, cat ~i cititorii.

Desfa~urarea proprtu-zisa

La intrarea in biblioteca, cititorii sunt intampina~i de un bibliotecar, care are catalogul de ca~i ~i permisele de imprumut. Cititorii pot alege car~ile disponibile sau pot astepta carttte pe care vor sa le citeasca, in cazul in care acestea sunt imprumutate. Un cititor poate cere sa i se prelungeasca intervalul alocat pentru citirea ca~ii, daca ~i cartea este de acord. Intervalul maxim pe care un cititor it poate petrece cu 0 carte este de aproximativ 50 de minute. Dupa aceea returneaza cartea ~i, daca este interesat, poate imprumuta alta. La final, cititorii cornpteteaza un chestionar de evaluare.

Intalnirea de evaluare, procesarea chestionarelor

in urma feedback-ului primit in chestionare, organizatorii evalueaza evenimentul ~i impactul sau.

Metoda are impact atat asupra cartttor, cat ~i a cititorilor, creand 0 punte de dialog intre acestia. Cititorii i~i intalnesc propriile prejudecati, cunosc persoane din diferite categorii discriminate sau care se confrunta cu stereotipuri ~i prejudecati ~i afla 0 noua perspecttva asupra lor. Car~ile au ocazia sa i~i prezinte povestile de via~a ~i sa darame stereotipurile cu care se confrunta, Metoda promoveaza toleranta, respectul pentru diversitate in randul populatiei,

II Am descoperit, prin metoda biblioteca vie, cum se pot depa~i stereotipuri intr-un mod creativ, constructiv ~i

printr-o buna comunicare cu ceilalti.

•••

Resurse http://humanlibrary.org www.artfusion.ro

Don't judge a book by its cover! The Living library Organiser's Guide, Ronni Abergel, Antje Rothemund, Gavan Titley, peter Wootsch, Council of Europe Publishing

Metoda prop usa de:

Asociatia ART Fusion Roxana Turcu

Adresa: Str. Emil Boteanu, nr. 3B, ap. 9, Sector 1, Bucuresti Telefon: 0318058165

E-mail: art_fusion_romania@yahoo.com Website: www.artfusion.ro

Obiective de invatare:

Situattile reflectate intr-o piesa de teatru forum determine participarea activa a celor prezenti - atat a personajelor din piesa, cat ~i a spectatorilor, care se pot transforma in actori ~i pot aduce schimbarea in bine a situatiei prezentate. in teatru forum se urmareste exprimarea sentimentelor, pareritor ~i a trairilor, Se stirnuleaza dezbaterea, implicarea, actiunea.

Implicarea de pe scena reprezinta, insa, doar un pas. lrnportanta este inttiattva in vtata reate. Printr-o astfel de ptesa poti determina schimbarea rnentalitatii.

Personajele sunt alese in functie de tema piesei ~i sunt grupate in jurul a doua personaje principale, numite generic opresatul ~i opresorul.

Astfel, opresorul este cel care, in prima reprezentare a piesei, decide finalul acesteia ~i destinul celorlalte personaje implicate. Opresatul, un alt personaj principal, este cel care in mod direct sufera in urma atitudinii opresorului ~i este cel care trebuie, cu ajutorul aliatilor sai din ptesa, sa schimbe finalul acesteia. Celelalte personaje pot fi aliati ai opresorului sau personaje neutre.

Un rol deosebit de important il are jokerul, adica 0 persoana care nu joaca in piesa ~i care rnodereaza intreaga actiune care se petrece pe scena. El/ea este persoana care coordoneaza actiunea personajelor, cel care opreste piesa ~i permite interventta spectatorilor.

Teatrul forum nu este un teatru pentru profesionisti. Oricine poate fi actor intr-o piesa de teatru forum ~i oricine se poate implica in construirea unei piese. Aceasta metoda poate fi folosita cu grupurile dezavantajate sau pentru a reflecta probleme ale acestora - cu ajutorul trnplicari! grupului respectiv, se pot gasi solutf pentru aceste probleme.

lizarea scenariului - este important scenariul sa reflecte sltuatf din unitatea in care urrneaza sa se joace piesa. Piesele trebuie personalizate ~i adaptate cornunitatit, pentru ca impactul lor sa fie suficient de puternic, pentru a starnt reactit. Tema se alege in urma unei discutii cu partictpantf - de obicei este 0 problema sociala cu care acestia se confrunta sau care este prezenta in comunitate ~i la care nu gasesc solutii: discriminare, hartuire, violeta, droguri, probleme cu p ar int ii , probleme legate de discriminare, includere, probleme cu care se confrunta persoanele cu dizabilitati, implicare, etichetare.

oaca piesa a doua oara, cu aceeasi tori", mediatorul (jokerul) tandu-t pe cei din public sa opreasca actiunea cand vor ~i sa ia locul unui personaj, pentru a schimba cursul actiunit. Toate personajele care sunt prezentate in piesa de teatru forum vor putea fi inlocuite de catre persoane din sala, singurul personaj care nu poate fi inlocuit fiind cel al opresorului. Atitudinea acestuia va trebui sa fie schimbata cu ajutorul celorlate personaje implicate in ptesa.

Dupa ce se ajunge la noua versiune finala, au loc dtscutf cu cei din public, in-care cel mai important este sa se faca legatura cu experientele lor personale, cu realitatea. Se pune accent pe modul in care cu ajutorul sotutttlor identificate pe parcursul piesei se pot schimba lucrurile in realitate.

Aff loc reprezentatta proprtu-zisa. Ca la generals, nu trebuie implicati multi "actori" - in jur de 10. Nurnarul ideal de spectatori este intre 60~i 100.

~~I ce piesa se joaca - in prima ~~a reprezentare, piesa are un final tra IC - se dtscuta cu publicul despre ce s-a intamplat, despre sttuatia reflectata, ce tipuri de personaje au existat, ce relatf au fost intre ele. Se discuta, de asemenea, despre firul epic al piesei.

Este foarte important sa se faca legatura intre situatia din ptesa ~i realitate.

Scuta cu publicul dupa fiecare nterventie, pentru a se analiza bordare, sansele ca finalul per ansamblu sa fie diferit. Se analizeaza realismul solutiei propuse ~i se aduc argumente pro ~i contra pentru pastrarea schirnbarii propuse. Dupa ce publicul decide ce anume vrea sa pastreze, se continua actiunea. Din nou, cei din public au ocazia de a interveni.

Aceasta metoda de lucru, metoda nonforrnala, are un puternic impact asupra celor implicati deoarece dezvaluie solutii la unele problemele cu care acestia se confrunta.

De asemenea, acestia reusesc sa-~i exprime tratrtle, sentimentele, reusesc sa-~i infrunte temerile ~i stabilesc legaturi puternice unii cu altii. Participand activ, formeaza a echtpa ~i constientizeaza ca pot genera solutf la dificultatile cu care se confrunta.

II

Teatrul forum repreztnta a potentiala tehmca directiva cu impact nemijlocit asupra constiintei indivizilor implfcati. Avand in vedere ca am recurs, in nenurnarate momente, la experienta teatrului ca teatru in lucrul cu persoanele private de libertate, am descoperit ca atat teatrul ca act artistic, cat ~i metoda teatrului forum sunt tehnici care presupun implicare, daruire si a raportare directs ~i operattonata la valorile umane universal valabile care trebuie repuse in patrimoniul omenescului prin constientizare ~i participare la infaptuirea binelui.

II

Am reustt, in cadrul atelierului de teatru forum, sa formam a echtpa, iar eu am ca~tigat increderea necesara pentru ami exprima ideile, dar ~i pentru a le pune in practica cu ajutorul echipei.

•••

Resurse http://www.teatruforum.ro/

Metoda prop usa de:

Asociatia Vasiliada Anca Maria ~tefan

Adresa: Str. Fratii Buzesti, nr 20, Craiova, Dolj

Telefon: 0251521040

E-mail: office@asociatiavasiliada.ro Website: www.asociatiavasiliada.ro

Obiective de invatare

*Cre~terea asupra nivelului de consttenttzare asupra propriei persoane ~i a potentialului creativ *,Oezvoltarea spiritului de echipa *incurajarea folosirii resurselor proprii

in teatrul labirint sunt doua categorii de actori - constructorii ~i participantti. Constructorii sunt cei care realizeaza traseul prin care vor trece participantii, insa, inainte de a lucra in echipa pentru a realiza labirintul, acestia parcurg, la randul lor, 0 serie de exercttli, jocuri, momente de reflectie, care au rolul de a-I deschide catre experiente senzoriale din cele mai variante, de a-i face sa constientizeze importanta de a darut celuilalt 0 expertenta senzoriala ~i de cunoastere, de a lucra irnpreuna. Scopul este de a se cunoaste pe sine, pentru a le putea oferi ~i celorlalti, prin intermediullabirintului, ocazia de a experimenta ~i de a se cunoaste - modul de a reaction a in fata necunoscutului, de a se increde in cel care il ghideaza prin labirint, de a experimenta, de a-si infrunta temerile.

Dupa ce constructorii au trecut prin aceasta etapa in care experimenteaza ei in~i~i, pregatesc labirintul pentru participanti. in teatrullabirint nu exists reguli stricte - labirintul poate avea un fir logic sau poate fi 0 lnstrutre de momente, de incercari, de experirnentari. Poate fi construit un labirint sau se poate crea un labirint imaginar, fara 0 constructie fizica propriu-zisa, ci doar respectand ideea de traseu. Parttctpantf pot fi legati la ochi sau nu, trecuti prin lumina sau intuneric, pot auzi sunete diferite sau lasati in liniste, pot simtl diferite mirosuri sau nu. Constructorii trebuie sa dectda, lrnpreuna, ce senzatf vor sa le of ere participantilor; Important e ca acestia sa intre in joc, sa experimenteze, sa traiasca fiecare moment al trecerii prin labirint, prin care sa se descopere pe sine.

Teatrul labirint este un teatru senzorial, un teatru al experimentartt, al descoperirii. Este un experiment prin care fiinta, pierduta intr-un labirint, se raporteaza la propria persoana pentru a parcurge traseul.

Procesul realizarti unui labirint dureaza, de regula, mai multe zile. La final, participantf i~i pot nota senzatiile ~i impresiile pe care le-au avut ~i i~i pot analiza reactiile. Constructorii, la randut tor, evalueaza intregul proces prin care au trecut.

II

Intr-un grup de 18 persoane care inca nu relationasera suficient, care sustineau rational sau pasional18 idei diferite despre cum ar putea sa arate un labirint, am reusit sa ne reglarn lungimile de unda intr-un timp foarte scurt pentru a putea oferi celorlalti colegi parttcipanti 0

experienta de viata unica: nt.

II

Am lntetes importanta re-trairf sau experirnentarf unor sentimente, precum ~i descoperirea propriei persoane prin teatru labirint .

Impactul depinde de scopullabirintului, de grupul care construieste labirintul ~i de grupul caruta ii este destinat. Sunt totust elemente care raman constante :

~e creaza 0 echipa, care porneste de la individ ~i ajunge la un suflu comun

-Ar'se dezvolta creativitatea, comunicarea ~i toleranta

~e realizeaza un circuit efemer care capactteaza energii ~i atinge spectatorii ~i comunitatea

~e transmite un mesaj sau 0 realitate intr-un mod individual (elemente didactice, resurse turistice, mesaje ce sustin campanii, lansart, produse, evenimente, terapie de grup ~i de comunitate s.a.m.d.)

•••

Resurse http://www.youtube.com/watch? v=mbkgnnrn36y&feature=related http://www.youtube.com/watch? v=urnBp9kmlxB http://www.youtube.com/watch? v=eprqkk_Bocs&feature=related http://whispered-

tought. blogspot. com 12009 1 021 fe nomenul-teatru-labirint.html

Metoda propusa de:

Organizatia Epsilon III Bogdan Nechifor

Adresa: Str. Mircea Vulcanescu, nr. 65, ap. 2, Bucuresti

E-mail: epsilon3@gmail.com Website: http://epsilon3. info

Obiective de invatare

-, ,

Printre obiectivele acestei metode putem enumera stimularea creativitatti, lucrul in echtpa, comunicarea. lmprovizatia ajuta participantii sa se relaxeze, sa invete sa aiba incredere, sa se deschida, sa i~i invinga teama, sa coopereze, sa rezolve probleme, sa i~i lase deoparte orgoliul, sa lucreze pentru un scop comun ... ~i sa se distreze pe cinste!

~I

lrnprovizatia nu se poate invata dintr-o carte. Ea trebuie exersata pe viu, in contexte reale, cu oamenii de langa tine. Dar putem sublinia cateva aspecte foarte importante in pregatirea unui spectacol de improvtzatie.

Comunicarea, desi poate parea un cliseu, este una din ideile de baza in lmprovizatie. Aceasta metoda nu este 0 metoda clasica de teatru, adica nu presupune memorarea unui script ~i reproducerea lui pe scena, Presupune multa comunicare cu colegii de echipa (trnprovizatta se face intotdeauna in echipa), cu coordonatorul de joc, cu publicul. Astfel, la baza ortcarut spectacol va sta comunicarea ~i mai presus de toate comunicarea creativa.

Printre primele lucruri cu care vei intra in contact la irnprovizatie sunt spatiul in care vei repeta/performa ~i echipa cu care vei face acest lucru. Astfel, cateva exercitii de sirntire a spatiului lnconjuratcr ~i de cunoastere cu membrii echipei sunt esenttale,

Lucrul in echipa este esential, Pentru a avea succes in implementarea acestei metode, pe scena, la 0 reprezentatie de improvizatie, va trebui intotdeauna sa ai 0 echipa care este construtta treptat. Se pot face mai multe exercitf pentru a dezvolta spiritul de echtpa, de a dezvolta coeziunea in cadrul grupului de participantt pentru a putea performa impreuna.

~

Toti participantf se mi~ca~n spatiu, in tacere, intr-un anumit ritm individual. Mi~carea va trebui sa fie norrnala, fie mai alerta, fie mai lenta, insa nu exagerata. La un moment dat, coordonatorul de joc va desemna 0 persoana lider, dupa al caret ritm de rniscare va trebui sa se rniste sau sa se opreasca tot grupul. Persoana lider se va schimba pe perioada exercitiului. Dupa ce mai multe persoane au fost desemnate ca lider, toti partictpantf vor trebui sa gaseasca un ritm comun al grupului, fara sa existe un anumit lider care sa irnpuna mi~carile sau opririle.

~

Partictpantf asezatt intr-un cerc vor avea de nurnarat de La 1 La 30. Ideile de baza

sunt ca toti cei irnplicati in exercitiu sa contribuie La scopuL comun, sa nu existe doar cateva persoane care sa rosteasca toate numereLe st, evident, sa nu se numere succesiv intre partlcipanti in modaLitatea in care sunt asezati in cerc. Pentru a creste provocarea ~i a elimina posibileLe modalitati de identificare de strategii, puteti pune partictpantf sa inchida ochii.

r.:;::::;:::~~

II

II

II

Scoala de improvtzatie se mai poate numi ~i ~coaLa de echtpa, Sau ~coaLa de relatii. Sau ~coaLa de impLicare. Sau a poveste rninunata!

Prin teatruL de improvizatie am vazut cum iti poti dezvoLta spontaneitatea, tmaginatta, tntuttia, flexibilitatea ~i gandirea pozitiva, consolidand in acelasi timp relatiile cu cei din jur.

Forta de a ext rage maximum din fiecare ~i de a darui instantaneu a trupa mare de actori.

lmprovizatia ajuta partictpantit sa l~l ?ezvolte spontaneitatea, trnagtnatia, intuitia ~i flexibilitatea, sa gandeasca p.?z~t!v, sa ca~ete incredere in ei in~i~i ~i sa l~l consolideze relatiile cu cei din jurullor. Toate acestea se petrecintr-un mediu distractiv, sigur, lipsit de concurenta, in care fiecare i~i poate explora ~i dezvolta propria personatitate.

Aceasta metoda poate fi folosita in orice context ~i pentru orice categorie soctala, de varsta etc. Chiar mai mult se

,

poate aprecia ca efectele benefice pe care Ie are metoda asupra partictpanttlor pot ajuta la un proces de !ncludere a celor dezavantajati. Increderea in fortele proprii se poate mart, se pot dezvolta capacitatile psihice ~i emotionale favorabile pentru un bun proces de includere.

Metoda i~i poate declansa resursele interioare prin diferite mecanisme pentru a te exprima tiber, pentru a fi creativ ~i pentru a-tt da frau tmaginatiei ~i dorlntei de a reatiza lucruri. Motorul pe care il poate declansa aceasta metoda in orice persoana poate sa fie stimulentul de a actiona pentru tine, pentru cei din jurul tau, pentru comunitatea tao

•••

Resurse http://scoaladeimprovizatie.ro http://www.improvcomedy.org

Metoda prop usa de:

Organiza~ia Teatru fara Frontiere

Mihaela Sarbu

Adresa: Str. Adrian Fulga nr. 34- 36, Sector 6, Bucuresti

E-mail: tff@teatrulfarafrontiere.ro Website: www.teatrulfarafrontiere.ro

*,Con~tientizarea impactului pe care omul it are asupra mediului lnconjurator

*' Identificarea posibilitatilor de actiune pentru rezolvarea unor probleme de mediu

*' Cresterea rnotivatiet in ceea ce prtveste participarea acnva la imbunatatirea mediului inconjuratcr

II in urma acestui atelier sunt in masura sa prezint date ~i cifre care reflecta pericolul ecologic, lmbracandu-te intr-o forma "artistica", atractiva ~i accesibita grupului tinta.

em

~I

Tncalzire - exercitf de cunoastere, de concentrare, de rniscare, precum ~i exercttf de grup ce implidi povestirea, pictura, desenul, cantecut.

~ Lucrul cu 0 anurnita tema - presupune exercltf de improvizatte, mini ~spectacole, jocuri de rol, discutii, jocuri, recitari, exercitii de scriere.

Partictpantf sunt impar~i~i in Eco ~i Non-Eco ~i trebuie sa acttoneze in diverse situatii imaginare, ca ~i cum ar trai real experientele respective.

Participantf pot avea sarcina de a descrie personaje in grupuri mici. Ei pot schita in scris personajele respective, conferindu-le acestora nume, sex, varsta, hobby-uri. Personajele respectivevorfi, apoi, utilizate.

Participantf creaza 0 imagine statica cu privire la 0 actiune, un eveniment. Ceilaltl participantl 0 pot comenta sau pot pune intrebart.

~ Spectacolul final - poate fi ._

~ alcatuit din mi~cari, cantece, ........

poezii, povestiri... • ••

Pentru parttcipantt putem vorbi de 0 constlentizare acuta a impactului personal asupra mediului ~i 0 intetegere a aspectelor pozitive ~i negative ale consumerismului. Activarea experientelor anterioare, a cunostintelor din diverse domenii, a creativitatii, a abilttatilor de lucru in echipa are un impact deosebit asupra participantilor;

La nivelul cornunttatf impactul va fi vizibil in timp, ca urmare a constientizarf impactului pe care il avem asupra mediului de catre participanti .

Resurse Hiltunen&Konivuori.2005: Vihrea draama draaman keinoin kestaviin elamantapoihin. Hiltunen&Konivuori.2005:

Vihreaa draamaa tavaramaailmassa

Hiltunen, Jaana and Konivuori, Heli, 2005: Vihrea drama Traducere finlandeza - engleza:

Helena Karhu

Metoda propusa de:

Organiza~ia Universcons Buzau Catalina Postovei

Adresa: Str. Tudor Vladimirescu, nr. 15, Buzau

Telefon: 0238710188

E-mail: univers.cons@yahoo.com

Descrierea metodei

Circul adaptat este in sine 0 metoda de educatie nonforrnala deoarece se adreseaza participantului pe trei planuri: cap - informatii teoretice care trebuie retinute in prima faza, corp - miscarea propriu-ztsa coordonata pe baza informattilor primite, suflet - ceea ce transmtti cu ajutorul aptitudinilor dobandite, atitudinea creative la care se face apel prin intermediul spiritului artistic cultivat. Aceasta metoda include mai multe activitati, imparttte pe ateliere de acrobatie, piramide umane, echilibru, jonglerie (directa ~i Indirecta

........ t

I

Prin aceasta metoda se realizeaza

dezvoltarea cornpetentelor pe cele trei niveluri: cunostinte, aptitudini, atitudini. Calitatile pe care le cauta ~i le dezvolta fiecare disciplina sunt: rezistenta, flexibilitate, echilibru, ritm (pe sectoare de control), perceptie a corpului in spatiu, control emotional, incredere in ceilalti, respiratie, stature corecta, agilitate, prindere, disociere, coordonare,

a n d u r a n t a , angajament (perseverenta).

Obiective de invatare

~"I .. ffl~A=1ru1"I'1

Se incepe cu "test!rea" corpului in cel mai simplu mod posibil: prin punerea unor parti ale corpului in rniscare, apoi deplasarea in spatiu. Aceste actiuni sunt, de asemenea, pe post de incalzire. in functie de exercitiul ales, corpul se deptaseaza mai mult sau mai putin rapid: calatorie pe podea (rol), deplasare "animale de companie" (iepuri, broaste, patenjent), deplasarea cotectiva (,,~ase picioare").

Dupa incalzire se trece la exercitf de balans ~i contragreutate intre doua persoane sau prize in care 0l!~:::=======:!1 persoana este baza. in cazul piramidelor umane, un grup

de persoane este baza, dar fiecare se aseaza in pozitf

fixe, care stabilesc forma exacts a corpului pentru a

sustine greutatea. Dupa pozitionarea bazei, ceilalti, unul cate unul, pa~esc deasupra cu picioarele ~i rnainile fixate pe puncte cheie ale corpului celorlalti, puncte care transmit greutatea direct in pamant.

Se incepe prin incercarea de pastrare a echilibrului pe , sol, ~i anume echilibrarea pe un picior, deplasarea pe 0 ~=========::!I linie dreapta, cu ochii deschisi ~i inchtst. In acest sens,

echilibristica este mai aproape de practicile abordate in

acrobatie.

Cand corpul este echilibrat pe un obiect, aceasta este 0 disciplina separate. Aici intervin ernotiile. in momentul in care te afli deasupra solului, poate fi stresant din punct de vedere fizic ~i mai ales mental. Prin urmare, astfel incat toata lumea sa poata experimenta in cele mai bune conditii, inainte de a discuta despre echilibru ~i de a testa practic, vorn incepe cu 0 discutie privind securitatea. Scopul este ca participantf sa stie despre siguranta celorlalti membrii ai grupului. Acest fapt contribuie la crearea unui climat de incredere. Etapa~=========::1 aceasta este un mare pas in pr0'Cesul de invatare

echtlibristica, din mom~t C\.e ~e~are are sentimentul ca

el / ea poate experimepta Tart nicl~n risc, el / ea se

poate concentra te ~i, e esr iliorului, fara a i se

"distrage atenti .

Mai mult decat oricare alta disciplina din eirc, jongleria este un exercitiu de manipulare de obiecte, intotdeauna de divertisment, care poate duce in cele din urma la stapanirea incredibila a trei sau mai multe obiecte in aero

Se va incepe cu esarfe pentru jonglerie directa. Fiind foarte usoare, pot lasa mult timp incepatontor sa prinda obiectul aruncat in aero Dupa stapanirea jonglatului cu doua esarfe, se trece la 0 bila, se exerseaza aruncarea bilei dintr-o mana in ceatalta. Se trece mai apoi la doua bile aruncate in X, iar apoi se adauga un batut cu palma pe pieior intre aruncaturi pentru a face loc celei de-a treia bile. in final se trece la trei bile, iar dupa ce jonglatul cu trei bile este curat, se invata diferite moduri de a combina aruncatul bilelelor, pentru dezvoltarea schemelor de jonglat.

Pentru jongleria tndtrecta, diferenta este ca omul nu intra in contact direct cu obiectul cu care [ongleaza, ei se foloseste de diferite alte obiecte. De exemplu in cazul farfuriilor, se foloseste un bat subtire ~i lung, din lemn, in varfut caruta se pune farfuria de plastic (pe marginea interloara a ei). Se incepe a se invarti farfuria pe varful batului pana cand varfut patrunde in centrul farfuriei, iar ea sta in echilibru ~i se invarteste. Pentru diabolo (clepsidra din plastic), se folosesc doua bete cu ata intre ele, iar clepsidra se invarte~te pe ata pana cand prinde vtteza, apoi se incep schemele (clepsidra aruncata in aer etc.)

Circul adaptat mi-a II in ateli~rul de "Circ ~daptat" am

starnit interesul pentru avut mm~nata sansa de a tre.ce

a c rob a tie ~ i m - a pe~~e _ b~nere. l.egate de anurnite

provocat sa obtin 0 ablhtatl speclf~ce_pe.care nu am

deprindere motrtca, :rez~t vr.e~dat~ ca rni le-as pu.tea

astfel ca am invatat sa tnsusi mCI macar la un myel

descompun 0 miscare amator.

complexa in mi~cari ~:::::===~ .....

simple care se invata ~i exerseaza separat, iar apoi, dupa exercitiu suficient, pot combina treptat miscartle simple.

II

II Tinerete, daruire, curaj.

Circul adaptat are ca rezultate sigure constientizarea corpului in spatiu, capacitatea de manipulare de obiecte, acceptarea ~i intetegerea celuilalt, dezvoltarea increderii in propria persoana ~i in cei din jur.

Astfel, putem vorbi de impact pe doua planuri: in procesul individual de dezvoltare personate a partictpantilor ~i in comunitatea din care provin particlpantti.

Efectele de multiplicare sunt inevitabile, fiindca in general multi participanti aleg in continuare circul ca modalitate de petrecere a timpului liber, ceea ce starneste interesul celor din jur.

• ••

Resurse

Asoctatia Franceza de Circ Adaptat - http://www.afcacirqueadapte. net!

Federatia Franceza a Scolilor de Circ - http://www.ffec.asso.fr The Internet Juggling Database - http://www.jugglingdb.com

Metoda prop usa de:

Organizatia pentru Arta ~i Cultura

Imre Nagy

Adresa: Str. Steaua, bl 24, sc A, ap 3, Timisoara

Telefon: 0374019070

E-mail: opac.ro@gmail.com Website: opacc. wordpress.com

Obiective de invatare

*t Oferirea posibilitatii oamenilor de a avea acces La anumite forme de arta Educarea oamenilor cu privire La un subiect anume

ReaLizarea de constientizare publica pe anumite subiecte

Jongleria cu trei mingi

Pentru a reusi acest Lucru, trebuie urmati anu i~i pasi:

Se fixeaza doua puncte imaginare La niveLuL ochilor, in stanga ~i in dreapta, cu 0 distan~a de aproximativ 20 cm intre acestea. Acestea sunt puncteLe de reper ce vor ajuta La rnentinerea corecta a jongLeriei. Mainile trebuie tinute La niveLuL taliei, iar mingile nu trebuie aruncate cu varfuL degeteLor, ci cu ajutoruL poduLui paLmei, iar in aruncare mingea trebuie sa se rasuceasca cat de putin posibil. Aruncarea mingilor trebuie sa creeze un arc, nu un cerc.

s este aruncarea unei singure od repetat in aceeasi mana, iar o mana in aLta.

aLizarea corecta a acestei rniscar],

s La aruncarea a doua mingi. Acest

e realizeaza in dtagonala: in momentuL in care prima minge aruncata ajunge La punctuL imaginar, se arunca cea de-a doua minge.

~ J uL pas consta in aruncarea ceLei de-a

reia mingi. AstfeL, cand prima minge ajun e La niveLuL punctuLui imaginar, se arunca cea de-a doua minge, iar procesuL continua, fiind de fapt 0 reLuare a ceLui

de-aldoiLeapas. I~

Anfrnatta stradala atrage foarte mult prin estetic ~i prin aplicabilitate. invatand-o, oamenii vor putea sa 0 reproduce in cadrul cornunitatilor din care provin. Este, de fapt, un impact ce se va observa printr-o mai mare deschidere a cornunitatf asupra elementelor educatfei nonformale. in urma folosirii acestei metode din ce in ce mai des, va exista un nivel mult mai mare de participare ~i implicare in viata cornunitatii.

Pentru ca este 0 metoda atat de diferita de metodele traditionale de educatie ~i prin intermediul careta se poate at rage foarte usor atentia asupra unor lucruri, metoda poate avea un rezultat vizibil. Prin invatarea

~i folosirea acestei metode, se va intelege utilitatea e ducattet nonformale ~i necesitatea promovarf ~i dezvoltarii acesteia. Impactul metodei nu va consta doar in implicarea unui nurnar mare de oameni in activitati in cadrul educatiei nonformale, ci se va realiza ~i 0 mediatizare ~i 0 popularizare a acestei metode in cadrul cornunitatii, unde este foarte putin prornovata,

II

Am aflat cum spontaneitatea ~i creativitatea te pot ajuta in captarea atentiei.

•••

Resurse http://learnhowtojuggle. info/ http://www.frontiernet.net/-ste ve_glimpse/juggle2.html Http://www.yoyoguy.com/info/b all/index2. html

Metoda prop usa de:

Asociatia Romana de Consiliere $i Sprijin

Alina Lata

Adresa: OP3, CP43, 220300, Drobeta Turnu Severin E-mail: office@arcs.ro Website: www.arcs.ro

~,-

Animatorul socio-educativ are vocatie educative in domeniul social, cultural st/sau sociocultural, sportiv, organizand jocuri plecand de la necesitatile persoanelor cu care lucreaza (copii, tineri, adulti). Principiile de lucru ale animatorului sunt cele ale tolerantei, autonomiei individuale, responsabilttatf sociale, respectarf drepturilor copilului.

Functiile anirnatiei socio-educative sunt cele de socializare, de reglare soctala, de culturalizare, aceasta avand un caracter educativ ~i inovator.

~I

Indiferent de tipul de activitate pe care vi-l propuneti sau de jocul pe care il faceti, sunt anumite "reguli" de aur in anirnatie, care, daca sunt urmarite, pot asigura succesul unui joc bine implementat:

Sensibilizarea ~i motivarea ~ntru joe

Acestea sunt doua aspecte foarte importante, care dau viata jucatorului, indiferent de categoria de varsta. Sensibilizarea se poate face prin aflse, tnvitatie personate, mesaj muzical, schetch, ghicitoare. Motivarea se poate realiza printr-o buna sensibilizare, noutatea jocului, dezvoltarea spiritului colectiv, distractia ofertta.

i!::ea tehnica ~i

iala pentru joe

Pregatirea tehntca presupune fixarea unor reguli simple, clare, care nu pot fi interpretate. Pregiitirea materialelor presupune asigurarea materialelor inainte de activitate, materialele creative ~i obiectele concrete contribuind la 0 buna rnotivatle.

area ~i explicarea regulilor

l jocului, conditiile ambiantet, rnotivatta ~i securitatea sunt esenttale

p desfasurarea jocului in bune conditii. Modul de desfasurare a jocului

trebuie sa fie clar explicat, oferindu-se sansa de a pune intrebart.

~truirea eehipelor (daea este eazul)

le trebuie sa fie echilibrate in functie de aptitudinile fizice, psihice, afin ti, varsta. Formarea echipelor se poate face in trei moduri: a) la alegerea part ipantilor; b) in functie de destin: alegerea unor biletele, atribuirea de numere etc.; c) echipe formate de catre animator.

@)

5 jocului ~i ernblanta de ~urare

Arnbianta in care se desfa~oara jocul sporeste jocul. Definirea unor detalii ale sttuattei de joc: costume, expresie, decor, arnbtanta etc., face jocul sa fie mai atractiv. Animatorul trebuie sa joace ~i ella fel ca [ucatorit.

Pi'~ul jocului, varsta ~torilor

Ritmul jocului trebuie sa se adapteze la nevoia de miscare a participantilor; la caracteristicile pe varste, la curba de efort, caracteristica momentului de desfasurare, la locul in care se desfa~oara jocul.

~vatia animatorului

~~ a juca un joc, animatorul trebuie ca el lnsust sa animeze jucatorii, el este motorul arnbiantei, trnprirna 0 tonicitate ~i un entuziasm arnbiantei.

~rea jocului ~i conduita ~' ,." .. torului

Animatorul se poate afla in doua situatii: sa fie arbitrul jocului sau sa fie jucator ca ~i ceilalti. in ambele situatf el trebuie sa fie impartial, sa nu fie influentat de jucatori, sa aiba grija sa fie respectate regulile, sa mentina 0 arnbianta pozttiva, sa vegheze la securitatea [ucatorilor; sa fie prezent, sa suprevegheze ca toti participantii sa fie integrati in grup ~i ca se arnuza.

AIl'imarea rezultatelor ~i concluzionarea jocului

(!oRcluzionarea jocului este procesul de reflectie asupra experientelor din joc. Procesul de reflectie are locin unul sau mai multe jocuri, sesiuni, discutii. Grupul de discutii are scopul de a clarifica reactiile, gandurile ~i raspunsurtte ca urmare a experientei tratte,

~ea animatorului

~Ul trebuie sa evalueze derularea jocului, intre ceea ce se asteapta de la joc ~l ceea ce s-a intamplat. Fiecare joc trebuie sa determine 0 ajustare a regulilor ~i, daca este cazul, animatorul trebuie sa fie capabil sa intrebe [ucatorf despre cum a decurs jocul.

I

in cadrul atelierelor de animatie socio-educativa am invatat sa construim ~i sa descompunem jocuri, pentru ca, intr-o maniera ludica ~i creative, sa fdentiftcarn probleme ~i sa educarn intr-un mod dinamic siviu.

in primul rand antrnatia socioeducativa are impact asupra autonomiei beneficiarului, acesta invatand sa i~i controleze comportamentul, ajutandu-I sa gandeasca in avans ~i sa actioneze pentru a atinge 0 actiune planiftcata in timp, invata sa colaboreze, sa imparta~easca opiniile ~i gandurile altora, invata sa faca fata provocarilor din viata de zi cu zi in mod spontan ~i creativ. Nu in ultimul rand, invata sa dea sens a ceea ce fac, sa inteleaga de ce se exercita 0 anurnita actiune ~i in ce context. Oamenii gasesc astfel sensul cuvintelor, idei, actiunile intreprinse lrnpreuna cu ceilalti parteneri din cadrul jocurilor ~i activitatilor,

• ••

Resurse

Asociatta CREATIV - Ghidul animatorului

Dominique Megrier, 100 Jeux de theatre a l'ecole maternelle losif moldoveanu, coordonator, cartea mare a jocurilor

Jean Chateau, Copilul si jocul, Editura Didactica ~i pedagogics, 1967

http.r /www.formanim.com/, www.planetanim.com

Metoda prop usa de:

Asociatia Creativ Silvia Mi~u

Adresa: Bdul Pache Protopopescu, nr. 104, sector 2, Bucuresti

E-mail: echipa_creativ@yahoo.it Website: www.creativ.org.ro

Obiective de invatare k Dezvoltarea spiritului civic

-Ar Dezvoltarea creativitatii in gasirea de solutii la problemele de interes public

* Dezvoltarea abilitatilor de lucru cu administratia publica

Platforma de participare activa www.politicipublice.ro permite doua lucruri importante:

*,Sa semnalam 0 problema de interes public la care dorim sa gasim 0 solutie fezabila, vatoroasa ~i sustenabila

Sa propunem 0 solutie la problemele deja postate pe site ~i la care se cauta solu ii

Ori i e poate sa semnaleze 0 problema d ln eres public national sau local pe

a orma de participare activa W .PoliticiPublice.ro. Daca prdbtema este aprobata de catre administratorii platformei, se creaza automat 0 pagina a problemei. Pagina problemei contine ~i un formular de oferire de solutii care poate fi folosit de catre cetateni pentru a oferi solutii.

Ide management a proiectului aza 0 adresa oficiala adresata tiler publice, prin care se nda punerea in practica a celor e solutf primite de la cetateni, la problema de interes public. Aceasta adresa se publica pe pagina online a problemei.

~I

~ft,aza momentul in care _..a prirneste eel putin 0 solutie,

RV s' unsul oficial de la autorttatl este licat pe pagina problemei.

Daca persoana care a publicat I>roblema este rnulturntta de raspunsul sau actiunea autorttatilor; va inchide pmblema ~i va transforma procesuL de participare intr-o poveste de succes. Daca nu este rnutturntta, atunci procesul se reia de La Pasul2.

II

Metoda "Smart" este in sine un instrument absolut necesar cand vine vorba despre dezbaterea ~i rezolvarea unor probleme de larg interes. Astfel, site-ul http://www.politicipublice. ro faciliteaza un cadru deschis publicului larg in care orlce problema i~i poate gasi rezolvarea; faptul ca am intrat in contact cu un astfel de instrument cu certitudine imi va fi de un real folos in viitor .

•••

Resurse

Platforma Europeans de participare activa: www.Public-Policies.eu

Radu Oprea, "Online vs. Offline vs. Mixed Participation for Better Governmental Policy-Making," http:/ / conference. faa. roo

Brian E. Adams, Citizen Lobbyists. Local efforts to influence public policy (Temple University Press 2007).

Cass R. Sunstein, Infotopia. How Many Minds Produce Knowledge (Oxford University Press 2006).

Matt Leighninger, The Next Form of Democracy (Vanderbilt University Press 2006).

Mark H. Moore, Creating Public Value: Strategic Management in Government (Harvard University Press, 1995)

Metoda propusa de:

Asocia~ia Centrul de Dezvoltare SMART Radu Oprea

Adresa: Str. Sf. Spiridon 12, Gala~i Telefon: 0336101177

E-mail: radu@smart.org.ro Website: www.PoliticiPublice.ro

Obiective de invatare

in urma aplica.rii acestei metode se poate observa o deschidere catre lucrul in echipa, 0 definire a punctelor comune de interes ~i expresie arttsttca intre oameni, 0 utilizare eficienta a timpului ~i 0 gestionare mai buna a situatitlor de criza,

La un nivel mai profund, se poate vorbi despre nuantarea libertatii obtinute prin creativitate: anumite limitari temporale ~i materiale pot functiona ca un stimulent daca sunt gestionate cum trebuie. Readymades ne poate scoate din zona tntelectuallzarf confortabile, testeaza anduranta prejudecatilor noastre ~i of era 0 fata principiilor artistice ~i sociale la care ne raportarn.

~===-==~======~----~.

C3

II

Ready Mades a fost metoda care a reusit sa imi puna in ordine ~i in teorie un mod de lucru pe care vroiam sa-l imbratisez, insa nu stiarn ca exista ~i ca il pot utiliza in atat de multe ocazii.

Primul pas in crearea echipei este prezentarea membrilor. La acest punct nu trebuie sa tipseasca autenticitatea prezentarii. Prezentarea autentica tebuie sa traseze spattt de reflectie ~i reflexie - cum ma percep eu insumi ~i posibil ita tea de a fi perceput altfel de catre ceilalti. Astfel se creaza premisele ca interesul grupului sa fie pus in permanents mai presus de frictiunile inerente intre indivizi. Raspunsulla intrebarea: "De ce ma aflu aici?" este 0 declaratie de apartenenta la grup. Mai mult, defineste pozttia individului in grup, chiar ~i atunci cand ea este una pasiva. Asadar, este important sa punctarn in aceasta faza rnotivatia ~i interesul ftecarut membru. Delimitarea spatlului personal ~i constientizarea interactiunii cu alte spatf personale este esentiata pentru asigurarea rnr,fn,·t! individual in lucrul in echlpa.

~

Acordatt un interval de 15-30 de

minute tuturor pentru explorarea spatiului in care se va lucra ~i a incintei lnconjuratoare. Regula de baza este ca, pe intreaga durata a exercitiului sa nu se vorbeasca. in schimb, recornandati fiecarut participant sa i~i focuseze atentia pe culori/forme, sunete ~i tactil.

Un alt aspect important de urmarit in cadrul acestei metode este dezvoltare creattvttattt. Fiecare om este creativ. insa~i capacitatea de a alege este motorul creativitatii. Uneori alegem ceea ce au ales ~i altf inaintea noastra (nevoia de stabilitate), alteori ne aventurarn in a crea optiuni noi (nevoia de diversitate). Astfel, procesul de readymades va trebui sa implice un proces creativ, care sa fie declansat prin diverse exercitf de grup/individuale. Alte dimensiuni importante ale metodei sunt cele de lucru in echlpa ~i cele de acordare de feedback.

~

Se aleg cateva spatf de prezentare

(interioare ~i exterioare), astfel incat in fiecare spatiu sa lucreze echipe de cate 4

sau 5 particlpanti. Echipele se trag la sorti sau se numesc de catre facilitator, care nurneste ~i un coach in cadrul ftecaret ............. echipe. Se trag la sorti spatiile in care vor lucra echipele ~i se da unto titlu/tema, formatta) dintr-un singur cuvant, spectacolului ce va fi prezentat in ace I spatiu. Se acorda un interval de lucru ega I pentru toate echipele, care sa fie cat mai strans (20 - 40 minute). La final se face 0 prezentare publica a tuturor productiilor

realizate.

•••

Resurse

Moving Academy for Performing Arts (http://www.mapa.nl/)

Metoda propusa de:

Asociatia Epsilon III Adrian Ciglenean

Adresa: Str. Mircea Vulcanescu, Nr. 65, Ap. 2, Bucuresti

E-mail: epsilon3@gmail.com Website: http://epsilon3.info

d ~nvatare Obiective e 1

potenttalului de Dezvoltarea

invat~r~ de informatf

tAchizltlOn~e abilitati ~i Formarea e

portamente com

Se incepe cu 0 indilzire treptata a corpului, pe segmente, combinata cu mi~cari de constientizare a spatiului ~i a trupului, respiratie, streching, totul pe un fond sonor adecvat (30 minute).

Apoi se creaza 0 poveste exprirnata prin rntscare acornpaniata tot de muzica.

Metoda implica structuri de past ~i de rntscart realizate individual, care sa urmar e asc a firul povestti, Apoi partictpantf vor t n t e r a c t t o n a , constientizandu-st pozitia in spatiu, ajutandu-se, oferindu-si suport unul altuia sau declansand diferite schimbari de situatie. Se folosesc ~i elemente de contact improvizat.

Mergem pe un drum de lara ~i ne apropiem de 0 padure deasa. Inainte de a intra in padure, ezitarn, ne e frica de nevazut, de necunoscut, dar e singura noastra alternativa. Trebuie sa ne invingem teama ~i sa lnatntam. lntrarn in padure st, infrico~ati, marirn pasul. Ne dam seama ca se lasa seara. intunericul devine din ce in ce mai dens ~i rntscartte noastre din ce in ce mai sacadate, unghiulare, de parca ne-am feri de crengile copacilor, de pasari de noapte, de alte vietuitoare ale intunericului. Frica noastra atinge un punct culminant. Mi~carile combinate cu strigate denota lipsa de control.

Apoi ramanem tacutt, fata in fata cu frica noastra. Vedem ca pana la urma nu avem de ce sa ne fie frica. Ascultarn tacerea, ne predarn tacertt, in fata noastra se asterne un taram de basm. 0 lumina calda ne invaluie, un vant de prtrnavara ne imprirna 0 miscare de balans lent. lnsptrarn ~i exptrarn in l iniste , echiltbrandu-ne , incepem sa ne deplasarn treptat facand cunostinta cu spatiul din jurul nostru, bucurandu-ne de tot ce auzim, vedem ~i strnttrn. Mi~carile devin ferme, echilibrate, denote siguranta, incredere, curaj. Am scapat de

intuneric, suntem in lumina ~i ne bucuram de ea.

@)

Rezultatele atinse sunt numeroase ~i cu impact foarte mare la nivelul fiediruia dintre partlcipanti. Acestia aprectaza in general ca mtscarea le of era mai rnulta incredere in sine, ii face mai constienti de capacitatea lor de auto-reglare, de echilibrare, de socializare, le da rnulta energie, vitalitate ~i ii deconecteaza. Dupa doar cateva sedinte, parttctpantf devin mai comunicativi, i~i dezvotta mecanisme proprii de memorare (atat a pasilor de dans, cat ~i a elementelor din viata educattonala/ personate).

Scad tensiunile legate de apartenenta la grupuri sociale st/sau lingvistice diferite. Dansul e un limbaj universal pe care il pot accesa toti. De asemenea, creste capacitatea de concentrare prin oxigenarea creierului ~i prin alternanta etapelor de respiratie I relaxare I activitate. De rnentionat este capacitatea de refacere a partictpantilor in urma efortului psihic pe care acestia il depun in timpul activttatttor curente pe care le au.

• ••

Resurse http://www.evolutionarts.org.uk/ http://www.dancetherapy.com/ http://www.ndeo.org/

Metoda propusa de:

Asociatia "Andreea" Cultura $i Caritate

Simona Dan

Adresa: Intrarea Garoafelor

nr.10, Otopeni, Jud. Ilfov

E-mail: danssimona@yahoo.com Website: http://www.jazzdanceart. romani aexplorer.coml page_jazzdanceart .html

Un flashmob este 0 adunare de oameni care se intampla intr-un loc public, participantii realizand 0 actiune neobisnuita pentru 0 pertoada foarte scurta de timp (de obicei cateva secunde/minute), dupa care grupul se raspande~te ca ~i cum nimic nu soar fi intamplat.

Flashmob-ul e 0 "prezentare" pentru spectatori accidentali, cu scopul de a trezi sentimente de neintelegere, interes. Flashmob-ul este 0 actiune de rnasa, 0 modalitate de a te exprima ~i de a transmite un mesaj catre societate, un mesaj care, poate, altfel nu ar ajunge la grupul tinta si/sau la publicullarg.

Un flashmob nu ar trebui sa fie folosit pentru a genera profit sau pentru a face promovare la un produs comercial, acesta fiind de fapt un instrument social.

N.B. Participarea in actiuni de masa neautorizate este, de obicei, pedepstta conform legii.

Obiective de invatare

Persoanele care participa la un flash mob i~i dezvolta spiritul de

e ch lp a , spontaneitatea, seriozitatea, capacttattte de planificare (daca organizeaza aceasta miscare). ~i mai presus de toate, fac constientizare la nivel de comunitate asupra unui numit aspect. Toata lumea are e invatat din a_aeasta xperienta, fie direct:, fi

ndirect.

Un flashmob trebuie gandit ~i pregattt cu ceva timp inainte de actiunea propriu-ztsa. Aceasta parte de pregatire se desfa~oara in cea mai mare parte online, prin anunturi referitoare la actiunea de flash mob postate pe grupuri de discutii, retele sociale etc. Cu cat mai multi oameni adera la ideea pe care 0 va promova actiunea de flash mob, cu atat mai multi vor fi prezenti la fata locului, deci cu atat mai mare va fi impactul in

comunitate.

i Stabileste exact ce vrei sa se transrntta prin actiunea de flash mob ~i apoi gande~te-te la 0 activitate concrete care sa se intample la aceasta actiune (batate cu perne, strigat, mi~cari de dans etc.).

Realizeaza 0 campanie de publicitate pentru a face cunoscuta intttativa tao Incearca sa ajungi acolo unde crezi ca este publicul tinta vizat de catre activitatea de flashmob, pentru a avea mai mult succes.

Explica foarte dar pentru toata lumea cand, unde ~i cum se va lntampta actiunea de flashmob. Succesul consta pe de 0 parte in nurnarul de parttcipantt, dar ~i in sincronizarea acestora.

4 Intra pe site-ul http://oraexacta.net ~i sincronizeaza-ti ceasulla ora tocata unde se va lntampta actiunea de flashmob. Toata lumea care va participa va trebui sa aiba aceeasi ora fixata la ceasuri.

5 La ora stabiltta pentru actiunea de flash mob toata lumea va trebui sa fie prezenta, sa se com porte normal ~i sa incerce sa nu atraga atentia - ca ~i cum ceva ar urma sa se intample - ~i sa fie pregatiti pentru actiune.

6 Dupa ce acttunea s-a intamplat, flasmob-ul se va termina ~i fiecare va trebui sa paraseasca locul respectiv de ca ~i cum nimic nu soar fi lntamptat.

Participantii la 0 activitate de flashmob nu ofera ~i nu primesc bani pentru participare, aceasta fiind 0 activitate voluntara. Motivele pentru care oamenii ar veni la un flash mob sunt diverse, printre acestea putandu-se nurnara dtstractia, dorinta de a se simti tndependenti de stereotipuri de comportament, pentru a testa capacitatile proprii in efectuarea de acttunl spontane in locuri publice, pentru a avea senzatia de apartenenta la 0 actiune cornuna, de a experimenta noi senzatf ernotionale.

Aceasta metoda este folosita de multi oameni in toate colturile lumii inca din anul2003, pentru a aduce constinentizare la nivel de comunitate tocala, nattonala ~i internationala. Nu s-a realizat inca 0 statisttca referitoare la nurnarut persoanelor implicate in astfel de acttvitatt, insa avand in vedere popularitatea crescuta a acestei metode se poate vorbi de un numar de sute de mii de oameni care au fost irnpltcati cel putin o data intr-un flashmob. Cel mai mare flash mob inregistrat a fost realizat in New York in anul 2006 ~i a adunat 5000 de participantt.

•••

Resurse http://www.flashmob.com/ http://flashmob.co.uk/ http://flashmob.ro/

http://ro. wikipedia.org/wiki/Fla shmob

Metoda propusa de:

ANPCDEFP

~~~I~I~ tw too-.?

"Tineret in Actfune" este programul Uniunii Europene care sustine activttatile de invatare nonforrnala pentru tineri, prin finantarea de proiecte cu fonduri europene.

(JB~~

'* Promovarea cetateniet active in randul tinerilor

'* Dezvoltarea soltdaritatf ~i tolerantet ~Sprijinirea Intetegern reciproce intre tinerii din diferite tari din Europa

'* Promovarea cooperarf europene *Contributia la imbunatatirea calitatii sistemelor de sustinere a activitatilor de

tineret

~

~1'fB

'* includerea tinerilor cu

oportunitati red use

* participarea acttva a tinerilor -Ii div:rsit~tea cultura~a

* cetaterna europeana

VII 51

" Invatarea nonforrnala este una dintre caracteristicile principale ale programului

Tineret in Actiune, Acest program furnizeaza tinerilor oportunitati importante de a dobandi abilitati ~i cornpetente. Proiectele finantate prin Programul Tineret in Actiune trebuie sa adere la principiile invatarii nonformale:

~nvatarea este intentionata ~i voluntara

~educatia se desfa~oara intr-o gama larga de medii ~i situattt in care forma rea ~i invatarea nu sunt neaparat singura sau principala activitate

,*activitatile pot fi organizate de facilitatori profesionisti (cum ar fi formatorti/lucratorii de tineret) sau voluntari (cum ar fi liderii/formatorii de tineret)

~ctivitatile sunt planificate, dar sunt rareori structurate prin etapizare

conventionala sau subiecte curriculare

,*activitatile vizeaza, de regula, grupuri tinta specifice ~i inregistreaza invatarea

M"" m;[iifiT.i ?

Pentru ca este un mod prin care ideile devin actiuni, Pentru ca poti coopera cu alte organizatii din Europa. Pentru ca irnpreuna cu alti tineri din Europa poti afla ce este interculturalitatea ~i pott lntetege diversitatea cu toate nuantele ei. Pentru ca poti fi creativ, deschis, spontan, ~i, mai ales, nonformall Pentru ca una este sa vorbesti despre forta tnitiativel ~i avantajele voluntariatului, alta este sa realizezi 0 initiativa ~i sa fii voluntar! Pentru ca ai sansa de a te face auzit!

@)

Acttunile 1.1 ~i 3.1 a


Vrei ca tinerii cu care lucrezi sa descopere Europa? Vrei sa va puneti ideile in
aplicare impreuna cu alti tineri? Vrei sa comunici, sa cunosti alte culturi, sa iti faci
prieteni ~i sa le facilitezi aceste lucruri ~i tinerilor cu care lucreaza organizatta tal
Cum? Printr-un proiect de schimburil
Ce inseamna un proiect de schimburi? Este yorba despre intalnirea mai multor
tineri din diferite tari, care au 0 idee de proiect ~i vor sa 0 puna in practica
lrnpreuna. Temele pe care poti desfasura un proiect de schimburi de tineri sunt
diverse! Poti face proiecte culturale, ecologice, media, sociale, sportive, de
cuttura civica etc. Cu alte cuvinte ideea de proiect este in mainile tale!
1
- 7 •

Un schimb de tineri poate fi:

-k'bilateral (adica doar 2 tari sunt implicate in proiect) ~trilateral (adica 3 tari sunt implicate in proiect) *multilateral (adica cel putin 4 tari sunt implicate in proiect)

Un schimb de tineri se poate realiza cu parteneri din Uniunea Europeana (Actiunea 1.1) ~i cu parteneri din tarile care se afla in vecinatatea Uniunii Europene - state din Europa de Sud-Est, din Europa de Est ~i Caucaz, state din bazinul mediteranean (Acttunea 3.1a).

~~ ~I], ~r este 0 persoana aduLtii care insoteste participantii in proiectul de schimburi de tineri. El este cel care se asigura de protectia ~i siguranta participantilor; ii ghideaza in procesul de invatare ~i poate avea roluri de facil itator, moderator ~i expert pe tematicile abordate in proiecte.

~ Pentru ca aceste proiecte implica participarea activa a tinerilor ~i ~ eli" sunt concepute astfel incat sa le permits sa descopere realitatile

• sociale ~i culturale europene. Pentru ca pot invata de la altt tineri prin experienta directa. Pentru ca schimburile de tineri Insearnna, printre altele, invatare nonformala, locuri noi de vazut, cunoasterea altor culturi ~i popoare, participare voluntara, flexibila, deschisa, fara constrangert, oportunttati de imbunatatire a abilitatilor lingvistice. ~i pentru ca vei avea sansa de a coopera cu alte organtzatf - din Europa ~i de dincolo de eat

@)

Actiunea 1.2

Prin actiunile lor, initiativele deterrnina un nurnar considerabil de tineri sa devina activi in viata lor de zi cu zi ~i sa vorbeasca despre nevoile ~i interesele lor la nivel local, dar de asemenea pe teme de interes european.

Ideea din spatele acestei actiuni este ca tinerii sa i~i dezvolte creativitatea, lncercand idei noi prin initiative in diferite domenii ale vietf precum arta ~i cultura, includere soctala, protectia mediului, protectia monumentelor istorice, participarea tinerilor in viata cornunttatii, constientizare europeana, dezvoltare rurala, politici de tineret, sanatate, constientizare asupra consumului de droguri, timp tiber, anti rasism/xenofobie, sanse egale, sport, media ~i cornumcattt ~i multe altele.

lnitiativele tinerilor repreztnta un instrument foarte bun pentru invatarea nonforrnala ~i experientiala. Caracteristica principals a acestei actluni este ca ia experientele de zi cu zi ale tinerilor ca punct de plecare pentru viitoare proiecte. lnitiativele permit tinerilor sa fie direct ~i activ implicati in cornunitatile lor.

o initiativa poate fi:

~ationala (un singur grup propune proiectul de initiativa la nivel national) ~transnationala (un parteneriat intre cel putin doua grupuri care propun proiectul de initiativa, grupuri care provin din state membre ale UE)

este 0 persoana resursa, cu experienta in

in munca cu tinerii, care lnsoteste grupurile de tineri ~i Ie sustine participarea. Instructorul ramane in afara proiectului propriu-zis, dar sprijina grupul de tineri in punerea in aplicare a proiectului.

~ Pentru ca sunt proiectele tale ~i te reprezmtal Pentru ca aceste eli "proiecte implica participarea ta activa in comunitatea tocata ~i

• europeans. Pentru ca Ie concepi astfel incat sa iti permita sa descoperi realitatt sociale, culturale la nivel national ~i european ~i sa devii constient de aceste realitati. Pentru ca poti sa actionezi la nivellocal, dar sa gande~ti la nivel european. Pentru ca poti invata, la randut tau, de la altt tineri. Pentru ca te preocupa valorizarea competentelor tale ~i vrei sa iti dezvolti altele noi.

"Cetatenie activa", "dimensiune europeans", "valori democratice", "pnncipii democratice", .soctetate civila", "proces decizional". Doar limbaj de lemn sau ceva mai mult? Descopera-Ie sensul in viata reala printr-un proiect pentru dernocratie participativa.

Proiectele pentru democratie participativa sustin participarea activa a tinerilor la viata dernocrattca, dezvolta dialogul intre autoritatile publice ~i tineri, faciltteaza intelegerea procesului legislativ in randul tinerilor, promoveaza concepte ~i tehnici inovative de implicare ~i participare, creaza structuri ~i strategii in domeniul politicilor de tineret, prornoveaza cetatenta europeans activa ~i constienttzarea de catre tineri a rolului lor major in conturarea viitorului Europei.

Un proiect pentru dernocratie participativa presupune un parteneriat european ~i implica minim doua tari diferite participante in Program, din care cel putin una este 0 tara UE. Din fiecare tara trebuie sa participe minim doi promotori Independent].

lL---------------~--~

- ~[1 C[1?

•

Pentru ca iti of era posibilitatea de a te implica activin comunitatea din care faci parte, planificand ~i implementand un proiect ce reprezinta 0 irnportanta experienta de educatie nonformala. Pentru ca poti contribui la dezvoltarea societatf civile. Pentru ca vocea ta sa fie auztta la nivel local, regional, national sau chiar international.

Un proiect pentru dernocratie participativa iti of era oportunitatea de a-ti pune in practica ideile,

cunostintele ~i de a le dezvolta, concretizandu-le in actiuni sociale ~i proiecte care raspund nevoilor tale ~i ale tinerilor, care ii implica pe acestia activ in comunitate.

@)

Actiunea 1.3

Actiunea 2

Ce inseamne sa faci voluntariat? Sa ajuti, sa schimbi, sa te implici, sa crezi. ~i sa invettl Mai presus de toate, asta urrnareste Serviciul European de Voluntariat (SEV) - serviciu prin care tinerii pot face stagii de voluntariat intr-o alta ~ara din Uniunea Europeana, din vecinatatea UE sau intr-o alta ~ara partenera din lume, fiind "trimi~i" de catre 0 organizatie in stagiul SEV ~i "gazdui~i" de catre 0 alta organizatie.

Tinerii pot ajuta, pot schimba ~i se pot implica intr-o alta comunitate, inva~and, in acelast timp, atat de multe lucruri despre 0 alta culture ~i despre ei in~i~i I

Serviciul European de Voluntariat promoveaza implicarea, toleranta intre tineri, diversitatea ~i credinta ca pott schimba lucrurile, oriunde ai fi. Serviciul European de Voluntariat reprezinta 0 expertenta untca in vtata unui tanar care doreste sa-~i imboga~easca propria cultura, sa cunoasca alti oameni ~i, in acest timp, sa faca ceeaceii place.

lar daca te gande~ti ca voluntariatul e restrans la doar doua-trei tipuri de ctivita~i. .. Ei bine, nul lata doar cateva din temele care i~i pot suscita interesul ~i e care Ie poti alege ca teme centrale in proiectele de voluntariat: culture, sport, ststenta soctata, arta, protectie civila, mediu, tineret, cooperare privind ezvoltarea. Lista e deschisa pentru ca tu sa 0 completezi cu ceea ce i~i dorestl I

Fiecare organizatie care se implica in cadrul unui proiect de voluntariat sau care coordoneaza proiectul trebuie sa fie acreditata de catre Agen~ia Na~ionala.

dl3 este responsabil pentru asigurarea de suport personal voluntarilor ~i pentru a-i ajuta sa se integreze in comunitatea locals. Mentorul are, de asemenea, un rol important in discutarea realizarilor privind inva~area, in vederea emiterii Certificatului Youthpass.

" Pentru ca te gande~ti la problemele cornunitatii ~i la modul in care ~{! ~{! r ai putea sa te implici, pentru ca vrei sa le ara~i celor din jur ca

• lucrurile pot fi schimbate in bine, pentru ca tntr-adevar crezi ca

prin voluntariat se poate oferi un exemplu. Ca voluntar SEV,

vei inva~a ceva nou, te vei implica in viata cornunitatii in care te vei duce, i~i vei face cunoscute cultura ~i traditiile proprii, i~i vei promova ideile intr-un mod creativ ~i intr-un context nou, vei cunoaste noi oameni, vei da inapoi ceea ce primesti de la altii,

Actiunile 4.3 ~i 3.1 b

Proiectele de formare ~i retele sustin formarea celor activi in domeniul tineretului ~i in organlzatit de tineret, in special lideri de proiect, consilieri de tineret ~i supervizori in astfel de proiecte. Se sustin, de asemenea, schimbul de expertenta, expertiza ~i bune practici in domeniul tineretului ~i in organtzatf de tineret, precum ~i activitati care pot duce la constituirea de proiecte, parteneriate ~i retele, in cadrul programului Tineret in Actiune.

Aceste tipuri de proiecte iti of era oportunitatea de a aduce un plus de expertenta in cadrul organtzattet tale ~i de a dezvolta resursele umane in vederea derularf de viitoare proiecte in context Tineret in Actiune. Desfa~urand un astfel de proiect, ai sansa de a intra in contact cu diverse structuri implicate in lucrul cu tinerii, pentru a favoriza schimbul de experienta, bune practici, cresterea calitatii ~i movatia.

c::::::I> Un proiect de formare ~i retele se bazeaza pe un ~ intre minim doi parteneri din cel putin doua tari diferite.

Un proiect de formare ~i retele se poate realiza cu parteneri din Uniunea Europeans (Actiunea 4.3) ~i cu parteneri din tarile care se afla in vecinatatea Uniunii Europene - state din Europa de Sud-Est, din Europa de Est ~i Caucaz, state din bazinul mediteranean (Actiunea 3.1 b) .

• ~ Cele 8 activttatt ce pot fi implementate prin proiecte de ~U~UI1U formare ~i retele sunt:

~ job shadowing (experiente de invatare practice) cAr vizita de fezabilitate

~intalnire de evaluare

cAr vizita de studiu

~acti~itate de constituire de parteneriate cArsemmar

I:.\r.I , ~ curs de formare

I:Ua cAr retea

Pentru ca aceste proiecte pot raspunde nevoilor pe care Ie ai in cadrul organizatiei ~i in activitatile pe care Ie derulezi cu tinerii. Pentru ca, in acest fel, pott determina dezvoltarea capacitatii organizationale - din punct de vedere al experientei membrilor ~i lucratortlor in domeniul tineretului, al voluntarilor ~i expertilor, al calitatii metodelor ~i practicilor de implementare ~i gestionare a proiectelor Tineret in Actiune, al schimbului de experienta ~i de bune practici.

@)

E~ti activin domeniul tineretului ~i vrei sa faci ceva pentru comunitatea ta? Vrei ca expertf ~i factorii de decizie in domeniul tineretului sa-~i imbunatateasca intetegerea cu privire la opiniile ~i nevoile tinerilor ~i sa tina cont de ele in elaborarea politicilor de tineret? Vrei sa convingi factorii de luare a deciziilor ca ideile tale sunt inovative ~i adaptate nevoilor tinerilor, ca pot contribui la dezvoltarea comunitatf tale? Vrei sa intelegi dinamica proceselor de luare a deciziilor ~i sa facilitezi comunicarea intre tineri ~i factorii de decizie? Te mtereseaza sa simti pulsul societatii din care faci parte? Te lntereseaza sa-ti consolidezi parteneriatele la nivel local, regional, national sau european in vederea dezvoltarii soctetatf civile? Tehnicile de lobby ~i advocacy sunt subiecte de interes pentru tine? Te mtereseaza sa-ti promovezi valorile la nivel european? Concretizeaza toate acestea intr-un proiect de Intatntrt ale tinerilor ~i ale responsabililor de politici de tineretl

? Exista doua tipuri de activitati care se pot • dezvolta in cadrul acestei actiuni:

* la nivel local, regional ~i national poate fi 0 J- Intalnire nationala de tineret

~ la nivel international poate fi un Seminar transnational de tineret

Pentru ca poti crea un spatiu de dezbatere avand la

baza participarea acttva a tuturor actorilor trnplicati in domeniul politicilor de tineret cu privire la subiecte ale Uniunii Europene sau un spatiu de dezbatere in vederea imbunatatirii dialogului ~i cooperarf transsectoriale intre educatia formala ~i nonformala. Pentru ca poti derula acttvttatt care sa incurajeze participarea ~i implicarea tinerilor in vtata comunitatf ~i in procesul decizional ~i poti contribui la promovarea educatiei nonformale drept

components cornpternentara educatfei formale.

@)

- instrument de sustinere a programului "Tineret in Actlune" -


De ce este nevoie de TCP (Training and Cooperation Plan)?
Pentru ca tinerii sa aiba oportunitatea de a-si dezvolta cornpetentele, abilitatile ~i
atitudinile necesare organizarti unui proiect "Tineret in Actiune" ~i de a-si
imbunatati cornpetentele de management de proiect ~i comunicare. Pentru ca,
prin evenimentele organizate in cadrul TCP, proiectele "Tineret in Actiune" au de
"ca~tigat" in calitatea activitatilor, dar ~i in calitatea ~i diversitatea
instrumentelor ~i metodelor de educatte nonformala utilizate in cadrul acestor
activitati.
1
- Planul de cooperare ~i formare este alcatuit din 2 tipuri de evenimente:

"De "sending I trimitere" (cursuri de formare, seminarii care se desfa~oara in tarile programuluiTineretinActiune)

*De "hosting I gazduire" (evenimente care se deruleaza in Romania ~i sunt organizate, in general, de catre Agentia Nationala)

Pentru ca e 0 ~ansa de a cunoaste tineri "in actiune", cu idei de proiecte, cu mai rnutta sau mai putina experienta: pentru ca e ocazia perfects de a avea 0 expertenta multi- ~i tnter-culturala, pentru ca un curs de formare poate sa te ajute sa iti identifici parteneri, sa te descoperi ~i sa te dezvolti din punct de vedere personal, pentru ca printr-o astfel de experienta, un vis poate deveni realitate, 0 idee de proiect poate sa prtnda contur ~i se poate chiar materializal

Un tanar I lucrator de tineret cu varsta peste 18 ani, membru al unui ONG, care sa aiba cunostinte ~i abilitati de comunicare in limba engleza ~i ... alte criterii specifice enuntate in apelurile publice pentru participare.

Pe langa actiunile prin care se finanteaza proiecte cu ~i pentru tineri, mai exista in oferta nationala a actlunilor de suport ~i doua retele de oferta carora oricine poate beneficia.

o retea este cea de persoane resursa, retea care are in components persoane care of era, printre altele, inforrnatf despre programul Tinertet inactiune.

Ceatalta retea este cea de formatori, retea care are in components persoane care livreaza module de formare pe diverse teme legate de programul Tineret in Actiune - scrierea propunerilor de finantare in context Tineret in Actiune, infiintare de ONG, metode de educatie nonformala, managementul voluntarilor.

Datele de contact ale acestor doua retele le gasit! pe site-ul nostru: http://www.tinact.ro/formatori http://www.tinact.ro/persoane-resursa

------ ---------- ---------

Agentia Nationala pentru Programe Comunitare in Domeniul Educatiei ~i Formarii Profesionale

Adresa: Calea Serban Voda Nr. 133, Corp A, Etaj 3, Sector 4, Bucuresti, Cod postal 040205

Telefon: 0212010700

Fax: 0213121682

E-mail: agentie@anpcdefp.ro Website: www.anpcdefp.ro

Programul Tineret tn Actiune Website: www.tinact.ro

Programul de invatare pe tot parcursul vietii Website: www.llp-ro.ro

Eurodesk

E-mail: eurodeskro@eurodesk.eu Website: www.eurodesk.ro

Tel verde: 0 800 80 YOUTH

Comisia Europeana, sectiunea Tineret in Actfune Website: http://ec.europa.eu/youth/index_en.htm

Agentia Executiva pentru Educatie, Audiovizual ~i Cultura Website: http://eacea.ec.europa.eu/index.html

Portalul European pentru Tineret

Website: http://europa.eu/youth/

tflOTL~

tflOTL~

tflOTL~

*

~

nnpCDEfP

-*

~fl.Tiner~

DG Educatie ~i cultura Programul Tineret in aqiune

Ministerul Educaliei, Cercetirii Tineretului Ii Sportului Romania

Acest proiect este finantat cu sustlnere din partea Comisiei Europene. Aceasta publicatie reflectii doar vederile autorului, tar Comisia nu poate fi facuta responsabtla pentru utilizarea informatiei pe care 0 conpne,