Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
28Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Curs deficiente de auz 2010 2011

Curs deficiente de auz 2010 2011

Ratings: (0)|Views: 1,467 |Likes:
Published by Farida Hamuraru

More info:

Published by: Farida Hamuraru on Mar 19, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/13/2013

pdf

text

original

 
Asistenta psihopedagogica a persoanelor cu deficiente senzorialeA. (Surdologie)–note de curs-
I. Introducere in specificul asistentei psihopedagogice a persoanelor cu deficiente de auz
În literatura de specialitate surdopsihologia este tratata de cei mai multi specialisti ca stiintacu obiective si sarcini proprii, dezvoltându-se initial prin contributia unor medici si filosofi, iar apoiîn cadrul psihologiei si pedagogiei ca ramuri distincte ale acestor stiinte in scopul cunoasterii sieducarii copilului cu disfunctii auditive.Surdopsihopedagogia ca stiinta independenta, studiaza particularitatile dezvoltarii psiho-fizice ale copilului cu disfunctie auditiva (surzi, hipoacuzici, asurziti) si mijloacele adecvatecompensatorii, instructiv-educative si recuperatorii în vederea formarii personalitatii si încadrarii lor depline socio-profesional.Sarcinile principale ale surdopsihopedagogiei sunt urmatoarele:1. Studiaza cauzele surditatii si particularitatile dezvoltarii psihice ale copiiilor cu deficiente de auz2. Dezvaluie structura, tipul si gradul surditatii in vederea interventiei medicale, tehnice sicompensator-auditive3. Elaboreaza principiile încadrarii în sistemul de scolarizare speciala si generala, determinând sicaile de includere a persoanei cu deficienta auditiva in societate4. Studiaza particularitatile vietii si activitatii copilului cu deficienta de auz în familie, în mediulsocial si evidentiaza importanta factorilor sociali si educativi în formarea personalitatii lui, câtmai deplin posibil.Surdopsihopedagogia este compusa din surdopedagogie si surdopsihologie.
Surdopedagogia:
componenta a pedagogiei speciale care se ocupa cu studiul problemelor silegitatilor educatiei si instructiei deficientilor auditivi. Ea studiaza si stabileste cauzele siconsecintele imediate si îndepartate ale pierderii auzului, principiile si metodele de demutizare înraport cu specificul dezvoltarii psiho-fizice a copilului cu disfunctie auditiva, metodologia receptieivorbirii prin labio-lectura, a emiterii si corectarii vorbirii cu si fara ajutorul aparaturii electro-acustice.Dupa Ghergut (2000)
surdopsihologia
este componenta a psihologiei speciale care studiazaparticularitatile si legitatile specifice ale dezvoltarii psihice a deficientilor auditivi, precum siaspectele psihologice ale procesului de instructie si educare a acestora.Sarcini:Identificarea particularitatilor psihopedagogice ale deficientilor de auz;Adaptarea continuturilor invatamantului la posibilitatile reale ale deficientilor de auz;- Organizarea procesului de invatamant pornind de la specificul si consecintele in plan psihicdeterminate de tulburarile de auz;- Valorificarea celor mai eficiente metode si procedee ( de la caz la caz) in activitatile didacticecu deficientii de auz;- Formarea si dezvoltarea functiilor psihice prin dezvoltarea limbajului;- Familiarizarea deficientilor de auz cu activitatile productive in scopul adaptarii si integrarii lor sociale;- Asigurarea suportului psihoafectiv necesar unei structurari armonioase a personalitatii .Scopul final urmarit în educatia persoanelor cu deficienta auditiva, poate fi realizat în mod optimprin respectarea cel putin a unui numar minim de cerinte:1. Inceperea timpurie a educatiei odata cu depistarea si diagnosticarea tulburarii de auz si vorbirein familie, gradinite si mediu scolar 2. Colaboararea dintre familie, medic, specialist psihopedagog si audiolog; implicarea familiei înformarea comunicarii si dezvoltarii psiho-fizice a copilului3. Formarea în unitate a receptiei vorbirii prin protezare individualizata si labiolectura, asociate dearticulare si comunicare verbala
1
 
4. Elaborarea unei metodologii complexe de demutizare bazata pe îmbinarea învatarii globale,spontane a limbii cu învatarea dirijata în raport cu potentele psihice si psihomotrice ale copilului5. Studierea posibilitatilor de adaptare si introducere treptata a copilului în mediul vorbitor, învederea integrarii ulterioare sub diferite forme în învatamântul general. Integrarea scolara nu sepoate realiza decât în momentul în care copilul este protezat de timpuriu, si poseda instrumentde contact si stabilire a interrelatiei prin intermediul limbajului vorbit.
Termeni folositi:
1. Paleta notionala care se utilizeaza atat in stiinta cat si in limbajul obisnuit pentru a denumipersoanele cu tulburari de auz variaza ca intindere: deficient de auz, surd, surdo-mut,hipoacuzic, asurzit, dizabilitate auditiva. Unul din primii termeni folositi a fost cel de surdomutsi se referea la persoanele care s-au nascut cu deficiente de auz sau si-au pierdut auzul inainte deachizitionarea limbajului verbal (2-3 ani). La un moment dat s-a constientizat ca intre surditatesi mutitate nu este o legatura infailibila, si in acel moment cuvantul a fost folosit despartit princratima. Termenul de surdo-vorbitor se refera la persoana cu deficiente de auz demutizata.Hipoacuzie este termenul generic folosit pentru persoane ce mai poseda resturi de auz, ingeneral pana la 90 dB. Surditatea totala poarta denumirea de cofoza. Practic surditatea esteurmarea unui defect organic instalat la unul din segmentele aparatului auditiv, mutitatea fiindconsecinta primara a acestuia.Principalii termeni folositi in literatura de specialitate sunt urmatorii:1. Compensarea, este un proces adaptativ care se realizeaza mai mult sau mai putin constient sicare tinde sa restabileasca echilibrul considerat dereglat al unui sistem complex, asa cum esteorganismul uman. Echilibrul se deregleaza la solicitarea mediului (natural sau social). Lapersoanele cu surditate, compensarea se poate realiza pe cale organica, functionala sau mixta.a) compensarea organica la nivelul fiecarui bloc sau organ de simt se realizeaza in cazulhipoacuziei prin marirea perceptiei auditive. In compensarea organica nu se pune problemaperfectarii partii distruse din organul auditiv, cat mai ales exersarea si marirea eficienteiauditive pe baza resturilor de auz existente;b) Compensarea functionala sau intrasistemica se realizeaza in cadrul pierderii totale aorganului de simt (cofoza), la nivelul intregului sistem psihofizic. Compensarea estefunctionala deoarece presupune restructurarea schemei functionale prin preluarea de catreanalizatorii valizi a functiei pierdute. In acest caz auzul deficitar este compensat de vaz( prin labiolectura) si mai ales de suplinirea mintala ( pentru interpretarea corecta ainformatiilor primite pe cale vizuala si vizual-motrica);c) Compensarea mixta care presupune completarea reciproca a celor 2 tipuri de compensare.2. Recuperarea presupune utilizarea totala sau partiala a unei functii care altfel s-ar pierde. Lapersoanele cu surditate se pune problema recuperarii in perioada optima a resturilor auditive si ainvatarii comunicarii verbale. Recuperarea poate fi biologica (prin operatii de timpanoplastie,protezare, medicamentatie etc. ) si sociala (integrarea socio-profesionala)3. Reeducarea, termen ce are o sfera foarte larga dar in cazul nostru se refera la reeducareaauditiva (exersarea auzului) pe cale naturala sau tehnica.4. Reabilitarea este procesul complex de redobandire a unui statut normal. Reabilitarea sirecuperarea se refera la un sistem larg de masuri sau actiuni medicale, pedagogice, profesionale,culturale si sociale coordonate in vederea formarii personalitatii copilului deficient de auz si aintegrarii lui in micro si macro climatul social si profesional. Insusirea comunicarii verbaleconstitue in aceptiunea medicala instrumentul principal al recuperarii si reabilitarii copiluluideficient de auz.5. Corectarea este inlaturarea deprinderilor gresite, indepartarea, corijarea deprinderilor gresite dearticulare prin mijloace ortofonice si a limbajului sub aspect semantic si gramatical.
 
II. Perspectiva medicala versus cea culturala asupra surditatii.
Incepand cu anii ’60, ’70 in o noua perspectiva culturala vine sa-si faca aparitia in abordareaproblematicii persoanelor cu deficiente de auz, cea culturala, sustinând ca atitudinile sociale sicomunitare joaca un rol foarte important in viata acestora.Perspectiva medicala in surdologie e bazata pe imaginea ideala a unei persoane sanatoase faranici o deficienta. A fi surd inseamna sa nu-ti poti folosi la intreaga capacitate analizatorul auditiv.Alternativa culturala se centreaza pe statutul cultural si social al persoanei surde in societate, siîn special privita ca un membru deplin al comunitatii persoanelor cu deficiente de auz. Dupa Cline ,diferentele principale intre cele doua abordari ar fi urmatoarele:
Din punct de vedere medical surditatea este un deficit senzorial inascut sau dobandit, deficitcare conduce inevitabil la o incapacitate functionala a auzului. In abordarea social-culturala,surdiatatea ofera persoanei potentialul de a fi membru autonom al unei comunitati de surzi,avand in comun un limbaj si o cultura.
Daca ne gandim la implicatiile referitoare la dezvoltarea comunicarii, observam ca înperspectiva medicala atentia se concentreaza pe limitele comunicarii, referindu-se în special lalimba scrisa si vorbita. Termenul de “bilingvism” este mai putin folosit. Trecand la cea de-adoua abordare, ne concentram pe “bilingvism” inteles ca o combinatie intre limbajul semnelor silimba romana in varianta ei scrisa si vorbita.
Pentru a putea comunica in mod eficient, perspectiva medicala accentueaza strategiilecompensatorii ale auzului, ca de exemplu proteze auditive. In cadrul modelului culturalcomunicarea eficienta se dobandeste atunci cand partile prezente in actul de comunicarefolosesc o intreaga panoplie de mijloace de comunicare vizuala specifice limbajului semnelor.
Daca ne gandim la implicatiile dezvoltarii cognitive observam ca modelul medical sugereaza oimportanta intarziere a copilului surd fata de cel cu auz normal. Perspectiva culturala nedemonstreaza dezvoltarea normala a copilului surd în raport cu indicatorii de vârsta specificiauzitorilor, daca i se pun la dispozitie mijloace adecvate de acces la cunostiintele si informatiilepe care ceilalti copii le dobândesc prin auz.Valoarea modelului cultural poate fi exemplificat cel mai bine considerand situatia copiilor surzi, nascuti in familii de surzi (5-10% din total). O cercetare a lui Koelle si Convey din 1982 aaratat ca in familiile de surzi, copiii cu deficiente de auz se dezvolta psihologic mai bine decat incele de auzitori. Astfel s-a vazut ca acesti copii au rezultate academice mai bune, si raporteaza ostima si incredere de sine crescuta.Factorul important in rezultatele pozitive obtinute de copiii surzi cu parinti surzi, este chiar mediul familial unde ei comunica utilizand limbajul semnelor. Copiii surzi ai caror parinti suntauzitori tind sa aiba intarzieri serioase in dezvoltarea limbajului, decalaje ce se pastreaza pana candau posibilitatea sa comunice in limbaj gestual, limbaj care devine destul de repede metoda favoritade comunicare. Gregory si Hindley (1996) care au cercetat relatiile parintilor cu si fara surditate fatade copiii lor surzi, au observat ca acestia din urma raporteaza un raspuns emotional mai mare vis-a-vis de surditatea copiilor. Astfel ei tind:- sa ofere feedback facial pozitiv la vederea copilului mic mai des decat parintii auzitori. Aceastaexpresie faciala de incurajare poate fi socotita echivalentul vizual al unui ton cald folosit deparinti in relatia lor cu copiii;- sa plaseze copilul in acele locatii din casa care sa-i permita un contact vizual cat mai mare, sapoata observa postura, mainile si privirea parintelui;- sa mentina atentia copilului treaza mult mai eficient si o perioada mai indelungata in timpuljocului.De fapt, raspunsul si atitudinea parintilor la surditatea copilului este factorul cheie ce
3

Activity (28)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
COSTINAFERARU liked this
Ariana Darii liked this
Ariana Darii liked this
Andreea Mureşan liked this
Ana Rosioru liked this
Anné Marie H liked this
Carmen Matei liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->