Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
32Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Reformele lui Cuza

Reformele lui Cuza

Ratings: (0)|Views: 1,817 |Likes:
Published by RALUCZA

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: RALUCZA on Mar 19, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/12/2013

pdf

text

original

 
Reformele lui Cuza
„Domnul Unirii, al secularizării averilor mănăstireşti, al dreptului lărgit de vot,al desfiinţării clăcii şi împroprietăririiţăranilor – a fost reprezentativ pentruaspiraţiile noastre, pentru ceea ce a doritşi realizat poporul român în vremea sa”(C. C. Giurescu)
Secularizareaaverilor mănăstireşti
„Toate averilor mănăstireştidin România sunt şi rămân averi aleStatului” 
Exploatarea averilor ce rezultau din pământurile mănăstireşti era şio problemă de imixtiune a Patriarhiei ortodoxe de la Constantinopol întreburile ineterne ale Principatelor. Foştii domni făcuse donaţii bogateConstantinopolului, Mormântului Sfânt sau Muntelui Athos, ceea ceechivala cu dependenţa faţă de grecii din Imperiul Otoman. Astfelmănăstirea din Perii Maramureşului fusese închinată, pe la 1391, decătre Drag şi Balc, urmaşii lui Dragoş Vodă Patriarhiei de laConstantinopol. Schitul Stănileşti din Vâlcea avusese aceeaşi soartă la1577, faţă de patriarhia din Alexandria; Mănăstirea Bucovăţ, de lângăCraiova, depindea din 1588 de mănăstirea grecească Sf. Varlaam.stirea Radu Voavea protectorul tot la Muntele Athos, înmănăstirea Iviron. Mănăstirile închinate stăpâneau in Muntenia1.127.386 pogoane, iar în Moldova 355.680 de fălci şi 36 de prăjini faţăde terenul arabil al ţării, aceste mănăstiri deţineau peste 10 %.E adevărat că au existat şi domni care s-au opus tendinţei deînzestrare a mănăstirilor străine. Alexandru Iliaş, în Ţara Românească, asalvat de la o asemenea soartă mănăstirea Snagov, ce era destinatămănăstirii Pantascratos de la Sfântul Munte. Matei Basarab a înţeles şi
 
el dezastrul ce se producea ţării prin asemenea danii şi a recuperat 21 demănăstirii printre care: Tismana, Cozia, Argeşul, Bistriţa, Govora,Dealul, Vâlcea, Mâslea, Sadova, Pitocu ş.a.Domnii pământeni s-au nepământeni, care impuseseră obiceiul, nu-şi putuseră da seama la vremea respectivă de consecinţele nefaste aleunor asemenea înzestrări pentru situaţia ţării. Alexandru Ioan Cuza carese afla în pragul unor mari reforme, era convins că această chestiuneaducea atingere autonomiei ţării. Daniile însemnau de fapt scurgerea deimportante venituri de peste graniţă. În loc ca ele să sprijine instituţiilenou înfiinţate, să creeze un patrimoniu public stabil, să înzestreze cumse cuvenea armata, să rezolve chestiunea ţărănească...Ortodoxia căzuse sub influenţa Patriarhiei Moscovite şi e sigur iniţial aceasta sprijinise tendinţele de emancipare faţă de forulecleziastic de la Constantinopol. Mai apoi, cum biserica ortodoromână manifesta valeităţi de independenţă, Patriarhia rusă, ce se voiaea însăşi substitutul Patriarhiei de la Constantinopol, îşi revizui poziţiade sprijin. Ea l-ar fi acordat numai condionat, ceia ce complilucrurile. În decembrie 1863, Guvernul Cogălniceanu supunea Adunăriiproiectul de lege privind secularizarea averilor mănăstireşti. Fiind vorbade nişte venituri care se întorceau către administraţie (în motivare searată că „acrile” mănăstireşti sunt şi rămân averi ale statului, venituriledevenind surse de buget) şi cunoscându-se greutăţile financiare prin caretrecea statul, majoritatea Camerei votează legea la 13/25 decembrie1863 (decretată la 15/27 şi promulgată la 17/29 decembrie), 93 voturifiind pentru şi 3 contra.În primul articol se arăta: „Toate averilor mănăstireşti din Româneştidin România sunt şi rămân averi ale Statului”. Acest text imperativînlătura orice interpretare în privinţa caracterului mănăstirilor, închinatesau ne închinate, pentru a nu se face apel la vreun arbitraj al marilor puteri. Articolul doi se referea la puterea de dispoziţie a statului asupraveniturilor mănăstirilor, care se făceau „ venituri ordinare ale bugetuluiStatului.Pentru a atenua reacţia Constantinopolului, se alocau în continuareunele sume ca ajutor locurilor sfinte şi erau destinate circa zece milioanepiaştri pentru fondarea unei şcoli laice la Constantinopol şi a unui spitalpentru creştini, acestea din urmă ţinându-se sub directa conducere aAgenţiei diplomatice române din capitala Turciei. Vorbind de Agenţiaromână, trebuie să arătăm că Negri a jucat un adevărat prestidigitator închestiunea secularizării, amorţind vigilenţa marilor puteri şi creând un
 
arbitraj cu ierarhii, care în cele din urmă s-au retras din conflict,neputând dovedi cu acte clare drepturile lor.Măsura secularizării trebuia însă consfinţită, conform protocoluluiXIII al Convenţiei de la Paris, şi de puterile garante, printr-un arbitraj.Drept urmare, cu excepţia Franţei şi Italiei, guvernele interesateprovoacă întrunirea ambasadorilor lor la Constantinopol, spre a-i înlesnilui Fuad-paşa nota din 21 decembrie1863/2 ianuarie 1864 asupraindemnizaţiei pentru bunurile secularizate ce trebuia plătită călugărilor greci.Preţul despăgubirii se fixa la 15.000.000 piaştri. În vederea achităriisumei, de care guvernul nu dispunea, se puse la cale o stratagemă abilă.Costache Negri, manevrând foarte neortodox, încheie o afacere decomision, în martie 1865, cu Societatea generală a Imperiului Otoman,Societatea urmând să avanseze ierarhilor despăgubirea respectivă.Traversând o perioadă de grave dificultăţi bugetare, Principateleasigurau Societatea doar cu 15.000.000 lei din suma de mai sus, dintr-undepozit de 20.000.000 lei ce se găsea la Constantinopol şi provenind dinîmprumutul Stern (contract în cursul anului 1864, în sumă de48.142.767 lei). Restul sumei, cum, desigur, românii prevăzuseră, nu s-amai putut achita, devenind obiectul unui litigiu de lungă durată, în cares-a ajuns la un moment dat să pledeze pentru partea otomană vestitulavocat francez Cremieux.Ambasadorul englez la Constantinopol, H. Bulwer, incita parteaotomană şi pe ceilalţi diplomi -l preseze pe Cuza operezedespăgubirea integral şi în termen scurt. E greu de ştiut exact din cepricină era Bulwer atât de îndârjit. Poate că fusese corupt de grecii careinterveniseră pe lângă el pentru a obţine un plafon cât mai mare? Oriapăra finanţa britanică, adulmecând posibilitatea unei bune afaceri?Bulwer nu ne-a lăsat o explicaţie ajutătoare în acest sens. Patriarhiatrimitea în aprilie 1865 pe un anume Gleobulus însărcinat să-l determinepe Alexandru Ioan Cuza să cedeze, Delegatului, purtat cu vorba şi de laminister i se rezervă o primire ca în Levant. Însoţit cu politeţuri cemascau prost, de altfel, incomunicabilitatea autorităţilor româneşti,Gleobulus caută să se insinueze pe lângă consulii puterilor garantenădăjduind să câştige susţinere din partea acestora. Autorităţile lepădarăatunci masca şi îl aruncară pur şi simplu afară din ţară.Secularizarea averilor mănăstireşti e una din reformele ce încununădefinitiv domnia lui Cuza. Luând orice referire biografică, de mai micăsau mai mare amploare , asupra domnitorului, privind realizările salemai importante, secularizarea se aşează la loc de cinste alături de cea

Activity (32)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Stefan Munteanu liked this
Alexandra Da liked this
Alexei Mihaela liked this
Cucu Roxana liked this
Alina Alina liked this
Daria Maxim liked this
Alina Alina liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->