FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI

MASTER: MANAGEMENTUL SI DEZVOLTAREA CARIEREI

LUCRARE DE DIZERATIE

DEZVOLTAREA ANTREPRENORIATULUI PRIN

INTERMEDIUL REZILIENTEI

Coordonator stiintific:
Prof. Dr.Conf.LUCIAN CIOLAN

Autor:
DENES ANDREEA PETRA

BUCURESTI

2010

1
 FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI
MASTER: MANAGEMENTUL SI DEZVOLTAREA CARIEREI

LUCRARE DE DIZERATIE

DEZVOLTAREA ANTREPRENORIATULUI PRIN

INTERMEDIUL REZILIENTEI

Coordonator stiintific:
Prof. Dr.Conf.LUCIAN CIOLAN

Autor:
DENES ANDREEA PETRA

BUCURESTI

2010

2
 Un material conceput sa comunice, sa cerceteze si sa educe nu este niciodata rodul
efortului unui singur om, iar aceasta lucrare nu face exceptie de la regula. Multi
oameni au contribuit la continutul acesteia pentru ca mi-au influentat viata si modul
de gandire de-a lungul anilor si de aceea le sunt sincer si din toata inima
recunoscatoare.
Un cuvant de apreciere persoanelor deosebite cu care am lucrat in vederea
realizarii studiului de caz pentru timpul acordat si informatiile furnizate,fara de care
nu ar fi fost posibila concretizarea interviurilor.Claritatea cu care si-au exprimat
ideile mi-a facut sarcina incomparabil mai usuara.
Doresc sa multumesc totodata profesorului coordonator pentru indrumare si
sprijin in definitivarea convingerilor si a modului cel mai adevcat de a le pune in
practica, aducand claritate si coerenta lucrarii.

despre un om, o viata si o idee:

3
 `Daca omul poate fi definit, printre altele, si ca o fiinta dubla, marcand linita intre doua lumi,
cea de dincoace fiind reprezentata de creatia materiala, iar cea de dincolo de mister, cum a spus
Victor Hugo, indiscutabil ca fiziologul canadian, de origine ungara, Hans Hugo Bruno Selye este
un asemenea om. Daca despre viata se poate spune, tot printre altele, ca nu este numai jocul
hazardului sau al unci puteri oculte, ci si opera mintii si a vointei noastre, fiind in consecinta asa
cum ne-o facem noi, cum de data aceasta a spus Fr. De Sanctis, indiscutabil ca aceasta definitie
se potriveste de minune aceluiasi Hans Selye. Daca, in sfirsit, despre idee se poate spune ca se
identifica cu o glorie a unei indelungate dorinte, cum de data aceasta a sustinut St Mallarme,
indiscutabil ca aceasta definitie se potriveste, tot de minune, si ideii de stress, idee care marcheaza
in exclusivitate un om si o viata` Hans Selye.(1991)Si daca despre aceasta idee se poate spune ca
ne influenteaza vietile, atunci putem deveni rezilienti,iar daca nivelul de rezilienta influenteaza
inteligenta noastra creativa(Siebert,A.2009) atunci putem spune ca antreprenorii au nevoie de
educarea acestei abilitati. (subsemnata)

CUPRINS

INTRODUCERE .....................................................................................................................7

Capitolul 1 - Rezilienta ..................................................................................................................10

1.1. Rezilienta ca aptitudine generala ............................................................................10

4
 1.1.1. Serendipitatea................................................................................................19
1.1.2. Inteligenta emotionala ..................................................................................21
1.2.Psihologia umanista.................................................................................................22
Capitolul 2 – Antreprenoriatul.......................................................................................................25
2.1.Controverse si acceptiuni ale antreprenoriatului......................................................25
2.2.Inovatia ....................................................................................................................30
2.3.Practica antreprenoriala si legatura cu mediul de afaceri.......................................33
Capitolul 3- Studiu practic.............................................................................................................36
3.1.Obiectivele studiului de caz......................................................................................36
3.2.Ipoteze de lucru.........................................................................................................36
3.3. Metode şi instrumente de cercetare .........................................................................36
Capitolul 4- Rezultatele studiului de caz........................................................................................38
Error: Reference source not found
4.1 Diseminare si exploatarea rezultatelor.................................................................................38
Capitolul 5 - Perspective de dezvoltare antreprenoriala.............................................................43
5.1.Planul unui training constituit pe baza studiului de caz............................................44
Capitolul 6- Concluzii si aprecieri finale ......................................................................................48
Bibliografie ..................................................................................................................................50
Anexe ............................................................................................................................................53
Anexa 1-studii de caz……………………………………………………………………………..53
Anexa2-interviul.............................................................................................................................71
Anexa 3-chestionar rezilienta.........................................................................................................73
Anexa4-chestionar inteligenta emotionala.....................................................................................79
Anexa 5-grafice..............................................................................................................................84
Anexa6- exercitii
training…........................................................................................................................................87
Anexa7 -imagini
………………………………………………………………………………………………..…..89

5
Introducere

Motivatia alegerii temei a derivat din dorinta de a cunoaste mai multe despre ceea ce
inseamna cretivitate, inventivitate si ingeniozitate integrate intr-un nivel aparte de evolutie:

6
antreprenoriatul, menit sa-si modifice traiectoria in functie de procesele reglatorii si adaptative ce
subzista in gradul de dezvoltare al rezilientei. M-am gandit ca studiul acestui subiect ar putea avea
rezultate si implicatii deosebite in dezvoltarea si largirea conceptului de cariera ,reprezintand in fapt
apogeul, gradul cel mai inalt de achizitie din punct de vedere profesional.Atat rezilienta cat si
antreprenoriatul reprezinta directii noi de abordare si cercetare ,cel putin din punct de vedere al
dezvoltarii carierei. Abilitatile dezvoltate in momentul de fata in cadrul unui master de tip MBA-
`Master of Business Administration` sunt cele de management, in detrimentul celor antreprenoriale,
de aceea multe firme isi includ anumiti angajati intr-un astfel de proces de formare, iar o mare parte
din cei care acceseaza acest tip de programe din proprile fonduri pentru a-si pune pe picioare propria
afacere nu ajung sa realizeze acest lucru niciodata. Asadar, s-a demonstrat faptul ca MBA-ul nu
reprezinta o solutie optima pentru cei ce doresc sa intreprinda ceva pe cont propriu, si cu atat mai
mult daca vor sa devina antreprenori, ocupatie care reclama in plus inalte calitati precum inovatia,
gandirea revolutionara,serendipitatea,etc fara de care am demonstrat in prezentul studiu ca nu ar fi
posibile fara existenta unui grad inalt de rezilienta.
Putem conchide astfel ca rezilienta este mai importanta poate chiar si decat studiile
academice, asa cum relateaza in cartea sa `Succesul fara o diploma universitara` John Murphy,care a
ilustrat un sondaj redat de revista Forbes,ce a constatat faptul ca dintre cei mai bogati 400 de
oameni din Statele Unite, 63 nu au diploma universitara. Printre acestia se afla Bill Gates, Steve
Jobs,Ted Turner si multi altii au urmat o cale netraditionala in viata.Ralph Lauren,Walter Cronkite,
John Glenn, 8 presedinti ai Statelor Unite ale Americii –intre care George Washington si Abraham
Lincoln nu aveau diplome universitare.De asemenea lista cu diversi oameni faimosi care nu si-au
terminat liceul poate continua cu 10 castigatori ai premiului Nobel, 54 castigatori ai premiului
Oscar, si destui miliardari. Multi tineri care au renuntat la liceu au ajuns la cel mai inalt nivel de
realizari in diverse profesiuni, sport, politica, finante, business, etc.Lipsa unei diplome universitare
poate impiedica o persoana sa aibe succes numai daca persoana respectiva crede acest lucru.Forta
personala, increderea in sine, rezistenta, adaptabilitatea la stres si schimbare, serendipitatea si
credinta permanenta ca poate fi mai bine, intr-un cuvant rezilienta este primordiala in achizitionarea
succesului pe orice palier al activitatii.
Timp de 1000 ani oamenii au beneficiat de speranta. Acum aproximativ 300 de
ani,optimismul s-a adaugat ca un proces mintal construit constient. In 1841 Ralph Waldo Emerson a
influentat mii de oameni prin scrierile sale despre increderea in sine. Aproximativ acum 100 de

7
ani,atitudinile pozitive s-au afirmat ca un factor relevant;acum 60 de ani,oamenii au inceput sa se
instruiasca pentru a dobandi abilitatile cu care pot face fata dificultatilor vietii.In prezent,sunt
disponibile si cunostintele castigate de noua stiinta a rezilientei.
In cadrul capitolului I am abordat : 1.Rezilienta-ca aptitudine generala si necesara dezvoltarii
unui mediu propice de antreprenoriat in cadrul careia am surprins apoi doua concepte principale in
stransa legatura cu aceasta: serendipitatea (care este calitatea cea mai inalta a rezilientei) si
inteligenta emotionala (fara de care nu ar fi posibil procesul de reglarea al rezilientei).2.Psihologia
umanista-pentru a descrie domeniul care dezvolta si sustine cel mai bine conceptul de rezilinta,si din
care s-a nascut pana la urma.
In capitolul II am adus in discutie: antreprenoriatul, considerand oportun sa ilustrez:
1.acceptiunile si controversele legate de acest termen, care de multe ori este inteles eronat, si nu pe
deplin, iar multi autori il abordeaza diferit. 2-inovatia-ce reprezinta caracteristica de baza a
antreprenorului. 4- practica antreprenoriala si legatura cu mediul de afaceri, datorita faptului ca cele
doua concepte: antreprenoriat si business sunt in stransa legatura si totodata creeaza foarte usor
confuzii de interpretare.
Capitolul III l-am dedicat gandirii unui plan de training adecvat rezultatelor studiului
intreprins,si ca o finalitate a acestuia.
Capitolul IV a fost rezervat cercetarii,care s-a realizat sub forma studiului de caz, prin metoda
calitativa: interviul, dar si prin aplicarea a 2 chestionare: unul pentru testarea nivelului de rezilienta,
si altul pentru testarea inteligentei emotionale, pentru o intelegere mai adecvata a datelor.
Obiectivele cercetarii au fost: identificarea legaturii dintre antreprenoriat si rezilienta pe de-o parte,
si alcatuirea unui plan de training specific, ca o finalitate a studiului,pe cealalta. Ipoteza cercetarii:
Performanta antreprenoriala este cu atat mai mare cu cat creste nivelul rezilientei. Ipoteza de nul: Nu
exista nici o legatura intre performanta antreprenoriala si nivelul rezilientei.
Capitolul V :Datele obtinute au respins ipoteza de nul si au relevat faptul ca antreprenorii cu
un nivel crescut al rezilientei, au mai mare succes in cariera de antreprenor decat cei cu un nivel
scazut al acestui indicator. Astfel, m-am gandit ca ar fi util un program de training care sa vina in
sprijinul celor ce doresc sa devina antreprenori, sau care sunt deja, care sa-i ajute pe acestia sa faca
fata greutatilor, stresului, situatiilor conflictuale si momentelor de cumpana din cariera prin
dezvoltarea unui spirit rezilient.

8
 Referindu-ma la dificultatile intampinate in realizarea lucrarii, pot mentiona:1. literatura de
specialitate insuficienta si greu accesibila cel putin in limba romana.Acest aspect l-am pus insa pe
seama noutatii domeniilor investigate, cel putin in cadrul ariilor de referinta. 2.faptul ca accesul nu a
fost atat de facil la cel putin doua dintre persoanele intervievate, am fost nevoita sa reprogramez
intalniri si sa readaptez structura interviului in functie de timpul disponibil.
Businessul reprezenta un domeniu relativ nou de aplicabilitate a acestor traininguri pentru
dezvoltarea rezilientei, iar in Romania inexistent. In schimb, in ceea ce priveste antreprenoriatul, nu
au fost realizate inca asemenea formari, de aceea am decis sa fac un studiu de caz pentru o atenta
analiza a nevoii de un astfel de program. Astfel, am vrut sa cunosc in ce masura antreprenorii detin
un anumit grad de rezilienta, in ce masura stiu sa se foloseasca de ea si cum influenteaza aceasta
succesul lor in cariera.

Capitolul 1

1.1. Rezilienta ca aptitudine generala

Rezilienta reprezinta capacitatea de a face cu brio unor schimbari continue si majore, de a

rezista stresului si de a pastra starea de sanatate si energia sub presiune constanta, de a reveni rapid
9
dupa esecuri depasind adversitatile si gasind un nou mod de a gandi, noi strategii de orientare si
totodata capacitatea de a face toate acestea fara a actiona intr-o maniera distructiva si disfunctionala.
Wald (2006): `Conceptul de rezilienta este complex si dinamic, apartinand mai multor
discipline, inclusiv multor ştiinţe cum ar fi: economia, ecologia, psihologia, sociologia, businessul,
etc. Este o tendinta în curs de dezvoltare care care poate aborda disciplinele traditionale in
universitati. Managementul riscului si al rezistentei ar trebui sa fie parte din programa scolara a
fiecarui absolvent, si totodata sa devina un concept-cheie in cadrul programelor universitare ce au
ca obiect de studiu: afacerile, ingineria si politicile publice`.
Unii oameni renunta la proiectele lor atunci cand aproape ca si-au atins scopul; in timp ce
altii,dimpotriva,obtin victoria,in ultimul moment, prin eforturi mai viguroase ca niciodata
inainte.Apud Siebert(2009) : H.Ross Perot, care a inceput EDS Industries cu 1000$ si a transformat-
o intr-o avere de aproape 3 miliarde de dolari, este unul dintre antreprenorii cu cel mai mare succes
din istoria Americii. El spunea asa: `Cei mai multi renunta exact atunci cand aproape au atins
succesul.Se dau batuti inainte de linia de sosire. Renunta in ultimul moment al jocului,cu un pas
inainte de victorie.`
Oamenii cu un inalt nivel de rezilienta sunt flexibili, se adapteaza rapid la noi circumstante si
prospera intr-un mediu in continua schimbare. Lucrul cel mai important este ca ei se asteapta sa se
repuna pe picioare si se simt increzatori ca vor reusi. Acesti oameni au un dar de a-si atrage norocul
in conditii in care multi oameni ar vedea numai ghinionul.
Herodot,apud B.Tracy(2006): `Adversitatile au efectul scoaterii la suprafata a fortei si a
calitatilor unui om, care in absenta acestora ar continua sa ramana intr-o stare latenta.`In trecut,
oamenii trebuiau sa invete pe pielea lor cum sa devina mai rezilienti. Acum, pentru prima data, noua
stiinta care se ocupa de psihologia rezilientei este in masura sa ilustreze cum se poate spori nivelul
de rezilienta rapid si usor, astfel incat oamenii sa poata face fata lumii in care traiesc. Cercetarile
privin forta de a infrunta evenimentele, optimismul, incapatanarea, rezistenta la stres, evolutia post-
traumatica, creativitatea, inteligenta emotionala si trasaturile de personalitate specifice
supravietuitorului au identificat principalele atriubute ale rezilientei.
In mod trist, unii oameni se blocheaza in starea de victima si/ in atitudinea de a-i invinui pe
cei din jur atunci cand vietile lor sunt bulversate. Ei resping orice sugesii cu privire la modul in care
ar putea face fata intamplarilor si nu intreprind nimic pentru a depasi dificultatile, nici dupa ce criza
s-a sfarsit.

10
 In calitate de consultant in afaceri, Gary Hamel apud Dr. Al Siebert (2009) a remarcat: ’
Lumea se schimba mai repede decat isi dezvolta organizatiile rezilienta necesara.’Haosul schimbarii
si perioada volatila din lumea de astazi depaseste capacitatea multor organizatii de a-i face fata
corespunzator. Unii lideri isi conduc organizatiile intr-o maniera care impiedica dezvoltarea
rezilientei angajatilor, activitatile intreprinse de acestia devenind cu timpul neproductive.
Schimbarile in mediul afacerilor apar atat de des in prezent, incat foarte putini antreprenori si
oameni de afaceri pot sa mentina o viziune clara a directiei in care se indreapta cu proiectele aflate
in derulare. Si trebuie facut fata nu doar unor schimbari frecvente si perturbatoare din acest mediu,
dintre care unele dramatice, ci si loviturilor date starii de spirit in raport cu diferite evenimente din
viata sociala dar si personala. Este greu de mentinut mandria muncii proprii atunci cand sistemul pe
care ti-i l-ai pus la punct privind modul cum stau lucrurile este dat de-o parte si ti-i se impune un
sistem nou care nu functioneaza la fel de bine precum cel pe care ti-l insusisesi.
Socul unui declin in mediul afacerilor poate fi distrugator pentru cineva care s-a bucurat de
un progres constant in cariera si se asteapta la un succes si mai mare. Unii oameni raman striviti si
deprimati o lunga perioada. Emotiile negative ca teama, mania, nelinistea, disperarea, neputinta si
lipsa de speranta reduc abilitatea de a rezolva problemele si slabesc rezilienta. Teama si grijile
permanente slabesc sistemul imunitar si sporesc vulnerabilitatea fata de boli.
Rezilienta inseamna sa fi in masura sa-ti revi in urma unor evolutii de viata care pot parea
la inceput total coplesitoare.Atunci cand oamenii cu o buna rezilienta traiesc evenimente care le
schimba cursul vietii, ei isi stapanesc procesele afective intr-un mod sanatos. Acesti oameni accepta
sa simta tristete, manie, pierdere, furie si confuzie, cand sunt raniti sau sunt sub tensiune, dar ei nu
permit ca aceste evenimente sa devina permanente.Un rezultat neasteptat este acela ca oamenii de
felul acesta, nu doar ca isi reniv, dar devin mai puternici ca inainte. Ei constituie exemple pentru
faimoasa afirmatie a lui Wilhelm Nietzsche :’Ceea ce nu ma ucide, ma face mai puternic’. De aceea,
oamenii cu o buna rezilienta fac fata dificultatilor majore mai usor decat altii. Ei asteapta sa-si
reconstruiasca viata pe o cale noua, care li-i se potriveste, iar lupta lor pentru a depasi adversitatile le
dezvolta noi capacitati.
`Nu exista nimic bun si nimic rau`, spune Shakespeare, `gandirea noastra imparte lumea in
fericire si nefericire`. Oamenii au o predispozitie innascuta de a-si dezvolta rezilienta si
adaptabilitatea la schimbare.Vezi studiul de caz Nr 3: Valentin M. care a invatat cum sa prospere
sub presiune, sa revina dupa esecuri, si sa evite slabirea rezilientei, a invatat sa intoarca o situatie

11
dificila in favoarea sa, si-a imbunatatit capacitatea de a rezolva problemele folosind trei metode
diferite: analitica, creativa si practica,s a-si pastreze simtul umorului, optimismul si gandirea
pozitiva in timpuri grele, sa se elibereze de barierele interioare prin intarirea conceptelor despre sine
intr-o maniera sanatoasa si depasirea handicapului de `copil bun`, cum sa contracareze tendinta de a
se simti victima si cum sa se tina deoparte de reactiile de `victima` ale altora, cum sa-si valorifice
calitati complexe ca altruismul egoist, pesimismul optimist si nonconformismul cooperant, si cum
sa-si dezvolte calea unica de a fi rezilient fiind increzator in sine.
Nivelul de rezilienta deriva din automotivare si dorinta autoimpusa de a dobandi aptitudinile
specifice rezilientei. Cercetarile privind rezilienta arata ca cea mai mare bariera in calea acesteia este
educatia oamenilor de `copii cuminti` si respingerea desidentei. Timp de multe decenii societatea
noastra a instruit copiii sa se supuna controlul autoritatilor. Aceasta este in avantajul persoanelor
aflate in pozitie de autoritate, dar poate impiedica multi adulti sa devina rezilienti, cand bunastarea
lor depinde de felul in cere raspund unor dificultati neasteptate. In trecut, majoritatea angajatilor din
sectorul public si privat erau acceptati daca erau usor de controlat. Educatia lor i-au transformat in
persoane supuse color cu autoritate. Si nu numai, aceste bariere emotionale provin si din educatia de
`baiat bun` sau `fata buna`. Aceasta denumire deriva din analiza tranzactionala, cu denumirea de
`copilul adaptat`, in contradictie cu `copilul liber`, care exprima emotiile si sentimentele in mod
spontan, se manifesta cu bucurie, creativitate, curiozitate si nu asculta de reguli si limite. O persoana
educata sa fie un `copil bun` poarta cu sine vechile interdictii parintesti de a se autoaprecia si lauda.
Drept consecinta, eforturile de a intari increderea in sine, stima si imaginea ar putea necesita
confruntarea cu vechi invataturi parintesti, de a nu gandi si simti in anumite feluri. Un rezultat
pozitiv al agitatiei actuale este acela ca tot mai multi oameni educati sa fie `copii buni` se elibereaza
de constrangerile emotionale si descopera ca au capacitati specifice rezilientei pe care nu si-i le
cunosteau. Oamenii isi elibereaza mintea de realitatea consensuala privind stresul.Tot mai multi
oameni pun acum sub semnul intrebarii ceea ce specialistii si autoritatile le spun sa faca.
Traim o schimbare culturala semnificativa care dezorienteaza multi oameni. In trecut
,firmele si institutiile aveau tendinta de a angaja oameni foarte cooperanti, supusi, care se puteau
integra in colectiv, puteau urma instructiunile pe care le primeau si erau dornici sa mentina sistemul
si procedurile existente. Marile organizatii imuabile aveau nevoie de lucratori educati sa fie copii
buni, dispusi sa-si joace rolurile cu grija. Insa, in lumea de astazi, lucrurile s-au schimbat, iar
organizatiile au nevoie de angajati care se pot adapta rapid si pot lucra fara descrierea postului, care

12
se bazeaza pe ei insisi, se adapteaza schimbarii, sunt automotivati sa invete si sa obtina noi calificari
si dornici sa-si asume riscuri. Antreprenorii rezilienti cu atat mai mult au nevoie de oameni care sa le
urmeze si accepte valorile si sa compatibilizeze in acest fel cu modul lor de lucru.
Oamenii deosebit de rezilienti au incredere in ei insisi in timpuri dificile. Ei au o forta
interioara pe care stiu ca se pot baza. Alte trei elemente ce alimteaza si intretin rezilienta sunt:
increderea, stima si imaginea de sine. Acestea functioneaza ca niste gardieni care controleaza
accesul pe diferite nivele. Cele trei concepte despre sine isi au originea in cele trei sisteme nervoase
importante ale corpului: -sistemul nervos somatic controleaza actiunile fizice si este sursa increderii
in sine; -sistemul nervos autonom guverneaza sentimentele si este sursa stimei de sine; -sistemul
nervos central include creierul unde are loc gandirea verbala,conceptuala. Cand cele trei concepte
despre sine sunt solide, pozitive si sanatoase, se poate conta pe capacitatea de a invata deprinderi
valoroase, care vin in sprijinul rezilientei.
Atunci cand viata ia o intorsura neasteptata, datorita deciziilor luate de altii,i ntrebarea
esentiala care trebuie pusa este ` Cine este responsabil pentru felul cum decurge viata mea?` Cat de
rezilienti sunt oamenii, depinde de raspunsul la aceasta intrebare. Oamenii care sunt motivati sa intre
in actiune, simt ca principalul control al vietii lor se afla in interior, avand deci un centru de control
intern (locus of control intern), iar cei care simt ca forta principala de control a vietii lor se afla in
exterior, initiaza rareori actiuni privind schimbarea, indiferent de cat de nefericiti s-ar simti din
cauza problemelor lor. Acestia din urma au un centru de control extern, denumit de literatura de
specialitate locus of control extern. Constatarile cercetarilor intreprinse in acest domeniu au relevat
faptul ca ambele seturi de credinte se autoconfirma si se autoimplinesc. Oamenii care cred ca viata
lor se afla sub controlul unei forte exterioare actioneaza astfel incat sa-si confirme aceasta credinta,
iar cei care stiu ca pot face lucruri care sa le imbunatateasca viata actioneaza astfel incat sa le fie
confirmate credintele.
In multe feluri, a fi rezilient este mai important pentru supravietuirea si succesul
antreprenorilor dar si a celor care sunt doar intreprinzatori decat sa aibe bune cunostinte tehnice sau
de conducere a afacerilor. Tinerii antreprenori sunt expusi de regula multor probleme si evolutii
nefavorabile care ii pot scoate din afaceri. De aceea, foarte putini antreprenori reusesc sa ramana in
joc dupa putin timp de la afirmare. Efortul de a fi rezilienti in loc de a se lasa striviti de evolutii
nefavorabile majore poate solicita noilor antreprenori si intreprinzatori sa capete cunostinte din
domenii noi si sa faca lucruri pe care nu s-au asteptat niciodata sa le faca cand si-au facut planurile

13
initiale. Este posibil ca dobandirea calitatilor specifice rezilientei sa nu se faca rapid, dar poate
conduce afacerea la o dezvoltare cu mult peste ceea ce a fost gandit la inceput. In cartea lui,
Napoleon Hill `Think ang Grow`, apud Al Siebert ( 2009 ) spune ca `orice adversitate poarta in ea
samanta unui beneficiu echivalent sau mai mare. Totusi, pentru a ajunge la acest beneficiu, trebuie
sa-l cauti si sa-l faci sa germineze `. Supravietuitorii rezilienti isi stapanesc bine starile afective cand
sunt loviti de dificultati neasteptate, oricat ar fi ele de nedrepte. Cand sunt raniti si tulburati, ei se
asteapta ca pana la urma sa iasa la lumina si sa gasesaca o cale astfel ca lucrurile sa iasa bine. Ei
reusesc sa-si revina dupa ce au atins fundul prapastiei si, adeseori, sfarsesc prin a fi mai puternici, si
prosperi in aceste conditii.
Atunci cand oamenii sunt loviti de schimbari majore, nu mai sunt niciodata aceiasi, devin
mai puternici sau mai slabi ,mai buni sau mai nefericiti, si au in ei capacitatea de a determina incotro
sa o ia. In timp ce se lupta cu situatii potrivnice sau schimbari distructive, mintea si obiceiurile
indivizilor creeaza bariere, sau, dimpotriva, punti spre un viitor mai bun. A acuza pe altii pentru
necazurile lor, ii cantoneaza pe oameni intr-o stare de victima nerezilienta care nu trece la actiune
pentru a-si reveni. Viata nu este dreapta si tocmai acest lucru le poate fi benefic oamenilor. Energia
necesasara dezvoltarii rezilientei provine dintr-un mod de viata care optimizeaza sanatatea si starea
de bine. Cu toate acestea, orice este dus la extrem poate fi autodistrugator. Unii oameni incep o
afacere si devin atat de posedati de gandirea pozitiva incat nu renunta nici cand ar fi cazul sa o faca.
Cand se ating niveluri inalte de dezvoltare spirituala si de inteligenta emotionala, specifice
oamenilor foarte rezilienti, se poate adopta un optimism inspirator, un pesimism practic sau un
amestec din ambele.
Dr.Hans Selye,apud Al Siebert (2009), cel care a coordonat o cercetare pionierat despre
`stresul biologic` si-a cerut scuze dupa ce s-a pensionat pentru ca a facut o eroare importanta. In
autobiografia sa a marturisit ca termenul de `stres` este gresit. Dr. Selye a sustinut ca ar fi trebuit sa
spuna ca cercetarile sale au fost despre `Sindromul tensiunii psihice`. Credinta larg raspandita ca
munca produce stres daunator este artificiala, o asa numita `realitate –consensuala`. Diverse articole,
carti, seminarii, desi sunt bine intentionate, sustin iluzia ca ceva ce se numeste `stres` ne asalteaza
permanent si ne face rau. Diferenta de semnificatie dintre stres si tensiune este un exemplu despre
modul cum mintea noastra poate crea bariere, sau, dimpotriva, poate constitui punti pentru
rezilienta. Ceea ce majoritatea oamenilor numesc stres este, in fapt, o senzatie fizica interioara de
neliniste sau o tensiune perceputa ca dezagreabila. Aici nu este vorba doar de o problema de

14
semantica. Stresul inseamna presiune exterioara, tensiunea este efectul interior. Mintea si atitudinea
fiecarui om pot transforma amenintarile in provocari care sa stimuleze energia intr-o maniera
sanatoasa. O observatie faimoasa a lui Henry Ford apud Tracy B.(2004) este urmatoarea:`Fie ca esti
convins ca poti face un anumit lucru, fie ca esti convins ca nu-l poti face,in ambele cazuri probabil
ca ai dreptate.`
In 1960, psihologii au inceput sa investigheze oamenii care fac fata cu succes dificultatilor
vietii si sunt mai rezilienti la stres decat altii. Richard Lazarius a descoperit ca persoanele care fac
fata bine dificultatilor se concentreaza cu precadere, pe rezolvarea problemelor legate de dificultatile
lor. Julian Rotter a observat ca oamenii automotivati, care se simt capabili sa intreprinda actiuni
eficiente cand sunt amenintati, se descurca mult mai bine decat cei care au o atitudine fatalista si
cred ca viata le este condusa de forte aflate in afara controlului lor. Studiile realizate de psihologi au
demonstrat faptul ca oamenii care detin controlul fac fata mult mai bine si isi mentin mai bine
sanatatea sub presiune inalta si schimbari majore.
Asumarea problemei experimentate este cea mai buna cale de a face fata provocarii, cand
apar sentimente de vulnerabilitate, dezechilibru sau dezamagire, situatiilor neplacute ce nu pot fi
tinute sub control; acestea pot deschide calea pentru invatarea unor noi metode si mai bune de a
raspunde.Nenumarate cercetari au demonstrat faptul ca este nevoie de tensiune pentru mentinerea
unei stari de sanatate adecvate. Aceasta tensiune poarta numele de `eustress`, adica un stres care are
o valoare pozitiva pentru organism.
In activitatea rezilienta este implicata totodata si rezolvarea creativa a problemelor, ce consta
in folosirea unor idei si solutii neobisnuite care functioneaza. Nevoia de a gandi creativ exista cu
siguranta in lumea de astazi deoarece schimbarile permanente reclama mecanismele gandirii si
totodata actiunea in moduri noi, si indreptarea situatiei astfel incat noile actiuni sa aiba rezultate
bune. Situatiile de schimbare reclama mecanisme reziliente de adaptare .Oamenii care pot accesa
imensul` ocean de informatii` din creierul lor au un nivel superior de rezilienta si mai mult succes
decat oamenii care se restrang la logica si gandire rationala. Rezolvarea creativa a problemelor
provine din cunoasterea modului cum se emit sonde detectoare in imensul spatiu interior uman
(apud Al Siebert).Un paradox interesant este acela ca sansele de a gasi o solutie creativa se sporesc
pentru o problema daca se inceteaza activitatea cognitiva asupra acesteia. Richard Wiseman,
profesor de psihologie in Anglia, este expert in deosebirile dintre oamenii `norocosi` si cei
`ghinionisti`. Cercetarile lui arat ca oamenii care se simt norocosi actioneaza astfel incat isi sporesc

15
sansele de a avea noroc.Cand vor o solutie, sau vor sa inteleaga o problema, multi dintre asa-zisii
oameni norocosi inceteaza in a se mai gandi la problema respectiva, gasesc un loc linistit unde sa se
relaxeze, isi limpezesc mintea si mediteaza.
Curiozitatea este esentiala pentru rezilienta, datorita faptului ca pentru a actiona eficient in
situatii noi, creierul trebuie sa inteleaga rapid ce se intampla in jur. Rezilienta sporeste cand este
inteleasa rapid o realitate noua, neasteptata, dar se diminueaza pentru oamenii care nu o inteleg.
Curiozitatea activa poate fi vazuta ca o `deschidere a mintii` care nu altereaza informatia noua
datorita unor presupuneri sau credinte deja existente, ea permite orientarea in functie de noi evolutii.
Totodata pregateste intelegerea repida a noile experiente. Scanarea pripita a unei situatii critice poate
include o `citire` rapida a ceea ce alti oameni gandesc, simt sau fac. Aceasta capacitate de a asimila
rapid informatiile este o forma de invatare rapida atat de necesara antreprenorilor care se confrunta
din ce in ce mai des cu mai multe situatii si experiente noi.
Psihologii care au cautat cai pentru a ajuta oamenii sa reziste stresului, au inceput sa
investigheze anumite actiuni pe care acestia le-ar putea intreprinde pentru a fi mai putin vulnerabili.
In anii 1960, Richard Lazarus a introdus conceptul de `a face fata vietii` ca fiind capacitatea unei
persoane de a infrunta cu succes schimbarile continue si difcultatile. Lazarus a aratat ca a face fata
eficient implica eforturi mintale, afective si comportamentale spre a gestiona eficient circumstante
care ar putea depasi, in prima faza, abilitatile unei persoane de a face fata.
Acesta,a testa faptul ca a face fata unor dificultati se refera mai de graba la un proces,s i nu la niste
trasaturi, iar procesul este interactiv, si nu automat, implicand mai de graba un proces de dezvoltare
decat un anumit nivel de maiestrie. `Singurul lucru care desparte un om de ceea ce vrea el de la viata
este, adesea, doar vointa de a incerca si credinta ca este posibil’ Richard M.Devos apud Brian
Tracy(2004).
Psihologia rezilientei face progrese remarcabile. Un grup de lucru pentru studiul rezilirentei,
apartinand Asociatiei Americane de Psihologie, a aplicat un compediu pentru psihologii care
lucreaza cu diverse grupuri de oameni. In compediul pentru psihologi care lucreaza cu adulti,
`rezilienta` este definita ca fiind `un produs interactiv de credinte, atitudini, abordari si
comportamente care-i ajuta pe oameni sa reziste mai bine in timpul adversitatilor si sa-si revina mai
repede dupa acestea`. In trecut, oamenii nu intelegeau ca optimismul sau pesimismul creeaza o
profetie care se autoindeplineste. Acum stim ca oamenii au tendinta sa interactioneze cu lumea in
moduri care confirma credintele, prejudecatile si prezicerile pe care si-i le fac. Atat speranta, cat si

16
optimismul pot contribui la sporirea rezilientei deoarece sunt orientate spre viitor. `O persoana
interesata de succes trebuie sa invete sa vada in esec o parte sanatoasa si inevitabila prin care se
ajunge in varf.` (Joyce Brothers, apud Tracy B, 2004)
Cel putin in Statele Unite programele de asistenta pentru angajati incep sa ofere orgnizatiilor
care le sunt clienti cursuri pentru dezvoltarea rezilientei. Aceste programe au fost pana acum
reactive in raport cu necesitatile de asistenta profesionala. In prezent, ele au devenit proactive,
incluzand cursuri pentru dezvoltarea rezilientei, si de aceea tot mai putini angajati au nevoie de
ajutor de urgenta. Oamenii cu abilitati sporite de rezilienta interactioneaza cu altii in moduri
sinergice. Ei fac ca lucrurile sa mearga bine pentru fiecare. Cand necesitatea unei bune sinergii
guverneaza actiunile, energia personala se amesteca cu cea a celorlalti si se manifesta in jur.
Psihologul Mihaly Csikszentmihalyi apud (Siebert a. 2009) spunea ca `realizarea unitatii cu mediul
in care te aflii nu este numai o componenta importanta a unor experiente placute, dar este si un
mecanism central prin care este invinsa adversitatea.`
Al Siebert (2009) a gasit dovezi ale modului de intelegere a persoanelor cu o mare
rezilienta in perspective dezvoltate de oameni de stiinta din alte domenii: fizicienii care fac cercetari
fundamentale in structura materiei au demonstrat ca orice materie este facuta din potentiale
energetice de-o clipa, ce se rotesc unele in jurul altora cu viteze incredibile. Se dovedeste astfel ca
orice materie este facuta din potentiale energice autoorganizate. Este important de inteles termenul
de `potential`. Descoperirea revolutionara elaborata de fizicianului Werner Heisenberg, care a avut
o influenta profunda asupra stiintei, a fost numita `principiul incertitudinii` deoarece natura a ceea ce
noi observam are doar o forma potentiala inainte ca observatia sa aiba loc. Acest principiu stabileste
ca nu este posibila observarea sau masurarea obiectiva din afara unui sistem subatomic. Desi din
punct de vedere stiintific se poate determina cu exactitate cum se va comporta in general o clasa de
particule, nu se poate prezice exact care dintre acele particule se va comporta in acel mod anume
Brian Tracy (2004). Prin urmare, in fizica exista intotdeauna un grad de incertitudine, indiferent cat
de solida este teoria generala. De asemenea, tot in sprijunul rezilientei amintim experimentele lui
Ilya Prigogine, care a primit premiul Nobel in 1977 pentru cercetari care dovedesc ca anumite
fenomene chimice nu se potrivesc legilor universale ale lui Newton, care sunt niste legi
reductioniste. Acestea au dezvaluit urmatoarele:
1. Daca energia intrata depaseste ceea ce un sistem simplu, inchis poate absorbi, structura
sistemului se dezorganizeaza si fluctueaza in mod haotic. Se atinge ceea ce Prigogine numeste punct

17
de bifurcatie si `cand se ajunge aproape de un punct de bifurcatie, fluctuatiile devin anormal de
mari`. Sistemul fie se dezintegreaza, fie se reorganizeaza intr-un sistem mai complex, deschis si
neliniar, capabil sa absoarba, sa proceseze si sa disipeze cantitati mai mari de energie.
2. Sistemele nu se schimba de la simple si inchise la complexe si deschise printr-un proces
previzibil, determinat, liniar si gradual. Prigogine a constatat ca sistemele vii si-au dezvoltat
structurile in moduri neliniare si imprevizibile.El a tras concluzia ca sistemele vii complexe isi
autoorganizeaza structura interna pentru a se armoniza cu energia pe care o primesc si o proceseaza.
Nu se poate prevedea care va fi noua ordine folosind principii traditionale lineare si deterministe
deoarece `evenimentele locale au urmari asupra intregului nostru sistem`.
3. Sistemele complexe, deschise si neliniare au nevoie de dezechilibre, altfel se deterioreaza.
El a descris un sistem simplu si inchis, aflat in echilibru, ca fiind `orb` la evenimentele exterioare.
In contrast, Prigogine a constatat ca un sistem deschis si complex isi mentine esenta in `conditii
foarte departe de a fi in echilibru`. Un astfel de sistem este capabil sa perceapa si sa `tina cont` in
modul sau de functionare, de variatiile lumii exterioare si ` se adapteaza` la conditiile exterioare.
Intr-o vreme cand multi oameni tanjesc dupa o viata stabila, statornica, si cu putine
schimbari, pare aproape irational sa accepti ca un sistem viu complex necesita o stare permanenta de
dezechilibru pentru a functiona intr-un mod optim. Pentru fiintele umane, aceasta inseamna ca
schimbarea permanenta este necesara si de dorit. Mai mult, dezechilibrul haotic creeaza ocazia unui
sistem viu complex sa se reorganizeze spontan intr-un sistem diferit si mai complex din punct de
vedere energetic, mult mai bine adaptat mediului in care exista.
Lupta pentru a face fata schimbarilor permanente din lumea afacerilor preseaza companiile
sa-si schimbe strategiile si modurile de actiune. Antreprenorii, intreprinzatorii care integreaza in
modul lor de actiune procesele specifice rezilientei si principiile sistemelor care se autoorganizeaza
reusesc sa reziste in timp.
Oamenii sunt indrumati astfel sa-si gaseasca astfel versiunea lor unica de rezilienta printr-un
proces teleologic. Atunci cand solicitarile exterioare depasesc posibilitatile de a face fata cu ajutorul
vechilor obiceiuri sau moduri de reactie, se simte impingerea spre un punct de bifurcatie- un
moment din viata oricarei persoane dupa care nu va mai fi niciodata aceeasi. Tocmai intr-un astfel
de moment, un eveniment dramatic poate sa nu fie un lucru rau. Schimbari ale modului in care
functioneaza creierul si mintea pot avea loc la orice varsta. Psihologii au descoperit recent ca orice
creier uman isi pastreaza capacitatea de reorganizare de-a lungul intregii vieti.

18
 Cand se folosesc noile cunostinte despre multiplele conexiuni care exista intre corpul fizic si
modul personal de a gandi si a simti, se poate mentine sanatatea si un nivel optim al energiei in
timpul unor lungi perioade de schimbari dificile. Cand este permisa dezvoltarea unor capacitati
innascute, dar nefolosite anterior, oamenii devin mai puternici, mai, mai intelepti, si mai iscusiti in
gestionarea unor situatii dificile similare cu ce ar putea sa apara in viitor. Modurile lor de a fi,
variate si echilibrate, sunt de fapt stari potentiale. De exemplu, abilitatea de a se angaja in stari
pozitive sau negative ramane inactiva pana cand o situatie aduce la suprafata una sau ambele
dimensiuni. Psihiatrul Robert Jay Liftonapud Al. Siebert (2009) a creat termenul `protean` pentru a
descrie oamenii care se schimba in functie de situatia in care sunt implicati.T ermenul provine din
numele zeului grec al marii, Proteus, care era capabil sa ia diverse forme. Lifton spune ca persoanele
proteanice cauta un mod de a fi care sa aiba autenticitate si semnificatie: `Sinele proteanului cauta sa
fie in acelasi timp fluid si ancorat, o combinatie flexibila intre extreme. Nu este nimic automat in
aceasta lume, ci mai de graba un efort continuu fara un punct terminus clar. Prin urmare, proteanul
realizeaza un act de echilibrare intre receptivitatea la schimbare, pe de o parte, si efortul de
consolidare si coerenta, pe de alta.`

1.1.1. Serendipitatea

Thomas Edison(apud B.Tracy 2005):omul cu cele mai mari esecuri,dar si cele mai mari
succese din istoria inventiilor,a avut mai multe experiente nereusite decat oricare alt inventator din
secolul XX,si-a descris filosofia cu urmatoarele cuvinte:`Atunci cand am hotarat definitiv ca merita
sa obtin un anumit rezultat,merg mai departe si fac nenumarate incercari,pana cand
reusesc.Aproape toti cei care dezvolta o idee lucreaza asupra ei pana in punctul in care li-i se pare
ca e imposibila si se descurajeaza.Dar nu atunci e momentul sa fii descurajat.`
Calitatea cea mai inalta al rezilientei este serendipitatea. Este vorba de mai mult decat o
simpla revenire, in timp ce se intretine o lupta pentru a face fata unui eveniment care poate schimba
cursul vietii, se pot dobandi noi puncte tari si se pot descoperi oportunitati neasteptate. Se poate
realiza faptul ca viata sau cariera se indrepta intr-o noua directie ,care nu ar fi putut fi descoperita in
absenta evenimentului care bulverseaza. Adversitatea creaza in acest fel o oportunitate pentru
orientarea vietii intr-o noua directie, si mai buna decat era de asteptat. Dupa Walpole, in 1754,
serendipitatea vine din intelepciunea de a transforma un eveniment neasteptat, un accident sau un

19
ghinion intr-o ocazie favorabila. El spune ca sunt necesare trei elemente pentru ca serendipitatea sa
se manifeste. Mai intai, se intampla ceva neasteptat. Apoi receptivitatea, intuitia si istetimea conduc
spre descopericea celui de-al treilea element: un beneficiu, o binecuvantare sau un dar neasteptat ce
rezulta din acea intamplare. Altfel spus, serendipitatea este o arta ce trebuie dobandita. Se ajunge la
aceasta folosindu-se cu intentie capacitatile interioare intelectuale si emotionale pentru a transforma
ceea ce poate parea o pierdere sau un regres intr-un eveniment pozitiv, care poate aduce beneficii.
Ceea ce Sigmund Freud a numit `supraeu`, a treia dimensiune a mintii, a fost mentionat de
Ralph Waldo Emerson ca fiind `suprasufletul`. Alfred Adler l-a numit `inconstientul colectiv`, iar
Carl Jung l-a numit `supraconstientul`. Roberto Assagioli, un psiholog italian, s-a referit la el ca la
`gandirea supraconstienta` sau `gandirea lui Dumnezeu`; Napoleon Hill s-a referit la el ca la
`inteligenta infinita`, aratand ca majoritatea oamenilor de succes din America l-au utilizat permanent
de-a lungul carierelor, si i-a atribuit cele mai importante descoperiri si realizari. Brian Tracy(2005):
`toate descoperirile importante din orice domeniu, facute de-a lungul istoriei, au reprezentat
rezultatul functionarii gandirii supraconstiente.Ori de cate ori se iveste brusc o intuitie sau o idee
grandioasa ce rezolva o dilema sau o problema, se incearca o experienta supraconstienta.`Gandirea
supraconstienta opereaza cel mai bine in momentul in care se instaleaza o stare de calm, incredere si
asteptare relaxata. Gandirea supraconstienta este stimulata de mecanismele rezilientei, in vederea
obtinerii de idei, energie si inspiratie supraconstienta pentru atingerea obiectivelor. Acest tip de
gandire explica si fenomenele precum serendipitatea si sincronismul, ce sunt calitati specifice
rezilientei.Totodata, pe landa procesul descoperirii fericite pe parcursul vietii, serendipitatea
exprima si fenomenul sesizarii anumitor aspecte ale descoperirilor stiintifice intamplatoare.

1.1.2.Inteligenta emotionala

Inteligenta emotionala este de asemenea o abilitate foarte importanta necesara rezilientei, dar
si personalitatii unui antreprenor de valoare. Pornind de la capacitatea de a constientiza semnificatia
aspectelor legate de viata afectiva, P. Salovey si J.Mayer(1990) apud E.Stanculescu (2008) au
definit inteligenta emotionala ca fiind un set de abilitati care favorizeaza evaluarea si exprimarea
corecta a emotiilor, precum si reglarea emotionala. Aceasta permite oamenilor sa nu-si nege trairile,
sa se implice activ si sa-si indeplineasca propriile scopuri fara consum inultil de energie psihica.
D.Goleman (1995) afirma ca inteligenta emotionala este la fel de puternica, uneori de doua ori mai

20
puternica decat coeficientul de inteligenta. Diferenta intre un individ cu un IQ mare, care se
integreaza cu dificultate in viata socio-profesionala, respectiv in mediul de afaceri, care este atat de
solicitant, si unul cu un IQ modest dar care se descurca surprinzator de bine este data de inteligenta
emotionala, care include autocontrolul, perseverenta, capacitatea de automotivare. Un rezultat
important obtinut prin aplicarea a doua teste: MEIS (Multifactor Emotional Intelligence Scale) si
MSCEIT(Mayer-Salovey-Caruso Emotional Intelligence Scale Test) este corelatia pozitiva dintre
nivelul ridicat al inteligentei emotionale si absenta unor conduite negative (Cobb si Mayer ,2000).
Se poate nota astfel ca inteligenta emotionala este un bun predictor al succesului in viata. Subliniind
legatura dintre afectivitate si gandire, J.Mayer si P.Salovey(1993) afirma ca inteligenta emotionala
presupune existenta unei perceptii acurate a emotiilor si a exprimarii acestora, precum si abilitatea
de a favoriza trairi emotionale care stimuleaza cognitia. Modelul mixt de abordare a inteligentei
emotionale a lui D.Goleman (2001) descrie inteligenta emotionala alaturi de competente sociale,
trasaturi caracteriale si comportamente. Asistam astfel la o extensie a conotatiei conceptului de
inteligenta emotionala, prin implicarea unor variabile care par a fi mai mult trasaturi de personalitate
sau volitive-optimismul, perseverenta, capacitatea de a amana satisfactiile, constiinciozitatea.
Gestionarea corecta a emotiilor nu consta in evitarea trairilor negative (fiind cunoscut faptul ca
polaritatea este o trasatura esentiala a vietii afective) ci capacitatea de a le controla, mentinandu-se
astfel un bun tonus psihic.Potolirea unor izbucniri emotionale se bazeaza pe regandirea unei situatii
intr-un mod pozitiv.

1.2.Psihologia umanista

`Potentialul unei persoane obisnuite este ca un ocean urias pe care n-a mai navigat nimeni,ca
un continent nou neexplorat,ca o suma de posibilitati ce asteapta sa fie eliberate si canalizate spre o
mare realizare.`(Brian T., 2004)
In timp ce orizontul psihologiei era acaparat, in genere, de doua mari conceptii - cea
psihanalitica si cea comportamentalista (behaviorista) - isi face aparitia o alta alternativa
conceptuala: psihologia umanista. Astfel, odata cu anii '50, o seama de reprezentanti ai psihologiei
(Gordon W. Allport, Abraham Maslow, Erik Erikson, Carl R. Rogers, Erich Fromm, Charlotte
Buhler, Henry Ey, John Cohen, s.a.) incearca sa redirectioneze interesul, studiul si cercetarea
21
psihologica catre ceea ce constatau ca lipseste abordarilor consacrate, si anume, posibilitatea
intelegerii omului ca ’autodepasire si autocontrol constient’ prin intelegerea complexitatii
manifestarilor umane, a aspectelor ei esenfiale si specifice, constiente si inconstiente, rationale si
irationale, native si insusite, impulsive si volitive, intrinseci si extrinseci, coerente si haotice etc.
Psihologii umanisti considera ca fiecare dintre noi are posiblitatea de a se impaca cu sine, de
a-si controla viata si de a achizitiona ceea ce isi doreste. Fiecare dintre noi are abilitatea de a
patrunde sinele, de a-si intelege lumea si de a se intelege pe sine insusi, dincolo de orice conditionari
intrinseci sau extrinseci.
In cautarea reintregirii imaginii de sine a omului in genere, psihologii umanisti incearca sa
identifice fenomenele, procesele, starile, calitatile sau mijloacele psihice pe care reprezentantii
psihanalizei si behaviorismului le-au ignorat sau carora nu le-au acordat decat o atenjtie marginala,
adica `acele procese si metode functionale ale aparatului psihic care duc la rezultate adaptative si
rezultate asteptate, conforme cu aspiratiile, interesele, dorintele de realizare ale fiecaruia`apud
Craiovan (2009,E. Fromm, 1983).
Psihologia umanista arata, intr-un sens compensator, ca adaptarea la mediul inconjurator,
procesele invatarii sau maturizarii sunt doar intr-o relativa relationare cu zona conflictelor sau
pulsiunilor inconstiente, daca nu chiar in anumite momente manifesta o autonomie totala. Psihologia
umanista reuseste sa faca trecerea de la viziunea pesimista a psihanalizei asupra evolutiei umane,
aflata in permanenta sub semnul datului inconstient, la o viziune optimista, prin care omul isi
proiecteaza si stabileste constient reperele evolutiei sale. In acest mod sunt puse in valoare abilitatile
de automodelare activa si selectiva, firesti fiintei umane.
Ca orientare cu un profund caracter pragmatic si intentionalist, psihologia umanista propune
un set de caracteristici necesare abordarii, intelegerii si aplicarii acesteia: centrarea atentiei pe
experienta persoanei; accentuarea unor calitati umane: creativitatea, alegerea, autonomia, motivatia,
valoarea, scopul, imaginea de sine; valorizarea demnitatii si calitatii umane; accent pe selectarea
problemelor si procedeelor de centrare.In acest sens, omul este responsabil de el insusi, de propriile
alegeri si actiuni, pentru ca este liber sa-si dezvolte propriile potentialitati, fiind o fiinta deschisa,
orientata spre formularea valorilor si scopurilor sale.
Hill (1998):`Credinta este chimistul sef al mintii`. Cand atitudinea este pozitiva, contribuind
la dezvoltarea sufleteasca, orizontul ofera noi perspective,iar progresul inainteaza nestingherit.

22
 Pe baza conceptului flexibilitatii omul de stiinta si filizoful Buckminster Fuller a elaborat
`teoria precesiunii`, dr. Robert Ronstadt l-a numit `principiul coridorului apud Tracy B,(2004)
`Napoleon Hill s-a referit la aceasta teorie spunand ca in fiecare dificultate sau obstacol se gaseste
samanta unui avantaj sau beneficiu de marime egala sau chiar mai mare.`Semnificatia acestei teorii
este urmatoarea: atunci cand este fixat un tel, se are in vedere o idee generala despre pasii ce
trebuiesc facuti si directia aleasa. Insa, in mod inevitabil pot aparea piedici neasteptate si devine
imposibila continuarea in directia respectiva. Chiar in momentul tatonarii, o alta oprtunitate se poate
deschide si poate conduce printr-un alt coridor spre telul propus. Datorita flexibilitatii se poate
beneficia de o noua oportunitate, creand un nou produs, reinventand.
Complexitatea creierului intrece orice imaginatie.Potrivit lui Tony Buzan(2006) si altor experti,
`numarul de combinatii si permutari al conexiunilor cerebrale este mai mare decat numarul de
molecule din universul cunoscut.`

Capacitatea de concentrare

Capacitatea de concentrare este una dintre cele mai importante insusiri pentru a obtine
succesul. Individul care doreste sa ajunga in lumea de varf a afacerilor trebuie sa ia in considerare
puterea obisnuintei-si trebuie sa ia in considerare faptul ca practica este cea care creeaza
deprinderi.Trebuie sa actioneze rapid si sa distruga acele obiceiuri care il pot distruge la randul lor,
grabindu-se sa adopte acele practici ce se vor transforma in obisnuinte care il vor ajuta sa obtina
succesul dorit.
Exista trei mari provocari cu care se confrunta oamenii de afaceri in ziua de astazi: lipsa
timpului, presiunile financiare si lupta permeanenta pentru a mentine un echilibru sanatos intre
serviciu si familie. Pentru foarte multi oameni ritmul de viata este prea trepidant si au senzatia ca s-
au urcat pe o banda de alergare ce pare sa nu se mai opreasca. Nivelul de stres atinge cote de
nesuportat. Se simte tot mai tare nevoia ca oamenii de afaceri sa se organizeze cat mai bine pentru a
n se transforma in niste simple masini de castigat bani care nu mai au timp pentru familie, prieteni
si lucrurile placute ale vietii. In plus, tot mai multi dintre ei poarta povara covarsitoare a vinovatiei,
care sporeste si mai tare stresul. Puterea concentrarii ii poate ajuta astfel in mai multe feluri. `Este
atat de dificil cand privesti in viitor si atat de usor cand actionezi` Robert M.Pirsig, apud Canfield J.
(2004).

23
 Implicatiile emisferelor cerebrale in geneza actului inovativ

Descoperiri stiintifice cu adevarat epocale in legatura cu creierul au fost facute incepand cu

anii 1960, cand dr.Roger Sperry si studentii sai (apud Waitley D. 2004) au initiat experimentele de
divizare a creieruluii in aceste studii,ei au putut sa testeze separat abilitatile mintale ale celor doua
emisfere ale creierului uman separate chirurgical. Ei au descoperit ca fiecare emisfera gandeste in
moduri fundamental diferite, emisfera stanga gandind in cuvinte, iar emisfera dreapta gandind direct
in imagini si sentimente. Astazi, oamenii de stiinta sunt de acord ca functiile creierului nu pot fi pur
si simplu compartimentate, acestea apar in mod frecvent in ambele emisfere in acelasi timp. Cea mai
mare parte a cercetatorilor sunt acum de acord ca emisfera stanga, care controleaza partea dreapta a
corpului, contine multe din functiile verbale, logice si cele pe care in general le numim functii
constiente. Emisfera dreapta, care controleaza partea stanga a corpului, functioneaza ca un partener
vizual, intuitiv si subconstient. Emisfera stanga se ocupa de limbaj si gandirea logica, in timp ce
emisfera dreapta face lucruri care sunt dificil de exprimat in cuvinte. Unii oameni sunt dominati
preponderent de o gandire specifica uneia sau alteia dintre emisfere ,insa eliberarea creativitatii
solicita antrenarea celor doua simultan.

Capitolul 2 – Antreprenoriatul
2.1.Controverse si acceptiuni ale antreprenoriatului

`Educatia`, a spus Dr. John G. Hibben, fostul presedinte al universitatii din Princeton, `este
solutia necesara pentru a face fata oricarei situatii de viata`. Dar `marele scop al educatiei` a spus
Herbert Spencer, nu e stiinta,ci actiunea.
In urma studiilor efectuate in bazele de date Proquest: Prof. Evan Douglas al universitatii
`University of the Sunshine Coast Business School` in cadrul unui schimb international de cercetare
antreprenoriala afirma ca: `Antreprenorii nu sunt numai oameni de afaceri. Pot fi cantareti, scriitori,
oameni de stiinta sau jucatori de fotbal.`
Dupa Ristea, (2002):` In Statele Unite, de exemplu, antreprenorul este deseori definit ca
cineva care isi incepe propria sa afacere de proportii mici.` El este de parere ca intr-adevar, cursurile
24
despre sistemul antreprenorial, obisnuite in scolile americane de afaceri, au la origine cursurile
despre cum poti sa incepi o mica afacere proprie. Dar nu once mica afacere noua este
antreprenoriala sau reprezentativa pentru sistemul antepenorial. Activitatea antreprenoriala consta in
reformarea, si revolutionarea modului de productiei, exploatand o inventie sau, mai general, o
posibilitate tehnologica.
Antreprenorii sunt acei oameni pasionati de scopul lor, pentru a-l atinge, petrec nopti tarzii,
munci grele si multa distractie. Petrec mult timp si energie transformand afacerea in realitate, au
avut dificultati uneori, dar au gasit sprijinul, energia si intelegrea pentru realizarea obiectivelor.
Oamenii din jur care le inteleg scopurile, devin un camp de energie care ii inconjoara si ii
protejeaza.Ei trebuiie sa identifice intentia interna (cum pot beneficia de implementarea ideii) dar si
pe cea externa ( cum ofera ideea beneficii celorlalti). Intentia lor vinet din inima si din pasiune, dat
frau liber mintii, se deschis in fata distractiei, bucuriei si entuziasmului care survine odata cu crearea
unui lucru nou. `Clarificarea intentiei ajuta de asemenea alti oameni sa inteleaga ideea si le ofera
oportunitatea de a ajuta`.
Multi oameni renunta la visurile lor din cauza stresului aferent.Nu exista o cale mai buna de a
face fata stresului decat demararea rezolvarii problemelor. Cu toate ca se iau dinainte masuri de
precautie in ceea ce priveste riscurile posibile, prin incheierea de contracte, asigurari ,testari ale
planurilor de afaceri, cercetari de piata s.a.m.d, tot nu sunt suficiente pentru asigurarea totala a
succesului, pe parcursul continuarii realizarii visurilor.
Dupa Gerber,M.(2003): `in cursul vietii, o persoana dobandeste multe calitati personale, se
manifestsa ca si diverse personaje, adica are mai multe euri (deoarece fiecare personaj vorbind
pentru sine, independent de celelalte, isi spune `Eu` cand se manifeststa)`. Astfel, eul incorporeaza 3
roluri,iar oricine intra in afaceri va trebui sa fie in acelasi timp: manager, tehnician si
intreprinzator.Problema mai consta in faptul ca, in timp ce fiecare dintre aceste personaliti vrea sa
fie seful, nici una nu vrea sa aiba un sef. Prin urmare, aceste personalitati pornesc o afacere
impreuna pentru a scapa de sef si asa incepe conflictul. Astfel, personalitatea intreprinzatoare
transformsforma cea mai obisnuita situate intr-o ocazie exceptiona, intreprinzatorul este vizionarul
care se afla in noi. El traieste in viitor, niciodata nu se uita in urma si rareori ia in seama prezentul.
EI este eel mai fericit om de pe lume cand este lasat sa construiasca liber imagini pentru `ce ar fi
daca` sau `ce ar fi cand`. In stiinta, personalitatea intreprinzatoare lucreaza in domeniile cele mai
abstracte si mai putin practice ale fizicii particulelor, ale matematicii pure, ale astronomiei teoretice.

25
In arta, aceasta personalitate infloreste in zona rarefiata de avangarda. In afaceri, intreprinzatorul
este un inovator, un mare strateg, creatorul a noi metode de a intra pe piata sau a noi piete, gigantul
care schimba lumea ca Sears Roebuck, Henry Ford, Tom Watson de la IBM, Ray Kroc de la
McDonald's.
Intreprinzatorul este asa deci personalitatea noastra creatoare - intotdeauna cea care este mai
bine pregatita sa infrunte necunoscutul, sa strapunga viitorul, sa creeze probabilitati din posibilitati,
sa organizeze haosul nascand armonie.Orice personalitate intreprinzatoare puternica are o
extraordinara nevoie de a detine controlul. Traind in aceasta lume vizionara a viitorului,
intreprinzatorul simte necesitatea sa controleze oameni si evenimente din prezent, astfel incat sa se
poata concentra asupra visurilor sale.
Avand in vedere necesitatea sa de schimbare, intreprinzatorul creeaza multa dezordine in
jurul sau, care este in mod previzibil incomoda pentru cei inregimentati in proiectele sale.
Drept rezultat, constata deseori ca se distanteaza rapid de ceilalti. `Cu cat o ia mai mult inaintea
celorlalti, cu atat trebuie sa faca un efort mai mare pentru a-i trage dupa el.Aceasta devine imaginea
despre lume a unui intreprinzator: o lume alcatuita atat dintr-o supra-abundenta de ocazii, cat si
dintr-o multime de indivizi `fara-picioare`,Gerber M(2003).Pentru acesta, cei mai multi oameni
reprezinta probleme care stau in calea visului sau.
Personalitatea manageriala in schimb este pragmatica. Fara manager nu ar exista
planificare, ordine sau previzibilitate. Managerul este acela care atarna toate uneltele intr-o ordine
impecabila. In timp ce intreprinzatorul traieste in viitor, managerul traieste in trecut.In timp ce
intreprinzatorul tanjeste sa detina controlul, managerul tanjeste dupa ordine. In timp ce
intreprinzatorul infloreste in mijlocul schimbarii, managerul se agata obsesiv de starea prezenta.
In timp ce intreprinzatorul vede intotdeauna sansa din fiecare eveniment, managerul vede
intotdeauna problemele care pot aparea. Managerul isi construieste o casa si apoi traieste in ea
pentru totdeauna.Intreprinzatorul atunci cand isi construieste o casa sau in momentul in care a
terminat-o, incepe sa faca planuri pentru urmatoarea. Managerul pune toate lucrurile in randuri
precis ordonate.Intreprinzatorul creeaza lucruri, iar managerul le pune in ordine.Fara intreprinzator
nu ar exista progres. Tensiunea dintre viziunea intreprinzatorului si pragmatismul managerului este
cea care creeaza sinteza din care se nasc toate operele mari.
Tehnicianul, ce-a de-a treia personalitate, este eel care face practic o activitate.
„Daca vrei ca o treaba sa fie bine facuta, atunci fa-o tu insuti`. Acesta este crezul tehnicianului.

26
In timp ce Intreprinzatorul traieste in viitor si managerul in trecut, tehnicianul traieste in prezent. El
adora sa simta lucrurile si sa le vada duse la bun sfarsit. Atata timp cat lucreaza, tehnicianul este
fericit, dar se ocupa doar de un singur lucru o data. El detine conceptia ca nu se poate face doua
lucruri in acelasi timp, asa ca munceste constant si este cel mai fericit cand controleaza fluxul
muncii. Drept rezultat, tehnicianul nu are incredere in cei pentru care munceste deoarece el incearca
sa obtina mai multa munca decat este posibil sau necesar.Pentru Tehnician ganditul este neproductiv
daca nu are legatura directa cu munca ce trebuie facuta.Ca urmare, el este neincrezator fata de idei
inalte sau fata de lucruri abstracte. Acceptiunea acestuia este: `A gandi nu inseamna a munci;
ganditul sta in calea muncii`.Tehnicianul nu este interesat de idei; el este interesat de „cum sa faci".
Pentru acesta, toate ideile trebuiesc reduse la o metodologie ca sa aiba vreo valoare. Tehnicianul stie
ca daca nu ar fi el, lumea ar avea mai multe necazuri decat are deja. Nu s-ar realiza nimic concret,
dar o multime de oameni ar gandi la ce trebuie facut.
Cu alte cuvinte, in timp ce intreprinzatorul viseaza si managerul se agita, tehnicianul
rumega.Tehnicianul este un individualist hotarat, coloana vertebral a a oricarei traditii culturale.
Pe de alta parte, Intreprinzatorul creeaza mereu activitati noi si interesante pentru tehnician, stabilind
astfel o posibila relatie simbiotica. Din nefericire, lucrurile nu se intampla intotdeauna in acest fel.
Deoarece majoritatea ideilor intreprinzatorului nu funtioneaza in lumea reala, tehnicianul se
simte inselat si iritat pentru ca este intrerupt dintr-un lucru care este necesar de facut pentru a
incerca ceva nou, care probabil ca nu este deloc necesar de facut.Si managerul ii creeaza totodata
probleme tehnicianului pentru ca el este hotarat sa impuna ordinea in munca acestuia, sa-1 reduca la
o parte a „sistemului". Dar fiind un individualist neinduplecat, tehnicianul nu poate suporta sa fie
tratat astfel. Dupa parerea acestuia, apud Gerber,M.(2003) „sistemul dezumanizeaza, este rece,
antiseptic si impersonal`. Munca inseamna ceva realizat de om. Iar in masura in care nu este
realizata de om devine ceva strain, necunoscut, insa pentru manager, munca este un sistem de
rezultate in care tehnicianul este doar o componenta.Prin urmare, pentru manager, tehnicianul
devine o problema care trebuie stapanita. Pentru Tehnician, managerul devine un bagacios care
trebuie evitat. Pentru ambii, intreprinzatorul este, mai intai de toate, cineva care-i baga in necaz!
`Realitatea este ca aceste personalitati co-exista in fiecare persoana: intreprinzatorul,
managerul si un tehnicianul. Iar daca aceste personalitati ar fi perfect echilibrate, atunci am avea in
fata un individ incredibil de competent.`, Gerber, M.(2003). Intreprinzatorul ar fi liber sa inainteze
in noi domenii de interes, managerul ar consolida baza de operare, iar tehnicianul ar realize munca

27
efectiva. Din nefericire, s-a demonstrat faptul ca putini oameni care intra in afaceri sunt
binecuvantati cu un asemenea echilibru.
Farrell, L.(2008) relateaza faptul ca `adevarul de baza care se pierde adesea pe parcurs: marii
antreprenori nu sunt doar inventatori de produs. Nici macar mari promotori. Adevarul este ca marii
antreprenori sunt una, si cealalta!`
Inovatia rapida este arma secreta a antreprenorului. Un lucru extraordinar în acest sens este
faptul ca nu costa nimic, iar in lumea de astazi nu poti gasi o metoda mai ieftina si mai eficienta care
sa ofere companiei aflate la inceput de drum un avantaj competitiv extraordinar. Exista doua reguli
de aur in ceea ce priveste inovatia rapida: prima- tu, împreună cu echipa ta, trebuie sa percepeti
inovatia ca necesitate absoluta în afaceri; a doua- trebuie sa existe un simt accentuat al presiunii care
sa indemne la actiune si la punerea de noi idei in aplicare. Acestea se numesc nevoia de a inventa,
libertatea de a actiona, respectiv incurajarea creativitatii, ce determina constituirea unui
comportament inspirat de sine ce face diferenta intre antreprenori si birocrati. Mari lideri
antreprenoriali, precum Lever, Honda, Gates şi Perot, abordeaza doua tipuri de comportament la
muncă. In primul rand isi iubesc munca, fiind intotdeauna dedicati acesteia; iar in al doilea rand,
incearca in permanenta sa devina mai buni în ceea ce fac - un grad ridicat de performanta. Aceste
doua idei: implicarea totala si rezultatele excelente reprezinta piatra de temelie a abordării
antreprenoriale a muncii.
De remarcat faptul ca fara exceptie, asa-zisilor antreprenori de pe bancile scolilor de afaceri,
li se spune ca cel mai important pas in infiintarea unei companii este intocmirea unui plan excelent
de afaceri.
`Trei sute de pagini in care se recomanda o multime de diagrame si grile de buget. Desigur, nimeni
nu isi bate capul sa le reaminteasca studentilor MBA plini de entuziasm, milioanelor de birocrati
care viseaza la ziua cand vor reusi sa fie pe cont propriu, ca de fapt niciun mare intreprinzator, de
la William Lever pana la Bill Gates, nu a inceput o afacere intocmind un plan de afaceri excelent.`
Farrell, L.(2008)
Robert Ronstadt,de la Babson College,care a predat antreprenoriatul timp de multi ani a
initiat un studiu asupra studentilor sai, descoperind ca doar 10% dintre ei si-au inceput efectiv
propria afacere si au avut mai tarziu succes.Nu le-a putut gasi decat o singura calitate
comuna:dorinta de a porni efectiv propria afacere,in loc doar de a vorbi intruna despre acest lucru.S-
a dovedit ca absolventii cursului sau de antreprenoriat,care nu pusesera nimic in practica din ceea ce

28
invatasera,inca mai asteptau ca lucrurile sa le fie favorabile inainte de a incepe ceva.Nu erau dornici
sa porneasca de-a lungul coridorului nesigurantei pana cand nu puteau fi siguri intr-un fel sau
altul,ca vor avea succes-ceea ce nu s-a intamplat niciodata.Brian Tracy:`Viitorul apartine celor ce isi
asuma riscuri,nu celor care cauta siguranta.
Din fericire, exista un mod mai simplu de a intocmi un plan de afaceri. Este vorba despre
metoda traditionalista, antreprenoriala, aceea de a face ceea ce-ti place cu adevarat si te pricepi: vezi
studiile de caz anexate: 5-Petrescu, S.; 2-Constantin A.; 1-Raetchi P.
Antreprenorii, prin definitie, stabilesc valorile propriilor companii si le subliniaza zilnic prin
comportament, conducand prin forta exemplului propriu pentru a-i inspira pe ceilalţi: clientii,
angajatii, furnizorii si investitorii sai.Toti au un lucru extrem de important in comun, cand vine
vorba de cunostinte: toti au reusit sa ajunga foarte buni la ceva. Au inteles ca pentru a pune bazele
unei companii care sa se dezvolte repede nu ai nevoie sa fii un manager foarte bun, ci sa fii foarte
bun la a produce si a face un lucru de care multi oameni din lume au nevoie si pentru care vor plati
multi bani.
Absolventii care devin antreprenori, sunt de doua ori mai numerosi decat absolventii de
MBA, si sunt specializati in domenii precum stiinte, inginerie, sanatate si stiinte sociale. Se pare ca
sunt mai bine dotati decat absolventii scolilor de afaceri pentru a produce sau a face un lucru de care
lumea are nevoie. Cum era de asteptat, scoala de afaceri nu a luat în considare aceasta critica venita
din partea unei persoane din interiorul sistemului, exemplu,: Across the Board 79, respectata revista
a Comitetului Director al Conferintei, a publicat recent opinii contradictorii intr-un articol cu un titlu
provocator: `inabusa universitatile antreprenoriatul ?` Cel care furniza argumente in acest sens,
destul de ironic, era un alt profesor britanic. Adrian Furnham conduce catedra de psihologie de
afaceri in cadrul Universitatii din Londra.
`Exista o probabilitate de doua ori mai mare ca absolventii de universitate sa isi inceapa
propria afacere decat un absolvent de MBA la Wharton.` Profesor lan MacMilIan, Scoala de Afaceri
Wharton,Universitatea Pennsylvania,apud Farrell,L.(2008).

2.2. Inovatia

`Aproape toate ideile noi sunt caracterizate de o anuumita nebunie atunci cand apar prima
data.- Alfred North Whitehead apud John Maxwell (2009).

29
Inovarea este adesea confundata cu creativitatea. Dar, diferenta dintre creativitate si inovare este
diferenta dintre a te gandi sa faci un lucru si a-1 face. Creativitatea inseamna sa te gandesti la lucruri
noi, inovarea semnifica chiar punerea in practica a cestora.
Abilitatea de a inventa o solutie isteata vine din dorinta de a gasi o solutie buna, dintr-o gandire
independenta si din depasirea limitelor impuse de vechi perceptii,p resupuneri si moduri uzuale de a
gandi. De aici si legatura rezilientei cu antreprenoriatul: cautare de tip creativ pentru generarea de
idei de valoare.
O componenta cheie a gandirii creative este capacitatea de a gasi conexiuni intre idei aparent
disparate.Rezolvarea creativa a unei probleme incepe cu sentimentul ca o solutie noua, neobisnuita
este posibila. Apoi se pun o multime de intrebari pentru a elibera imaginatia de limitele impuse de
gandirea normala si de presupunerile pe care toata lumea le face. Aceasta este ceea ce se numeste `a
gandi in afara limitelor cutiei` si este specifica unui antreprenor autentic. Este nevoie de punerea
unor intrebari necenzurate pentru daramarea zidurilor invizibile ale gandirii aprobate social, si a lasa
imaginatia sa zboarde liber. Psihologii au constatat faptul ca persoanele cel mai putin creative au o
gandire bazata pe emiterea unor prejudecati. Altfel spus acestia declara ca anumite ganduri si
sentimente sunt rele. Astfel de cenzura interioara este o bariera in calea gandirii creative.
Autocenzura poate fi identificatii ca acestea: `Este o idee stupida` ; `Nu vreau ca cineva sa creada ca
sunt ridicol` sau `Este gresit sa gandesti astfel`. Prin contrast, persoanele care sunt creative au un
mod de a privi lumea intuitiv, interogativ. Acesti oameni observa lucrurile care se intampla in jurul
lor fara sa le judece daca sunt corecte sau gresite, bune sau rele.
O persoana deschisa si cu spirit de observatie percepe lumea cu o minte linistita, primitoare si
absoarbe informatii despre cum functioneaza lucrurile numai de dragul de a invata. Mai tarziu, daca
apare vreo problema si este necesara o solutie, ea are la indemana o gama larga de informatii de
unde sa extraga ceea ce are nevoie. Oamenii cu stil de gandire bazat pe emiterea de judecati pun
etichete negative altora-etichete ca `perversi`,`ciudati,`sariti` si altele asemenea. Ei fac afirmatii de
genul: `Nu ma plictisi cu argumente,m-am hotarat deja`. Mintea lor este inchisa la invatarea unor
lucruri care contrazic ceea ce ei cred ca stiu si nu sunt capabili sa inteleaga oamenii care provin din
medii diferite de ale lor. Un astfel de tip de gandire poate inabusi samanta unei idei noi inainte ca
aceasta sa aiba sansa sa incolteasca.
`Capitalul nu este atat de important in afaceri. Experienta nu este nici ea atat de importanta.Le
puteti obtine pe amandoua. Ceea ce este important sunt ideile`(Harvey Firestone) apud

30
J.Maxwell,2009. Ideile reprezinta sursa vietii unei organizatii. Lideii organizatiilor care ajuta la
obtinerea ideilor bune creeaza ceea ce are cel mai mult nevoie o organizatie. Fac acest lucru
producand sinergie. A gasi idei bune este un proces care incepe cu o minte deschisa si dorinta de a
asculta toate ideile. Matematicianul si filosoful Alfred North Whitehead, apud J.Maxwell
( 2009):`Aproape toate ideile noi sunt caracterizate de o anumita nebunie atunci cand apar prima
data.` In timpul procesului de brainstorming a nu permite accesul acestor idei poate impiedica
descoperirea celor bune, astfel,se poate induce principiul: `cea mai buna idee castiga`

Perspectiva antreprenoriala
Inovatia este sufletul fiecarei afaceri exceptionale. Inovatorul se intreaba mereu: Ce sta in
calea clientului meu ca sa obtina ce-si doreste de la afacerea mea? `Pentru ca inovatia sa aiba
valoare, ea trebuie sa se bazeze intotdeauna pe punctul de vedere al clientului.`,Gerber M., (2003).
In acelasi timp, inovatia va simplifica afacerea pana la esenta ei.
In aceasta privinta, ma gandesc la inovare ca la o capacitate de a gasi `cel mai bun mod`.
Inovarea permanenta produce un inalt nivel de energie in fiecare firma in care este tratata cu atentie,
hranita si stimulata. La randul ei, aceasta energie se transmite tuturor celor care vin in contact cu
firma, fie ei angajati, client furnizori, bancheri; intr-o firma inovatoare, toata lumea evolueaza.
Inovarea este totodata semnul unei minti cutezatoare, pline de imaginatie.
Vizualizarea activeaza legea atractiei (Brian Tracy 2005) care aduce in viata oamenilor
imprejurarile si resursele de care au nevoie pentru atingerea obiectivelor. Dennis Waitley apud B.
Tracy 2005: `imaginile mentale sunt previziunile atractiilor ce vor aparea in viata.`Albert Einstein
spunea:`Imaginatia e mai importanta decat faptele`. Napoleon Bonaparte: `imaginatia guverneaza
lumea.`Napoleon Hill: `Orice poate fi conceput si crezut de mintea omului poate fi si realizat.`
Abilitatea de a genera idei trebuie utilizata in mod constant, pentru a se pastra intr-o conditie
excelenta. Brian Tracy (2005) : `De vreme ce abilitatea de a genera idei este in mare masura
nelimitata, abilitatea de a atinge orice obiectiv este tot atat de nelimitata.’Prosperitatea povine din
valoarea adaugata,din a produce mai mult,mai bine,mai ieftin,mai repede si mai usor decat oricine
altcineva.
`Cand esti complet prins in ceva, devi orb la lucrurile din jurul tau, sau la trecerea timpului.
Aceasta absorbtie iti elibereaza subconstientul si da nastere la imaginatia creatoare. `(Rollo May).
Oamenii de stiinta au stabilit ca raspunsurile psihologice pot fi recodificate constant. Se poate

31
 realiza conditionarea declansarii in creier a unei anumite reactii chimice prin care se poate influenta
in mod pozitiv atitudinile si gandirea `Michalko (2008).
Uneori ideile sunt doar noi informatii grefate pe un atribut si altoite cu un alt gand. Pentru
a intelege oglinda, trebuie inversat psihologic modul in care se percepe imaginea, si in acelasi fel, a
gandi paradoxal poate duce la o noua perspectiva sau la o idee rasunatoare. `Asa cum am spus,
fiecare poate face absolut orice din ceea ce fac eu, si chiar mai mult decat atat Unii vor reusi, altii
nu. Pentru cei din urma, se intampla astfel nu pentru ca lumea nu le permite, ci pentru ca ei vor reusi
intr-o maniera proprie`,Warren Buffett,
fondator Berkshire Hathaway, apud Farrell (2008)
Oamenii nu sprijina neconditionat schimbarea, inovatia. Exista o motivatie foarte
complexa a rezistentei la schimbare a anumitor oameni prin spiritul de conservare al puterii, al
postului, al intereselor ce reprezinta motivul fundamental al respingeri. Rutina si inertia confera
comoditatii conotatii emotionale pozitive, de siguranta, protective, certitudine - fireste sunt
dispozitii subiective, `negociabile` dar ele exprima mai curând slaba toleranta individuala la
schimbare.

Revolutionaritate:

Un bun punct de plecare pentru revolutionari este acela de a gasi defecte ale produselor si
serviciilor deja existente si apoi, de a a face ceva extraordinar pentru a le remedia. Prin definite,
revolutionaritatea consta in schimbarea regulilor, adoptand totodata o gandire diferita.Un
revolutionar refuza sa rezolve problemele in functie de cum sunt prezentate, in schimb foloseste
procesele mentale precum urmatoarele:
 Studiaza problema in cel mai larg context posibil.
 Incepe de la telul urmarit (mai multe vanzari) si merge in sens
 Face exact invers decat ar proceda oricine urmand raspunsul evident.
 Teoretic, mentinerea echilibrului si capacitatea de control sunt chestiun simple: el face ceva in asa
fel incat centrul gravitational coincide cu centrul de presiune. Practic, insa, acest lucru este destul
de dificil de facut, pentru ca vantul mai si misca...

32
2.3.Practica antreprenoriala si legatura cu mediul de afaceri

Ionita,I. (2009): `Afacerea este definite ca fiind `o treaba, indeletnicire, ocupatie` . Intr-o alta
interpretare, afacerca reprezinta stiinta sociala de a conduce oamenii astfel astfel incat se poate sa se
organizeze, sa se desfasoare o productie care sa asigure indeplinirea obiectivelor legate de profit.
Etimologia cuvantului afacere se refera asadar la situatia de `a fi ocupat` atat in context individual,
cit si in sensul social, al colectivitatii. Expresia `a fi ocupat` are semnificatia de - a efectua o munca
profitabila si comercial viabila.
In sens restrans afacerea poate fi o entitate recunoscuta legal, concretizata, de exemplu, intr-o
societate comerciala unde indivizii se organizeaza pe baza experientei si abilitatilor de a aduce
inovare sociala si tehnologica in scopul obtinerii de profit. Proprietarii si operatorii unei afaceri au
ca obiectiv principal obtinerea unui rezultat financiar in schimbul muncii lor si a riscului acceptat,
investind efort si bani fara a se astepta la un succes sigur. Asadar, afacerea este efortul organizat al
unor indivizi de a produce si vinde bunuri si servicii care satisfac cerintele societatii pentru obtinerea
unui profit.
Afacerile sunt de doua feluri: afaceri pentru consum propriu (business to consumer), daca
produsele si serviciile oferite se adreseaza consumatorilor directi si afaceri destinate realizarii altor
afaceri (business to business), daca produsele si serviciile sunt destinate unor noi afaceri, acestea
incorporandu-le in propriile produse si servicii.
`Ca sa avem succes in secolul al XXl-lea, este utila invatarea practicarii unei inovatii
infinite.` Ridderstrale,J; Nordstrom Kjell (2009). Inovatia infinita este un proces prin care cautam
neincetat sa cream din ce in ce mai multa valoare pentru toti partenerii din interiorul si din afara
organizatiei. Aceasta este responsabila pe concentrarea asupra aspectelor infinite ale ofertei pentru
clientii potentiali si colegi. In acest fel se ajunge la rolul jucat de creier in conducerea bazata pe
inteligenta emotionala, fie ca este unul benefic sau nociv. Valorile sunt reprezentate in creier ca o
ierarhie de ganduri cu tenta emotionala, in top aflandu-se ceea ce `ne place si ni se pare de dorit`, iar
la baza ceea ce ni se pare detestabil. Construirea prototipului afacerii este un proces continuu, un
proces de dezvoltare, iar la baza sa stau trei activitati distincte, dar perfect integrate, prin care
afacerea poate urma evolutia naturala. Acestea sunt: inovarea, cuantificarea si standardizarea.

33
 Procesul de dezvoltare al afacerii este acela care permite sa prevederea schimbarile din
lume. Afacerea inseamna viata, iar antreprenorii se inteleg pe sine in confruntarea cu o lume
incredibil de complexa care care ii invata,adoptand o atitudine deschisa. In acest fel, procesul de
dezvoltare a afacerii poate fi gandit ca o metafora a transformarii personale pentru a infrunta viata
reala. Pentru a dezvolta abilitati reale intr-o structura conceputa chiar de tine, intelegand dinamica
schimbarii, a valorii, a comunicarii si a gandirii.
`Unul dintre cele mai mari avantaje ale scolii de pilotaj era faptul ca eram antrenati de
piloti care tocmai se intorsesera din razboiul din Vietnam. Atunci cand ne vorbeau o faceau pe baza
unor experience traite de ei. Una dintre nemultumirile pe care le-am avut, legate de scoala de
afaceri traditionala, pe care am frecventat-o pentru scurt timp, a fost aceea ca multi dintre pro-
fesori nu aveau niciun fel de experienta in afaceri. Acei profesori care avusesera experienta in
lumea afacerilor reale erau angajatii unor companii, in general, manageri de nivel mediu, si nu
fondatori ai unor companii.` Kiyosaki,R. (2008)
Motivul pentru care multi oameni frecventeaza cursurile de masterat ale unei scoli de afaceri
este pentru ca acestia doresc sa devina intreprinzatori, si antreprenori, nu angajati.
Din pacate,profesorii acestor scoli, desi se afla in posesia unor magnifice teorii legate de afaceri,
prea putini au talent in in acest domeniu.Prin urmare, lectiile despre practicile antreprenoriale nu
provin de la cele mai bine administrate birocratii din lume. Si, cu siguranţă, nu vin de la scolile de
afaceri si consultanta. Trebuie sa vina de la antreprenorii de top ai lumii: precum Matsushita, Honda
si Morita, mari fondatori europeni precum Lever, Daimler si Branson si antreprenorii americani
legendari precum Watson, Disney, Walton si Jobs. Lectiile vin si de la cei un milion de antreprenori
care nu sunt atat de renumiti. Ei sunt majoritatea `din umbra` care asigura 95% din cresterea
economica. Indiferent de cultura sau profil public, antreprenorii sunt oameni obisnuiti, care fac
lucruri extraordinare. Sunt cei care creeaza oportunitati si prosperitate din nimic. `Misiunea lor in
viata este aceea de a crea lucruri si de a le vinde. Ei sunt cei care creeazs locuri de munca si
construiesc companii. Practica lor de afaceri este de fapt veritabilul motor al prosperitatii.`
Farrell(2008)

34
Capitolul 3- Studiu practic
3.1.Obiectivele studiului de caz

Obiectiv1-obiectiv principal:de a determina modul in care rezilienta influenteaza antreprenoriatul

Obiectivul 2-obiectiv secundar: alcatuitea unui un plan de training pentru dezvoltarea rezilientei

3.2.Ipoteze de lucru

Ipoteza cercetarii: Performanta antreprenoriala este cu atat mai mare cu cat creste nivelul
rezilientei.

35
 Ipoteza de nul:Nu exista nici o legatura intre performanta antreprenoriala si nivelul rezilientei.

3.3. Metode şi instrumente de cercetare

Model experimental:

Variabila independenta este reprezentata de rezilienta.

Variabila dependenta este reprezentata de antreprenoriat.

Esantion:

La acest studiu de caz au participat 10 antreprenori, cu varste cuprinse intre 24 si 42 de ani,9

de sex masculi, 1-de sex feminin.Selectarea participantilor s-a realizat in functie de performantele si
succesul antreprenorial obtinut in timp.Astfel, primele 5 cazuri prezentate: ii are in vedere pe cei
care au un succes masurabil mai mare decat cei ilustrati in urmatoarele 5 cazuri , in activitatea lor de
antreprenori.Am dorit astfel sa aflu daca nivelul fiecarui individ ce a participat la studiu este direct
proportional cu nivelul succesului dobandit pana in prezent ca antreprenor.

Metoda:

Pentru a stabili gradul de succes/insucces in ceea ce priveste experienta antreprenoriala a

indivizilor implicati in studiu precum si modalitatea de raspuns(rezilienta/sau nu) la provocarile
ce implica aceasta ocupatie s-a folosit metoda calitativa-interviul ca fiind de baza. Structura
interviului ce cuprinde 41 de intrebari deschise este ilustrata in `Anexa Nr 2.` S-a avut in vedere
totodata depistarea nu doar a ceea ce indivizii doresc sa declare sau sa arate ci si aspecte mai
subtile, facandu-i pe acestia sa se exprime cat mai natural, sincer si spontan.
Ca si metode aditionale,pentru o mai buna achizitionare a informatiilor si mai veridica,s-a
dorit utilizarea unor instrumente suplimentare,pentru a elimina subiectivitatea participantilor la
furnizarea raspunsurilor,si de a evita contaminarea,influentarea calitatii acestora. Acestea sunt: 1.

36
Chestionar pentru a testa nivelul de rezilenta a subiectilor `Anexa Nr.3.`,am oferit spre completare
un chestionar standard ,constituit de prof dr. Al Siebert.De asemenea,pentru o mai buna corelare si
intelegere a rezultatelor, s-a aplicat si un chestionar ce testeaza inteligenta emotionala a indivizilor
`Anexa Nr.4`,cunoscandu-se implicatiile inteligentei emotionale in gestionarea si filtrarea
informatiilor care se poate realiza sub o forma rezilienta,sau din contra,nefasta pentru persoana.
Mediul in care s-a desfasurat interviul a fost lipsit de zgomot si alti factori
perturbatori.Timpul de lucru aproximativ: 3 ore,in functie de disponibilitatea si timpul fiecarei
persoane.S-a dorit un interviu structurat, ghidat cu ajutorul a 38 de intrebari similare pentru fiecare
individ, dar in acelasi timp deschis oricarei interpretari ale acestora. Ca instrument de lucru s-a
folosit reportofonul,cu permisiunea participantilor.Intrebarile s-au pus rand pe rand,timpul necesar
fiecarui raspuns neavand o limita de timp anume.Participantii au fost invitati sa vorbeasca deschis si
liber despre experientele si aspectele ce tin de de viata lor profesionala,atat despre cele bune cat si
despre cele mai putin bune,invocand totodata modalitati si resurse de depasire a celor din urma.
Instructajul pentru interviu a fost:` Va rog sa dati atentie unui set de intrebari(41) menit sa
cunoasca indeaproape ocupatia dvs. de antreprenor. Pentru eventuale nelamuriri va rog nu ezitati sa-
mi solicitati sprijinul.` Instructajul folosit pentru aplicarea chiestionarelor a fost:` Va rog sa
completati cu atentie acest chestionar ce are ca scop masurarea nivelului de rezilienta (constituit din
20 itemi) / respectiv inteligenta emotionala (10 itemi). Pentru eventuale neclaritati va stau la
dispozitie.Multumesc.`
Astfel,fiecarui individ i-i s-a aplicat un interviu continand acelasi set de intrebari, un
chestionar pentru testarea nivelului de rezilienta,si altul pentru testarea inteligentei emotionale.

37
Capitolul 4- Rezultatele studiului de caz

Error: Reference source not found

Am surprins in cadrul studiiilor de caz din `Anexa Nr.1` cele mai relevante informatii din
cadrul grilei de interviu,care sa vina in sprijinul studiului de fata. Am notat totodata elementele
esentiale si punctele-cheie ale fiecarui interviu, care in ansamblu s-a desfasurat diferit pentru fiecare
persoana,existand intrebari de o relevanta distinca pentru acestia,asupra carora s-au concentrat mai
mult.

4.1 Diseminare si exploatarea rezultatelor

Studiu Caz1- Raetchi Paul:

IE=175A (IE=inteligenta emotionala)
(Niv) Rezil=84 (Niv Rezil=Nivelul rezilientei)

38
 Dupa cum se poate vedea prin corelarea rezultatelor obtinute la chestionarul pentru testarea
nivelului de rezilientasi la chestionarul de inteligenta(anexa...) Raetchi detine un scor
ridicat,plasandu-se al 4-lea in cadrul schemei-bar.De asemenea,in cadrul interviului s-a dovedit a fi
un bun antreprenor,in urma analizei experientei sale profesionale in acest domeniu,dar si a planurilor
si proiectelor sale de viitor.

Studiu de caz 2:- Constantin Adrian:

IE=185
(Niv) Rezil=93
Constantin A. a ocupat locul 2 in urma analizei corelatiei dintre scorurile obtinute la
chestionarelele de testare a rezilientei si inteligenta emotionala.Totodata,s-a dovedit a fi un bun
antreprenor,mergand mai mult decat atat,spre dezvoltarea de businessuri la nivel
international,venind tot timpul cu concepte si idei noi in munca ce o intreprinde.

Studiu de caz 3- Valentin M.

IE=180
(Niv) Rezil=95
M.Valentin ocupa locul 3 in cadrul graficului analizat de noi in ceea ce priveste rezilienta,si s-a
dovedit a fi un excelent antreprenor ce a reusit sa infrunte gratie abilitatilor specifice rezilientei multe
situatii dificile ce au survenit in viata sa.
Studiu de caz 4- Burci Cristian
IE=185
(Niv) Rezil=94
Analizand cu atentie graficul, Burci C. Ocupa locul 1,detinand un grad inalt de rezilienta care
l-a ajutat in decursul carierei sale,propulsandu-l in topul oamenilor-cheie din Romania.

Studiu de caz 5-Petrescu Sebastian

IE=170

39
(Niv) Rezil=87
Petrescu S. a ocupat pozitia a 5-a in cadrul graficului analizat de noi,cu inalte abilitati de
rezilienta,pe care le poate insa imbunatati pentru un salt in cariera sa de antreprenor.

Studiu de caz 6-Gavrila Elena

IE=165
(Niv) Rezil=86
Gavrila E. Se situeaza pe pozitia a 6-a,la analiza graficului specific rezilientei.Ea dezvolta o
subforma a antreprenoriatului numita intraprenoriat,ce se desfasoara in cadrul unui sistem,a unei
companii foarte mari. Desi a atins realizari majore in decursul carierei sale,nu s-a afirmat atat de
puternic si individual,in afara unei corporatii straine.Daca ne raportam la tara noastra,ea a facut un
progres major in comparatie cu restul indivizilor din cadrul acestei afaceri,insa daca ne raportam la
S.UA.,Canada,Germania, s.a. putem spune ca se situeaza chiar la un nivel mediu. Ramane de vazut
daca o crestere a nivelui de rezilienta ii pot dezvolta si mai mult calitatile antreprenoriale pe viitor..

Studiu de caz 7-Popa Alexandru

IE=165
(Niv) Rezil=79
Cu un nivel al rezilientei situat pe locul 7, Popa A. Dovedeste a avea bune abilitati
antreprenoriale,insa nu a reusit sa aiba succes in acest domeniu. Drept pentru care,pana in momentul
de fata a avut multe ezitari in a-si continua cariera de antreprenor,ba chiar intrerupand-o: in
momentul de fata lucreaza ca si insotitor de zbor.Cresterea nivelului de rezilienta cu siguranta l-ar
ajuta sa treaca mai usor peste probleme si sa le abordeze diferit.

Studiu de caz 8-Dinu Marius

IE=150
(Niv) Rezil=76
Dinu M. Ocupa pozitia 8 in cadrul graficului pentru ilustrarea nivelelui de
rezilienta.Totodata,desi are bune calitati antreprenoriale, nu reuseste sa se desprinda de `custodia

40
celorlalti` in ceea ce priveste independenta antreprenoriala care in mod cert l-ar ajuta sa se dezvolte.
Antreprenoriatul are nevoie de un mediu prietenos ,deschis si liber pentru ase putea dezvolta,lucrul
sub presiune nu reprezinta o solutie pentru el.Dovada ca,a avut rezultate foarte bune colaborand cu
firme internationale in vederea furnizarii de idei,in cadrul firmei proprii,insa nu a reusit sa-si
administreze timpul necesar pentru a se ocupa indeaproape de aceasta,si nici taria adecvata.Poate un
nivel mai inalt al rezilientei l-ar incuraja mai mult..

Studiu de caz 9-Stroe Mihai

IE=140
(Niv) Rezil=68
Situat pe o pozitie 9 in graficul ilustrat in anexa... detine un nivel al rezilientei destul de
mic,asta daca ne uitam totodata separat si la scorul din chestionarul de rezilienta.Abilitatile
antreprenoriale s-au remarcat in diverse situatii ,avand ocazia sa colaboreze cu persoane consacrate
din lumea showbiz-ului romanesc,datorita spiritului inovativ aplicat in diversele sale creatii.Cu toate
acestea,nu s-a bucurat insa de o recunoastere cu adevarat oficiala,asa cum inca nu si-a format un
brand de renume.Si in cadrul interviului am remarcat ca intampina multe greutati in cariera sa, si
multe dintre acestea de multe ori afirma ca `il dau peste cap...`

Studiu de caz 10-Mocanu Mihnea

IE=145
(Niv) Rezil=67
Ocupand un loc 10 in cadrul graficului ce analizeaza rezilienta, cumulat cu inteligenta
emotionala, Mocanu M. desi detine pretioase abilitati antreprenoriale,ii este dificil sa exceleze in
acest domeniu.Are multe idei insa cand ajunge sa le puna in practica si observa ca lucrurile nu
functioneaza chiar asa cum ar trebui, renunta, si se scurge un timp important pana isi aduna curaj sa
puna in practica un alt plan.

41
Capitolul 5 - Perspective de dezvoltare antreprenoriala

`Daca am face toate lucrurile de care suntem capabili, ne-am uimi pe noi insine`(Thomas
Edison).
O modalitate importanta de a aduce imbunatatiri vizibile productivitatii si viziunii este
crearea unor grupuri de mentori si experti precum coacheri, traineri etc. Printre tipurile de coaching
promovate sunt: coaching-ul carierei, al afacerilor, executiv si personal, strategic, al abilitatilor,
pentru echipa, solidar, spiritual, sportiv,intercultural, psihanalitic, etc . Noe(2006) afirma ca
:`departamentele de training ar trebui sa se focuseze de abordarea problemelor ce tin de business la o
analiza a performantei,si a factorilor ce tin de aceasta.`Ne putem gandi astfel la adoptarea unor
strategii de dezvoltare pe termen lung, formuland un plan de actiune pentru dezvoltarea rezilientei, si
mai apoi controlul acestei variabile in timp.
Capitalul uman este foarte important in momentul in care se are in vedere o afacere in
desfasurare. Acesta este de trei tipuri: mental,emotional si fizic si este esentiala in asigurarea
succesului afacerii. De aceea este foarte importanta proiectarea sesiunilor de dezvoltarea atat
42
 profesionala cat si personala in interiorul organizatiilor, iar cercetarea de fata are ca scop cresterea
calitatii acestui capital uman atat in asigurarea succesului unui antreprenor dupa ce si-a demarat o
afacere, dar il vizeaza totodata si pe acesta,ca actor-central de unde se consolideaza un intreg viitor
al actiunilor intreprinse in demararea afacerilor personale.`A fi pregatit in fiecare zi si a-ti folosi
inteligenta cat mai bine inseamna sa fi atent la prioritati si la starea echilibrului propriu.Este foarte
importanta o analiza profunda a obiectivelor carierei`.(apud Jack Canfield)
Kiyosaki R. (2008) vorbeste de 4 tipuri de educatii necesare unui individ ce accede spre dezvoltarea
unui antreprenoriat eficient si a unui business productiv. Acestea sunt:
1. Educatia mentala: Educatia traditionala se concentreaza in primul rand pe aceasta.Este
responsabila cu dobandirea abilitatilor de tot felul.
2. Educatia emotionala: care trebuie sa inzestreze individul cu un set de abilitati reglatoare din
punct de vedere emotional,adaptative si benefice pentru gestionarea situatiilor viitoare.Aici se
incadreaza abilitati precum : rezilienta,serendipitatea,increderea in sine si in fortele proprii,atitudinea
pozitiva despre lume si viata,etc.
3. Educatia fizica: trebuie incurajata invatarea fizica in aceeasi masura ca cea mentala, fara de
care temerile nu ar putea fi infruntate; acestea se depasesc actionand,facand greseli,invatand din
greseli si dezvoltandu-te mental,emotional si fizic,devenind mai puternic prin acest proces.Invatarea
este un proces fizic in aceeasi masura in care este un proces mental,iar cei care se tem sa nu
greseasca nu realizeaza mare lecru pentru ca nu fac mai nimic.
4. Educatia spirituala: sunt organizatii care pot fortifica spiritual o persoana, iar altele care o
pot slabi,important este ca individul sa realizeze unde se pozitioneaza.

5.1.Planul unui training constituit pe baza studiului de caz

In lumina celor discutate anterior, dar si in urma studiului de caz intreprins (vezi anexele...) s-
a constatat faptul ca atat antreprenorii, cat si oamenii de afaceri au nevoie de educarea acestei
abilitati numita rezilienta pentru a putea face fata mai bine provocarilor cu care se
confrunta.Astfel,am gandit structura unui training menit sa dezvolte abilitatile de rezilienta necesare
succesului antreprenorial:

43
Grup tinta: persoanele cu abilitati antreprenoriale care doresc sa-si imbunatateasca calitatile
rezilientei

 Obiective generale:
Dezvoltarea antreprenoriatului prin cresterea nivelului de rezilienta

  Obiective specifice:
-intelegerea conceptului de serendipitate si implicatiile acestuia in practicile antreprenoriale
-insusirea unor metode adecvate de depasire a adversitatilor si a situatiilor stresante
-insusirea abilitatilor necesare rezilientei
-dezvoltarea procesului cognitiv si creativ de a gasi noi solutii la problemele survenite.

Metodologie
 
Metoda dobandirii cunostintelor prin acest training este experimentala.Se vor organiza sesiuni
in care se va pune accent atat pe lucrul individual,cat si pe cel de grup, cu invitati de seama din
mediul antreprenoriat romanesc. 

Programul trainingului se va desfasura pe parcursul a doua zile, iar agenda de lucru cuprinde:

Ziua 1:
09:00- 09:15 Inregistrarea participantilor si distribuirea materialelor
09:15- 09:40 Prezentarea pe scurt a programului la care se refera trainingul + prezentare traineri
09:40- 10:10 Exercitiu de intercunoastere (icebreaker)- nume+atribute caracteristice
10:10- 12:00 Rezilienta-caracteristici si metode de combatere a adversitatilor: stimularea gandirii
creative
12:00-12:15 Pauza de cafea
12:15-12:30 Exercitiu interactiv 1
12:30-13:00 Discutii:Lucru in echipa:
13:00-13:30 Concluzii
13:30-14:30 pauza de masa

44
14:30-14:45 joc energizant
14:45-16:00 Obstacole si resurse
16:00-16:30 Exercitiu de grup 2
16:30:17:00 Discutii
17:00-17:15 Concluzii
17:15-17:30 pauza de cafea
17:30-18:30 Serendipitatea-transformarea esecurilor in oportunitati extraordinare.
18:30-19:00 Exercitiul 4 + discutii
19:00-19:15 Concluzii
19 :15 – 19.30 Evaluarea zilei

Ziua 2:
09:00-09:15 energizer
09:15-09:30 introducere recapitulativa
09.30 – 10.30 Rezilienta si procesul inovator
10:30-10:40 Exercitiul5
10:40-10:50 Discutii:Lucrul in echipa
10:50-11:00 Concluzii
11:00-11:10 Pauza de cafea
11:10- 12:00 Rezilienta-ca un proces sinergic
12:00-12:30 Exercitiul 3+ discutii
12:30-12:45 Concluzii
12:45 - 13:45 Exercitiul 6-Idea café( idei la cafea)
13:45-14:00 Discutii
14:00 -15:00 pauza de masa.
15 :00 -16 :00 Invitat : Cristian Burci
16 :00-16 :10 pauza de cafea
16 :10-17 :10 Invitat :Marius Ghenea
17:10- 17:20 Concluzii
17.20 – 17.30 Evaluare training

45
BENEFICII ALE TRAININGULUI:

In cadrul acestui curs, participantii isi vor insusi urmatoarele beneficii:

Emergenta

de la: la

Rezistenta la schimbare imbratisarea schimbarii

Actiuni `bune` interactiune sinergica
A fi bine instruit autoinstruire
Personalitate supusa tiparelor personalitate in continua descoperire
Autodepreciere autoapreciere
A actiona `cum ar trebui` a actiona astfel incat lucrurile sa mearga bine
A trai respectand aparentele a trai simtind directia evenimentelor
Realitati construite realitati descoperite
Proceduri fixe proceduri in evolutie
A fi a deveni
Supus normelor societatii implicare sociala
`eu castig,tu pierzi` `toti castigam`
Cooperare obedienta cooperare nonconformista
A actiona moral a tri moral
Dependent sau independent interdependent
Descrierea postului profesionalism
Reguli valori,principii si etica
Conducerea prin declaratii conducerea prin intrebari
Judecarea altora validarea empatica
Limitare emotionala Inteligenta emotionala
Nevoia de a-i deprecia pe cei diferiti identitate independenta
Control din afara Control din interior

46
Limite rigide sau slabe Limite puternice,permeabile
Actiune intr-un singur mod Raspunsuri complexe.paradoxale
Egoist sau generos Generozitate egoista
Reactii negandite Raspunsuri constiente cu alternative ori a
hhhh face/a nu face; atat/cat si
Respectarea instructiunilor Crearea propriei povesti de viata
specifice unui rol
Controlarea mediului Armonie cu mediul
Stres Rezilienta
Stres posttraumatic dezvoltare posttraumatica

Capitolul 6- Concluzii si aprecieri finale

Prin lucrare de fata am dorit sa demonstrez implicatiile benefice pe care le are rezilienta in
dezvoltarea antreprenoriatului,asa incat am realizat cu ajutorul metodei interviului,dar si a 2
chestionare aferente 10 studii de caz. Chestionarele utilizate au surprins: 1.nivelul de rezilienta si
2.inteligenta emotionala a indivizilor.Cum rezilienta si inteligenta emotionala sunt in relatie de
stransa dependenta,participantii au dobandit scoruri asemanatoare la acesti indicatori.Scopul pentru
care s-au aplicat 2 chestionare a fost reducerea efectului de influentare subiectiva a
raspunsurilor.Astfel,asa cum era de asteptat, rezultatele testarii obtinute prin interpretarea scorurilor
au coincis cu raspunsurile destinate aprecierii gradului de rezilienta din cadrul structurii de
interviu.Scuccesul antreprenorial a fost masurat in functie de reusitele si performantele notabile ale
indivizilor.In functie de acestea,s-au constatat diferente interindividuale semnificative,atat in ceea ce
priveste nuanta succesului antreprenorial,cat si a natura situatiilor potrivnive,a adversitatilor ce se
doreau a fi depasite. Pentru a nu omite informatii pretioase,am cerut permisiunea inregistrarii

47
conversatiilor cu ajutorul unui reportofon.Astfel,au putut fi analizate,gandite si interpretate o serie
de elemente menite conduca la o intelegere mai adecvata a contextului cum ar fi: pauzele,intonatia,
intensitatea timbrului vocal etc. care au reliefat importante informatii despre indivizi, in sensul ca
am reusit sa apreciez cu o mai buna precizie veridicitatea celor enuntate.
Astfel s-au evidentiat 5 cazuri de succes antreprenorial datorate unui nivel inalt al
rezilientei: Studiu Caz 1- Raetchi Paul; Studiu de caz 2:- Constantin Adrian; Studiu de caz 3-
Valentin M.; Studiu de caz 4- Burci Cristian; Studiu de caz 5-Petrescu Sebastian ; si 5 cazuri in care
nu s-a evidentiat performanta apreciata unanim: Studiu de caz 6-Gavrila Elena; Studiu de caz 7-Popa
Alexandru; Studiu de caz 8-Dinu Marius; Studiu de caz 9-Stroe Mihai; Studiu de caz 10-Mocanu
Mihnea. Datele obtinute in urma aplicarii interviului sunt ilustrate in `anexa1`. Acestea evidentiaza
strategii si tehnici personale utilizate in depasirea situatiilor conflictuale, modalitati de atingere a
succesului individual, descrierea traseului evolutiv in ceea ce priveste cariera de antreprenor si nu
numai, studii de specialitate/alte formari considerate oportun de amintit, modalitati de gestionare a
ideilor si de punere in practica,etc.
S-a demonstrat totodata prin realizarea studiului de caz ca abilitatea de rezilienta este mai
importanta decat obtinerea unei diplome universitare (vezi cazul 4-Cristian Burci) care a obtinut cel
mai ridicat scor cumulat (rezilienta+ inteligenta emotionala), scorurile obtinute in urma aplicarii
chestionarului de rezilienta situandu-l pe locul al 2-lea(unde1=cel mai rezilient, 10=cel mai putin
rezilient); nu are studii universitare, si totodata este unul dintre cei mai de succes antreprenori
intervievati, numele lui avand rezonanta in mediul de afaceri european. Doar o singura persoana ce a
participat la interviu detine diploma MBA ( Master of Business Administration), si s-a clasat pe
locul 8 in clasamentul de evaluare al rezilientri,neinregistrand un succes antreprenorial de proportii.
Prezenta se doreste a fi o lucrare care sa instige, sa trezeasca atentia si sa provoace
antreprenorii novici, dar si pe cei cu experiente nefaste, pe care viata i-a incercat in diverse feluri, la
realizari remarcabile, imbratisand noile stiinte ale rezilientei prin metode si tehnici atractive de
training, ce vin in sprijinul educarii celor mai pretioase abilitati de reglare si adaptare a conduitelor.

48
BIBLIOGRAFIE

1. Buzan,T.(2006).The Mind Map BookUK:Ashford Colour Press.

2. Canfield,J.,M.V.Hansen, L. Hewitt(2004).Puterea concentrarii.Bucuresti:Amaltea.
3. Cobb,C.D. si Mayer,J.D. (2000).Emotional Intelligence:What the Research Says.Educational
Leadership.
4. Craiovan,P.(2009).Psihologia dezvoltarii resurselor umane.Bucuresti:Editura Renaissance.
5. Freire P.(2000).The Pedagogy of the Opressed. New York:Continuum.
6. Gerber,E.(2003).Mitul Intreprinzatorului.Bucuresti:Editura Amaltea.
7. Goleman,D.(1995/2001). Inteligenta emotionala. Bucuresti:Curtea Veche.
8. Ionita,I.(2009).Evaluarea afacerilor.Bucuresti: Editura ASE
9. Kawasaki, G.(2006).Reguli pentru revolutionari.Bucuresti:Brandbuilders Grup.
10. Kawasaki, G(2008).Scoala de afaceri.Bucuresti,Curtea Veche.

49
11. Koehler B.(2001).Leadership and the New Science: Discovering Order in a Chaotic World,San.
12. Manz C.(2002). The Power of Failure: 27 ways to Turn Life`s Setbacks Into Success. San
Francisco: Berrett-Koehler.
13. Larry C.(2008).Cum sa devii antreprenor.Bucuresti:Curtea veche.
14. Maxwell,J(2009).Lider la 360 de grade.Bucuresti:Amaltea
15. Michalko,M.(2008).Jocurile mintii.Manualul creativitatii in afaceri,Bucuresti: Editura Amaltea.
16. Noe, R.(2006).Employee Training and Development.New York: McGraw-Hill Companies.
17. Ridderstrale,J; Nordstrom Kjell (2009).Funky Business,Bucuresti: Editura Publica.
18. Ristea C(2002).Formarea profesionala a adultilor.Antreprenoriatul.Ramnicu Valcea:Editura
Conphys.
19. Selye, H.(1991).Intelepciunea stresului.Bucuresti:Editura Coresi SRL.
20. Siebert,A.(1996). The Roots of Resiliency: your inner selfs. New York: Perigee.
21.Stanculescu, E.(2008). Psihologia educatiei.Bucuresti:Editura Universitara.
22.Tracy,Brian.(2004).Viitorul depinde de tine.Bucuresti:Curtea Veche.-serendipitate
23. Tracy,Brian.(2005).Realizarea telurilor.Bucuresti:Curtea Veche
24. Waitley,Denis.(2004).Semintele generozitatii.Bucuresti: Business Tech International Press
Rollo May, The Courage to Create
25. Wald J.,Taylor.S.(2006).Psichological Resiliency-Final Report.Toronto:Contract Report.

Bibliografie internet:

26.Anonymous.  Ideas bubble over at entrepreneurship event

Sunshine Coast Daily.  Maroochydore,
http://proquest.umi.com/pqdweb?
did=1962510281&Fmt=3&clientId=65082&RQT=309&VName=PQD accesat la data de
20.03.2010.

27.Anonymous.  Research and Markets: Architecting Resilient Systems: Accident Avoidance and
Survival and Recovery from Disruptions

http://proquest.umi.com/pqdweb?
did=1975528631&Fmt=3&clientId=65082&RQT=309&VName=PQD accesat la data de

50
 20.03.2010.

28.Anonymous. Resilience in Action: Working with Youth across Cultures and Contexts. 
http://proquest.umi.com/pqdweb?
did=1898825371&Fmt=3&clientId=65082&RQT=309&VName=PQD

29.Bleep Community (2004),f.n.What The Bleep do We Know?-Film www.whatthebleep.com

accesat la data de 25.02.2010.

30.Gaillard, JC.  Vulnerability, capacity and resilience: Perspectives for climate and
development policy.Journal of International Development.  http://proquest.umi.com/pqdweb?
did=1972055501&Fmt=2&clientId=65082&RQT=309&VName=PQD

31.Heide Glaesmer,  Jörg Wiltink,  Hanna Marian,  Elmar Brähler.  Aging Male.  Boca Raton. Life
satisfaction, anxiety, depression and resilience across the life span of men Vol. 13
http://proquest.umi.com/pqdweb?
did=1973567541&Fmt=3&clientId=65082&RQT=309&VName=PQD accesat la data de
20.03.2010.

32.Lonnie R Helton,  Shirley M Keller.  Journal of Social Service Research.

St. Louis A Study of Resiliency Assets and Cultural Values. Vol. 36.

http://proquest.umi.com/pqdweb?
did=1973489781&Fmt=2&clientId=65082&RQT=309&VName=PQD accesat la data de
20.03.2010.

33.May,R.,(s.a.), The Courage to Create,

http://www.performancecenter.org/ accesat la data de 29.02.2010.

34.Siebert,A. ,Small Business Success Requires Resiliency.

www.ResiliencyCenter.com accesat la data de 13.05.2010.

51
 35.Wolin, S., Desetta, A.,Hefner,K.(2000).  A Leader's Guide to The Struggle to be Strong: How to
Foster Resilience in Teens .Minneapolis: Free Spirit Publishing.
http://projectresilience.com/framespublications.htm acesat la data de 03.04.2010.

ANEXE

ANEXA1-Studiile de caz

Studiu de caz 1:
Paul Raetchi 25 ani

 Traseul educativ: liceu matematica informática,insa de la 9 ani a invatat

programare,singur. A urmat apoi Universitatea Politehnica din Bucuresti,facultatea de
enginerie mecánica si mecatronica. Alte cursuri:specializare robotica pentru base de date
52
 in domeniul IT. Un detine alte diplome,insa are multi prieteni si cunostinte care il pot
ajuta in domenii pe care un le cunoaste inca. A participat in schimb la cursuri si programe
de dezvoltare si optmizare personala.
 Motivatia pentru antreprenoriat: `Vreau sa schimb lumea prin ideile mele`.
 Primele experiente antreprenoriale:in clasa a VI-a(o sfera care sa se deplaseze singura,cu
telecomanda),mai tarziu,a vazut aceasta aplicatie la un joystik,care se putea roti si din
incheietura mainii.Mai tarziu s-a intamplat la fel,multe idei care i-au venit in minte,le-a
recunoscut in noile aparaturi ce urmau sa apara.
 Experienta de munca: de cand era mic repara calculatoare, la 19 ani a obtinut primul
job,lucrand in web design.La 20 ani s-a angajat ca asistent de cercetare la catedra de
rezistenta a materialelor,a proiectat lucruri care pana la vremea aceea un au fost puse in
practica.Exemplu: o matrice de senzori dispusa in spirala,de materialwe compozite prin
care se poate deplasa petrol sau gaze naturale,prin teava.`prin aceasta metoda se poate
cunoaste constant statusul material,matricele compozite au o acústica,un se poate auzi la
distanta> 1 m.Prin scanarea de frecventa se poate obtine pozitia unei gauri,a unei lovituri
in teava cu o precizie destul de buna`.Pana atunci un exista o metoda mai rentabila din
punct de vedere al constructiei,al pretului etc.La 22 de ani s-a angajat in cadrul companiei
Blue Point in domeniul IT in banking,in monitorizarea bazelor de date,recuperearea de
informatii pierdute.
 De asemenea,afirma faptul ca ii place ca ideile lui sa le dea mai departe,pentru a putea fi
puse in aplicare,imbunatatite, etc.La fel procedeaza si el cu ideile celorlalti: cauta moduri
mai diversifícate de a imbunatati produsele,de a le face mai performante,de a schimba
anumite structuri pentru o mai buna utilitate,etc.
 Domeniul business de activitate: IT, fotografie(realizeaza fotografii 3 D imbunatatite fata
de ceea ce exista la ora actúala )multe informatii sunt disponibile si pe: paul.raetchi.ro ;
programare,consultanta
 Alte inovatii:reducerea timpului de lucru prin crearea unor aplicatii automate care un mai
necesita munca repetitiva.`Managementul sistemului de calcul reprezinta un pilon intr.-o
afacere`. Din punct de vedere al riscului,s-a confruntat cu problema de tot felul,insa
pentru fiecare dintre acestea si-aformat un plan de back-up. Ex: negasirea materialelor de

53
 carea vea nevoie_>gasirea altui suplyer,stabilirea de contracte cu furnizorii in functie de
stadiile proiectului,pe anumite portiuni,etc.
 Modalitati de stimulare a antreprenoriatului: organizarea unor sesiuni de training,care sa
aibe ca invitati antreprenori de succes,reducerea taxelor,birocratia,etc
 Depasire adversitatilor:cauta mereu perspective si directii noi de abordare.
 Simularile in afaceri sunt foarte utile,si ajuta la perceperea si intelegerea ideei din mai
multe planuri.Astfel,proiectul poate progresa,sau din contra,se cauta imbunatatirea.si tot
asa,pana ajungi la un OEM(varianta finala).
 Pentru el,esecul este ilustrat in sintagma:`Un am esuat,am gasit 1000 de metode care un
functioneaza.`
 Este de parere ca sistemul heterarhic este cel care dezvolta creativitatea oamenilor si
naste progresul: `In viata nu poti fi bun la toate.Un adevarat líder stie sa predea stafeta,
alege sa fie condus de oamenii care stiu mai bine anumite lucruri .`
 In prezent colaboreaza cu mai multe firme,vanzand idei si planuri tehnice.

Studiu de caz 2:
Adrian Constantin
Varsta:24 ani

 Antreprenoriatul si businessul difera prin 4 concepte:

a. Avutia creata – un venture antreprenorial genereaza avutie substantiala( milioane ), un doar un flux de
venit care sa inlocuiasca salarial.
b. Viteza cu care se creeaza avutia – un venture antreprenorial genereaza profit de milioane intr-un
interval de timp limitat ( 5 ani) fata de un business care realizeaza acelasi profit pe toata durata
existentei sale.

54
c. Risc – antreprenoriatul implica riscuri mari.
d. Antreprenoriatul presupune inovatie. Avantajul competitiv care vine din invoatie permite
antreprenorului sa genereze profiturile.

 Motivatia pentru antreprenoriat,a intreprinde si gestiona afaceri: mediu de lucru antrenant, satisfactii
posible puternice si o dependenta de succes. Posibilitatea de a duce o viata independenta.
Remuneratie mult mai buna decat in corporate.
 Prima afacere a inceput-o la 19 ani, in timpul facultatii. Experienta precedenta a fost aproximativ nula
in domeniul de administrare a afacerii: un singur an de participare intr-un non-profit ca membru/
director PR.
 A dezvoltat 3 firme, a inchis 2 afaceri ,detine o organizatie nonprofit, si a avut undeva intre 20 si 30
de angajati si colaboratori pe parcursul celor 4 ani de lucru.
 A inceput sa lucreze la 18 ani. Intre 18-19 ani a activat intr-un non-profit american. A invatat sa
lucrez cu oamenii, sa respecte pozitia/opinia altora. Intre 19 si 24 ani, momentul curent, a deschis 3
firme tip start-up in care a activat reprezentand aproape fiecare functie posibila ( programator,
designer, contabil, etc). Experienta l-a ajutat sa stie ce sa le ceara oamenilor pe care ii angajeaza.
Domeniul de activitate al firmelor: agentie publicítate, dezvoltare software, internet, business.
 Domeniul business in care a activeaza in present: Internet/New Media/Dezvoltare si Cercetare.
 Investitii: este trader activ pe Wall Street si BVB, inclusiv de produse derívate. Are cunostinte bune
despre pietele de capital.
 Tipul afacerii: mica, raportare internationala; partereriate si contracte cu USA, Germania, UK, San
Marino, Canada.
 Studii: Cursuri de marketing, atragere fonduri europene, economie, piete de capital. Tehnologie:
cursuri specifice pentru tehnologii/aplicatii Microsoft, Google pentru business.
 Nu a urmat cursurile unei scoli MBA (Master of Business Administration).
 A participat la cursuri de dezvoltare personala,motivationala,si le considera de o valoare imensurabila
pentru dezvoltarea tututor celorlalte abilitati ale individului.
 Valoarea adaugata: Ofera angajatilor accesul la dezvoltare personala si profesionala continua,
acoperind costurile pentru anumite seminarii/cursuri de tehnologii. Beneficiile sunt reducerea
timpului de dezvoltare pentru sistemele/softurile pentru care se fac traininguri.

55
 Se considera o persoana putin avangardista. `Imi place idea de a schimba anumite norme consacrate
dar nefolositoare. Am executat operatiuni indraznete, usor excentrice care m-ar putea incadra ca
avangardist.`
 In ceea ce priveste inovatia si planurile de viitor:
-`Am implementat anumite strategii de marketing viral specifice altor nise.`
- `Am dezvoltat inaintea competitiei anumite functionalitati care au fost preluate de competitie. `
-`Planuim deschiderea unui nou birou care se va ocupa de segmentul b2b: business
intelligence/business process management. Pentru afacerea curenta, astept sa confirmam anumite
parteneriate strategice cu Google Inc si alte companii. Planuim sa extindem gama de servicii oferite,
prin dezvoltarea de produse adiacente/auxiliare care sa sustina sinergic gama curenta. `
 Managementul riscurilor: Probleme de cash flow sunt gestiónate prin pastrarea unui fond de urgenta.
Din punct de vedere tehnic, fiind o companie orientata pe servicii, au un sistem computerizat
redundant astfel incat orice problema hardware/conectivitate internet nu duce la oprirea serviciilor.
 Perspective de viitor ale antreprenoriatului din Romania: `In tara noastra nu cred ca exista o cultura
antreprenoriala in mod curent. In mare parte, implementarea sistemului superior de educatie duce la
dezvoltarea abilitatilor de angajat perfect, nu cele antreprenoriale. Perspectiva de viitor este una
optimista: apropierea de spatiul vestic european, multiplele programe pentru tineri( de studiu in afara
– Erasmus etc) o sa-i puna in contact cu sisteme de valori mai sanatoase.`
 Competente dezvoltate in cadrul activarii intr.-un ONG: simtul etic, abilitatile de relationare si lucru
cu oamenii au fost cele mai importante.
 Modalitati de stimulare a antreprenoriatului : `Ca sa devii un antreprenor bun, trebuie sa esuezi. Ca sa
esuezi, trebuie sa incerci. Ca sa incerci in repetate randuri, trebuie sa ai acces la resurse. Cred ca
programe tip seed funding (cresterea semintei), incubatoare de afaceri, dar si dezvoltari personale
individuale,ori activarea in organizatii non profit ar fi cele mai importante modalitati de stimulare.`
 Provocarile vietii le-a depasit prin : a accepta ceea ce nu se poate schimba si efortul sustinut de a
depasi obstacolele intalnite.
 Situatie care a reprezentat o adevarata provocare pentru el si metode de depasire a impasului :Conflict
commercial cu o companie mare din SUA. `Strategia adoptata a fost una tip problem-
solving(rezolvarea de problerme), solution-oriented(orientare spre solutie): informare despre
probleme, angajarea de avocati.`

56
 Managementul stresului s-a realizat prin ocuparea cu alte activitati placate in timpul liber, research-
ul despre probleme si evaluarea lor realista.
 Afirma faptul ca fiecare situatie de criza are un inceput dar si o finalitate. Deci este limitata in timp,
chiar daca rezultatul poate fi neplacut, nu este catastrofal. `Dupa o lovitura, in functie subiectul
problemei, ma consider supravietuitor si gandesc ca peste ceea ce am trecut m-a facut mai puternic,
mai realist si capabil sa gestionez problemele viitoare.`

Studiu de caz 3:

Valentin M. (a solicitat confidentialitate in utilizarea numelui complet_)

Varsta: 36 ani

 Motivatia pentru antreprenoriat ,a intreprinde, agestiona afaceri,: `Intotdeauna mi-a placut sa detin
controlul si in acelasi timp sa-mi pun ideile in practica prin fortele proprii.` Nu cred ca o afacere
poate prospera si dezvolta in timp daca promotorul sau intreprinzatorul acesteia nu detine abilitati
antreprenoriale inalte`
 A inceput sa lucreze de la varsta de 16 ani, iar prima afacere a intreprins-o la varsta de 20, in
momentul de fata activand in multe domenii. A inceput prin a fi antreprenor iar acum afirma: ` A fi
om de afaceri este mai mult decat antreprenoriatul, il include pe acesta` Printre domeniile de
activitate se numara si publicitatea. In anul 2008 a realizat campania de publicítate electorala pentru
Barack Obama.El afirma ca totodata se foloseste si de ideile altor antreprenori pe masura ce castiga
teren in afaceri iar domeniul de aplicabilitate depaseste aria lui de expertiza.
 Este un spirit avangardist si excentric, caruia nu-i plac deloc lucrurile simple. A practicat artele
martiale, devenit campion national la acrobatii aviatice, s.a.
 Studii: absolvent al facultatii de fizica de la Stockholm, al facultatii de automática din Bucuresti, al
facultatii de teologie din Ploiesti, actual masterand tot la teologie.

57
 In ceea ce priveste rezilienta,a reusit sa depaseasca cu bine adversitatile : a pierdut in afaceri multi
bani,sume ce se invart in jurul a zecilor de milioane de euro, a reusit sa-i recupereze ulterior si chiar
sa mareasca profitul,a ramas paralizat in urma unei vacante la ski acum trei ani, dar s-a vindecat
spune el` cu ajutorul lui Dumnezeu si datorita canalizarii energiei interioare pentru atingerea acelui
scop scop`. El ne impartaseste si faptul ca fiecare dintre noi are aceasta energie, numai ca trebuie sa
invatam sa o folosim, si totodata sa o intretinem, sa o alimentam prin curaj si credinta.`… Relateaza
totodata ca multi oameni continua sa se complaca in ignoranta in loc sa imbratiseze cunoasterea ;
`Lumea acorda atentie mai mult lucrurilor simple si superficiale, si tot mai afirma ca nu au timp…`
 Schimbarea in mediul de afaceri: Activeaza intr-un mediu extrem de dinamic in care schimbarea este
ceva cotidian. Aceasta schimbare implica costuri suplimentare destul de semnificative , dar pe de
alta parte are rolul de a ridica nivelul de intrare pentru noi competitori.
 In ceea ce priveste demararea unor simulari si testarea ideilor de afaceri crede ca acestea pot avea un
efect benefic limitat si cea mai buna metoda este expunerea intr-un mediu real, intai ca observator,
apoi implicat direct. Expunerea trebuie sa fie gradata, sa se incerce cat mai bine un match intre
abilitati si taskuri.
 `Rezilienta unui antreprenor in fata obstacolelor poate salva afacerea de la faliment. Un antreprenor
trebuie sa fie capabil sa gandeasca limpede in perioade de stres.`
 `Competitia pentru viitor` in viziunea lui reprezinta strategia de a forma un punct de vedere pentru
viitor si a dezvolta un plan eficient care sa te duca acolo.
 Este totodata adeptul sistemuli piramidal de conducere in organizatii, explicand faptul ca fiecare
persoana are un anumit rol pentru care va da rezultatele cele mai bune.
 Crede in sintagma `Voi insista pana voi reusi` interpretand-o:`mentalitate de atlet, de performer, ar
trebui sa stea ca si credinta de viata pentru oricare persoana.
 Istoricul de munca, ambitie si efort sustinut i-au permis finalizarea unor proiecte importante si
obtinerea unor realizari frumoase datorita perseverentei de atingere a unor bune parti din obiective.
 Continua eforturile in ciuda obstacolelor pe care le intampina, considerandu-le parte normala din viata
de zi cu zi, iar depasirea acestora ofera satisfactia mult dorita. `Inexistenta obstacolelor exclude
merítele de achizitie a satisfactiilor`.
 `Intelepciunea adevarata este ecléctica: se formeaza prin cunostinte si experiente din varíi domenii si
circumstante de viata.`

58
 O noua abordare a succesului si a esecului: `Succesul este echivalent cu a da dovada de curaj. A avea
curaj nu inseamna absenta fricii, ci actiune in prezenta fricii si a riscurilor. Esecul inseamna sa te
identifici cu fricile tale si sa le lasi sa te acapareze..
 Oportunitati pentru succes: Afacerea se situeaza intr-o nisa cu mare potential, in ampla dezvoltare.
Piata este in crestere si n-i se prezinta multe oportunitati de a extinde cota de piata.

Studiu de caz 4:
Cristian Burci , 43 ani

 Domeniile de activitate au fost: media si publicitate,radio, productie de vagoane si transport de

marfa,material rulant si nave maritime.
 Nivel de studii : liceu !!
 A urmat cursuri de dezvoltare si optimizare personala in cadrul unor sesiuni de training ce aveau la
baza motivatia,crearea unui sistem de valori, rezistenta la stress, transformarea situatiilor
nefavorabile in realizari de anvergura etc.
 In anul 1992 a pornit prima agentie de publicitate, Graffiti, care a fost prima agentie full-service din
Romania, in urma unei investitii initiale de 60 de dolari, bani pe care-i stransese anterior,cand a fost
plecat din tara,inainte de revolutie.A fost fericitul antreprenor la vremea aceea care a avut o idee,o
viziune,un plan,dar si banii necesari investitiilor.`Multi tineri din ziua de azi au idei extraordinare,au
chiar si o strategie bine pusa la punct,insa un reusesc sa atraga investitori la timpul oportun,sau un
au bani sa le puna ei in practica.Altii un sunt in stare sa-si asume acest risc.`
 In prezent el colaboreaza si cu alti antreprenori pentru proiectele actúale,pe tot parcursul desfasurarii
acestora si afirma faptul ca unii dintre acestia un reusesc sa fie destul de acustici si renunta chiar
inainte sa inteleaga intru-totul mecanismele revolutionare ale unui sistem.
 `Apar nise si apar idei si inovatii. Lumea progreseaza, ideile incep sa se schimbe.Acesta este
principiul dupa care ma orintez.`
 `Sunt de principiu ca afacerile se construiesc pentru ca apoi sa fie vandute, si de asemenea banii foarte
multi nu-i faci in momentul cat operezi businessul. Se fac bani pentru crestere si dezvoltare, dar
profiturile reale vin in momentul vanzarii businessului respectiv. Pana cand businessul ajunge la un
59
 grad de maturizare nu trebuie sa scoti bani din business, ci trebuie sa pui bani din tot ceea ce creezi
pentru a-l putea creste si a-l aduce la un stadiu de maturizare ca sa fie un business viabil.`
 Este de asemenea de parere ca dezvoltarea personala si profesionala a angajatilor este vitala,si
intotdeauna s-a ingrijit de acest aspect.De asemenea,multi directori importante din cadrul companiei
au fost ales isa fie mentori pentru angajatii cu problema.
 `Dezvoltarea grupului pe care il conduc un ar fi fost posibila fara calitatea personalului,iar ceea ce
conteaza cel mai mult este spiritul creativ`
 De asemenea,considera ca lidershipul se manifesta la toate nivelele,un doar la cele superioare,`lumea
te urmeaza daca are incredere`.
 Momente de cumpana: cand a detinut Prima TV, a reusit in final sa o vanda la pachet cu alte 2 posturi
de radio pe care a trebuit sa preschimbe mai inainte.Dupa acest eveniment,avea de gand sa se retraga
din mediul business,insa noi idei si planuri de dezvoltare s-au concretizat,asa ca si-a inceput noua
afacere prin achizitionarea a doua fabrici de vagoane,care erau pe punctul de a fi inchise,a aplicat
solutii revolutionare prin care acestea au devenit mai productive.Si tot asa ,in urma profitului obtinut
au urmat o serie de noi achizitii pentu grupul ce avea sa se numeasca mai tarziu International
Railway Sistems,ce cuprinde in momentul de fata firme din mai multe domenii.
 adevarata provocare pentru el: `Cand tóate afacerile mergeau foarte prost, a fost o adevarata
provocare sa o ia de la 0`.
 De asemenea, pe vremea cand producea primele vagoane, intreba tot timpul distribuitorii ce poate
face, aditiona produsului pentru a-l face mai bun.In incercarea de a ajunge pe piata,unele produse au
fost respinse de nenumarate ori. Acest dute-vino de strategizare a raportului client-produs este cel
care l-a dus la realizari inventive. Perseverenta lui adus la declansarea intregului fenomen.
 Sintagma `Intelepciunea stresului` este comentata astfel: `Un anume nivel de stres duce la cele mai
bune rezultate.`
 Considera important realizarea uni plan de evaluare a afacerilor pe care le intreprinde.
Aceasta, datorita faptului ca isi planifica majoritatea activitatilor. Planul ajuta la mentinerea unui
anumit ritm de lucru si concentrarea fortelor pentru a atinge obiectivele.
 Importanta viziunii: `Viziunea este ceea ce impinge oamenii inainte si in momentele dificile.
Angajatii si colaboratorii trebuie sa creada in viitorul companiei. Viziunea este acel vis, acea
imagine ce calauzeste in atingerea unui tel.`

60
 Studiu de caz 5

Sebastian Petrescu
Varsta: 30 ani

 Diferenta dintre antreprenoriat si business in viziunea acestuia:`Antreprenoriatul este activitatea ce are

la baza un contract de prestare. O afacere e orice inginerie financiara care e gandita sa aduca profit`
 Motivatia pentru antreprenoriat,a intreprinde si gestiona afaceri:Antreprenoriatul il face din
placere,dezvoltarea unui business in schimb pentru bani.
 Varsta la care a inceput sa lucreze : 14 ani. Domenii de activitate in care si-a exercitat munca, si au
contribuit cu experiente utile ocupatiei actuale: IT, educatie, jurnalism, management.In prezent
lucreaza in cadrul unei corporatii internationale de softwere ca antreprenor dar si dezvoltator si
implementator al idelor sale, insa si in cadrului propriului business in restul timpul.
 Domeniul business in care activeaza in present:IT. Se ocupa cu afaceri ce au la baza mediul online.
Creeaza unelte custom pentru clienti putini, dar mari. Marimea si tipul afacerii : mica, internationala,
world wide.
 A deschis firma acum 3 ani care produce serviciile pe care era singur capabil sa realizeze.Experienta
antreprenoriala a decurs `cu urcusuri si coborasuri; cu probleme si satisfactii.`
 Posibilitati de dezvoltare: Pana acum singurele surse de venituri au fost cele proprii. A luat de curand
in considerare posibilitatea de a aplica pentru fonduri europene structurale.
 Studii:Automatica si calculatoare, drept, telecomunicatii
 Nu a beneficiat de formari suplimentare pentru a invata sa activeze in mediul business, ori pentru a-si
dezvolta abilitatile antreprenoriale?
 Se considera o persoana revolutionara si avangardista totodata.
 Inovatii: A inventat solutii si servicii noi. A ajutat la constructia catorva firme prin abordari unice si
revolutionare.
 Datorita unei reorientari survenite la inceputul anului a inregistrat momentan un mic regres. Se
asteapta insa la o revenire a cresterii la sfarsitul anului si la o crestere de minim 1000% pentru anul
viitor.

61
 Modalitati de stimulare a antreprenoriatului: un cadru legislativ mai prietenos. Mai putine taxe si
birocratie.
 Depasirea adversitatilor : ii plac provocarile si le accepta spontan, fara sa se gandesca la ce interval de
timp urmeaza sa se intrevada satisfactiie.
 Provocari :Concedierea a mai mult de 50 de angajati cu care a lucrat ani de zile cot la cot a reprezentat
o adevarata provocare pentru el.`Cred ca e lucrul pe care-l fac cel mai greu si de care ma tem cel mai
mult. Am incercat sa adopt o atitudine sincera si sa-i ajut pe toti in a-si gasi pozitii decente in alte
companii unde aveam cunostinte.`
 Relevanta sintagmei``Intelepciunea stresului` pentru el :`Am invatat sa accept mult mai usor lucrurile
si sa privesc doar spre viitor. Sa caut tot timpul rezolvarile si solutiile si sa accept greutatile
survenite `.
 Schimbari si Rezistente: `Schimbarea face parte din orice. Din viata, din mediul inconjurator , dintr-o
afacere si evident din antreprenoriat,fara de care nu s-ar putea manifesta. Omul in general se teme de
schimbare.`
Importanta unei viziuni:`Nu cred ca ai cum sa construiesti ceva fara sa ai mai intai o viziune. Altfel
directia poate fi haotica.`
 Succesul reprezinta atingerea unui obiectiv ori a unei stari care sa aduca liniste si fericire. Esecul
desemneaza neatingerea acestei stari. In definitiv nu conteaza cat de mult produci ori cat de mult ai
ci cat de fericit ce te face ceea ce ai.`
 `Cineva spunea ca < daca nu ai obinut ceea ce-ti doreai inseamna ca un s-a terminat inca >. Cred
obiectivele pentru care ne luptam sa le atingem se stabilesc in functie de diferitele etape ale vietii.
Dupa ce le atingem ne bucuram de realizare pentru o scurta perioada de timp, dupa care trecem la
urmatorul obiectiv.’
 In ceea ce priveste asumarea riscurilor ce nu se pot controla:` Intotdeauna afacerile in care am intrat
au avut si o doza de risc necalculabila. Din pacate exista in permanenta factori pe care nu-i poti
controla. Cata vreme te bazezi pe un singur proiect, riscul este difícil de acceptat . Cata vreme
dezvolti mai multe in paralel doza de risc cauzata de necunoscut e accpetabila. Sansele de a fi
afectate mai multe proiecte de acelasi efect nedorit sunt mult mai mici cu cat creste numarul
proiectelor.`

62
 Studiu de caz 6 :

Elena Gavrila 53 ani

 Traseu evolutiv: inginer >instructor de sah >intraprenoriat,intreprinzator

 Motivatia pentru a intreprinde si gestiona afaceri: `muncesti pentru tine nu pentru altii`
 Si-a dorit mai mult si au aparut solutii sa obtina ceea ce isi dorea ,a avut un plan de actiune, pregatire
in noul domeniu si perseverenta.
 Domeniul business in care activeaza in present: afaceri in retea,intraprenoriat
 A participat la diverse cursuri de dezvoltare ,optimizare personala ,si motivationala.
 Adauga totodata valoare oamenilor cu care lucreaza, fara ei un ar fi avut nici o sansa de succes, nu ar
fi putut atinge performanta.
 S-a implicat totodata in dezvoltarea comertului in magazinele virtuale,prin adoptarea inovarea unor
strategii menite sa atraga mai multi clenti si totodata propunerea unor masuri optime de rezovvare a
problemelor pe timp de criza.Totodata,a revolutionat sistemul de indrumare a liniei personale de
network-marketing din Romania, ajungand sa conduca un numar impresionant de oameni si in
acelasi timp sa-i directioneze spre un castig considerabil. La ora actuala este cel mai de succes
intreprinzator din acest sistem de afaceri in retea din Romania, si totodata un nume cu rezonanta in
afara.
 Ca modalitati de stimulare a antreprenoriatului ,aceasta propune `o orientarea spre a ajuta oamenii din
jurul tau mai mult decat profitul mare imediat ` si pune mare accent pe dezvoltarea personala a
indivizilor
 Provocarile vietii sunt depasite prin: mobilizare si cautare de solutii noi; `schimbarea rezprezinta o
solutie in a depasi provocarile`
 Situatii care au reprezentat o adevarata provocare pentru ea:Moartea sotului si a parintilor la intervale
foarte scurt de timp, insa toate aceste situatiile stresante, si problemele de tot felul le-a depasit prin
actiune, munca cu scop si relatii cu oamenii;refuzant totodata rolul de victima.
 Sintagma `Intelepciunea stresului` i-i se potriveste intru-totul, `am rezultate bune cand imi creez
STARI DE URGENTA`

63
 Gaseste util sa realizeze un plan de evaluare a afacerilor pe care le intreprinde.`Trebuie sa stiu unde
ma aflu ca sa stiu unde ma indrept. `Imi da o directie. Imi propun de exemplu o crestere cu 20% fata
de ceva ce stiu ca am in acest moment si imi adopt strategii cu care sa ajung acolo`. Afitma de altfel
ca schimbarea continua duce la entuziasm si rupe inertia; mai ales acum,pe fondul crizei mondiale
cautam solutii si modalitati noi de abordare, pentru a elimina panica si frica.

Studiu de caz 7
Alexandreu Popa
28 ani

 Motivatia pentru antreprenoriat, a intreprinde si a gestiona afaceri: dorinta de a face ceva diferit si de
a reusi in ceea ce isi propune.
 A inceput prima afacere la 25 de ani cand detinea studii partial universitare si o oarecare experienta de
viata internationala.Astazi se ocupa de design specializat. Personalizeaza obiecte cu cristale
Swarovski in Europa de est,si America. In doemniul de activitate curent l-a ajutat experienta
acumulata peste hotare ( New York),unde a inceput pentru prima data lucrul cu cristalele.
 Relateaza: `Am evoluat spre bine, nu insa usor, si nu din prima.`
 Prima experienta de lucru: la 19 ani la TAROM (marketing) Alte domenii in care si-a exersat
activitatea: IT, catering, law si event planner .In prezent,pe langa business-ul dezvoltat in urma ideei
de afacere de la care a pornit lucreaza ca insotitor de zbor in cadrul companiei Wizzair,pentru un
venit suplimentar. La momentul actual, afacerea initiata traverseaza o perioada dificila,insa el vrea
sa o repuna pe picioare imediat ce considera oportun si sa se dedice intru-totul din nou acesteia.
 Nu a beneficiat de formari suplimentare pentru a invata sa activeze in mediul business, ori pentru a-si
dezvolta abilitatile antreprenoriale,dar nici de cursuri de dezvoltare si optimizare personala.
 Inovatie si schimbare: `Mereu am incercat sa aduc ceva nou, sau sa imbunatatesc. Am facut un tel din
asta. Cred ca ce am adus nou este faptul ca o singura afacere se adreseaza atat persoanelor fizice cat
si firmelor, atat celor saraci cat si celor bogati, atat copiilor, adolescentilor cat si celor maturi. Este o
afacere care are si produse finite la vanzare dar care si presteaza servicii, o firma care se adreseaza
atat maselor, productiilor de serie cat si celor unicat, in editie limitata.`

64
 Se simte norocos sa conduca o afacere care pe langa faptul ca aduce ceva complet nou, se si
adreseaza unor categorii diferite de clienti. Ca perspcetive, incerca sa atraga clienti firme cu capital
serios, iar pt persoanele fizice sa extinda oferta, sa o diversifice. Are in vedere constituirea de
parteneriate internationale.
 Andreprenoriatul din Romania-perspective de viitor: `A inceput dupa revolutie intr-un mediu obscur,
cu un chiosc in fata blocului(cazul fericit) sau contrabanda si mita. Ca o prostituata intoarsa dupa 20
de ani si care acum se vrea doamna, asa si antrepenoriatul romanesc incearca sa si spele imaginea. O
vorba generala spune sa nu intrebi niciodata un milionar cum a obtinut primul milion. Exista foarte
mult potential, din pacate la noi lucrurile se intampla prea incet…inca invatam.`
 Modalitati de stimulare a antreprenoriatului: Opinii personale:
`America a fost constituita inca de la inceput ca un mediu care punea accentul pe individ. Si a fost
cel mai bun lucru posibil. Cei care au lucrat ca furnicutele in echipa au ajuns sa fie condusi de liderii
lor si manipulati. Orice individ ar trebui sa incerce sa si depaseasca conditia , sa se dezvolte si sa
cucereasca prin initiativele lui. Unul care doar este condus….va fi mereu privat de libertati.`
 Provocarilor vietii le face fata cu rabdare, cu optimism, cu acceptarea dificultatilor ca pe o etapa
normala, inevitabila,trecatoare.
 Situatie care a reprezentat o adevarata provocare pentru el: negocierea cu potentiali clienti
internationali ce s-a derulat in conditii foarte nefaste ajungand sa nu se mai concretizeze. A fost pus
in imposibilitatea de a mai scadea din oferta desi devenise foarte flexibil. Alte situatii stresante sunt
onorarea comenzilor in termen limita atunci cand resursele nu sunt neaparat in concordanta,situatia
prin care trece in momentul actual: dedicarea job-ului mai mult decat planurilor sale personale de
dezvoltare a ideilor de afaceri.
 Schimbare in mediul de afacerii:`Schimbarea este cheia unui business pe termen lung.`
 Demararea unor simulari in afaceri si testarea ideilor :Afirma ca este ceva prea putin realizabil la
nivelul individului, si doar fondurile de investitii sau corporatiile mari crede ca isi permit asa ceva.
Totodata afirma ca este benefic si deal.
 Importanta crearii unei viziuni :` Atunci cand conceptul este nou trebuie analizat foarte bine, pt a
structura totul pe acest schelet.
 El afirma faptul ca atat succesul cat si esecul sunt relative, in functie de ce isi propune fiecare
antreprenor. `Esecul poate fi insa doar o faza intermediara spre succes. Foarte multi oameni de
succes au reusit doar dupa mai multe esecuri, experiente din care au invatat. `

65
 Oportunitati pentru succes : extinderea treptata a ofertei pe o scara cat mai variata de clienti pe plan
local si international.
 Preluarea de riscuri necalculate :`Atat timp cat exista o suma alocata riscului, acesta trebuie asumat.
Cuantumul lui trebuie insa sa fie macar aproximativ.`
 `Competitia pentru viitor` din punctul lui de vedere necesita strategii pe termen lung si continuitate.

Studiu de caz 8 :

Dinu Marius 28 ani

 Motivatia pentru antreprenoriat:placere

 A urmat cursurile facultatii de informática, dar si in master in managementul si administrarea
afacerilor(MBA) ale unei universitati din SUA.
 Primele experiente de acest gen le-a avut la 20 ani,cand a inceput sa implementeze si sa dezvolte noi
structuri software pentu organizatia unde lucra ,dar si in particular pentru alta categorie de clienti.
 Nu a urmat cursuri de dezvoltare personala,motivationala,etc,si nici nu a intrat in contact cu mari
antreprenori,pentru a putea invata chiar de la acestia.A afirmat faptul ca nici masterul pe care l-a
urmat nu i+a oferit aceasta ocazie.
 Mai apoi s-a ocupat de gestiunea,implementarea ,construirea si dezvoltarea in domeniul software pe
cont propriu,dezchizandu-si o mica firma. Afacerea un a mers la fel de bine pe cat se astepta,astfel

66
 ca dupa 1 an a renuntat,si s-a reangajat,dezvoltandu-se foarte mult la locul de munca actual.A mai
avut cateva incercari de a-si incepe un business in acest domeniu,insa au esuat,neavand taria
necesara de a infrunta dificultatile,si spunand ca era nevoit sa-si asume riscuri din ce in ce mai mari.
A continuat pana in prezent sa lucreze pe langa servici la planurile sale,fiind un liber
profesionist,ajungand totodata director pe departamentul sau la firma unde este angajat..El isi
doreste sa isi dezvolte pe viitor propia afacere,are multe idei,insa in momentul de fata este nevoit sa
le imparta cu fírmele cu care colaboreaza,atat la servici,cat si in mediul privat,insa atat cat ii permite
timpul.
 Se considera o persoana tehnic avangardista.
 Modalitati de stimulare a antreprenoriatului: financiara,dar si accesibilitatea fondurilor
 Situatii care au reprezentat o provocare pentru el:schimbarea locului de munca,incercarea de a
intreprinde ceva pe cont proprriu.Spune ca a depasit momentele prin automotivare si incredere in
fortele proprii.
 Considera util realizarea unui plan de afaceri,crearea unui `basic line`(obiectivul minim de atins,unul
realist) si a unui milestone(puncte de reper intermediare,limitare de timp si resurse umane).
 `Schimbarea este inevitabila si necesara` si poate produce asupra: ideei initiale,care evolueaza, asupra
cotei de piata,research si tehnologii de procesare.

Studiu de caz 9:
Mihai Stroe 35 ani

 Domeniul business: creatie, productie (industria imbracamintei),fashion

 Formarea profesionala studii universitare: facultatea de design- Roma
 Succesul prin abordarea creativa in tóate creatiile lui survine in urma unui permanent sondaj in
legatura cu ceea ce ce isi doresc clientii,unor modalitati de atingere a acestor viziuni,combínate cu
viziunea proprie.
 Mihai este creator de moda si mai bine de 15 ani s-a confruntat cu adversitati de tot felul.Pana acum
10 ani a fost un artist recunoscut in cercul monden din Romaniai,insa datorita absenteismului
indelungat,a pierdut din concurenta.Mihai a plecat pentru a studia la facultatea de moda si design de
la Roma, iar astazi incearca din rasputeri sa-si creeze din nou un nume.Afirma faptul ca un ii este

67
 deloc usor,si ca de multe ori s-a gandit sa renunte,insa totusi un s-a dat batut.Mihai s-a intors de 2
ani in tara,si relateaza faptul ca desi oamenii pentru care lucreaza in prezent gandesc ca realizeaza
lucruri extraordinare si proiecteaza creatii inedite,totusi nici pana acum un s-a putut ridica la nivelul
la care a ajuns inainte sa plece din tara.
 Ii este totodata teama sa realizeze momentan prezentari de moda de mare anvergura,din teama de
esec.Desi el cunoaste ca cest lucru un conduce spre o sansa de afirmare,un reuseste sa treaca peste
anumite momente,situatii, si intamplari care l-au descurajat cum ar fi: `Julia Anghelescu a ramas
neplacut surprinsa atunci cand si-a vazut rochia inainte de spectacol,nu era ceea ce vroia… etc`
 Motivatia pentru a intreprinde si a gestiona afaceri: De a face ceea ce-i place,ptr un venit lunar
nelimitat.
 A inceput prima data sa lucreze la varsta de 12 ani,cand a imbratisat masina de cusut din curiozitate si
satisfactia de a face ceva ce altii nu faceau,si totodata diferit de ceea ce vedea prin magazine.Afirma
faptul ca` total a inceput bine-nteles dintr-o joaca`.
 Experienta :Cu timpul, a inceput sa studieze tehnici si metode de coasere,si au inceput sa i-i se
dezvolte diverse simturi. Daca la inceput lucra sub forma de joaca, aceasta s-a concretizat cu timpul
intr-un eveniment serios: daca la inceput un cerea bani pe manopera,acum a inceput s asa incaseze si
un venit.

 Inovatie, revolutionaritate : pe partea tehnica-noi tehnici de confectionare, in vederea usurarii

productiei, un produs il face mai usor de conceput ca tehnica,ca timp si mijloace, cu scopul de a
usura munca oamenilor.
 Perspective de dezvoltare :Planuri strategice: de a-si vinde intr.-un mod cat mai rapid ,ideile. Pe
termen lung-dezvoltarea mai multor branduri.

Studiu de caz 10:

Mihnea Mocanu
Varsta: 26 ani

68
 Motivatia antreprenoriala,a intreprinde si gestiona afaceri: `ideile veneau,apoi am dorit sa fac si bani
din asta`
 Prima afacere a demarat-o la varsta de 19 ani,vinzand calculatoare carora le modifica piese,,le adapta
anumite componente,etc
 La varsta de 20 ani a inceput sa lucreze in domenii : domeniul lT hardware/software. Apoi s-a axat pe
dezvoltarea unor afaceri comerciale.
 Nu a beneficiat de formari suplimentare pentru a invata sa activeze in mediul business,ori pentru a va
dezvolta abilitatile antreprenoriale si nici nu a participat la cursuri de dezvoltare si optimizare
personala.
 Studii: Absolvent al facultatatii de automatica,calculatoare si electronica , cursuri: formator, auditor
de mediu.
 Speculeaza tot felul de oportunitati ex: in perioada curenta a fost primul care s-a gandit sa aplice intr-
un cadru legal procesul de recuperare a taxei de inmatriculare la aducerea unei masini straine in
tara.In prezent este posibil sa fi aparut si altii.
 Gandeste strategii utile de gestionare a eventualelor riscuri,insa in acelasi timp,daca miza este mare
si riscurile nu sunt pe masura, actioneaza.
 Afirma faptul ca spre deosebire de alte tari,avem un potential urias,insa un sunt sisteme,sau cele
existente sunt foarte proaste de scoatere a antreprenorilor l a lumina, si in acelasi timp de extragere a
foloaselor din aceasta.
 Relateaza faptul ca trebuie sa fi apt sa-ti suporti infrangerile, pentru a dobandi o noua
perspectiva,totodata se are in vedere surprinderea momentului potrivit pentru punerea in practica a
unei idei de valoare.
 adevarata provocare pentru el: `Cand tóate afacerile mergeau foarte prost, a fost o adevarata
provocare sa o ia de la 0`.

 Comentarea sintagmei `Intelepciunea ecléctica`:`Doar cu ideile derivare din automatica nu poti sa

intreprinzi o afacere,trebuie sa investighezi mai mult teren,sa te documentezi,sa cauti despre ceea ce
te intereseaza si doresti sa realizezi`.
 Din punct de vedere a ceea ce intreprind acum,consider ca oportunitatile pentru succes ar fi: jocurile
politice(faptul ca in alte tari legea ce priveste taxa de inmatriculare pentru o tara straina este scoasa),

69
 si clientii numerosi (datorita faptului ca multi romani prefera sa-si achizitioneze masini la mana a
doua din strainatate),etc.

Anexa 2-

Interviu structurat

1. Cunoasteti diferentele dintre antreprenoriat si business?Daca da,care ar fi acelea,explicati.

2. Motivatia dumneavoastra pentru a intreprinde si gestiona afaceri:

3. Start up(cum ati inceput sa dezvoltati prima afacere-prima experienta,la ce varsta,ce studii aveati
la momentul respectiv,alte detalii pe care le considerati necesar de amintit)

4. Cum au decurs lucrurile in timp(experienta antreprenoriala):

5. Varsta la care ati inceput sa lucrati. Domenii de activitate,experiente,ce ati invatat in urma
acestora si va sunt de folos in domeniul de activitate curent:

6. Domeniul business in care activati in present:

70
7. Tipul de afacere pe care il practicati :ex: afaceri in retea(daca nu practicati,sunteti familiarizat cu
conceptul?/ sau individuala,cu franciza sau fara ,utilizati fondurile mutuale,activele sau le-ati
utilizat vreodata?, investitii(a reprezentat/reprezinta un domeniu de interés pentru
dumneavoastra?) :

8. Categoria la care se incadreaza afacerea/afacerile dumneavoastra : mica,mijlocie,sau mare?

Scala de raportare: national/european/international.Tari implícate in prezent.Parteneriate.

9. Formarea profesionala :studii+cursuri de specializare,traninguri(dezvoltare profesionala

continua) in ce domenii?

10. Ati beneficiat de formari suplimentare pentru a invata sa activati in mediul business,ori pentru a
va dezvolta abilitatile antreprenoriale?

11. Ati participat la cursuri de dezvoltare personala,motivationala,sau pentru a va dezvolta alte

competente si abilitati personale ,etc?

12. Valoarea adaugata: Oferiti angajatilor dumneavoastra/oamenilor din subordine accesul la

dezvoltare personala si profesionala continua?(traininguri,cursuri de perfectionare,etc).Daca
da,ce beneficii ati constatat in timp in urma acestui lucru,cum v-ati folosit de acestea in progresul
afacerii dumneavoastra?
13. Colectionarea ideilor: Ati auzit de `cutia cu sugestii pentru minte`? Daca da,cum v-ati folosit de
aceasta in viata dumneavoastra profesionala?

14. Va considerate o persoana revolutionara? Revolutionaritate vs. Avangardism. Comentarii: unde

va situati?

15. Cu ce inovatii ati contribuit domeniului business in care activati?Dar inainte sa va deschideti
propria afacere?La fostul loc de munca?

16. Perspective de dezvoltare a organizatiei,a afacerilor pe care le intreprindeti:

17. Managementul riscurilor:Cum gestionati eventualele riscuri care pot aparea,strategii de

combatere ,experiente de acest fel:

18. Antreprenoriatul din Romania-perspective de viitor-opinii personale:

19. Ati activat/activati intr-o organizatie de tip ONG? Ce a insemnat pentru dumneavoastra aceasta
experienta? Competente si abilitati dezvoltate:

71
20. Modalitati de stimulare a antreprenoriatului:Opinii personale

21. Dincolo de limite .Cum faceti fata provocarilor vietii?

22. Dati un exemplu de o situatie care a reprezentat o adevarata provocare pentru dumneavoastra?
Cum ati depasit impasul si ati facut fata stresului,ce strategii ati adoptat?

23. Cum obisnuiti sa depasiti adversitatile si sa gestionati situatiile de criza,cum v-ati repus pe
picioare dupa lovituri?

24. `Intelepciunea stresului`.Cum comentati aceasta sintagma?Credeti ca vi-i se potriveste?

Argumentati.

25. Obisnuiti sa realizati un plan de evaluare a afacerilor pe care le intreprindeti? Daca da,de ce
considerati útil acest lucru?

26. Cum priviti schimbare in mediul de afaceri?Argumentati.

27. Ce puteti spune despre demararea unor simulari in afaceri ?Dar despre testarea ideilor de afaceri
?Considerati util acest lucru?Daca da,cum v-ati folosi/folosit de acestea in viata dumneavoastra
profesionala?

28. Cat de importanta considerati ca este crearea unei viziuni ?si de ce??

29. `Intelepciunea ecléctica`-cum puteti comenta aceasta sintagma?

30. Incercati o redefinire a succesului si a esecului (alta decat cea din literatura de specialitatea,si
dintr-o cu totul alta perspectiva):

31. Ganaditi-va la ce intreprindeti in acest moment.Care considerati ca reprezinta oportunitatile

dumneavoastra pentru succes?

32. `Voi insista pana voi reusi` Cum comentati aceasta sintagma?Exprimati-va acordul/dezacordul
dumneavoastra in legatura cu aceasta.

33. Va considerati o persoana perseverenta? Argumentati.

34. Continati eforturile in ciuda obstacolelor pe care le intampinati?Argumentati

72
 35. Sunteti dispus si capabil sa prluati riscuri pe care nu le puteti calcula?Argumentati-va raspunsul.

36. Cunoasteti conceptul de 1*`rezilienta`? Ce puteti spune despre relatia acestuia cu mediul
business si impactul asupra antreprenoriatului?

37. `Competitia pentru viitor` Cum comentati aceasta sintagma?

38. Ce parere aveti despre sistemul 2*heterarhic comparativ cu cel piramidal?

Note de subsol:

1*rezilienta= capacitatea de a face fata cu brio unor schimbari continue si majore,de a face fata
stresului;capacitatea de a-ti pastra sanatatea si energía cand te afli sub presiune constanta;capacitatea
de a-ti reveni rapid dupa esecuri;capacitatea de a depasi adversitatile;capacitatea de a gasi un nou mod
de a gandi,noi strategii, de a se orienta si de a trai cand cel vechi un mai este posibil;capacitatea de a face
tóate acestea fara a actiona intr-o maniera distructiva si disfunctionala.

2*heterarhia=(inlocuirea sistemului piramidal cu terenuri de jocuri; compusa din diferite linii ierarhice
in constelatie,in cadrul carora,fiecare individ e legat de un proiect,de o profesie determinata,de un grup
de persoane,sistemul `farfuriei cu spaghete`; are loc schimbarea pozitiei de sef cu cea de subordonat,in
functie de proiect->o statie de alimentare a creierelor)

73
Anexa 3

Test pentru evaluarea nivelului de rezilienta

Sex : Ocupatie actuala:

a) b) Feminin
Masculin

Varsta: Studii absolvite, nivel academic:

Acorda-ti note de la 1 la 5 in raport cu urmatoarele afirmatii:

74
1=foarte putin adevarat

5=foarte adevarat

1. Intr-o situatie de criza sau haos,ma calmez si ma concentrez asupra actiunilor utile.

2. De obicei sunt optimist . Vad discutiile ca fiind ceva temporar,ma astept sa le depasesc si cred
ca lucrurile vor evolua spre bine.

3. Pot tolera situatii cu un nivel inalt de instabilitate sau ambiguitate .

4. Ma adaptez rapid la noi circunstante. Sunt bun la a-mi reveni rapid dupa situatii dificile.

5. Am simtul umorului.Gasesc ceva amuzant si in situatiile dificile,rad de mine insumi si ma amuz

cu usurinta.

6. Sunt capabil sa-mi revin emotional dupa pierderi si esecuri.Am prieteni cu care stau de
vorba,pot exprima ceea ce simt in fata altora si pot cere ajutor. Mania,confuzia sau descurajarea
nu dureaza mult.

7. Ma simt increzator in fortele proprii,ma apreciez si am o imagine sanatoasa despre mine

insumi.

8. Sunt curios si pun intrebari.Vreau sa stiu cum functioneaza lucrurile.Imi place sa incerc cai noi
de a intreprinde ceva.

9. Invat constant din experientele mele si din ale altora.

10. Stiu sa rezolv problemele.Pot folosi analiza logica,pot fi creativ sau pot folosi bunul simt
practic.

11. Reusesc sa fac lucrurile sa mearga bine.Sunt solicitat(a) adeseori sa conduc grupuri sau
proiecte.

12. Sunt foarte flexibil(a).Ma simt bine cu complexitatea paradoxala a personalitatii mele.Sunt in
acelasi timp optimist si pesimist,increzator si precaut,egoist si generos,s.a.m.d.

13. Sunt intotdeauna eu insumi,dar am observat ca ma comport diferit fata de oameni diferiti si
in situatii diferite.

14. Prefer sa lucrez fara sa am o descriere rigida a postului.Sunt mai eficient cand sunt liber sa
fac ceea ce gandesc ca este mai bine in fiecare situatie.

75
15. `Citesc` bine oamenii si ma incred in intuitia mea.

16. Stiu sa ascult si am bune calitati empatice.

17. Nu-i judec pe ceilalti si ma adaptez diverselor lor tipuri de personalitate.

18. Sunt foarte rezistent.Merg inainte in vremuri dificile.Am un spirit independent chiar daca
sunt cooperant cu ceilalti.

19.Situatiile dificile m-au facut mai bun si mai puternic.

20 .Am transformat nesansa in sansa si am gasit parti bune in experientele proaste.

Total puncte________

Interpretarea rezultatului:

Punctaj mic: O autoevaluare cu un punctaj sub 50 arata ca viata este pentru tine o lupta si tu o
sti.Nu esti capabil sa faci fata cu bine presiunilor.Nu inveti nimic folositor din experientele
proaste.Te simti ranit cand oamenii te critica.Uneori,te simti neajutorat si fara speranta.Daca
aceste afirmatii ti-i se potrivesc,pune-ti intrebarea:`Mi-ar place sa invat cum sa fac fata mai bine
dificultatilor?` Daca raspunsul tau este afirmativ,atunci o cale buna de a incepe este sa te
intalnesti cu alti oameni care actioneaza pentru a-si dezvolta abilitatile de supravietuire.Lasa-i sa
te indrume,sa te incurajeze si sa te ghideze.O alta cale,in cazul in care lucrezi pentru o mare
firma,este sa obtii consiliere pe baza programelor de asistenta pentru angajati.Faptul ca te simti
motivat sa-ti sporesti rezilienta este un semn pozitiv.

Punctaj mare: Daca ti-ai acordat note mari pentru majoritatea afirmatiilor de mai sus,ai
acumulat peste 90 de puncte.Asta inseamna ca esti deja ca esti priceput in a-ti reveni de pe urma
loviturilor vietii.In cazul tau,aceast test va confirma ca procedezi bine in multe
situatii.Si,deoarece iti place sa inveti cai noi pentru a te descurca si mai bine,poti sa-ti
perfectionezi si mai mult abilitatile pentru a ajunge la un nivel foarte inalt. Este bine sa te intrebi

76
totodata in ce masura te simti dornic sa-ti spui povestea altora si sa te pui la dispozitia unor
oameni care incearca sa invete cum sa faca fata adversitatilor.Oamenii invata mai usor din cazuri
reale si tu ai putea fi un model de urmat.

Punctaj mediu: Daca ai fost de acord cu multe dintre afirmatiile de mai sus si ai acumulat un
punctaj cuprins in intervalul 70-89,este foarte bine!Inseamna ca vei castiga mult de pe urma
acestui lucru,pe viitor poti capata mai multa incredere in tine si iti vei creste rezilienta.Vei
devenid in ce in ce mai bun in a-ti reveni de pe urma adversitatilor.

Daca ai adunat un punctaj intre 50 si 69,pari sa te descurci destul de bine,dar este posibil sa te fi
subapreciat.Multi oameni isi acorda mai de graba punctaj subevaluat decat supraevaluat.Unii
oameni au obiceiul sa fie modesti si isi acorda automat un punctaj mediu(3),ceea ce duce la un
punctaj total de 60.Daca punctajul acumulat este in intervalul 50-69 trebuie verificat cat de
corecta este evaluarea pe care ti-ai facut-o.

O maniera de a verifica acuratetea evaluarii este sa ceri unor persoane care te cunosc bine sa-ti
acorde note si sa vezi la ce punctaj total ajung ele.Discuta toate afirmatiile din test unde punctajul
lor este diferit de al tau si ia in calcul parerea acelor persoane.Daca ele iti acorda punctaj mai
mare decat al tau,acest lucru s-ar putea datora faptului ca educatia ta de `copil bun` te impiedica
sa-ti maresti rezilienta.

O a doua cale de verificare a validitatii notelor pe care ti-i le acorzi consta in a-ti pune
urmatoarele intrebari suplimentare:

 Simtul umorului ti-a adus vreodata necazuri?

 Faptul aca ai pus intrebari ti-a adus vreodata necazuri?
 Faptul ca esti o persoana imprevizibila sau pera complicata i-a nedumerit sau i-a deranjat
vreodata pe altii?
 S-a intamplat vreodata ca efortul tau de a anticipa problemele sa fie taxat ca atitudine
negativa?
 Sti sa asculti atat de bine incat capacitatea ta de a intelege ambele parti implícate intr.-un
conflict i-a zapacit pe unii?

77
Acorda-ti un punct pentru fiecare raspuns afirmativ la intrebarile suplimentare de mai sus si
adauga un punct la afirmatia din test care se refera la increderea in sine si la stima de sine. Aceste
intrebari suplimentare te ajuta sa-ti dai seama ca s-ar putea sa un faci legatura intre modul tau de
a actiona si rezilienta.Foarte probabil ca ai mai multe abilitati specifice rezilientei decat ai crezut
vreodata.

Sursa: Siebert,A.(1996). The Roots of Resiliency: your inner selfs. New York: Perigee.

Anexa Nr.4:

Chestionar inteligente emotionala

Prezentăm în continuare 10 situaţii (scenarii) în care se poate afla orice om. Imaginaţi-vă că vă
aflaţi în situaţiile respective şi arătaţi cum veţi proceda în mod concret. Pentru aceasta veţi alege
una din cele patru variante de răspuns

1. Sunteţi într-un avion care intră brusc într-o zonă de turbulenţă şi începe să se
balanseze puternic într-o parte şi alta. Ce faceţi ?

a. Continuaţi să citiţi sau să vă uitaţi la film, dând puţină atenţie turbulenţei;

78
b. Vă îngrijoraţi, urmăriţi stewardesa şi citiţi fişa cu instrucţiuni în caz de pericol;

c. Câte puţin din a) şi b);

d. Nu observaţi nimic.

2. Mergeţi în parc cu un grup de copii de patru ani. O fetiţă începe să plângă deoarece
ceilalţi nu vor să se joace cu ea. Ce faceţi ?

a. Nu vă amestecaţi, lăsaţi copiii să rezolve singuri problema;

b. Vorbiţi cu ea şi o ajutaţi să găsească o modalitate de a-i face pe ceilalţi să se joace cu ea;

c. Îi spuneţi cu o voce blândă să nu plângă;

d. Încercaţi să-i distrageţi atenţia şi îi arătaţi câteva lucruri cu care se poate juca.

3. Imaginaţi-vă că sunteţi student şi doriţi să obţineţi o medie mare pentru bursă. Aţi
constatat că una dintre note vă scade media. Ce faceţi ?

a. Vă faceţi un plan special pentru a vă îmbunătăţi nota la cursul respectiv, fiind hotărât să urmaţi
planul;

b. Vă propuneţi ca în viitor să luaţi note mai bune la acest curs;

c. Consideraţi că nu contează mult ceea ce aţi făcut la acest curs şi vă concentraţi asupra altor
cursuri, la care notele dumneavoastră sunt mai mari;

d. Mergeţi la profesor şi încercaţi să discutaţi cu el obţinerea unei note mai mari.

4. Imaginaţi-vă că sunteţi agent de asigurări şi telefonaţi la clienţi pentru prospectare.

Cincisprezece persoane la rând v-au închis telefonul şi sunteţi descurajat. Ce faceţi?

a. Vă spuneţi: „Ajunge pentru azi", sperând că veţi avea mai mult noroc mâine;

b. Vă evaluaţi calităţile care, poate, subminează abilitatea dumneavoastră de a face vânzări;

79
c. Încercaţi ceva nou la următorul apel telefonic şi vă străduiţi să nu vă blocaţi;

d. Găsiţi altceva de lucru.

5. Sunteţi managerul unei organizaţii care încearcă să încurajeze respectul pentru

diversitatea etnică şi rasială. Surprindeţi pe cineva spunând un banc rasist. Ce
faceţi?

a. Nu-l luaţi în seamă - este numai o glumă;

b. Chemaţi persoana respectivă în biroul dumneavoastră pentru a-i face observaţie;

c. Vorbiţi pe faţă, pe loc, spunând că asemenea glume sunt nepotrivite şi nu vor fi tolerate în
organizaţia dumneavoastră;

d. Îi sugeraţi persoanei care a spus gluma să urmeze un program de şcolarizare privind

diversitatea.

6. Încercaţi să calmaţi un prieten înfuriat pe un şofer care era să-l accidenteze foarte
grav. Ce faceţi ?

a. Îi spuneţi să uite evenimentul pentru că nu a păţit nimic ;

b. Încercaţi să-i distrageţi atenţia de la acest eveniment vorbindu-i despre lucrurile care îi plac
foarte mult sau care îl interesează.

c. Îi daţi dreptate, considerând, la fel ca şi el, că celălalt i-a pus în pericol viaţa;

d. Îi relataţi că şi dumneavoastră vi s-a întâmplat mai demult ceva asemănător, dar după aceea v-
aţi dat seama că, după cum conduce, şoferul va ajunge în mod sigur spitalul de urgenţă.

7. Dumneavoastră şi partenerul de viaţă (prietenul) aţi intrat într-o discuţie aprinsă,

care a devenit foarte repede un meci de ţipete. Sunteţi amândoi furioşi şi, în focul
furiei, recurgeţi la atacuri personale pe care într-adevăr nu le înţelegeţi, dar le
continuaţi. Este cel mai bun lucru de făcut?

80
a. Luaţi o pauză de 20 de minute şi apoi reluaţi discuţia;

b.Opriţi cearta de îndată, pentru că nu contează ce spune partenerul dumneavoastră;

c. Spuneţi că vă pare rău şi îi cereţi partenerului să îşi ceară la rândul său iertare;

d. Vă opriţi un moment, vă adunaţi gândurile şi, apoi, vă precizaţi punctul dumneavoastră de

vedere.

8. Imaginaţi-vă că aţi fost numit şeful unei noi echipe care încearcă să găsească o
soluţie creativă la o problemă sâcâitoare de serviciu. Care este primul lucru pe care
îl faceţi ?

a. Notaţi paşii necesari pentru rezolvarea rapidă şi eficientă a problemei;

b. Cereţi oamenilor să-şi facă timp pentru a se cunoaşte mai bine între ei;

c. Începeţi prin a cere fiecărei persoane idei privind rezolvarea problemei, cât timp ideile sunt
proaspete;

d. Începeţi printr-o şedinţă de dezlănţuire a ideilor (brainstorming), încurajând pe să spună orice

idee îi vine în minte, indiferent cât de fantastică pare.

9. Fiul dumneavoastră este extrem de timid şi a fost foarte sensibil şi un pic înfricoşat
de locurile şi oamenii străini, de când s-a născut. Ce faceţi?

a. Acceptaţi că are un temperament sfios, timid şi căutaţi căi de a-l proteja de situaţii care să-l
tulbure;

b. Îl duceţi la un psihiatru de copii;

c. Îl expuneţi intenţionat la mai mulţi oameni şi în locuri străine, astfel încât să-şi poată înfrânge
frica;

d. Organizaţi o serie neîntreruptă de experienţe care să-l înveţe pe copil să ia treptat contact cu
oameni şi situaţii noi.

81
 10. Consideraţi că de mulţi ani aţi dorit să reîncepeţi să practicaţi un sport pe care l-aţi
încercat şi în copilărie, iar acum pentru distracţie, în sfârşit, v-aţi hotărât să începeţi.
Doriţi să vă folosiţi cât mai eficient timpul. Ce faceţi?

a. Vă limitaţi la timpul strict de exerciţiu în fiecare zi;

b. Alegeţi exerciţii care vă forţează mai mult abilitatea (care vi se par mai grele);

c. Exersaţi numai când, în mod real, aveţi dispoziţie ;

d. Încercaţi exerciţii care sunt cu mult peste abilităţile dumneavoastră.

Interpretarea rezultatelor:

Nr. Notarea răspunsurilor Nr. Notarea răspunsurilor

Itemilor Itemilor

1 a, b, c 20 puncte 6 b,c 5 puncte

d 20 puncte

2 b 20 puncte 7 a 20 puncte

3 a 20 puncte 8 b 20 puncte

4 c 20 puncte 9 b 5 puncte

d 20 puncte

5 c 20 puncte 10 b 20 puncte

82
Sursa : http://psihoteca.info/?p=991

Anexa Nr. 5:
Grafice

Grafic rezilienta

83
 100

90

80

70
Mean

60
Raetc hi Burci Petrescu Popa Stroe
Cons tantin M.Valentin Gavr ila Dinu Mocanu

Grafic rezilienta+inteligenta emotionala

84
 150

140

130

120

110

100
Mean

90
Cons tant Raetc hi Petrescu Popa Mocanu
M.VA LENTIN Burci Gavr ila Dinu Stroe

Grafic inteligenta emotionala

85
 190

180

170

160

150

140
Mean

130
Cons tant Raetc hi Petrescu Popa Mocanu
M.VA LENTIN Burci Gavr ila Dinu Stroe

Anexa 6:
Exercitii training

Exercitiul 1

86
Cea mai puternica tehnica de imbunatatire a inteligentei si de stimulare a creativitatii este ceea ce
Brian Tracy a denumit `dezlantuirea mintii` si se realizeaza similrar cu cea descrisa de de Tony
Buzan, `harta mintii` ce consta in a lua o foaie de hartie si a desena o harta a ideilor.Se plaseaza
obiectivul sau problema principala in centrul paginii si apoi se deseneaza o retea pentru a lega
variate idei una de alta.Aceasta harta ofera o perspectiva foarte diferita despre modul cum se leaga
lucrurile in minte.Scopul exercitiului:antrenarea cautarii permanente a unor modalitati de utilizare a
creativitatii pentru a da valoare,actionand mai rapid,mai bine,mai ieftin si mai usor.Aceasta
reprezinta `marca` geniului personal, apud Brian Tracy 2005.

Exercitiul 2
Grupul intocmeste o lista cu experiente negative,apoi apoi concep un plan de actiune care sa ii faca
sa se simta mai putin vulnerabili,si sa le ofere mai mult control.Trebuie sa hotarasca si sa gaseasca o
cale de a reduce experientele negative pe care le are experienta aleasa.
Ce se intampla daca se ignora acest lucru? Ce se intampla daca evita sa infrunte situatia? Ce se poate
face in legatura cu aceasta situatie?Cum ar putea schimba felul in care ii afecteaza?Pot sa faca sa
dispara situatia?

Exercitiul 3
O componenta cheie a gandirii creative este capacitatea de a gasi conexiuni intre idei aparent
disparate.O versiune scurtata a testului pentru asocierea cuvintelor disparate cenceput de catre
profesorul Sarnoff Mednick (textul este preluat in engleza)
Un cuvant care se asociaza cu toate cele trei cuvinte de mai jos este `hand`=mana si din asocieri
rezulta: `hand truck`=carucior de mana, `secondhand`(marfa la mana a doua)
Iar `hired hand`=mana de munca angajata.

Truck second hired

Raspuns:hand Raspuns:hand hand
Hand truck Second hand hired hand

87
 Ex: make
Raspuns posibil:hay
Make hay(a cosi)

Exercitiul 4
Prezentarea a 2 imagini: Scopul exercitiului nu este de a ghici ce gandesc diversi oameni,ci de a
intelege cum aceleasi situatii pot fi intelese si interpretate in moduri diferite.(Gareth Morgan)-
Creative Organisation Theory(1989) Anexa7: Imaginea1,Imaginea2

Exercitiul 5
Exercitiul ilustreaza cum ne putem dezvolta noi abilitati de a aborda sarcinile si moduri de a privi
intr-un fel care sa ne ajute sa spargem stereotipurile si credintele de rutina –plansa X -adaptata-testul
Rorschach SRR proiectiv. (Scoala Romana Rorschach) .In testul Rorschach,valoarea de O+ ca facand
parte din scorare semnifica originalitate.(Anexa 7: Imagine 3)

Exercitiul 6
Idea cafe (masa rotunda) Orienteaza-te rapid.Pune-ti intrebari specifice rezilientei.Care este noua
realitate? Ce ar fi folositor sa fac chiar acum?
·         Cauta solutii de rezolvare a problemelor fiind curios si jucandu-te.Joaca-te cu criza.Cauta
aspectele ei amuzante.Experimenteaza noi moduri de a privi lucrurile.Analizeaza-i pe ceilalti cu
empatie. Pune-ti intrebarea:`Ce gandesc si simt alti oameni despre aceasta situatie?`.
·         Alege sa accepti ceea ce se intampla.Supravietuitorii deosebit de rezilienti nu-si risipesc
energía protestand impotriva a ceea ce s-a intamplat.Atitudinea lor este:`Totul se intampla asa cum
trebuie`.
·         Pune-ti intrebari care sa te conduca la gasirea sansei in nesansa.Care sunt partile bune la ceea
ce s-a intamplat?A aparut o oportunitate care nu exista mai inainte?Ce as putea faces a indrept
lucrurile pe calea cea buna pentru noi toti?

88
Nota : Prin invitarea unor antreprenori adevarati, participantii au ocazia sa stea de vorba cu cei care
au trait experiente extrem de dificile si au sentimente pozitive despre felul cum s-au raportat la
acestea.DE ce ei nu s-au simtit victime,CE au facut pentru a atrage loviturile in favoarea lor si CUM
de sunt capabili sa aprecieze pozitiv intamplarile prin care au trecut.Cum au gestionat criza si au
preluat controlul?

89