I.

Prezentare de caz

Istoricul tulburarii

      D-na C. este o tinara femeie care ne consulta in decembrie 2002 pentru o fobie de inaltime si
fobie de avion, fobii aparute cu doi ani in urma.
      In povestirea sa, noi am notat mai intii aparitia atacurilor de panica care au insotit fobia de
inaltime. Primul atac de panica a avut loc in iunie 2001, in timp ce se afla cu sotul sau si niste amici
la munte, in Valais. Ea se afla in masina, asezata pe scaunul din spate si masina a inceput sa mearga
pe un drum cu serpentine. La un moment dat, ea a privit in vale si a avut o senzatie de spatiu gol
(care se deschidea alaturi de drum), senzatie urmata de o puternica frica de a cadea in gol. Aceasta
frica era insotita de ameteli, palpitatii, paralizie, intepaturi, senzatie de scufundare, de tremuraturi,
de strangulare, senzatia de picioare moi. Se simtea dezorientata, pierduta, chiar confuza si avea
senzatia bizara ca era in afara realitatii. S-a ascuns imediat in bratele sotului ei si a ramas asa tot
drumul de-a lungul serpentinelor. Senzatiile s-au diminuat doar in momentul in care masina a intrat
pe autostrada. Pe moment, d-na C s-a gindit ca s-a simtit rau din cauza oboselii si a stresului
acumulate in ultimil timp.
      Patru luni mai tirziu, d-na C. a mers sa viziteze turnul catedralei din Berne cu sotul ei. A urcat
pina la jumatatea scarilor si la un moment dat, privind orasul si peisajul de la micile ferestre ale
turnului, a simtit ameteli, o senzatie de gol si o frica puternica insotita de palpitatii, dezechilibru,
rasuflare taiata, senzatie de scufundare, de transpiratie, de caldura, de tremuraturi si de picioare moi.
Dar cel mai greu de suportat era senzatia de pierdere a controlului si de iesire in afara realitatii,
senzatie care a obligat-o sa se aseze pe trepte. Aceasta frica paralizanta a fost urmata de o criza de
plins. Al doilea atac de panica a fost mult mai puternic si a durat mult mai mult timp decit primul.
Cind frica si senzatiile s-au diminuat in intensitate,  d-na C. a inceput sa coboare cu ajutorul sotului
ei in contra sens, pentru ca scarile pentru coborit erau de cealalta parte a turnului. Sentimentele de
frica si de ridicol, traite coborind scarile, erau foarte puternice si penibile.
     Acest eveniment a marcat-o profund. Pentru prima data d-na C. a devenit constienta ca avea frica
de inaltimi. Ca urmare, a ramas foarte preocupata de posibilitatea de a avea noi atacuri si a simtit o
spaima aproape permanenta de a nu-i apare din nou tulburarile. Avea visuri frecvente de cadere in
vid, insotite de un puternic sentiment de neputinta si de angoasa. Aceste cosmaruri o determinau sa
se trezeasca si in momentul cind isi dadea seama ca nu era decit un vis, se linistea.
   Progresiv, ea a inceput sa evite toate inaltimile; in mod special iesirile de Week-end la munte. A
ascuns aceasta fobie prietenilor ei apreciind ca aceasta ar reprezenta o slabiciune. In plus, a renuntat
la proiectul de a merge in America cu sotul ei, pentru ca incepea sa-i fie frica de avion. Imaginea de
spatiu vid a devenit foarte angoasanta pentru ea. Ea nu calatorise niciodata cu avionul, dar ideea de
a o face o inspaiminta.
   D-na C. nu prezenta angoase in alte situatii (supermagazin, locuri deschise si largi, ascensor).
Reflectind asupre trecutului sau, d-na C. isi dadu seama ca ea a avut intotdeauna un sentiment de
frica legat de inaltimi, din cauza ametelilor avute cind privea in gol. Ea isi amintea ca in copilaria sa
a cazut de citeva ori de pe scari si o data dintr-un copac din gradina bunicilor.  Ea a locuit
intotdeauna in case si nu era niciodata, din fericire, la inaltime. A avut intotdeauna o jena sa urce in
cladiri mai inalte de doua etaje sau sa treaca pe poduri sau sa mearga pe un balcon.

 Anamneza
Din anamneza d-nei C., notam ca este nascuta in 1976, fiica unica dintr-o familie de origine
ungara, care au sustinut-o mult. Ca fiica unica, s-a bucurat de dragostea si sustinerea din partea
intregii familii. A avut intotdeauna o relatie speciala cu tatal ei, pe care ea il vedea ca pe o persoana
foarte sensibila. Actualmente ea isi da seama ca el era la fel de anxios. Bunicii paterni au murit in
frageda sa copilarie. Mama sa este descrisa ca o persoana autoritara si interesata de cariera sa
profesionala. D-na C. prezinta femeile din familia sa ca fiind puternice, active si dominatoare.
    Ea a avut rezultate excelente in timpul scolii. Familia sa si mai ales parintii sai (ambii
profesori) au avut intotdeauna asteptari foarte mari privitor la evolutia sa profesionala si personala.
Aceasta atitudine a determinat-o sa aiba intotdeauna frica de a nu dezamagi familia.
Dupa liceu ea decide sa urmeze medicina, pe care o incepe in 1994. Aceasta decizie a fost
influentata de decesul subit al bunicului matern in 1993, ca urmare a unei crize cardiace. In aceeasi
perioada ea remarca dificultati relationale intre parintii sai si banuieste ca tatal sau consuma alcool
in exces.
In 1998 parintii sai decid sa divorteze si sa traiasca separat. D-na C. a suportat f. greu
separarea lor, pentru ca le era f. atasata. Ea s-a simtit tradata prin decizia lor, motiv pentru care a
incercat in mai multe rinduri sa-i impace si n-a acceptat niciodata ideea divortului. In aceeasi
perioada, ea decide sa locuiasca cu prietenul ei, care a devenit mai tirziu sotul ei.
In primavara lui 2000, tatal ei moare subit de stop cardiac fara sa fi prezentat dinainte semne
de suferinta cardiaca si a fost gasit mort in apartamentul lui. Acest eveniment a marcat-o profund si
a destabilizat-o pe d-na C., cu atit mai mult cu cit s-a intimplat inaintea examenului de licenta (iunie
2000) si a mariajului sau (sept.2000). Citeva luni mai tirziu, ciinele ei, de care era f. atasata, moare
subit in bratele sale, dupa un examen medical care eliminase orice pericol.
 In octombrie 2000, ea se muta la Berna unde sotul sau primise o bursa de studii. Initial,
sejurul in Elvetia fusese programat pentru 6 luni, dar in continuare sotul sau a gasit un stagiu care
corespundea aspiratiilor lui profesionale. La inceput, proiectul de a ramine 6 luni la Berna a fost
considerat de d-na C. ca o buna ocazie de a se odihni si de a se distanta putin de doliul sau. Din
contra, prelungirea sejurului i-a adus multa neliniste in privinta viitorului ei profesional.
D-na C. vorbeste de o perioada dificila legata de faptul ca ea nu era angajata intr-o activitate
profesionala si ca ea nu stapinea limba germana, ceea ce a impiedicat-o sa aiba o viata sociala
satisfacatoare. A inceput sa se izoleze, evitind pina si iesirile cu colegele sotului ei. Petrecind mult
timp singura, a inceput sa se ingrijoreze din ce in ce mai mult de viitorul sau profesional, de starea
de sanatate a bunicii sale materne si de aceea a mamei sale. Gindindu-se la moartea tatalui ei si a
ciinelui, se ingrijora din ce in ce mai mult de soarta apropiatilor sai. Ea se simtea sustinuta de sotul
ei care avea o atitudine foarte increzatoare.
Dupa citeva luni, ea a inceput sa invete franceza si in primavara lui 2001 a cautat un stagiu
in spitalele din regiunea Suisse Romande. Este acceptata pentru un stagiu la CHUV la Lausanne, in
clinica de gastroenterologie, pe care nu-l va urma decit o luna. Rapid, decide sa renunte si sa se
inscrie la Universitatea din Lausanne (UNIL) pentru a obtine o diploma de studii aprofundate in
managementul sanatatii, in scopul de a-si oferi o noua perspectiva profesionala. Motivul invocat
pentru renuntarea la stagiul sau era acela ca se simtea putin implicata in activitatea profesionala
propriuzisa: ea nu avea responsabilitati precise, avea numai dreptul de a asista la examenele clinice
si de a participa la prezentarile de caz. Dupa ea, pentru aspiratiile sale profesionale era un cadru
putin stimulant.
D-na C. s-a considerat intotdeauna o persoana f. deschisa, cu bune abilitati de comunicare,
cu o viata sociala f. activa si cu multi prieteni. Primul an petrecut in Elvetia a fost f. dificil pentru
ea, mai ales pentru ca pierduse increderea in competentele sale sociale si profesionale. Inceperea
cursurilor la UNIL a ajutat-o sa aiba mai multe contacte umane si prima sesiune de examene care a
mers bine, a facut-o sa-si recistige increderea in capacitatea sa intelectuala.
 D-na C. este f. multumita de relatia sa de cuplu, pe care ea il descrie ca pe “un cuplu autosuficient”,
caruia-i place totodata sa petreaca momente cu prietenii.
    Motivele pentru care a decis sa ne consulte sint legste de faptul ca ea considera frica de
inaltimi ca fiind handicapanta, impiedecind-o sa mearga la munte, sa calatoreasca in avion, sa
profite din plin de excursii si intr-un cadru mai larg, de viata sa. Ea este o persoana f. activa careia-i
place mult sa calatoreasca si sa faca sport.
   La primele intrevederi, cind eu am cules datele anamnezei clasice, d.na C descria o viata
linistita, fara dificultati financiare, familiale sau profesionale. Pentru moment ea voia sa termine
studiile de management, insa nu voia sa renunte la o cariera medicala.

             Analiza cognitiv-comportamentala

   Probleme obiectiv:

1. Fobie de inaltime (tip mediu inconjurator natural)

2. Fobie de avion (tip situational)

Dat fiind ca exista doua probleme care au aceeasi cauza (frica de vid) ni s-a parut convenabil sa
lucram impreuna pe o singura analiza functionala.
   
       Problema obiectiva: fobie de vid

   Sincronic:

Anticipare
Asteptare anxioasa de a se regasi la
inaltime cu spatii vide dedesubtul ei. Ea
construieste strategii pentru a evita
podurile, mersul la munte, urcarea in
cladiri mai inalte de doua etaje, calatoriile
in avion.

- urcind in locuri care au o latura deschisa

spre vid : pe pod, pe balcon incepind de la
Situatie
al doilea etaj, la munte, in turn, in
telecabina, etc)
- in avion
- anxietate
- nervozitate 
Emotie
- pierdere a controlului
- senzatie de strangulare
- tristete
- plins
- neputinta, slabiciune
 « Aceasta fobie este aproape un
handicap » «  Ma simt privata de
Semnificatie personala
libertate. »
« Aceasta fobie este un moment
penibil care limiteaza viata mea si
devine stapinul meu. »
«Aceasta frica este un semn de
slabiciune care ma face sa ma
gindesc ca eu nu sint o persoana
puternica !»

« Imi pierd autocontrolul, as putea

Comportament deschis Cunoastere
sa cad in vid  ! »
(monolog
« Lumea poate sa gindeasca ca sint
interior)
Evita sa se regaseasca la inaltimi bolnava sau nebuna ! »
unde ea ar putea sa prezinte un atac « M-as pune intr-o situatie
de panica sau de anxietate. penibila ! » ;
« I-as dezamagi pe cei care ma
iubesc. Mi-as pierde prietenii. Il
ingrijorez pe sotul meu. »
Stul ei o asigura si « Ma vad cazuta pe pamint,
ei evita toate tremurind, fara suflare,
Anturaj Imaginar
situatiile de care neputincioasa, inconjurata de
ea se plinge. oameni care gindesc ca sint bolnava
Ea prefera sa nu sau nebuna. » 
vorbeasca « Sau ma vad in cadere libera
prietenilor sai de asteptind impactul cu pamintul si
fobia sa. moartea. » 

Diacronic :
1) Date structurale posibile
Genetice: nici o data genetica
Personalitate: trasaturi obsesionale

2)Factori istorici cu posibilitate de mentinere:

Faptul ca al doilea atac de panica a fost mai puternic si mai de durata decit primul, ca ea are
asteptari din ce in ce mai negative creaza frica ca acestea ar putea sa se reproduca cu o intensitate
crescuta.

3)Factori declansatori initial invocati:

In 1993: moartea bunicului.
In 1998: divortul parintilor sai.
In martie 2000: moartea neasteptata a tatalui sau.
In iulie 2000: moartea “stupida” a ciinelui sau.
In octombrie 2000, un sejur initial de 6 luni in Elvetia, prelungit in continuare pentru o perioada
nedeterminata.

4)Evenimente precipitante ale tulburarilor:

-perioada de retragere sociala dupa sosirea sa in Elvetia pe motivul necunoasterii limbii locale.
-lipsa activitatii profesionale.

5) Tratamente anterioare:
Niciunul

Diagnostic DSM IV

Axa I :Fobie simpla (F 40.2/300.29):

- frica marcata si persistenta de o situatie vizibila si circumscrisa (limitata): inaltimea si

avionul;
- expunerea la stimulul fobogen provoaca in mod aproape sistematic o reactie anxioasa
imediata care poate lua forma unui atac de panica legat de situatie sau facilitat de situatie
(atacurile de panica ale d-nei C. prezinta 9/13 simptome);
- subiectul recunoaste caracterul excesiv sau irational al fricii;
 - situatiile fobogene sint evitate sau traite cu o anxietate si o acuitate intensa.
- evitarea, anticiparea anxioasa si suferinta in situatiile deplinse perturba mult obiceiurile si
activitatile sociale si profesionale si sint insotite de un sentiment de suferinta.
Axa II : nu sint tulburari de personalitate dupa criteriile DSM IV. Prezenta unor trasaturi obsesive.
Axa III: nu- afectiuni medicale generale.
Axa IV. Niciunul.

II. METODE DE EVALUARE

1: Masuri pentru a pune in evidenta schimbarile in cursul tratamentului (aceste masuri vor
constitui linia de baza)
Se ia ca variabila a liniei de baza anxietatea anticipatorie pentru doua situatii –obiectiv evaluate de
insasi pacienta.
Fobie 1: frica de inaltime
Fobie 2: frica de avion
Am evaluat la fiecare sedinta anxietatea in aceste doua situatii obiectiv (fobie de inaltime si fobie de
avion) pe o scara cu valori intre 0 (fara anxietate) si 8 (anxietate f. puternica).

2.Masuri utilizate pentru a evalua global efectul tratamentului in preterapie, postterapie si in

continuare
Pentru aceste fobii specifice noi am utilizat urmatoarele scari:

a.Scara de evaluare a fobiilor, atacurilor de panica si anxietatea generalizata (fobie 1: frica de

inaltimi, fobie 2 : frica de avion, ; evaluarea angoasei si gradul de evitare; atac de panica, anxietate
generalizata).

b.Chestionar de frici (agorafobie, fobie de singe si rani, fobie sociala, total, depresie-anxietate, jena
privind comportamentul fobic).

c. Inventar de depresie al lui Beck.

d. De ce sa ne ingrijoram?

e. Chestionar asupra nelinistilor al lui Penn State.

Pentru a realiza analiza functionala, noi am avut nevoie de informatii pe care le-am cules in
timpul mai multor sedinte, unele chiar dupa debutul terapiei propriuzise.

Ipoteza de lucru
Ipoteza elaborata impreuna a fost ca exista o legatura intre atacurile de panica din cele doua situatii
prezentate (privind serpentinele pe marginea prapastiei si privind prin ferestrele turnului catedralei
din Berna). Cele doua atacuri de panica au survenit intr-o perioada cind d-na C. se simtea slabita,
cu impresia de a pierde controlul asupra evenimentelor intimplate (divortul parintilor, moartea
tatalui si a ciinelui, plecarea in Elvetia, absenta familiei sale si a prietenilor, izolarea sociala si
absenta unei activitati profesionale). Dupa parerea noastra, s-a creat o conditionare intre aceste
evenimente din viata sa (care i-au dat o stare de nesiguranta, de pierdere a controlului) si faptul de a
se gasi la inaltime unde se poate avea acelasi sentiment de nesiguranta. Prin generalizare, faptul ca
avionul se gaseste la inaltime si ca el este inconjurat de spatiu vid, o determina pe d-na C. sa
dezvolte de asemenea o fobie de avion.

III. PROCEDURI TERAPEUTICE

Contract terapeutic

La inceputul tratamentului, M.Y. aducea doua probleme : atacurile de panica in locurile situate la
inaltime si fobia de avion.
La inceputul terapiei, noi am avut doua intrevederi pe saptamina, cu durata de o ora. In timpul celei
de-a sasea intrevederi, am decis sa continuam cu sedintele o data pe saptamina. Am estimat ca
terapia propriuzisa ar necesita 10 sedinte si ca vom efectua o sedinta de bilant si doua sedinte de
urmarire.

Obiective de asteptat

In colaborare cu pacienta am fixat urmatoarele obiective terapeutice:

. Diminuarea pina la disparitie a fricii in locurile inalte;

. Efectuarea unui voiaj in avion.

Protocol terapeutic propus

Am consacrat trei sedinte analizei functionale care ne-au permis sa intelegem problema. Este vorba
de o fobie simpla sau specifica care prin generalizare a antrenat o alta fobie specifica: fobia de
avion.
Un moment important a fost explicarea analizei functionale si a ipotezei privind aparitia acestor
doua fobii.
I-am propus urmatoarele strategii terapeutice:

1. Informarea asupra atacurilor de panica, situatiilor fobice si fobiilor, a evenimentelor si a rolului

lor, anxietatii de anticipare, a expunerilor, obisnuirea si extinderea anxietatii ca urmare a expunerii
la situatia fobica.

2. Explicarea rolului hiperventilatiei in atacul de panica si invatarea tehnicii vagale.

3..Prezentarea tehnicii de autoobservare si a importantei inregistrarii situatiilor anxiogene, a

emotiilor si a gindurilor.

4. Invatarea relaxarii, informare asupra relaxarii si practica regulata a relaxarii, odata invatata
tehnica.

5.Pornind de la ierarhizarea situatiilor petrecute stabilita de pacienta, am propus o desensibilizare

sistematica si o expunere pe viu.

6.Restructurare cognitiva.

Descrierea terapiei sedinta cu sedinta

Prima sedinta

Aceasta sedinta a fost consacrata luarii de contact si a stabilirii unui raport de colaborare; discutia a
fost centrata pe istoricul tulburarii si a anamnezei.
Am investigat totodata existenta altor manifestari anxioase. D-na C. povesteste ca in timpul
copilariei sale, nu-i era frica. Mai tirziu, la scoala, nu era prea anxioasa in timpul perioadelor de
examene, dar ea voia intotdeauna note bune. In 2000, ea a prezentat o anxietate difuza timp de mai
multe saptamini, anxietate care nu a capatat niciodata caracteristicile unui atac de panica, dar care
era insotita de cosmaruri care o marcau. La acel moment, ea isi traia doliile si venea sa locuiasca in
Elvetia.

-Sarcina(tema) de indeplinit: autoevaluarea locurilor sau situatiilor care ii provoaca anxietate

(notind nivelul mediu de anxietate pe o scala de la 0 la 8) si anxietatea privind un posibil atac de
panica.

-Feed-back : rezumarea sedintei, aspecte placute si neplacute (care au jenat-o).

A doua sedinta

-Revederea temelor. Singura frica importanta actualmente este aceea legata de fobia de vid (notam
fobia de inaltime si fobia de avion) si frica de a face un atac de panica in acele locuri.
Am continuat anamneza si istoricul tulburarii.

-Tema: auto-observarea cu ajutorul unei fise (Beck) cu 4 coloane (situatie- emotie-gind-

comportament) pornind de la o situatie deja traita (trecerea unui pod, urcarea in cladiri inalte ,etc.)

-feed-back-ul acestei sedinte.

A treia sedinta

Revederea temei. Reluam impreuna auto-observarea pe care ne-a adus-o, ceea ce noi intarim
pozitiv. Observatiile sale si elementele culese de anamneza si istoricul tulburarii ne permit sa
elaboram un prim cerc vicios: situatie-emotie-gind-comportament-anticipare. Toate aceste
elementene vor ajuta sa realizam analiza functionala.
La sfirsitul celei de-a treia sedinte, d-na C. are de completat chestionarele indicate la punctul 2.2 .
-Tema: sa continue sa completeze fisa de 4 coloane, auto-observarea si auto-evaluarea.
-Feed-beck-ul sedintei.
A patra sedinta

Prezenta unei fobii specifice a fost confirmata (aceasta fobie este insotita de o fobie sociala si de o
usoara depresie). Am prezentat principiile terapiei cognitive si comportamentale (situatiile fobice si
fobiile, evitarile si rolul lor, anxietatea de anticipare, expunerile, obisnuirea si extinderea anxietatii
ca efect a expunerii la o situatie fobica), elementele psihobiologice ale atacului de panica,
anxietatea.
Am inceput cu tehnicile de control respiratoriu (manevra lui Valsava, ca util pentru a combate un
eventual atac de panica) si relaxarea Schultz: principiu, rol, limite.
-Sedinta de relaxare, inregistrare a unei casete in cursul acestei sedinte. D-na C. raspunde bine la
relaxare.
-Tema:

-Sa practice cel putin o sedinta de relaxare pe zi, 20 minute, (cu ajutorul casetei inregistrate). Auto-
evaluare.
-Sa noteze ceea ce reprezinta fobia de vid (de inaltime si de avion) pentru ea.
-Feed-back

A cincea sedinta

. Revederea temei: sedinta s-a centrat pe lucrarea adusa de d-na C. Pentru ea aceasta fobie
reprezinta un semn de slabiciune care nu este in concordanta cu imaginea conceputa de ea insasi si
de familia sa. Ea se simte limitata si privata in actiunile sale.
In timpul acestei sedinte, am incercat, printr-un dialog socratic, sa intelegem semnificatia acestei
fobii pt. d-na C.
D-na C. :- “Este din ce in ce mai greu pentru mine sa suport aceasta frica!”
-Asta vrea sa spuna, de a avea aceasta frica, sau de a fi cineva care are aceasta frica?
D-na C. :-“ Pentru mine aceasta fobie este aproape un handicap!”
-Un handicap?
D-na C. :- “Da, ma simt privata de libertatea mea. Aceasta fobie este un moment penibil care
limiteaza viata mea si devine stapinul meu”
-Faptul de a trai momente penibile, ce semnificatie are pt. dv.?
D-na C. :-“ Il consider un semn de slabiciune care ma face sa ma gindesc ca nu mai sint o
persoana puternica!”
-Care este importanta acestui lucru pt. dv.?
D-na C. :-“Cineva care nu este puternic nu poate realiza ceea ce isi propune…Si familia mea mi-a
spus intotdeauna ca eu trebuie sa realizez mult in viata mea.”
-Si daca sint lucruri pe care nu ajungeti sa le realizati?
D-na C. :-“Atunci, i-as dezamagi…”
-Deci, pt. dv. aceasta frica este o slabiciune care ar putea sa dezamageasca asteptarile
familiei dv.
D-na C. :-“ Da, cred ca asta este…”

Este important pentru d-na C. sa vada ca ea interpreteaza anxietatea ei ca o amenintare a imaginii

ei de femeie puternica, asa cum o concepe familia sa. Aceasta luare de cunostinta a ajutat-o sa
inteleaga de ce aceasta frica lua o astfel de importanta pentru ea.
Rezultatele scalei completate adaugate datelor culese prin anamneza, prin istoricul tulburarii si prin
tema sa adusa, ne-au permis sa realizam analiza functionala.
Am acordat timp explicarii analizei functionale si am elaborat impreuna ipoteza de lucru. D-na C. a
tras singura concluzia ca atacurile de panica erau o manifestare de anxietate si nu cauza acesteia.
-Tema:
-Sa continue relaxarea si auto-evaluarea.
-Sa scrie pe o foaie situatiile deplinse pe care i-ar place sa le lucreze in terapie.
-Feed-back

A sasea sedinta
-Revederea temelor:

-cu ajutorul casetei inregistrate, ea continua seditele de relaxare cu bune rezultate, dupa opinia sa
(ea da auto-evaluarea sa).

-Prezentarea desensibilizarii sistematice, a necesitatii de a elabora o ierarhie de situatii de care se

plinge sau/si pe care le evita si principiul expunerii.
Noi am elaborat lista situatiilor evitate, in ordine descrescatoare, utilizind lista adusa de d-na C.:
100% Sa faca un voiaj in avion, insotita.
100% Sa urce pina la Ghetarul Diablerets in telecabina, insotita.
100% Sa urce singura in turnul catedralei din Berna.
90% Sa urce in turnul catedralei din Berna, insotita.
80% Sa mearga in masina la marginea drumului de munte (Valais-locul primului atac de panica) si
sa priveasca in jos.
80% Sa se plimbe la munte in Valais si sa poata privi in jos.
60% Sa urce singura in carusel.
50% Sa iasa singura pe un balcon la etajul IV, sa ramina mai putin de 45 minute.
40% Sa iasa pe un balcon la etajul IV, sa ramina mai putin de 45 minute, insotita.
30% Sa urce singura intr-o cladire la etajul IV si sa priveasca peisajul pe fereastra.
20% Sa treaca singura pe un pod care nu traverseaza un curs de apa.
10% Sa treaca singura pe un pod deasupra apei.
Am convenit sa lucram mai intii in imaginarea situatiilor deplinse (dupa metoda desensibilizarii
sistematice) si progresiv, ea va incepe sa le infrunte in realitate.

Am început cu primii itemi: trecerea unui pod peste o apă şi trecerea unui pod care nu
traversează o apă.Ea trecea din când în când pe un pod de deasupra unei ape, dar tot timpul în viteză
fără ca vreodata să se oprească să privească în jos.Ea a ajuns să facă acest lucru deoarece îşi spunea
că dacă va cădea se va putea salva deoarece ştia să înoate.Din contră, ideea de a trece pe un pod pe
sub care nu trece o apă genera mai multă anxietate deoarece pericolul imaginat era mai mare.
În primul rând: relaxare timp de 10 minute; apoi am rugat-o să-şi imagineze o scenă in care trece
un pod peste o apa privind in jos 5 secunde, iar apoi sa-si noteze anxietatea, dupa aceea revenim la
o imagine relaxanta, apoi aceeasi imagine anxiogena, timp de 20 de secunde notand din nou
anxietatea,urmeaza apoi imaginea calma, apoi iar cea anxiogena si asa in continuare.
In al doilea rand: cand anxietatea primei imagini a scazut la jumatate din valoarea sa initiala i-am
prezentat al doilea stimul: se afla pe un pod deaspura unei ape, iar apa incepe sa scada pana la
disparitia totala, fluviul ramanand gol.Pentru aceasta imagine am folosit aceeasi tehnica.

Rezultat:
 Desensibilizare sitematica: trecerea unui pod peste o apa si trecerea unui pod fara
apa

8
nivel de anxietate

0
e 1 e 1 e 1 e 1 l 1 l 1 l 1 l 2 re l 2 re 2 e 2 e 2 e 2 e 2 l2 l2
x ar ul x ar ul x ar ul x ar ul u u u u xa u xa ul x ar ul x ar ul x ar ul x ar ul u u
im
la st ela st im im
la st ela st im im im im im im im im im im im im tim
re r re r st st st st rela st rela st rela st rela st rela st rela st st s
timpi

Discutia cu d-na C. desprea aceasta prima sedinta de desensibilizare sistematica s-a incheiat cu un
feed-back pozitiv din partea ei.

Sarcini :
- expunere ‘pe viu’ : sa treaca de trei ori un pod care nu traverseaza o apa si sa ramana pe pod
de fiecare data privind in jos cel putin 45 de minute( cu autoe-valuarea nivelului de anxietate
pe o foaie la fiecare 5 minute).
- Continuarea sedintelor de relaxare acasa, cu autoevaluare.
Feed-back

Sedinta a 7a

Verificarea sarcinilor :
- Autoe-valuarea a 3 sedinte de relaxare la domiciliu
- expunerea la stimul : trecerea pe un podcare nu traverseaza o apa, ramanand acolo 45 de
minute privind in jos.

Rezultat :
 Expunere: 45 de minute pe un pod fara apa
nivel anxietate

8
6
4
2
0
inainte 1 min 0 min. 5 min 10 min 15 min 20 min 25 min 30 min 35 min 40 min 45 min
inainte
tim pi

Dupa discutia cu d-na C. Constatam ca anxietatea incepe sa scada dupa 15 minute de expunere si
se reinstaleaza intre 20 si 25 de minute.In timpul discutiei am descoperit ca motivul cresterii
anxietatii este legat de vederea catedralei.Aceasta imagine i-a amintit de cel de-al doilea atac de
panica, imagine care a fost insotita de cresterea anxietatii si aparitia unor anumite stari
vegetative.Simptomele au facut-o sa se teama de un al treilea atac de panica.A inceput sa faca
manevra Valsava.Dupa 25 de minute anxietatea s-a diminuat progresiv.Acesta este rezultatul
fenomenelor de habituare si eliminare, fenomene pe care le-am explicat si pe care ea le-a putut
experimenta.Teama de a face un atac de panica s-a diminuat dupa aceasta expunere (3\8)

Intarirea pozitiva dupa aceasta expunere;

Desensibilizarea sistematica pentru itemul urmator (sa intre intr-un apartament de la etajul 4 si sa
priveasca piesajul de la fereastra).

Rezultatul desensibilizarii sistematice:

Desensibilizare sitem atica: privind in gol de la etajul 4

8
nivel de anxietate

6
4
2
0
relaxare stimul relaxare stimul relaxare stimul relaxare stimul stimul stimul
tim pi

Discutie cu privire la sedinta de desensibilizare sistematica, cu feed-bak pozitiv din partea clientei.
Sarcini:
- expunere: sa intre intr-un apartament aflat la etajul 4 si sa priveasca pieisajul pe fereastra cel
putin 45 de minute( autoevaluand nivelul de anxietate, pe o foaie, la fiecare 5 minute)
- sa continue sedintele de relaxare acasa (fara caseta), autoevaluare.

Feed- back.

Sedinta a 8a

Verificarea sarcinilor:
- auto-evaluarea pentru sedintele de relaxare la domiciliu ( a inceput sa practice relaxarea la
fiecare 2 zile)
- expunerea: intrarea intr-un apartament la etajul 4 privind pe fereastra cel putin 45 de minute
(cu auto-evaluarea nivelului anxietatii)
Rezultat:

Expunere:urcare la etajul 4 privind pe fereastra

8
nivel de anxietate

6
4

2
0
avant 0 min 5 min 10 min 15 min 20 min 25 min 30 min 35 min 40 min 45 min
timpi

La inceput d-na C. A stat la 50 de cm de fereastra, iar dupa 10 minute s-a apropiat, ceea ce a avut
ca efect o usoara crestere a anxietatii.

Continuam sedintele de desensibilizare sitematica cu itemii urmatori: sa iasa intr-un balcon la

etajul 4, insotita, ramanad acolo el putin 45 de minute, iar celalalt, sa iasa intr-un balcon la etajul 4,
neinsotita, si sa ramana acolo cel putin 45 de minute.Am decis sa facem impreuna desensibilizarea
primului stimul.Ea a decis ca desensibilizarea celui de-al doilea stimul sa ii apartina ei.Sedinta s-a
derulat ca precedenta.Discutia de dupa sedinta ne-a dat un feed-back pozitiv.

Sarcini:
- desensibilizare sistematica: sa iasa pe un balcon la etajul 4, singura, ramanad acolo cel putin
45 de minute;
 - expunere la stimul: sa iasa pe un balcon la etajul 4, singura, ramanad acolo cel putin 45 de
minute;

Feed- back.

Sedinta a 9a

Verificarea sarcinilor:
- expunere la stimul: sa iasa pe un balcon la etajul 4, singura, ramanad acolo cel putin 45 de
minute;

Am constatat ca dupa 20 de minute anxietatea a inceput sa scada intr-o maniera progresiva.A

remarcat aparitia ametelilor, dar ca o senzatie normala la inaltime.Ii este mai frica sa priveasca in
jos decat in departare.
Am decis sa facem desensibilizarea sistematica pentru itemul 5: urcatul intr-un carusel, insotita;
Rezultat:

Desensibilizare sistem atica: urcarea in carusel facand un tur

8
nivel anxietate

6
4
2
0
relaxare stimul relaxare stimul relaxare stimul relaxare stimul relaxare stimul relaxare stimul stimul stimul
tim pi

Aceasta sedinta este foarte incarcata din punct de vedere emotional.In discutia de dupa sedinta de
desensibilizare am constatat ca isi aminteste cu placere dar si cu nostalgie si tristete, momentele din
copilarie petrecute cu parintii in parcul de distractii.

Sarcini:
- desensibilizarea sistematica pentru itemul 5: urcatul intr-un carusel, singura;
 - expunere „pe viu”: sa urce in carusel (sau in orice alt aparat);
- sa continue sedintele de relaxare acasa, cu auto-evaluare.

Feed-back.

Sedinta a 10a.

Verificarea sarcinilor: S-a urcat intr-un carusel la carnavalul de la Zurich.In continuare s-a urcat si
intr-un aparat numit „roata magica”.A descoperit din partea celorlalti participanti o alta forma de
manifestare a fricii (inclestarea bratelor de ale celorlalti, chicoteala, expresiile verbale), placerea de
a se amuza si, de asemeni, teama sub forma de provocare, incitarea spre cautarea si depasirea
limitelor imaginare.

Desensibilizare sistematica pentru itemii 7 si 8: sa faca o plimbare la munte in regiunea Valais si sa

priveasca in jos; sa mearga cu masina pe marginea strazii in munti si sa priveasca in jos (Valais este
locul primului atac de panica).
Pentru sedinta noastra am ales plimbarea cu masina.
Discutie asupra sedintei de desensibilizare.

Sarcini:
- desensibilizare sistematica pt itemul: plimbare la munte in regiunea Valais si sa priveasca in
jos;
- expunere la item: sa mearga la munte in locul primului atac de panica, facand o plimbare pe
jos si cu masina;

Feed-back-ul sedintei.

Sedinta a 11a

Verificarea sarcinilor
- Expunere;plimbarea la pas de-a lungul serpentinelor din Valais (locul primului atac de
panica) timp de o ora.Valoarea cea mai ridicata a anxietatii in ceea ce priveste abisul
muntilor a fost de 6\8 in momentul in care a trecut prin locul primului atac de panica.
 - Expunere; plimabare cu masina de-a lungul serpentinelor din Valais, privind pe geam in
jos.Anxietatea anticipata este ridicata (5\8) din cauza faptului ca ea a trecut printr-un
moment penibil si traumatic in acel loc.A avut, de asemeni, ameteli privind serpentinele care
i-au dat un „rau de masina”( ea avand acest rau in general cand face o calatorie lunga).

Rezultat:

Expunere: plimbare cu masina in munti, privind in jos, pe geam

8
nivel de anxietate

4
2
0
inainte 0 min. 5 min 10 min. 15 min 20 min 25 min 30 min 35 min 40 min. 45 min 50 min.
timpi

Desensibilizarea sistemtica pentru itemul 9: urcatul in turnul catedralei, insotita (locul celui de-al
doilea atac de panica).
In urma discutiei asupra sedintei de desensibilizare am concluzionat ca antrenamentul de relaxare
facut in mod regulat, a ajutat-o sa obtina mai repede o stare de relaxare profunda, fenomenele de
habituare si eliminare instalandu-se mai rapid.
Sarcini:
-desensibilizare sistematica pentru urcatul in turnul catedralei, singura
-expunere: urcat in turnul catedralei insotita, respective singura(cu auto-evaluarea nivelului de
anxietate, pe o foaie, la fiecare 5 minute)

Feed-back-ul sedintei.

Sedinta a 12a
 Verificarea sarcinilor: s-a urcat de doua ori in turnul catedralei la interval de doua zile; o data cu
sotul sau, o data singura.
Rezultate pentru situatia insotita:

Expunere: urcat in turnul catedralei Berna, insotita

nivel de anxietate

8
6
4
2
0
inainte 0 min 5 min 10 min 15 min 20 min 25 min 30 min 35 min 40 min 45 min

inainte urcand scarile in turn coborand scarile

timpi

Pentru a doua oara in turn anxietatea anticipativa notata a fost 2, iar habituarea si eliminarea s-au
instalat mai repede :

Expunere: urcat in turnul catedralei Berna, s ingura

8
7
6
5
4
3
2
1
0
inainte 0 min 5 min 10 min 15 min 20 min 25 min 30 min 35 min 40 min 45 min
inainte urcand s carile in turn coborand s carile
timpi

Ea a realizat ca, de fapt, nu exista un pericol real in ceea ce priveste inaltimea turnului.
Am consacrat aceasta sedinta unei discutii despre evolutia terapiei, progresele realizate si
despre drumul care a mai ramas.Am reluat schemele de desensibilizare si cele de expunere si d-na
C. a primit intariri pozitive pentru progresele, investitiile si motivatia sa din timpul terapiei.Punctul
urmator este de a urca in Ghetarul Diablerets cu telecabina.Am remarcat faptul ca d-na C. cunostea
toate informatiile despre durata drumului, inaltimea la care era situata telecabina, si inaltimea
varfului Diablerets cat si starea instalatiei, reinnoita cu un an in urma, ceea ce arata nevoia sa de
control.Pentru ea, aceasta situatie este perceputa ca un zbor la joasa inaltime.

Desensibilizare sistematica pentru itemul: urcat in varful Diablerets;

Sarcina: sa urce pe varful Diablerets;

Feed- back.

Sedinta a 13a

Verificarea sarcinilor:
Rezultatele aduse arata o anxietate mai mica (4\8) si ca nivelul acesteia a inceput sa scada dupa
15 minute.In perioada de la 10 la 20 de minute, telecabina a trecut o panta foarte abrupta, iar d-na
C. s-a simtit foarte departe de sol.In acel moment a incercat o anxietate foarte puternica
(7\8).Trecerea peste pilonii de sustinere a fost, de asemeni, dificil de suportat din cauza
cutremurarilor telecabinei, care i-au dat un sentiment de insecuritate.
Rezultat:

Expunere: urcat in Ghetarul Diablerets, cu telecabina

8
nivel de anxietate

6
4
2
0
ina inte 0 m in 5 m in 10 m in 15 min 20 m in 25 m in 30 m in

ina inte urc a re a c u te le c abina s o s ire a pe ghe tar

timpi

In telecabina nivelul cel mai scazut de anxietate a fost de 5\8 la urcare si 3\8 la coborare, fiind foarte
multumita de aceasta expunere, care s-a derulat bine.

Expunere: coborare de pe Ghetarul Diablerets, cu telecabina

nivel de anxietate

8
6
4
2
0
inainte 0 min 5 min 10 min 15 min 20 min 25 min 30 min

inainte coborand cu telecabina sosirea la cotul pilonului

tim pi

Am ajuns la urmatorul obiectiv al terapiei noastre ; efectuarea unei calatorii cu

avionul.Mentionam ca d-na C. avea deja planificata o calatorie cu avionul la Paris.
 Desensibilizare sistematica pentru urmatorul item : calatoria cu avionul.
I-am cerut sa-si imagineze etapele unui zbor cu avionul : cumparatul biletului, mersul cu autobuzul
pana la avion, intrarea in avion, salutul insotitoarei de bord etc…

Sarcini :
- expunere : o calatorie cu avionul ;
- sa nu ezite sa se expuna cu regularitate stimulului anxiogen, sa nu-l evite ;

Feed-back-ul sedintei.

Sedinta a 14a
Verificarea sarcinilor : aceasta sedinta a avut loc dupa doua saptamani de pauza.Calatoria sa la
Paris s-a desfasurat in conditii bune.A subliniat ca a pregatit, bine, dinainte acel zbor : a mers la
aeroportul din Geneva pentru a vizita un avion si pentru a primi informatii utile in legatura cu
zborul.A fost impinsa de fiecare data, mai degraba de curiozitate si nerabdare, decat de anxietate.
Rezultatele caatoriei sale arata o anxietate anticipativa mai mica (3\8), iar anxietatea cea mai
ridicata nu a atins maximumul (7\8).D-na C. a vorbit de trei momente cheie : decolarea, aterizarea si
gaurile de aer.

Rezultat :
 Expunere: calatorie cu avionul, insotita

8
nivel de anxietate

6
4
2
0
ina inte 0 m in 5 m in 10 min 15 m in 20 m in 25 min 30 min 35 min 40 min 45 m in 50 min 55 m in 60 min 65 m in 70 m in 75 m in

inainte(in dec o lare a zbo rul ate riza re a(s c ade rea
a vio n) a ltitudinii)

timpi

Am considerat ca terapia propriu-zisa s-a incheiat si am stabilit o sedinta de bilant (in doua
saptamani) si doua sedinte de urmarire, dupa o luna, respectiv, dupa 3 luni.

Trecerea, din nou, prin teste pentru a pune in evidenta efectul tratarii.

Sarcina : expunerea fara limita la stimulii anxiogeni si renuntarea la evitare.

Sedinta a 15a

Am reluat obiectivele terapiei noastre si evolutia sa pe lista situatiilor de teama.Am remarcat ca

chizitiile din timpul terapiei s-au mentinut si dupa finalul acesteia.D-na C. se pregateste pentru
examenele de diploma si vorbeste despre dorinta de a cauta un curs de perfectionare.

Sedinta a 16a

Aceasta este o sedinta de urmarire care are loc o luna mai tarziu.
In vacanta de Paste, d-na. C. a mers la Londra cu avionul, calatoria decurgand in conditii
bune.Anxietatea anticipativa s-a diminuat, la fel si cea din timpul calatoriei.Nu mai evita sa treaca
pe poduri, sa se urce in locuri inalte sau sa iasa pe balcon.

IV. Rezultate, discutii si concluzii

 a.) Masuri pentru a pune in evidenta schimbarile din cursul tratamentului;
Auto-evaluare asupra nivelului de anxietate legat de fobia de inaltimi si fobia de avion (linia de
jos).
Variabila repetata aleasa este reprezentata de anxietatea resimtita de d-na. C. fata de cele doua
situatii fobice ( fobia de inaoltime si fobia de avion)

Auto-evaluare pentru nivelul anxietatii in fobia de inaltim e si fobia de avion

nivel de anxietate

8
6
4
2
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

fobie de inaltime 7 7 7 7 6 6 5 6 4 3 3 4 3 2 1 1
fobie de avion 8 8 8 8 8 8 7 7 7 6 7 6 6 4 3 3
sedinte

Discutie:
Anxietatea legata de cele doua tipuri de fobie nu se modifica in timpul primelor patru sedinte,
ceea ce inseamna ca relatia terapeutica nu a avut effect asupra clientei.
Primele schimbari ale anxietatii sunt inregistrate pentru fobia de inaltime (prima fobie la care
s-a lucrat) incepand cu sedinta a cincea, care reprezinta momentul propriu-zis al debutului
terapiei cognitive (momentul explicarii analizei functionale care i-a permis sa inteleaga cum
functioneaza fobiile sale).
In ceea ce priveste fobia de avion, anxietatea a ramas la aceeasi valoare de-a lungul a mai
multor sedinte, cu o scadere lejera incepand cu a saptea sedinta, dar cea mai mare schimbare
intervenind dupa expunerea la itemul “urcatul pe Ghetarul Diablerets” (a treisprezecea
sedinta).Dupa aceea starea de ameliorare s-a mentinut, asa cum arata sedintele ultime, de
urmarire.D-nei. C. inca ii mai este frica sa calatoreasca cu avionul, dar aceasta teama nu o mai
impiedica sa foloseasca acest mijloc de transport.

b.) Masuri pentru evaluarea globala a efectului tratamentului

Scala de evaluare: fobie, panica, anxietate generalizata;

 8

0
anxie tate
fo bia1 grad e v itare fo bia 2 grad e v itare atac de panic a
ge ne ralizata

s edinta 3 7 7 8 8 0 4
s edinta14 2 1 4 2 0 3
s edinta15 1 0 3 0 0 3
s edinta16 1 0 3 0 0 2

Inventarul de depresie Beck, „De ce se nelinisteste?” si chestionarul asupra nelinistilor, Penn State

60

50

40

30

20

10

0
De pre s ie (B e c k ) De c e s e ne linis te s te ? A nxie tate (P e nn S tate )
s e dinta 3 14 41 57
s e dinta 14 11 37 49
s e dinta15 9 36 47
s e dinta16 9 36 46

Chestionar de temeri (Marks & Mathews)

 25

20

15

10

0
A go rafo bie R us ini pe
S ituatie A nxie tate -
(fo bia de S ange s i rani S c o r to tal parcurs ul
s o c iala de pre s ie
s patiu go l) v ie tii

s e dinta 3 7 0 14 21 16 6
s e dinta 14 3 0 12 15 11 2
s e dinta 15 2 0 12 13 10 1
s e dinta16 2 0 11 13 10 1

Discutie:
Analizand “Scala de evaluare fobie, panica, anxietate generalizata” am constatat ca la finalul
terapiei anxietatea pentru fobia de inaltime si fobia de avion este inca prezenta, dar gradul de evitare
este 0 pentru inaltime si 2 pentru avion (grad de evitare care devine 0 dupa cel de-al doilea
zbor).Rezultatele satisfacatoare ale expunerilor i-au dat curaj sa se confrunte cu situatiile de care se
temea.Anxietatea generalizata s-a diminuat progresiv si la o luna dupa terminarea terapiei s-a
prezentat la jumatate din valoarea sa initiala (nivel de 2\8).
Rezultatele anxietatii (“De ce se nelinisteste?”, “Chestionarul asupra nelinistilor” al lui Penn
State, “Chestionarul temerilor: anxietate- depresie,”PPAG: anxietate generalizata”) si rezultatele
depresiei (“Inventarul Beck) corespund unei cresteri lejere la inceputul tratamentului.Am pus
nivelul usor crescut al depresiei pe baza anxietatii ridicate si nu pe baza vreunui eveniment
depresiv (evolutia ulterioara a depresiei ne confirma aceasta presupunere).Am remarcat o evolutie
semnificativ pozitiva a anxietatii si a depresiei intre debutul si finalul terapiei.
Chestionarul de temeri indica faptul ca la inceputul tratamentului problema principala esta fobia
de spatiu gol, care influenteaza functionarea globala, de unde si scorurile obtinute pentru anxietate -
depresie si fobie sociala.Ameliorarea fobie de spatiu gol a antrenat o diminuare a anxietatiisi a
depresiei, dar nu a avut destul efect asupra fobiei sociale; acest fapt poate fi explicat de
perfectionismul personalitatii sale.D-na. C. continua sa prezinte un usor sentiment de tensiune
interioara in momentul in care se afla intr-un loc inalt, dar acest lucru nu o deranjeaza si nu ii
afecteaza viata si relatiile ei cu ceilalti.
 Intre finalul terapiei si sedintele de urmarire nu exista mari schimbari; pentru noi, este important
ca ea sa poata mentine efectele terapiei si sa continue expunerea la stimuli anxiogeni.

V. Concluzii

Rezultatele ne arata ca terapia si-a atins ansamblul de obiective: diminuarea agorafobiei, absenta
evitarii, reusita unei calatorii cu avionul, micsorarea anxietatii si a depresiei (valori estimate ca
satisfacatoare de catre d-na.C.), rezultate care pun in evidenta eficacitatea terapiei cognitiv –
comportamentale in cazul unei fobii specifice.
Am fi putut sa stabilim un nou obiectiv de lucru: jena sociala prezenta de la sosirea sa in Elvetia,
dar d-na. C. a estimate ca are achizitiile necesare pentru ameliorarea relatiilor sale interpersonale.
In timpul terapiei am identificat prezenta unei scheme personale de perfectionism, schema care nu
ni se pare disfunctionala, chiar daca putem sa-i atribuim dezvoltarea anumitor simptome.La sfarsitul
terapiei d-na. C. se prezinta ca o persoana care are mai mult curaj sa se angajeze in proiectele sale
de viata.