Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword or section
Like this
147Activity
P. 1
Bazele Economiei de Piata

Bazele Economiei de Piata

Ratings: (0)|Views: 8,669 |Likes:
Published by placatus
Economia este stiinta crearii si administrarii avutiei.
Economia este stiinta crearii si administrarii avutiei.

More info:

Published by: placatus on Mar 19, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/10/2013

pdf

text

original

 
Capitolul 1INTRODUCERE ÎN STUDIUL ECONOMIEI
Obiective: 
 
prezentarea apari 
 
ia 
ş
i evolu 
 
iei no 
 
iunii de economie 
 
familiarizarea cu problematica conceptului de economie 
 
formarea unor cuno 
ş
tin 
 
e de baz 
ă
referitoare la economia de pia 
ă
 No 
 
iuni cheie: economie, microeconomie, macroeconomie, produc 
 
ie, pre 
 
 
Economia este
ş
tiin
a cre
ă
rii
ş
i administr
ă
rii avu
iei.
Ce a însemnat îns
ă
avu
ia de-a lungul timpului ?
- pentru mercantili
ş
ti
avu
ia se define
ş
te prin cantitatea de metale pre
ioasepe care o de
ine o
ar
ă
, iar sfera de formare o reprezint
ă
comer
ul (circula
iam
ă
rfurilor).
- pentru fiziocra
i
avu
ia se formeaz
ă
numai în sfera produc
iei agricole, încondi
iile existen
ei unei ordini sociale naturale, iar schimbul nu poate fi creator debog
ă
ii.-
pentru clasici
- (Adam Smith, David Ricardo, Jean Baptiste Say) - avu
ia secreeaz
ă
în cadrul procesului productiv, indiferent de forma acestuia, prin munc
ă
. Caatare, bog
ă
ia na
ional
ă
depinde de productivitatea muncii iar aceasta estedeterminat
ă
la rândul ei de diviziunea muncii. Pentru ca diviziunea muncii
ş
i respectivproductivitatea s
ă
genereze bog
ă
ie, desf
ăş
urarea activit
ă
ii economice trebuie s
ă
fieeliberat
ă
de orice constrângeri legate de dreptul de a face comer
în
ar
ă
 
ş
i pestehotare, de alegere a profesiunii, de a desf
ăş
ura acel tip de activitate economic
ă
dincare se poate ob
ine maximum de profit.-
pentru neoclasici,
economia înseamn
ă
 
ş
tiin
a schimbului comercial
Eiconsider
ă
c
ă
un bun nu are valoare in sine, ci cap
ă
t
ă
valoare ca rezultat alschimbului.
- în teoria economic 
ă
modern 
ă
 economia este definit 
ă
, la modul general, drept 
ş
tiin 
 
a alegerilor eficace. In particular, pornind de la tr 
ă
ă
tura comun 
ă
 men 
 
ionat 
ă
anterior, s-au dezvoltat o serie de defini 
 
ii concurente ale acesteia: 1. Economia este studiul aloc 
ă
rii bunurilor materiale pentru satisfacerea nevoilor materiale.2. Economia reprezint 
ă
studiul aloc 
ă
rii resurselor insuficiente pentru satisfacerea unor cereri concurente.
 
3. Economia este 
ş
tiin 
 
a social 
ă
care se ocup 
ă
de
ă
ile prin care oamenii 
ş
societ 
ă 
ile caut 
ă
ă
ş
i satisfac 
ă
nevoile materiale 
ş
i dorin 
 
ele.4. Economia este 
ş
tiin 
 
a care studiaz 
ă
comportamentul uman ca o rela 
 
ie între scopuri 
ş
i resurse rare care au utiliz 
ă
ri alternative. Ea este deci o 
ş
tiin 
ă
 comportamental 
ă
, a modului în care oamenii fac op 
 
iuni.5. Economia este studiul asigur 
ă
rii nevoilor fizice ale omului.6. Economia este studiul modului în care oamenii 
ş
i institu 
 
iile iau decizii cu privire la produc 
 
ie 
ş
i consum 
ş
i a modului în care se confrunt 
ă
cu problema rarit 
ă 
ii.7.
Ş 
tiin 
 
a economic 
ă
este mai degrab 
ă
o metod 
ă
decât o doctrin 
ă
, un aparat al min 
 
ii, o tehnic 
ă
de gândire care îl ajut 
ă
pe posesorul ei s 
ă
trag 
ă
concluzii corecte.Forme de organizare ale economiei a. economia autarhic 
ă
/ închis 
ă
 - în care ce s 
ă
se produc 
ă
, cum s 
ă
se produc 
ă
 
ş
i pentru cine s 
ă
se produc 
ă
este în întregime rezultatul deciziei produc 
ă
torului, deoarece el î 
ş
i dimensioneaz 
ă
produc 
 
ia în func 
 
ie de nevoile pe care trebuie s 
ă
 
ş
i le satisfac 
ă
 
ş
i de resursele de care dispune, urm 
ă
rind drept singur scop satisfacerea cât mai deplin 
ă
a trebuin 
 
elor sale 
ş
i gospod 
ă
riei (familiei) proprii, în calitate de unic consumator a ceea ce produce. b. economia de schimb - în care, în func 
 
ie de polul de decizie, r 
ă
spunsul la cele trei întreb 
ă
ri este dat de c 
ă
tre: - stat - în cadrul economiei centralizate, de comand 
ă
sau planificat 
ă
- pia 
ă
- in cadrul economiei libere de pia 
ă
 - pia 
ă
 
ş
i stat - în cadrul economiei mixte 
 
1.3. Economia de pia 
ă
- tr 
ă
ă
turi definitorii Economia de pia 
ă
 se define 
ş
te, în general, ca o economie a c 
ă
rei func 
 
ionare se realizeaz 
ă
prin mecanismele pie 
 
ei libere, bazat 
ă
pe proprietatea privat 
ă
, f 
ă
ă
existen 
 
a unor ac 
 
iuni restrictive ale statului în domeniul produc 
 
iei, reparti 
 
iei, schimbului 
ş
i consumului, pre 
 
urilor 
ş
i circula 
 
iei monetare. Economia liber 
ă
de pia 
ă
reprezint 
ă
acel mod de organizare a economiei în cadrul c 
ă
ruia alocarea resurselor limitate de care dispune societatea, dar 
ş
 
distribu 
 
ia veniturilor ob 
 
inute în timpul activit 
ă 
ii economice se face numai prin pia 
ă
,
ă
ă
ca alte for 
 
e, din interior sau din afara sistemului economic s 
ă
 intervin 
ă
. Se consider 
ă
ă
cererea 
ş
i oferta sunt determinantele aloc 
ă
rii resurselor, iar pre 
 
ul este instrumentul cu ajutorul
ă
ruia are loc acest proces.Condi 
 
ia de existen 
ă
a economiei libere de pia 
ă
este existen 
 
propriet 
ă 
ii private, al 
ă
turi de libertatea de ac 
 
iune 
ş
i libera ini 
 
iativ 
ă
a agen 
 
ilor economici, care î 
ş
i desf 
ăş
oar 
ă
activitatea în condi 
 
iile liberei concuren 
 
ş
i aplic 
ă
rii politicii economice a “laissez-faire”-ului.Economia mixt 
ă
 
-
la baza ei se afl 
ă
combina 
 
iile, în diferite forme 
ş
propor 
 
ii ale propriet 
ă 
ii private cu proprietatea public 
ă
. Libera ini 
 
iativ 
ă
agen 
 
ilor economici se manifest 
ă
în condi 
 
iile existen 
 
ei unei variet 
ă 
i a formelor de interven 
 
ie ale statului, menite a face fa 
ă
instabilit 
ă 
ii macroeconomice 
ş
i imperfec 
 
iunilor pie 
 
ei determinate de func 
 
ionarea liber 
ă
acesteia.
Economia mixt
ă
îmbin
ă
deci tr
ă
s
ă
turile economiei de pia
a (cu cele aleeconomiei de comand
ă
în diferite propor
ii, înlocuind politica "laissez-faire"uluiproprie economiei libere de pia
ă
cu cea a interven
iei limitate a puterii publiceexercitat
ă
de c
ă
tre stat prin intermediul dispozi
iilor organizatorice
ş
i astimulentelor fiscale
ş
i cea a puterii particulare exercitat
ă
"prin intermediulorient
ă
rii invizibile de c
ă
tre mecanismul pie
ei.’’
În cadrul economiei mixte, interven
ia, categoric limitat
ă
a statului,
ş
iexercitat
ă
în mod diferit de la o
ar
ă
la alta, are loc în scopuri bine definite
ş
i pesegmente bine determinate, dintre care enumer
ă
m:a) asigurarea eficien
ei in desf
ăş
urarea activit
ă
ii economice printr-o serie dem
ă
suri vizând în special :
- crearea cadrului legislativ
ş
i institu
ional necesardesf
ăş
ur
ă
rii neîngr
ă
dite a concuren
ei,
 
ş
i respectiv
 
în oprirea procesului deformare a monopolurilor, proces cu efecte negative asupra form
ă
rii pre
ului de pia
ă
,a satisfacerii nevoilor consumatorului
ş
i implicit asupra aloc
ă
rii resurselor limitate, infunc
ie de interesul propriu monopolului
ş
i nu al societ
ă
ii,
- supravegherea efectelor pozitive sau negative ale externalit 
ă 
ilor Teoria economic 
ă
denume 
ş
te diferen 
 
a dintre costurile sau avantajele economice, înregistrate la nivel de agent economic,
ş
i costurile sau avantajele 

Activity (147)

You've already reviewed this. Edit your review.
Radu Mihai added this note
masa monetara
1 thousand reads
1 hundred reads
Annamarya Anna liked this
Raluca liked this
Ali NA liked this
Jacota Elena liked this
Liza Gutium liked this
Andreea Rusu liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->