Reproducerea interzis, Nerespectarea Standandelor de Stat este urmarit& conform les 2 Pag. PRETUL LEI 6,00 CZU TAL AS 2 624 REPUBLICA SOCIAUSTA STANDARD DE STAT ROMANIA RDITIE OFICIALA STAS 1434-83 CONSILIUL NATIONAL Ilocwiest + NSILIUL NATIONA\ DESENE TRHNICE DE CONSTRUCTHE PENTRU STUNTA ” 7 STAS 1436-75 SI TEHNOLOGIE LIN, COTARE, REPREZENTARI INSTITUTUL ROMAN 2 ” . DE CONVENTIONALE, INDI easton name STANDARDIZARE Ya ou Elaborat inifial tn 1980 . : INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE ae Data intrarit in vigoare + . Roma nr. 32~: in 1956, 1960, 1967, Str. Roma nr, 32-34 BUCURESTI Revieut im 2966 30 1002-04-01 ‘Telex 11812 CNST R essing teclnigues de constructions Yoprevar onpomreaenne LIGNES, COTATION, REPRE STMHUGL, BHIMOCHDIE HM PAS. REPRESENTATIONS CARTRIDGE | TATIONS CONVENTIONNELLES, | MEPHBIF TMU ¥ C10 BHEIB Ras (BiBLIOTECS ) 1 GENERALITATI 1.1 Obieet Prezentul standard se refer la modul de intoomire si_prezentare grafic a desenelor tehnice de construetie gi arhitectur’, corelat eu prevederile STAS 415-80, STAS 9796/1-81, STAS 614-76 si STAS 9796/2-81. 1.2 Domeniu de aplieare Prevederile prezentului standard se aplie’ la desencle cuprinse in documentatiile teh- nice destinate execujiei lucririlor gi a preseripjiilor tehniee din domeniul constructiilor gi ar} tecturii. Pentru desenele de construcfii din beton armat, construefii metalice, instalafii, uw laje, mobilier ete., pentru exeeutarea ciirora prevederile specifice sint cuprinse in alte standarde, imine obligatorie respectarea prevederilor prezentului standard dact nu se fac alte menfiuni in standardele respective. ° ‘Aprobat de :STAS 1434-83 -2- 2 LINI 2.1 Tipul gi grosimes Ii tabelului 1. 1 utilizate la intocmirea desenelor de eonstructii sint conform Grosimea de bazii b so alege in funcfie de mérimea si natura desenului intre 0,4. . 2mm. Clasa de grosime se simbolizear printr-o cifns astfel : — linia groast (b) prin eifra 1 — linia mijlocie (aproximativ b/2) prin eifra 2; — linia subjire (aproximativ b/4) prin cifra 3. aa 1 a — es ee er | cere nm tne tt Gurbe de nivel prineps mstruettl geometrice Lint de cote init ajutttoare de col. haguri, axe de subtire (C.) — fofuri lo us forest, In de reerire sau de ind Silte pentru cote, notte ex observa scree pe de- fen, contururt de section! rabdtute Curve de nivel eurente Continua (6) subfire eu zigzag (3) subjire ondulats (C) | XN A___| Linde eupturd 51 Intrerupert CGontururi si muchié acoperite de alte clemente Introrupta (0) | mijtocie (19) eae! subgire (f') — =| Pair situate in taja ptanutul ae seetionare -mijloce 1) | ore tet doaxe, en exceptia axelor ndteste la G94 Py Linte-panet (P) subtire (P) Axele geometrice ale plesclor componente ~—— | Trasee de tectionare Lint de fntzerupere ORSERVATIL 1 Se pot ullliza gf alte tipuri de lin, ew obligatia sk se specifice pe even semnificalia lor, 2 Linlle-punet tncep gl se termind eu segamente de linc’ intretatcrealinilor-punct se face numal prin scemente, 3 COTARE 3.1 Reguli_ generale 3.1.1 Prin cotarea unui desen de construcfie se infelege inscrierea in acel desen a dimensiu- nilor partiale si totale, necesare pentru determinarea precisi si clark a tuturor elementelor reprezentate. 5 Cotarea trebuie ficutd in aga fel incit si nu fie nevoie de calcule suplimentare pentru determinarea dimensiunilor elementelor reprezentate. Misurarea directh pe desen nui poate servi drept baz: pentru determinarea dimensiunilor necotato ale elementelor ce urmeazi afi executate. 3.1.2 Cotarea’ constructiilor metalice se face conform STAS 9773-82, iar a celor din beton gi beton armat conform STAS 855-79. Scrierea cotelor se face conform STAS 186-743.2 Elementele cotirii 3.21 Linia de cot indie& Iungimea sau unghiurile Ia care Yaloaren dimensiunii respective. e refer’ cota si pe eare se inserie 3.2.2 iecare dimensiune are o linie de cot corespunzittoare. Liniile de contur, axele, liniile ‘Ajuiditoare gi prelungirile lor uu pot fi utilizate ea linii de cota. Liniile de cot se traseazi paralel cu dimeusiunile la care se refer’, {a dintre linia de cot cca mai -a liniilor de cota suecesive i apropiere a elementului gi 3.2.3. Distanja intre douf linii de eoti succesive, ea gi dis apropiati gi-elementul cotat, va fi de minimun 7 mm. Poziti se face incepind en linia pentru entele partiale, trasatit in ime terminind en linia pentru cota total 3.24 Liniile ajutiitoare se folosese pentru delimitarea portiunilor cotate, in cazurile eind Tinia de cot mu taie couturul elementului, , pornese de la conturul elemen- depigese liniile de cot eu aproxi- ia eu liniile de cot 1a 45° sau 60°, aj Liniile ajutiitoare sint perpendiculare pe liniile de tului reprezentat sau de la o distant’ apropiati de acesta mativ 2 mum, Exceptional, linile ajutitoare se pot. intret fined astfel cotarea devine mai clark. La reprezentirile eonturate en linit groase, linfl tiitoare se traseazd la exteriorul coniurulut (fig. 1) beton 8 200. a SIKLLL LL LL 95 95 AEP LL 4 &- ds B a Fig. 1 3.2.5 Linia de cot% pentru cotarea arcelor de cere sau a elementelor cui alte curburi se tra- ‘Scazit echidistanfati de curba elementului sau prin translatarea acesteia, iar liniile ajutiitoare sint normale la curbi, sau paralele intre ele. Liniile de cot% pentru cotarea unghiurilor sint cireulare eu centrul in virful unghiulut si delimitate de laturile aeestnia sau de prelungirea lor cu linii ajutstoare. RQ 600 |