Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
4Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
cap2_pascal12

cap2_pascal12

Ratings: (0)|Views: 136 |Likes:
Published by wolf250190

More info:

Published by: wolf250190 on Mar 15, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/03/2013

pdf

text

original

 
Lec
ţ
ia 2
ELEMENTELE DE BAZÅ ALE LIMBAJULUI
1. Identificatori. ConstanteIdentificatori
Un
identificator
este numele unui element dintr-un program, fie el o variabil
ă
, un tip, oprocedur
ă
sau chiar programul însu
ş
i. Identificatorul este reprezentat de o succesiune delitere (mici sau mari), cifre
ş
i simbolul “
_
”. Aceast
ă
succesiune începe neap
ă
rat cu o liter
ă
 sau cu simbolul “
_
”.
Exemple: 
 
 
a,b,c,x1,x2,delta
ar putea identifica, respectiv, coeficien
ţ
ii reali din ecua
ţ
ia degradul 2, solu
ţ
iile
ş
i discriminantul acesteia;
 
cmmdc,cmmmc
ar putea reprezenta cel mai mare divizor comun, respectiv cel mai micmultiplu comun a dou
ă
numere întregi;
 
n,p,i
ar putea identifica numele, prenumele
ş
i respectiv ini
ţ
iala tat
ă
lui unei persoane,dar acelea
ş
i elemente ar putea fi notate, mai sugestiv, prin
 
nume, pren,init_tata
;
 
v,t
ar putea identifica viteza
ş
i timpul de deplasare a unui vehicul, dar acelea
ş
ielemente ar putea fi notate, mai sugestiv, prin
viteza
 
ş
i
timpul
;
 
x2_ab,_,a1___xc1XC
sunt, de asemenea identificatori corec
ţ
i, îns
ă
nu sugereaz
ă
 nimic...
Contraexemple. Erori frecvente: 
 
De multe ori se uit
ă
c
ă
nu se pot folosi decât litere din alfabetul latin
ş
i se noteaz
ă
, depild
ă
, discriminantul ecua
ţ
iei de gradul 2 prin
Δ
, în loc de
delta
sau, simplu,
d
.
 
Nu se pot scrie indici de genul
x
1
, cum am f
ă
cut pân
ă
acum, ci vom scrie, de exemplu,
x1
pentru a identifica prima solu
ţ
ie a ecua
ţ
iei de gradul 2.
 
Nu este voie s
ă
se foloseasc
ă
spa
ţ
ii sau puncte în interiorul unui identificator; exprim
ă
ride genul
c.m.m.d.c.
sau
init tata
sunt gre
ş
ite.
 
Un identificator nu poate începe cu o cifr
ă
(
23ab)
 
ş
i nici nu poate con
ţ
ine simbolurispeciale, ca în:
a$, a%, init-tata, nume&prenume
etc..
Constante
O
constant
ă
este o dat
ă
(o informa
ţ
ie) a c
ă
rei valoare nu poate fi modificat
ă
pe parcursul
 
rul
ă
rii unui program. O constant
ă
se declar
ă
în felul urm
ă
tor:
const
identif_constant
ă
=
valoarea_const;
 Putem declara
ş
i mai multe constante, astfel:
const
id_c_1
=
val_ct_!;id_c_2
=
val_ct_2;..................
Exemple: 
 
 
Dac
ă
va trebui s
ă
facem un program cu calcule despre cercuri, vom folosi constanta
π
,adic
ă
valoarea ei, cu cât mai multe zecimale, pentru o precizie a calculelor cât mai bun
ă
.Scrierea acestor zecimale de fiecare dat
ă
când apel
ă
m la
π
ar fi obositoare, de aceea
 
Lec
ţ
ia 2 Elementele de baz
ă
ale limbajului
 24
declar
ă
m constanta
pi
 
ş
i vom folosi
pi
, în loc de 3,1415926:
const pi=3.1415926;
.Observ
ă
m c
ă
am folosit
punctul zecimal 
, în loc de virgula zecimal
ă
, în exprimarea num
ă
ruluireal
π
; a
ş
a se procedeaz
ă
în programare, dup
ă
sistemul de notare anglo-saxon.
 
Poate c
ă
odat
ă
va trebui s
ă
scriem un program pentru admiterea la un liceu a unorelevi, liceu care are un anumit nume constant; de aceea vom declara:
const NL=‘Liceul Teoretic “George Bacovia” Bac
ă
u’;
. E mai simplu de scris
NL
în loc de numele liceului !Dac
ă
facem un joc pe calculator, vom folosi ni
ş
te taste ce vor controla, de pild
ă
, deplasareaunei piese. De exemplu:
const stinga=‘o’; dreapta=‘p’; sus=‘q’; jos=‘a’;
 
ş
ichiar dac
ă
uit
ă
m ce taste am definit, e mult mai u
ş
or s
ă
le referim prin identificatoriiconstantelor
stinga, dreapta, sus
 
ş
i
jos
.
Contraexemple. Erori frecvente: 
 De multe ori se scrie gre
ş
it o declara
ţ
ie de constant
ă
, dup
ă
cum urmeaz
ă
:
 
const pi;
Se uit
ă
s
ă
se precizeze valoarea lui
π
.
 
const pi
:=
3.1515926;
Se folose
ş
te “
:=
“ (specific atribuirii) în loc de “
=
“.
 
const
π
=3.1415926;
Se gre
ş
e
ş
te la identificatorul de constant
ă
.
2. Variabil
ă
. Tip de dat
ă
 În lec
ţ
ia precedent
ă
am definit no
ţ
iunea de tip de dat
ă
. Acum vom reveni pentru a prezentaopera
ţ
iile ce pot fi realizate cu datele (constante sau variabile) de diferite tipuri.Prin
variabil
ă
se în
ţ
elege o informa
ţ
ie (o dat
ă
) a c
ă
rei valoare
se poate 
modifica pe
 
parcursul execu
ţ
iei unui program. Mul
ţ
imea de valori pe care o poate lua acea variabil
ă
 
 
reprezint
ă
 
tipul
acelei variabile. O variabil
ă
se declar
ă
astfel:
var
identif_var
:
 identif_de_tip;
.Când avem mai multe variabile de acela
ş
i tip, putem scrie:
var
v_1, v_2, v_3: tip;
,iar când avem
ş
i tipuri mai multe, vom scrie ceva de genul:
var
v_1, v_2, v_3: tip_1;w_1, w_2, w_3: tip_2;.....................
 
3. Tipul
Integer
 
Acesta corespunde mul
ţ
imii Z a numerelor întregi.
Opera
ţ 
iile 
executabile cu numere întregi sunt:
 
+, -, * (înmul
ţ
irea), iar împ
ă
r
ţ
irea este cu cât
ş
i rest:
x div y
noteaz
ă
câtul împ
ă
r
ţ
irii lui
x
la
y
, iar
x mod y
noteaz
ă
restul împ
ă
r
ţ
irii lui
x
la
y
.
 
De asemenea, putem vorbi despre modulul lui
x
, notat prin
Abs(x)
, precum
ş
i dep
ă
tratul lui
x
, adic
ă
 
x
2
, notat prin
Sqr(x)
. Radicalul lui
x
este un num
ă
r real, de aceeaaceast
ă
opera
ţ
ie, ca
ş
i împ
ă
r
ţ
irea propriu-zis
ă
, vor fi prezentate la tipul numerelor reale.
 
Func
ţ
ia
Odd(x)
ne indic
ă
paritatea unui num
ă
r real
x
.
Odd(x)=True
dac
ă
 
x
esteimpar, respectiv
False
, când num
ă
rul este par.Dac
ă
datele de un anumit tip se pot pune într-o anumit
ă
ordine, deci se pot num
ă
ra, spunemc
ă
tipul este
ordinal
(
scalar
). Orice tip scalar admite opera
ţ
iile:
Ord
(num
ă
rul de ordine),
Pred
 
ş
i
Succ
(predecesorul
ş
i succesorul unui element).
 
Lec
ţ
ia 2 Elementele de baz
ă
ale limbajului
 25
Numerele întregi se pot num
ă
ra, astfel încât
Integer
este un tip scalar. Sunt consideratdoar numerele întregi situate între
-MaxInt-1
 
ş
i
MaxInt
, unde
MaxInt
este o constant
ă
 predefinit
ă
, reprezentând cel mai mare num
ă
r întreg cu care lucreaz
ă
respectivaimplementare Pascal. În cazul lui Turbo-Pascal 7.0, aceast
ă
valoare este
32767
. (Exist
ă
 
ş
ialte tipuri întregi pentru numere mai mari în valoare absolut
ă
).Avem:
Ord(x)
= num
ă
rul de ordine al lui
x
în lista numerelor întregi,
Ord(x)=x
. Deasemenea,
Pred(x)=x-1
 
ş
i
Succ(x)=x+1
.
Exemple: 
 
S
ă
consider
ă
m declara
ţ
iile:
var a,b,m,n,i: Integer;
 În urma secven
ţ
ei de atribuiri:
a:=2; b:=3+a; m:=b div 2; i:=1; n:=Sqr(2+i);i:=Pred(i);
vom avea:
a=2, b=5, m=2, n=9, i=0
.
 
Dac
ă
vrem s
ă
determin
ă
m cel mai mare divizor comun
ş
i cel mai mic multiplu comun adou
ă
numere întregi, vom declara ceva de genul:
var a, b, cmmdc, cmmmc:Integer;
. Cel mai mic multiplu comun se calculeaz
ă
împ
ă
r
ţ
ind produsul
ab
la
cmmdc
:
cmmmc:=a*b div cmmdc
.
 
Faptul c
ă
un num
ă
r
n
este par, se poate exprima
ş
i prin
n mod 2 = 0
.
 
Faptul c
ă
 
n
este divizibil prin
m
se exprim
ă
prin:
n mod m = 0
.
 
 
Ultima cifr
ă
a unui num
ă
r întreg
n
este
n mod 10
, iar pentru a afla celelalte cifre alenum
ă
rului, va trebui s
ă
facem o împ
ă
r
ţ
ire repetat
ă
prin
10
(
n:=n div 10
. Apoi seconsider
ă
din nou ultima cifr
ă
 
ş
i se repet
ă
împ
ă
r
ţ
irea.
Utilizare 
. Datele de tip
Integer
vor fi folosite în probleme de matematic
ă
cu numere întregi,dar
ş
i în programe care lucreaz
ă
cu ecranul, deoarece acesta poate fi privit ca un plan încare coordonatele sunt numere întregi, nu reale. De asemenea, vom folosi numere întregicând vom avea nevoie s
ă
contoriz
ă
m sau s
ă
index
ă
m ceva.
4. Tipul
Real
 
Opera
ţ 
ii.
În cazul mul
ţ
imii numerelor reale, avem: +,-,*, / (împ
ă
r
ţ
irea cu zecimale),
Abs,Sqr, Sqrt
(radical de ordin 2), unele func
ţ
ii trigonometrice (
Sin, Cos
etc.), precum
ş
i altefunc
ţ
ii matematice pe care nu le prezent
ă
m aici. Exist
ă
trei func
ţ
ii deosebite mai importante:
 
Round(x)
ne d
ă
num
ă
rul
x
rotunjit la cel mai apropiat întreg;
 
Trunc(x)
ne d
ă
num
ă
rul
x
trunchiat la num
ă
r întreg;
 
Int(x)
ne d
ă
partea întreag
ă
a num
ă
rului
x
v
ă
zut
ă
ca un num
ă
r real.Astfel,
Round(3.4)=3
,
Round(-3.4)=-3
,
Round(3.6)=4
,
Round(-3.6)=-4
,
Trunc(3.4)=3
,
Trunc(-3.4)=-3
,
 
Trunc(3.6)=3
,
Trunc(-3.6)=-3
,
Int(3.4)=3.0
,
 
Int(-3.4)=-4
,
Int(3.6)=3.0
,
Int(-3.6)=-4
.
Exemple: 
 
Fie declara
ţ
iile:
var a,b,x,y,z:Real;m,n:Integer;
În urma secven
ţ
ei deatribuiri:
a:=2;b:=3;x:=-b/a;y:=Sqr(x);z:=Abs(x);m:=Trunc(3-x);n:=Round(z*2+0.2)
, vom avea:
a=2, b=3, x=-1.5,y=2.25, z=1.5, m=4, n=3
.
 
Pentru a exprima c
ă
un num
ă
r real
x
este
ş
i întreg se va folosi func
ţ
ia
Int
:
x=Int(x)
.
Utilizare.
Numerele reale vor fi folosite în orice gen de probleme cu calcule
ş
tiin
ţ
ifice.
5. Tipul
Char
 Acest nume identific
ă
mul
ţ
imea caracterelor, adic
ă
a tuturor cifrelor, a literelor mari
ş
i mici,precum
ş
i a caracterului spa
ţ
iu sau a simbolurilor speciale:
+,-,$,(,;,@
etc.. Acestea

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->