B. PETR10EICU-HASDEU.

.1[i.0111 TiPtiA ..10H,1

V
1230-1400

;IsERIOA ST. -- n 11:ADITIUNE TRADTIIUNI: BAN:in:NA. LEN

JO,AS COMANORI M» IN.CEONICARL'I, ALREING SI 'N JO1NVILLF. VADCRILE CUMA-
xuoi LA OLT z5I r,. IKNARE. NATIONALITATEA ORICEIELE CUMANII.fin. FRA-
TIA DE CRUCE I AlOYILE. - OLTENIA iNTRE 1230-1240. - aNEDE'Ll-CETATE».
LLTTELE FIE J,INr.Ç IIAIOV% INTRE TZARInf, STEFAN DUSAN ::;1 ALEXANDIa'
RAD, INITE SUGTANL-1, PAIEZIP Cl.!. MARK. -- SER BEL MA1'CO-CRAIF3ORLL
RATCO.

B RIMER'
TIPOGB A F1A LABORATOIIILORt IIOMÀ N 1
19 STRAD:\ ACADEME', 19.

1878.

www.dacoromanica.ro
 H A SDE ti

ORIGINILE CRAIOVEI

www.dacoromanica.ro
 B. PETR10EICUHASDEU.

ORIGJNILI CRAIOVEI
1230-1400

BISERICA sT. DumurRu. O TRADITIUNE OLTENX SI O TRADITIUNE BXNXTENX. eREX

JONAS COMANORUM» IN CRONICARUL ALBER1C ;;I 'N JOINVILLE. VADURILE CUM-
NILOR LA OLT §f LA DUNXIIE. NATIONAL1TATEA I OBICEIELE CUMAN1LOR. FBA-
TIA DE CRUCE §1 MOVILE. OLTENIA INTRE 1230-1240. - aNEDEIA-CETATE».
LUPTELE DE L1NGX CRA1OVA 1NTRE TZARUL STEFAN DUSANt¡,'I ALEXANDRU BASA-
RAB, 1NTRE SULTANUL BAIEZ11) 1 MIRCEA CEL MARE. SERBUL MARCO-CRAISORUL
SI ROMANUL RATCO.

BUCURESCI
TIPOGRAFIA LABORATOR1L011t _ROMANI
19. STRADA ACADEME, 19.

1 8 7 8.

www.dacoromanica.ro
 De ciind Statul Romftn renunOse de a mal contribui
la urinarea 4storiei entice a Roramilor», agerit Oltein
dela Craiova s'ad grabit el' de a'm`f intinde o maná,' de
ajutor.
Dei af av6 inhi gata istoria tuturor oraelor romane
din evul-mediii, me inArginese totu§i de o cam data de
a da la lumin6 studiul de fa. a', ca semn de o caldur4sa
recunoseintá din parte'nu pentru capitala Olteniei.
Hasdeil.

www.dacoromanica.ro
 INDICE ANALOGIC :

PAGINA.
Literatura cestiunli (Fotino , TunusliT, Boliac , Pappazogln, Margot, Ubi-
eini etc ) 1.
Biserlea St. Dumitru din Craiova (Petra i Asén; o inscriptinne dela Ma-
te% Basarab; banul Barbn Crabvescul") 3
Craln-Iova (etimologia lui Fotino gi Tunusliilor pentrn cuvintul CraTovau;
ortografia din secolnl XV: Cralyewa i Orayowa; etimologia d-luY Lanrian . . 5.
Traditinnea (legenda doljéna despre Cralu-Ion" i legenda almäféni despre
CraIn-Iova"; migratiunile snccesive din Oltenia spre Banat; cronicele oltene in
Banat) 7
Cronicarul Alberto (bibliografia cronicel lnY; originea lui gi . . . 10.
Alberle in lingerie (colonic belgiane in lingerie din evul-mediii; mergerea archi.
episcopulul Robert dela Gran la CumanY i infiintarea until episcopat cumanic;
relatiunl contimpurane despre meirtea imparatulni Baldovin in Bulgaria) . . . 12.
ComaniI" dela Olt §i .Comenflu dela DonAre (insemnitatea nomenclaturd
topografice; o mapa) 15
Vadorile Curnaniloru (un crisov inedit dela Dan-voda din 1385; letona satulul
ComaniT dela Danare; modul de plutire a Cumanilor) 16
Atlanta luI CraIe-Ion en Francii (relatinnea luI Acropolites ai a lui Alberic;
caracteristica imparatului Asa II; un comentar al luT Du Cange; traditor qui-
dam° in loc de traditur quidems) 21
Mud lei Nariot de Touey (letona familiei francese de Toney; incuscrirea era-
YuluT Ion en ceI mal mari suveranl al Europa) 23
§ II. Cralnl Ion in Joinvilie (caracteristica 1111 Joinville; naratinnea sa despre obi-
ceiele Cumanilor; relatinnea lui Alberie despre mórtea Cralulni Ion) 24
Nationalitatea enmanilor (§incai i Petra Maior de o parte, Cantemir de alta;
teal-nostrum in limbs cumana ; vocabnlar cumanic dela 1303; comparatiu-
nea mire limba cuman i limba turci; originea numeld Teleorman"; diferinte
dialeetice 'Litre CumanY i PecenegY) 28.
FrAtia de ernee (deosebirea la RominT intro fria de cruceboerésc i cea tera-
nésca; analogie en cea de'utlY la Gred ai la SlavT, cu cea-l'alta la AlbanesT, la di-
ferite pop6re entice al la paganT din evnl-media, mal ales la CumanI; nota despre
asemenarea jurtimintuld romanese en eel persic). , 32,

www.dacoromanica.ro
 Via
PAGINA
Inmormiutarea la Comae' (natura moyilelor in genere; cele din Rominia
specie"; ctivintol gorgan; movikle Cumanilor gi migura de lingli Crdova; sacri-
&area de 6menT fi de ce pe mortninte la diferite popóre i ma! ales la Ga-
med) 39
Oltenia letra 1230-1240 (importanta testinniT etnice a Camanilor; invasiu-
nea Smile Konrad, a Unpin'ld Oslu si a Mongolulul Ordit In Oltenia; satul
Golotrenf; localitetile cu numele Oslea ; tenacitatea nationalitii romine; na-
tura traditiunilor poporane). . 49
Nedela (legeuda despre balta de line, CraTova; balteNedefa In Dolj ; sensol
covintuld nedela la Romig gi consecintele acestuT tons) 51.
Cralova In mknile Serbilor (istoria luT alezandru Basarab; luptele sale con-
tra tzaruluT serbesc Dugan gi Incnscrirea intre d ; rolul Creove1 In acestea) . 54.
Mircea cel Mare ling/ Cralova (gregéla istoricilor In privinta betgliel ¿lela
Rovine; merturia nnanimi a vechilor cronice serbe; mórtea celuT mal mare end
Auk din mina unuT Rolan) . 58
Conclusionea 60.

www.dacoromanica.ro
 J.POPESCD 11 JENARD'
. cYdece..
V 0 Lagqz.ag.k...auge:..
NI 1.ANUL......./..d2d...,
ORIGINILE ORAIOVET
1230-1400

§1.
LITERATURA CESTIUN1T

DoT scriitorT grecT, Dionisitt Fotino i anonimul publicat de fop Ta-

nusli, ambil de pe la inceputul secoluluf nostru, ail combinat cei de'n-
daca nu m6 n§61a, memoria, o teoria despre originile actualet capi-
tale a Oltenia.
Fotino dice
(Pe timpul acela craTul Ión al Bulgaro-romanilor stapaniud 0 peste
( cele cind districte de peste Olt ale DacieT , sub el s'a fundat Cralova,
Inumitai ast-fel dupai numele luT, fiind-ca romanesce i bulgaresce I6n se
(chiama Iova sa4 Ivan, iar regele kra,lin , de uncle Cratiova domnia
dui Mt. A.cest °rant I6n, la 1205, a dada In CraTova i veal.% biserica
(numita Banésa cu hratnul marelui manir Dimitrie.»
De undo va fi luat Fotino, climparatul, Ionitin din dinastia Asauilor
(') Fotina,`Icrcopk,*iraXca Acotíccg, Viena, 1818, in-8, t 1, p. 282-3 : Kerr& To5-
TOY T610 mapobv oryrog 6 lipciOoN Toeunc ubvBooXyccpoPaixwv tovRoucrçaostçxat
to5 Mrivecroo vim/ rprxv Tot3 Tkroo nivre .19.eidtrow Aomfac, 6r6 'rod &raw
i0ep.EXE6.0.1 xott1 Kpctubfict óvomtaaeract anò rò raLov minor) 6votta, 8L6rt x2Tet tbv
BXaxtxbv 18Loynap.bv xcaBooXyaptxbv 6 Icoávvii; ki-tetat 16f3ac, 1Pckv, 6 Si Occat-
kabc Kpeckfig, 30sv Tò KpaXtchßct triv.otbet PccacXe(a9 'liaavvo5. Oink (1205) gictun
uct rip notXectio &malt:gay 6v v6r vi itaet va:OoopInv Micavtdcoaciv, ie6v6Itazi
p.sytxXots.timpoç AlloppEon.

www.dacoromanica.ro
 g

tstAplinfa qi peste cele cincl districte ale Olteniel) qi ca lul i se clatoresc6

biserica ( ban6scg » a santulul Dumitru din Cralova, pe care o va fi daft
anume la anul 1205, niel mal curand, nicl mal tarp, acésta nu se scie.
Anonimul Tunusliilor, rostind o parere analoga, are aerul de a o spri-
jini pe o fantana istorica; In realitate Insa, cand 11 cumpanescl mal de
apr6pe, este §i el tot atat de obscur ca §i Fotino.
lata cuvintele sale
'Petra qi Asan, dol fratl Romanl, carl facusera In t,Ora lor o biserica
cln numele marelul martir Dimitrie...)
Apol mal departe
c Aice cata sa, spunem, ca ace§tl dol fratl erafi din domnitoril celor
ccincl districte ale Cralovel, del acolo este §i biserica cu serbarea mare-
cluI martir Dimitrie, numita Banésca, precum din hrisovul fundatorulul
«el se vale., 2
Ce fel de chrisov al fundatorului), de vreme ce se pretinde a fi fost
do! fundatorl, Or nu noun
Orl-catl fundatorl sa fi fost, uncle Ore qi 'n ce conditiunl se va fi a-
nand acel problematic chrisov)?...
0 data asvarlindu-se In circulatiune de catra Fotino §i fratil Tunusli
acésta genealogia a Cralovel, altil s'afl grabit a o reproduce fail control,
une-orl mal Impodobita cu ipotese secundare tot atat de nedovedite.
C Craiova (lice d. Cesar Boliac doit son nom et sa fondation A
cun empereur roumain, nommé Ionitza-Atsan, qui régnait au commen-
(cement du treizième siècle.)3
Aci lucrul se afirma deja pur §i shnplu, ca §i cand ar .ft o axioma asu-
pra aril nu se discuta.
( Cradova 4ice d. Pappazoglu ville batie au 10' siècle par le roi
dovan qui lui donna son nom.)4
Iata Imparatul Ionithl stramutat pe negandite in secolul X, sarind In
sus peste doa sute de anl!
t Craiova 4ice d. T. Margot este un ora § f6rte antic; se pretinde

(1) Tunasill, htoria Terel-Romignesel, trad. G. Sion, Bncnr., 1863, in-8, p. 10-11.
Bolliac, Topographie de la Roumanie, Paris, 1856, in-8, p. 23. Cf. Buciumul,
1864, p. 1117.
Pappazogla, Guidedu voyageur de Séverin c't la Mer noire, BucnrescI, 1863, in-16, p. 29,

www.dacoromanica.ro
 s

t ca mal intaid fu o cetate dada, ce se (Tarim& de catra Roman!, earl apol

cfnaltara pe local acela un ora § nod cu numele de Castra-nova (tabard,
cnoug); In urma Crainl lovan (Ioanita), regele Bulgarilor §i al Romani-
clor, 11 mal mitri, 11 infrumuseta §i '1 ocoli en fortificatiunl none §i mal
eintinse, pe la anul 1180, §i '1 dede numele set, §i d'atuncl se numi Cra-
t lova. , 5
Ce de mal floricele, IneepAnd dela Castra-nova pina la cocain ca
fortificatiunT none §i mal Intinse, de Oita Imparatul Ionitid cpe la a-
nul 1180,, adeca ea vr'o doa-4ecl de anl inaii e de urcarea sa pe tron !
'Jean, roi des Valaques et des Bulgares ne spune d. Ubicinipos-
(Wait aussi le banat de Cralova. 11 passe pour le fondateur de la ville
cqui porte ce nom, formé du sien (Oral ou Gral, roi; by ou Ivan, Jean),
dl y fit, dit-on, construire l'église Banesa, qui existe encore aujourd'hui, ... 6
§i 4icOnd acestea, d. Ubicini citéza pe Fotino.
Nu mail vorbesc despre mal multT altI carl, simpli compilatorT, dad,
ad repetat §i el acelag asertiune, cel putin n'ad pretins niel o data de a
fi istoricl sad archeologl, ast-fel ca li se 'Ate lerta o eróre luatit ca buna
credinta din a doua mana.7

§2.
BISERICA ST. DUMITRU DIN CRAIOVA

Fotino §i anonimul Tuuusliilor, sustinOnd originea asanica a lul St. Du-

mitru din Craiova, se par a fi avut In vedere un pasagid din Bizantinul Ni-
ceta Choniat, scriitor de pe-fa finen secoluluT XII, care ne spune, ca fan-
tang, contimpurana, cum-ca fratil Petra §i Asan ar fi zidit o bisericit In
on6rea luT St. Dumitru.
Acésta biserica insa a fratilor Petru §i Asan va fi fost ea cladita In Ro-
mania $
Nu.
fata pasagiul, astfel dupa cum 11 traduce batranul Cantemir
(Vlachil, de 'ntaid socotind greuimea lucruluT spre cela ce'T tragea
(6) T. Margot, 0 viatoriei in cele f épte-sprelteci districte ale Romilniel,Bucur., 1859, in-S,
P. 51.
trbicIni, Provinces d'origine roumaine, p. 29, In L'Univers pittoresque.
Frungescu, Diclionar topografic, Bnc., 1872, in-8, p. 143.

www.dacoromanica.ro
 4
(Peter 0 Asan sa se place, se temea; ci el, pentru ea sa rake acca frica
'din inimele naroduluT, ati pus de a4 zidit o biserica a pr6-minunat mar-
cturului Sfantulul Dimitrie. Dupa ce ail BAN-air:fit biserica, preeum peril,
csa fie adunat IntrInsa multl6menl, 0 din partea barbittésel 0 din partea
cfeineésett, caril Indemonitl fiind , cu ochil ro0l, en genele int6rse 0 cu
cp6rul Impra.§tiat, 0 alte t6te cate acel fel de 6menl fae deplin le facea,
C pro aceOila l-all Invatat In toropirea lor sit 4ica, precum a§a va Dumne4et,
'ca de aci inainte némul Bulgarilor 2i a Vlachilor,lepadand jugul eel
ece de demult il purta, sdtilobandésca volnicia lor...)8
Prin urmare, biserica in cestiune se afia annme acolo untie loculai im-
preund _Roindnii ii Bulgarii, fiincl de o potriva ap&a0 de Greci; nu &al
In Oltenia, ci In Balcani.
In adev6r, In acea parte superi6ra a Balcanilor care se chiama cmun-
til dela Sliven, , primul Asan, dupit fantanele istorice bulgare, Infiin-
tase vfo dol-yel 0 patru de manastirl, formand ea o republica caluga-
résett In felul acelela dela Santul-Munte.9
Tbte acestea Insa n'at a face eu capitala Olteniel.
Fotino 0 anonimul Tunusliilor nu Intelesese textul lul Choniat.
Insarcinat mal de-una-41 de vechlul meil amic, actualul ministru al In-
structiunil public() d. G. Chitu, cu o excursiune archeologica la Craiova,
am gasit biserica cbanésca) a santulul Dumitru In ruine, ploand in intru
din lipsa de acoperi§, 6r zidul, crapat pretutindenl, abia mal stand In pi-
dire gratia unul braa de fer ce '1 Incinge pe la mijloc; inscriptinnile insa,
s'ail conservat d'o cam data t6te We° stare pasabila, dintre earl cea mal
veche, In pridvor d'asupra wel, este dela Mateiil Basarab din anul 1652,
nude se dice ea
ch numele Tatalul 0 al Filulul 0 al Sfantulul Duh, intrn sfanta In
(Troita 0 Intru Dumneleire nedespartita In vée amin, en putérea milosti-
cvulul Dumne4e4 ziditu-s'ad céstA sfanta beséreca §i s'a fcicut din teme-
cliti de imv....,
Slavismul HXZ NOB1 insemnand cpentru a doua óra,),1° indica o r e-
stauratinne de catra Mate% Basarab; ads% restauratiune Insa facén-

(5) Cantendr, Chronieul Romano-moldo-viachdor, t. 2, p. 252. Stritter, Memorix po-

puierum ad Danubium ineolentium, Petropoli, 1774, in-4, t. 2, p. 674.
(9) Rakovskyt Riekolko rteozi o Asieniu pirvomu, BIelgrad, 1860, in-4, p. 64.
(") Mik/osich, Lex. pakteoelov., p. 454,

www.dacoromanica.ro
 5

du-se c din temelia$, resulta ca cladirea fusese mal Inainte deja atftt, de
daramata, Incit pe la 1652 nu mg era de niel o tréba.
Archidiaconuluf Paul de Aleppo, dud a visitat Cralova In 1660, numal
eu opt anT In urma inseriptiunil de mal sus, i s'a spas ca biserica santu7
luT Dumitru este iu totalitatea el o opera de ale luT Matela Basarab.11
Acésta vrea sit (pea : cs'a &cut din temelia de iznov.,
In curte, fatg, ca intrarea In biserica, se mat v6d totu0 urmele uneT
clopotnit,e, a eariT zidaria este comparativamente ma! veche, dei nu mult
diferita, astfel ea a putut apartine fundatiunil anteribre.
Intre epoca restauratiunif la 1652 i epoca prima cladirli despre care ne
lipsesce un dat cronologic,trebuTa O. fi trecut la mijloc un interval destul de
lung, de 6r-ce MateTu. Basarab nu mal gasise bung, niel chlar ctemelia,.
Av8nd In vedere ac6stit impregTurare í luAnd tot o data In considera-
tune felul de zidaria al urmelor de clopotnita, am crede c biserica cea
primitiva va fi fost Mutt ca vr'o dol secolI inainte de restauratiune.
Un maximum de dol secoh!
Nemie nu ne indémna de a ne urea mar sus, Eir mal ales toemal Omit
la Imparatul Ionititt, peste patru sute de anT Inainte de Matelu Basarab.
Nu e WI Inseinnatate epitetul de <Masai, ce se da biserieel luf St. Du-
mitru din CraTova.
Primal ban al Olteniel cu re§edinta In Craiova, In loe de capitala cea
antica dela Severin, se pare a fi fost Barba ,Basarab, supranumit de ace%
cOralovescul,, biserieosul fundator al manitstiril Bistrita.12
El a trait cam tare 1450--1510.
O biserica cbandsca In OraTova datéza cel malt din timpul acestul perso-
nagiti, de vreme ce Inainte de dinsul nu se constata a fi fost cbanl) In
Cralova.

OR/al:140VA

Fotino i anonimul Tunusliilor nu gilt maT fericitf In privinta etimolo-

giel Cralover din Cralu-lova.
(") Patel of Aleppo, The travels of Macarius, London, 1835, in-i, t. 2, p. 364 : They
conduct ed ns into the large stone church, built by the late Matthi Voivoda, in the name of
St. Demetrius».
(") Cf. a mea Istoria criticcl a Roma'nilor, t. T, ed. 2, pag. 78-81, § 22 t <Bawd 13arbn
Baearab».

www.dacoromanica.ro
 6

Sub forma sa actuall, adeca cu i mulat din 11, acest nume ne Intimpina
deja In unele acte din secolul XV.
Ast-fel In registrele de cheltuell ale municipalitatil Wesel din Sibiit,
nol gasim sub and 1494 urmatorul condeia despre o retea de prins pe-
soil, trimisa atuncI In dar banulul Barbu Basarab, ca semn de recuno-
scinta pentru ca preveghla tot-d'a-una asupra mivcarilor celor ostile din
partea Turcilor
cam rethe pro piscibus capiendis missum honore Barbwl de Kra-
cyowa propter refugium ad eundem habitum in avisationibus Thurcorum,
gflorenum I. » 13
Forma Insa cu mult mal obiclnuita In vechile n6stre criséve, este cea
slavica originalli : Cralleva.
Insu§TBarbu Basarab se Intitula : moynaNA upsoyn KpAA ERCKH14) ér
municipalitatea transilvana din Or4tia dice despre el Inteun document
din 1499 : cper quendam Boieronem, in regno transalpinensi commo-
rantem, Barb de Cralyewa vocatum...» 15
Orl-cum 0, fie, forma romana Crdova este o simpla mulare din slavi-
cul Kralleva, sail mal bine dinteun tip vulgar KraPiova.16
Sralleva sail Sraliova, la randul sell, nu e &cat un adjectiv posesiv
femeesc din KpAAII crege»,171ntocmal ca Buc,ova din bukil (fag), Sadova
din sadü cplanta», _Rogova din rogü (corn), k3i atatea alte localitatl din
Romania, unele chlar In vecinAtatea Cralove1.18
Decl, In compositiunea cuvintulul CraIova nu Infra niel decum numele
personal lova.
Crapl until rege Andrelu, Petru, Mihalu, Constantin etc. se p6te nu-
mi Kralieva sail KraUova cu acelql drept ca kii ora§ul unul rege Ion; §i
nu numal un ora, ci orl-ce fel de localitate, fie list, fie balta, fie magura,
citcl semnificatiunea vorbel este aci de tot genera% : clucra regesc».
D. Laurian are deplina dreptate cand dice

(") Hermannstädter National-Archiv, R. I, 1, p. 43. Tot despre banul Barbu mal slut
notite In registrurile : R. I, 3, p 75, 82, 85 (ann. 1496) qi R, I, 4, p. 55 (ann. 1497).
(14) Cf. Venelln, Flacho-bolgarskila gramaty, Petersburg, 1840, in-8, p. 134.
(") Hermann's& National-Archie, U. 111. 228.
Cf. In Fejer, Codex diplomaticus Hungariae, t. 9, vol. 2, p. 333, ad ann. 1354: cad
unam antiquam semitam, communiter Kralowa 7tarapuch...»
Niklosleb, Len. palaeosiov., p. 308.
(") Cf. idiklosIch, Die slavischen Ortsnamen aus Appellaticen, Wien, 1872, in-4, passim,

www.dacoromanica.ro
 7

(Cralova dupa etimologia Insemaza cetate Rego,la, sinonima cli Be-

gianum al lul Ptolemea d'a-drépta Dunaril.)19
Ar mal fi putut adauga : sinonima cu Basilia din Elvetia (Bccaas( din
6aaiXe6; (rege)), actualmente Basel la German' 0 Rile la FrancesI; cu
Begiana din Spania, asta4I Villa de .Rayna; ca cele dog Regia, pe earl
le mentionéza Ptolemea In Britania ; cu Beginum din Germania , acum
Regensburg, kli cine mal scie ca cate alte numirl de prin 'bite terele 'unlit
/n acest mod, singura conclusiune legitima , pe care &dill s'o tragem
din cuvintul (Cralova,, este ca, va fi avut óre-cand, direct sail indirect, a
face cu vre-un (omit ).
Acel ccraia, putea sil fi fost Ion, precum s'a 0 IntImplat a fi; dar a-
césta nu resulta cat de putin din istoria bisericel santulul Dumitru, undo
nu este nemic anterior anulul 1500 saa °Mar 1652, 0 nu resulta cat de
putin din numele Cralovel, In care nu figur6za nia un element personal.

§ 4.
TRA.DITIIINEA.

Fotino §i anonimul Tunusliilor cata, sil fi au4it peste Olt o traditiune

despre un e cralu-Ion), o personalitate legendara pe care, nesciind cum sa
vi-o explice, el aa legat-o cu pasagIul din Niceta Choniat 0 cu numele Cron-
vel, identificand-o Intl.' un moddestul de ingenios cu celebrul Imparat Ionitia.
0 asemenea traditiune locala exista In realitate, precum am putut'o
constata nof InOne dela mal multI Cralovenl.
Cela-ce Insa Fotino §i anonimul Tunusliilor n'aa sciut , este ca o le-
genda analoga s'a conservat la Romanil din Teme0ana.
Un preut de acolo, d. Nicolae Tincu-Yelea, 4ice
tPoporul roman In Alma q pastréza din vécurl o traditiune curiósa, ale
ecaril urme cel putin autorul nu le atla In istoria Banatulul. Taca tradi-
ctiunea : cumea pre ripa de langa satul Lapopicel, unde se vad 0 astil-4I
(mine de zidire, sil fi fost un castel, unde 0, fi re§ellut regentul Almaplul,
cnumit de popor tCralu-Iova» (lovan-lovian-loan); cumca acesta, dupa
tun timp Ore-care, ca fórte multe familie s'a dus In Romania 0 acolo a
(Intemelat ora§ul de asta4I Cralova, numit a§a dupa numele sea ; cumca
0. rtul ce cull pre sub ripa, unde a stat acel castel, apol 0 lutreg tinu-
(19) Laurin% Istriana, In Magazin istoric, t. 2, p. 101.

www.dacoromanica.ro
 s

ciul ae,ela se chlama 0 phi% asta41 (Craiova,, dar 0 cCraina» sail c Craina, .
(Tot acolo, ceva mal departe cittra resarit, In lunca Iablanitel sub délul
cStrAgita, iara§lse afia rema§ite de un castel mare 0 larg, uncle tot tradi-
itiunea 4ice ea ar fi 'omit un domn mare. Aci sapknd 6menil3 an scos mal
imulte monete antice Tomane, dintre earl una de aur cu inscriptiunea
i k Traianus Hadrianus an. 6O) se afla asta-41--am vd4ut'o insumI --,-
<Ili posesiunea paroculuT fablanitei Nicolae Tatuc..L) 2°

Aasta traditiunei a§a cum o avem ad, ne presinta o imposibilitate logica.

Memoria until pdpor retite cate-o-data in curs de secoll suvenirea unel
localitatl ve4ute, dar nu a unel regiunl pe care n'o cunoscuse.
Daca o parte 6re-care din Incuitoril Teme§ianel de pe malurile Caraplul
ill 11 eMigrat tire-cAnd In Oltenia d'a-stanga, Jiulul, fie cu un ccralu-Iova,
sad en Orl-cine altul, atunel In Alma ar fi putut sa remana o vaga aducere a-
minte despre plecarea pribegilor, nu Rnsa, amaruntul ea : cs'an dug la Dolj
0 all Intemelat acolo CralovaD.
In Dolj da ar fi fost logica traditiunea el strabunil Cralovenilor
vor fi venit In vechime din Alma; ar fi fost logica, fiind-ca pentru acel
stritbunl Alma§ul fusese ceva cunoscut, a drill notiune, prin urmare,
el a putut'o transmite posteritatil; In Alma, din contra, o asemenea le-
genda nu este logica, de óra-ce Banatenil cel rema0 nu avusesera niel o
data a face cu Doljul , ba nicl chlar eel plecatl dintre din§il nu eran In
stare de a lasa vorba a-casa ca se duc la Craiova, cad Craiova nu era Inca
In finta.
Coloni§til englesl din Boston sail din Washington sein prin comunica-
tiune orala dela 01141 0 mo§1, cum-ca mo§il sail parintit lor an trecut
din Anglia in America; nu exista Ins/ niel o localitate in Anglia, uncle sa
ni se spuna din gura poporulul ? fail ajutorul cartilor, en, o céta de acolo
se va fi dus intr'un timp pentru a funda In America Bostonul sati Wa-
phingtonul.

Singura cale posibilit de a napa pe ccralul 'ova) al Banatenilor din

acest impas, este de a interverti itinerarul sea : el n'a venit din Alma
la Cralova, ci diii Cralova la Alma.
Cu alte cuvinte, o emigratiune olténa din Dolj a dus cu sine In Teme-
§iana legenda despre fun datiunea Cralovel i, gasind acolo la indernanit
('°) Tinon-Velea, Istoridra bisericésed politico-nafionalä, Sibiii, 1865, in-8, p. 245-6.

www.dacoromanica.ro
 o

nesce ruine din epoca romana, ruine unde se descoper panit, asta4lmonete
de ale lul Adrian, ail aplicat Writ aceste vechiture din noua patrilt, dupit
obiceiul tuturor pribegilor, numirile §i reminiscintele patriel celel vechl.
D. Tincu-Velea ne spune cit localitatea cea din Altna§ se chlamit nu
numal c CraToval, dar §i (Crana).
OraIna Insemukit slavonesce cloc margina i nu are radicalmente
niel o legatura cat de departata ca Cralieva cloc regesc».
Exista Insa, negre§it, o mare asemënare curat foneticit Intro OraIna §i
CraIova.
Ac6stit asem6nare a fost de fkilinS pentru ca coloni§til din Dolj sit pre-
fad, cu atitt mal lesne clocul margina», uncle ail venit sa se apy, In
clocul regesc», de uncle plecaserit §i pe care légan al lor cu grett
puteall sal uTte.
Numal astfel se explicit cunoscinta Altuarnilor din Banat cu Cralova
cea din Oltenia.
0 data acest pullet stabilit, traditiunea se limpeysce In t6te amitrun-
tele sale.
UrmaOl primilor emigrant avOnd pe ccralul Ioval §i cunosc8nd cele
doit eralove, una In Dolj, cea-l'alta In Alma, Wit ca sit mal p6tit discern°
filiatiuuea con adevilrata Intro =bole localitat, all preferit, firesce, de a
lua asuprall rolul cel mal important, 4icOnd eft cralul Iova s'a dus dela
din§il la Olt.
Modul nostru de a interpreta pretiósa legenda, pe care ni-o comunica
d. Tinca-Velea, decurge nu numal din bunul simt, dar se confirtna §i prin
istoria cea positivit a Banatulul, a carula poporatiune a fost adosen re'noita
prin stolurl de teraul fug* din Oltenia, pe cand fenomenal contrar al e-
migratiunilor din Teme§iana catra Olt nu ne intimpinit nicitirl.
Ne ajunge a spline, cit intro mil 1641-164e, peste 10,000 de fami-
lie oltene s'att aryt in Banat, coloniszind acolo districtul Iraq*lul §i
al Timi§óre1.2
Asemenl migratiunl 8'1141 Intamplat nu o data.
0 bunit parte din Impoporarea actuala a Teme§iang, mal ales tot a§a
numitil cTeranl» de acolo, stilt venit din Oltenia. 22
(") Tineu-Yelen, op. cit., p. 143.
(22) Bailin, Geschichte ¿les temeser Bands, Leipzig, 1801, in-8, t. 2, p. 190: «Es gibt bier
4 za Lande nnter den Walachen mebrerlei Stiimme, welebe zusammen wobnen. Sene, welehA
«die banater Bergorte bewohnen und entweder als Berg- und Iiiittenlente oder als FubrIente,

www.dacoromanica.ro
 Miele din aceste colonisarl succesive cata sil, fi fost fórte vecliT, astfel
ca cele mal autice doa cronice ale Terel-Romanescl, in carl observatl
bine se vorbla fate mult anume despre coriginile banatulul Cra
probabilmente i despre ccralul Tova', aft fost serse tocmal In Banat.
LIM ce 4ice despre ele neaitatul Balcescu
cCele mal vechl cronice ale TereI Romanescl ce am gasit Alt din vé-
ccul XVII. Doa, cronice, cari le credem mult mal vechI, nu le-am putut
(Inca gash Acestea, sint : Cronologia dela Vdret (ora In Teme0ana)
(Cronologia IanculuI-vodd (Huniade). Dupa marturia ierodiaconulul Nam.
Clococénu, care le citdzit inteo precavIntare a sa asupra cronologiel Dom-
cnilor Terel Romanescl, ele sint fórte interesante §i vorbesc Cu
t runtul despre intemelarea banatului CraIovel.2, 23
In orl-ce cas, traditiunea despre cratul Tova, legendarul fundator al
Cralovel, a colindat inteo epoca Ore-care din Oltenia In Teme0ana.
Copia cea próspeta din Almq Intaresce originalul cel Invechit din Dolj.
Lasand la o parte biserica santulul Damitru i numele Cralovel, carl
ambele aa incurcat atat de rea pe Fotiuo i pe anonimul Tunusliilor,
ne marginim dara a lua drept punct de plecare acésta traditiune, al aril
caracter poporan.se probéza prin variantul sea din Banat.
pie ccaracter poporan,, cacl istoricul cata sa, se ferésca cu spaIma de
acele pretinse legende, pe carI le inventéza din cand In dud semi-sciinta,
ba cate o data reqesce &far a le altoi prin propaganda in unele

§ 5.
CRONICARIIL A.LBERIC
Marele Leibnitz filosof, matematic, jurist, publicist, linguist i i-
storic tot-o-data a scos cel intaia la lumina o cronica latinit, scrisit in

ellolzschliiger nnd %abler ihren Unterhalt erwerb.n, sind aus der Walachei nnter Banta-
ekuzen im 17 Jahrhunderte eingewanderL Sie werden Pofanen genannt und sind insbeson-
gdere in ihrer Tracht, weniger in ihren Sitten von den Land bewohnenden Walachen miter-
eschieden. Diese waren schon vor mehr als 1500 Jahren als nomadisirendes Hirtenvolnier zu
tHause, bezogen aber erst ha 18 Jahrhnnderte znsammenliegende Dörfer mid widmeten sich
amehr dem Landbau Sic heissen Fradutzen, nannten sich von Alters her Romani, während
gdie Pofanen sich erst in der neuern Zeit, seit 1848, so nennen. Man unterscheidet auch noch
(die in spiterer Zeit aus der Walachei eingewanderten, in den Werksorten wohnenden als
4Zirenen, ihre Tracht ist der der Pofanen gleich etc.
(") Magazin istoric, t. I, p. 10.

www.dacoromanica.ro
 11

prima jumittitte a secoluluT XIII de atril un citluglir numit Alberto, caro

se crede cit a murit pe la 1246. 24
Editiunea leibnitzianit a fost nu numat prima, dar este pitnit acum
siugurit, devenind de-mult férte rarii, Mil ca s'o 00, inlocui putinele
extracte sail fragmente reproduse- de Mencken26 §i Bouquet,26 ale citrora
colectiunl ail ajuns §1 ele a fi tot atitt de rare.
Mar mulle manuscrise ale cronicef lui Alberie se Oses° in diferite bi-
bliotece din Germania kii Francia : unul la universitatea din Giittingen,
altul la Hanover, apot la municipalitatea din Leipzig, de aci vr'o trel in
biblioteca nationalit din Paris, din car1 unul ciliar in secolul XIII, etc.
Leibnitz cunoscuse codicele din Hanover Iii pe unul din cele trel parisiane.
Pe titlul manuscriselor, Alberic figurézit generalmente cu epitetul de
ccillugiir dela Trel-Flutane) (monachus Trium Fontium), cela-ce a in§e-
lat asupra personalitittit sale pe tott clitT aa scris despre acest cronicar,
pitnii i pe critici atitt de riguro0 ca Fabricius.27
In Belgia a existat in realitate o milnlistire dela Tret-Fitntilue, pe care
insug Alberic o mentionézit sub anul 1214; 28 nu acolo foil, a cithigarit
&sub ci ideo altit miluilstire belgiana, anume la eNovum Monasterium),
astii41 Neuf-Moustier litaigit Hoei, nu departe de Liége, precum se vede
din mal multe pasage ale cronicel sale, bunit kit sub anul 1236 : e obiit
cDominus Alexander, primo Abbas nostrae Ecclesiae Novi Monasterii Leo-
cdiensis) (a murit d. Alexaudru, primul abate al bisericei lastre din
Neuf-Moustier dela Liége).22
Alberic ne mal spune cit a fost din cordinea cistercianitl, o ruma a
maret ordint monastice fundate de cittrit St. Benedict; de exempin, sub a-
nul 1100 : cnostri Cisterciensis ordinis) (a ordinit n6stre Cigterciane)."
Ort-cum sit fie, spirit aveuturos, el nu se pré-multumta a ed6 pironit
pe un loe, ci se pare a fi coliudat mera din térit in térft.
(") Alberle1 monachl Trium fontium Chronieon, nunc primum editum a G. G. Leibni-
tio, Lipsiae, 1698-1700, in-4, 2 piírtY. Cf. Wattenback, Deutschlands Geschichtsquellen
im Mittelalter, Berlin, 1858, in-8, p. 424.
(") Mencken, Scriptorcs rerum Germanicarum, Lipsiae, 1728, in-f., t. 1, p. 38-90.
(9 Bouquet, Reeueil des historiens des Gaules, Paris, 1738, in-f., t. 9, p. 57 68; t. 10,
p. 285-89; t. 11, p. 349-63 etc.
(9 Fabriclue, Bibliotheca latina mediae et infimae aetatis, Florentiae, 1858, in-8, t. 1, p.37
(88) Chronicon, part. 2, p. 475.
(") Ibid., p. 557.
.(") ¡bid, p. 183.

www.dacoromanica.ro
 ig
Pe la anu11190, férte linar Inca, Alberic a Insotit la Palestina un corp
de cruciat1 Fra,nces1 sub conducerea comitelul Enric de a,mpania.31
Vorbind Inteun loe despre minunile stIntulul Iacob dela, Campostella,
el ne apune ell : cle-am aflat serse sail le-am milla In Spania, In Fran-
cia, In Germania, In Italia, in Ungaria, In Danemarca, ér unele cblar In
(terne de peste trel mart.» 32
Din t6te aceste calatorie ale lul Alberic, acela a caril importanta, a
scapat tuturora din vedere §i care pe noi ne interesa aci mal ca deosebire,
este petrecerea sa In Ungaria.
§ 6.
ALBERIC IN "INCURIA.

Mal multe consideratiunl ail putut sa atraga §i o data atras sa

oprésca pentru cat-va timp pe Alberic In Ungaria.
Frances dela Liége, el gaga In episcopatul magbiar de Erlau, latinesce
Agria, o multime de sate Infiintate cu vr'o doit-sute de anl mal 'nainte,
pe la 1052, de cara, o colonia din Liége , carl nu incetail de a se numi
clocurI francese) O unde dialectul valon se vorbla pana fe la finca seco-
lulul XIV. 33
O manastire de acolo, probabilmente tot de origine belgiana, se numla
Trel-Fantítne, cabbatia Trium Fontium», Intocmal ca manastirea cea de
Miga Liége, dupa care cronicarul nostru 0-a eapatat supranumele.34
Mara de acésta, Inteo alta manastire ungurésca ne spune Insu0
Albericnu se prinilaft decat numal calugari Frances1.35
(8) lb , p. 383: «multi Francorum subsequnntur, cum quibus et pusillitas mea, pusillani-
«mitate procul abjecta, peregrinationis hujus onus assumpsits
(32) lb., p. 237 : «Ex his miraculis quaedam in Gallecia, Gallia, Tentonica, Italia, Ungaria,
«Dacia, quaedam etiam ultra tria Maria vol scripta reperi vol andivi». Sub Dacia Alberic
Intelege tot-d'a-una, ca qi coi-l'alfi scriitorl latinI din vécul de mijloc, numaï Danemarca.
Cf. ibid., P. 266: alinda quae est Daciae metropolis..
(") Féjer, Cod. diplom. Hungariae, t. 7, vol. 5, p. 59 : «Anuo 1052, tempero Wazonis E-
cpiscopi Leodiensis, illos propter inediam et famem de Leodio exivisse, et a rege Hungariae
«gratiose receptos fuisse, quibus rex praecepit, ne ling,uam suam dediscerent aut mut,arent;
«ubi in magnam multitndinem excreverunt et viculas multas ibi impleverunt, rime vulgari-
«ter ibidem Gallica loca vocantur.» Cf. l'éjer, t. 9, vol. 7, p. 480-81.
(") Féjer, t. 4, vol. 1, p. 189. Cf. Theiner, Monumenta Hungariae sacrae, Romae,
1859, in-4, t. 1, p. 174.
(5) Clownicon, part. 2, p. 122, ann. 1078: «In Ungaria regnavit sanctus Res Ladislaus..
cilio in Ungaria fandavit nobilissimam Abbatiam do Sentigis, in qua non solent recipi nisi
«Franci, s

www.dacoromanica.ro
 13

Dar cela-ce 'I mal esential, este cg, pe tronul archiepiscopal dela Gran
se urcase la 1227, ca primat al Ungariel, adecit al doilea personaglu dupg,
rege, un Frances dela Liége : <Magister Robertus Vesprimensis, vir bonus
let religiosus, de Leodiensi diocesi natus, factus fuit episcopus Strigo-
tniensis,. 86
E mal mult cleat probabil, cumcg Alberic a petrecut in Ungaria anume
pe langit acest puternic compatriot al sett, cbgrbat bun 0 religios,.
Cugetarea cea favoritl a archiepiscopulul Robert era de a converti la
catolicism pe pitganil Cumanl, carl ocupati atuncl o mare parte a Romg,-
Biel actual° 0 se intinseserg, peste o portiune din Ardél.
La 1227 4ice Alberic el a reu0t a boteza In Transilvania pe-
ste 15,000 de Cumani 37, formand un nog cepiscopat al Cumaniel,, in
fruntea citrul a pus, la 1228, pe unul numit Teodoric. 88
Insotind, péte, pe archiepiscopul Robert intr'una din cAlgtoriele sale in
Ardél, Alberic a aulit acolo curiésa poveste romitnéscit despre cémenil
asiguritindu-ne cif, el s'ag fost argtat langit mitngstirea Carta din
téra Ftiggraplul la anul 1235 §i'citfiind gonitls'ag ascuns bite°
pescere din Carpatl.39
In orl-ce cas, o asemenea relatiune, dacit n'a fost comunicatit lul Al-
beric char In Transilvania, eel putin unde-va In apropiare.
Nu e de crept, ca ea sit fi strabgtut, de'mpreung ca numele obscurel
mgaitstirl CArtla, tocmal Ong la Liége.
Matt de informatiunile cgpgtate a§a liand la ñata loculul, cronicarul
nostru era In positiune de a culege altele, de a doua sag a trela milnk
dela numero0I cillittorI ce cutrierag necontenit, In tot intervalul Crucia-
telor, mergénd i Intorcêndu-se, diferitele regiunI ale peninsulel balcanice.
Iatk bung. (Irk ce ne spune Alberic sub auul 1205 despre celebrul im-
pgrat romgmo-bulgar Ionitig Asan
cm n Bulgaria, la ora§ul Tgrnova, domnla Ionitig, domnul Bulgariel
alachiel, care usurpand titlul imperial, a dat resbolu Impitratulul latin
(86) Ibid., p. 524.
(57) Ibid.
(m) lb., p. 527 :sArchiepiscopus Robertus Strigonensis de Hangaria novum focit Episcopum
sin Comania Theodoricum nomine.* Dupre acest Teodoric, cf. Theiner, op. cit., t. I,
p. 87-88.
('5) Peg despre acésta cela-ce am spas in introduccrea la Ispiresen, Legende i basin&
.Romeinilor, part. I, Bucur., 1872, p. IXX.

www.dacoromanica.ro
 14
...."....00.../.
(Baldovin. In acest resbolu Baldovin, val! nesciind sit se pazésca de curse,
«a fost prina prin viclenia In nesce locurl baltóse, cunoscute mini ph-
cmintenilor. Prins dull, a fost Intemnitat In Tarnova, undo nu afirm ca a
tmurit, dar reproduc pur itsi simplu ceYa-ce spune un episcop din Flan-
rdria, care se intorsese din Constantinopole prin Di rnova tli dice eit nevé-
csta lul Ionitid, pe cand barban] sed avea grija de alto lucrurl, s'a apu-
(cat sit ademenésca pe Baldovin, promitadu-T cal va scapa din robia,
«daca el se Invoesce a o lua de sotia §i sa plece cu ea la Constantinopole;
(Baldovin respingend Cu despret acéstit propunere, (Minna 0-a resbunat,
tasigurand pe Ionitid ea Baldovin II promitea s'o Tea de sotia §i s'o
(dud la Constantinopole, dacit'l va scapa din robin; atuncl, intamplan-
cdu-se ca Ionitid sit fie bit lute° n6pte, a pus sit aduca pe Bal-
cdovin de'naintel, sal taie capul cu securea §i sit arunce cadavrul la
(Will, poruncind Insa In public sa nu se vorb6scit despre acésta. Cuincit
(in adevilr Baldovin a fost ucis In Tarnova, o ma/ constatti de asemenea
cd. archiepiscop loan dela Mitilene e un ceilugdr, magistrul Albert, care
«in acelayi an trecuse prin Türnova.. Acel episcop din Flandria mal a-
cdaoga, ca, o muiere din Burgun,dia, care trelia in Tetrnova, undo tinea
co (NOMA, v646nd nóptea nesce Minim d'asupra corpultd ucis, l'a In-
cmormIntat pe cat a putut mg bine; ba cu acésta ocasiune s'ad tint §i
«veo cate-va minuni, pe cari i le-a povestit episcopului aceia-ei muiere
ccand el se afia la dim In gazda, de exemplu vindecarea barbatului el
«de friguri tii de durerea de dintl...,40
Jaca (lart un episcop din Flandria, un archiepiscop de Mitilene, un ca-
lugar §i o birtaqita, totT concurg8nd, direct sad indirect, pentru a procu-
ra lid Alberic peripetiele tragediel imparatului Baldovin !
Diva, ce cunóscem acum personalitatea cronicaruluT nostril, §edereal
§i. relatiunile sale In Ungaria, mijlócelel de informatiune despre terele
vecino, nu ne va mal surprinde de a gasi in cartea luT pe adevaratul fun-
dator al CraToveT : nu pe Imparatul Ionitid, ci pe ecraTul Imu din tradi-
tiuno.
Inainte Insit de a ajunge acolo, cata slt limpe4im un punct topografic,
care ne va lnlesni intelegerea textulul lid Alberic.

VI Chronicon, part 2, p. 439-41.

www.dacoromanica.ro
 15

§ 7.
ccomir) DELI OLT §1 (COMANII DELL DUARE

In districtul Olt, liingft mitretul riii delft care §i-a imprumutat numele,
se ailli in plasa erbanescii un sat numit amanii, despre care d. Frun-
4esen ne spune cl are 1600 locuitori §i este re§edinta sub-prefecturel. 41
In districtul Dolj, litnga Dungre, in plasa CfunpuluT, se aflit un alt sat
numit Contemn, despre caro érii0 d. Fruqescu ne spune 0, face o sin-
gull(' comuniii cu invecinatele sate Maglavit i Golent, mend peste tot
2590 locuitori. 42
In dictionarul d-lid Frun4escu se gitsesc o multime de localittitT nu-
mite Conzana (Ylapa), Comanca (RomanatT, Valcea, Arge§), Comitnescl
(Bacail, Mehedinti, Covurluin, Gorj, Dorobolu), Comanita (Olt) 0 Coman
(Mint; Bun); dar numal cele dog de maT sus se cliTam5 Co In a n il .
Aruncand o cgtitturit, asupra impel, éta positiunea relativii a =be.
lor sate

In acest mod, dadt vom .trage un segment dela Comanii-pe-Olt OA la

Comanii-pe-Dunitre, spatiul intermediar va cuprinde partea sudicti a di-
strictelor RomanatT 0 Dolj, avend CraTova in viirf.
Omonimitatea celor dog, sate 0 positiunea lor perfectamente analog&

(41) Frunlescu, Diq topogr., p. 128.

(42)1bid., p. 275.

www.dacoromanica.ro
 ,,,,,,,,M.
16

la puncturile de trecere peste cele doit fiuvie, O, fie óre un simplu efect al
azardulul 1
Cata mal intaid de VA° sa restabilim forma cea cometa a numelul i Co-
manill.
§8
t VADURILE COMANILORP

&tul (Comanil» din Dolj este o proprietate a Tismenet

Gratia avutuld archiv al acestel vechl manastirl , depus actualmente
In Archivele Straulul li care consista din doa marl condice vechl, trel con-
dice noue li sute de documente originale, istoria satulul Comanil s'ar pu-
tó turnad In sus pana pe la jumatatea secolulul XIV.
Cea mal vecbe diploma existinte esto din 1385, dela voda Dan Ba-
sarab, fratele 0 predecesorul lul Mircea cel Mare.
Pana acmn este unicul crisov cunoscut dela acest principe.
Ed Insmd il credeam perdut," pana cò am reu§it In fine a descoperi
qilele acestea pretiosul original pe una din prafuitele rafturl ale Archi-
velor Statuld, mine In pachetul mo§iei e Yatra manastiril Tismana»
sub Nr. 1."
lata:1 Intreg
Fiind-cd, ed, cel In Crist Dum- HOHEME a; 11165 FM Pi 6-11

neded bine-credinclosul Ioan Dan, 6-ArostpH11111 TW p11111 BOEBW+1,4 H

voevod §i din gratia clumneqeésca MAIT11/5 R-HEN% 1'7116 HCES1 oyrrpo-

domn a hita Ungro-vlachia, la In-
ceputul dela Dumnecied damita
mie domnie am gilsit In Ora dom-
niel mele, la locul muna Tismena,
o manastire nu Inca pe deplin is-
pravita, pe care sant-reposatul pio-
BM01. 137, HAIIRA Crompogarmaro
mn rTBA W6p*TWX BZ 3EMAH r7RAMH
HA mtcrk pEKom*mt, THCME141 MW-
Harriiph gctivkmo Atnw HEACICh9Z-
WEHh. ErOME CTM104HRIllii1. 6n-romh-
CT11661/1 BOEBOAt1 worut pWATTEA6

sul voevod Radu, parintele dom- frILIMH WT WCHOBAHTI.1 Bni,1111HiE.

niel mole, din temelia a radicat'o, firkKpal)1EIHEAME MHBOTA HECZ9Z-

(u) Istoria critica, t. I. ed. 2, p. 128.

(") Acest crisov presinta pe langa. altele, particularitatea de a fi nu palimpsest. Pe per-
gatuenä fumo scris inainte alt ceva, tot slavonesce, ca caractere putin mal veclif, probabil-
mente sub unul din predecesoril lul Dan-voda; acea scricre antcrióra s'a qters tina atit de
bine, Inca t abia se mal recunosc urmele el §i cito o litera isolata.

www.dacoromanica.ro
 il
dar 1ncetand din vidta n'a termi-
nat'o, de aceia am bine-voit dom-
nia mea, dupa cum 1-am urmat la
domnia, tot a§a urmez §i la a-
césta fapta, pentru Innoirea pome-
niril parintelut met §i pentru man-
tuirea propriulut meti suffet, termi-
Mind cu zidirea §i intitrind cu do-
natiuni §i veniturf acest templa al
pré-santel stapane nitscatérel de
Dumnedeil §i pururea fectérel Ma-
ria, §.1 nu numat ¡data, dar Inca
confirmand §i lutarind manitstiril
Me cate '1 dedese parintele meti,
pentru gloria D-deulul meil §i pen-
tru lauda §i on6rea pré-gloriésel
stilOnel mele pré-curatel nAsca-
tire de Dumnedett, ca In viéta
domniel rule sit 'ml fie Intaritére
§i ajutatére, ér la gréznica di a ju-
decatif--stitruitére pentru vidta e-
terna; §i mal intaiti am dat acestel
sus-dise mitnastirl grad din dis-
trictul ,Jale§ulut cate 400 galet1
pe tot anul , ér cine va fi galetar
stt nu mat intrebe despre acésta pe
domnia mea, ci sIt'l trimita d'a-
dreptul la manastire ; am mal dat
§i pe 1.1111 Jale§ Dabacescl tott
copacit de nucT; apol din casa dom-
niel mele pe fie-pare an cate 10 fol
de brtinza, 15 caravale, 10 a§ter-
nuturT, 10 ham §i 10 Incalta-
minte ; ér Were §i céra, pe cat va
aduce anul.
Catra acestea, mal confirma dom-
www.dacoromanica.ro
wH. cEro g/CrOlgBOAH rBOMH tAKOME
H risoy NV H CEM8 BZCIlpHEMFINK
MATH. WRNORFITH nom.kuk pwAT-
TEA'k moEro. CBOVii ME paAH kwir,
cz xpamnp TMY BA 'I14tY6-ANX H
ripucHo A-H61 MApïY, HiGAATH u oy-
Kirknwrn schhimH npunorhi H A0X0A-
411. HE TMIX CE FIX H EAFIKA ripH
pwATTEAH mum ripHAomnex mo-
Haerupio,Bct NOTI9ZAHTH H oppt
Form. cAnki pAAI RA moEro H KZ
XBAA1AME H m'Et FlptCAABNI11/A BA-A`ILIX
MOXI1 nprrbai s'Hx. IAKO AA... wx
BZ MIIBWrk rTHA moEro Hp.knwrEnt H
II0M0111 MINX. BA CTpAWNhIFI ME A-111%
CXAA, 1Eli3NH XOAATAFINX.
ripm'kE npunomx cEmoy riptApeco-
mow; mwwterupio MHTO WT MAAEW-
mar° CXACTRA. NETIllp11 CTA KZRAEB
HA BC'kKO AtTO. FI KTO 6XAET KZ-
RAN% , w rM AA HE Beripawevr
eitomu.HiE AA wrnpantra .r8 TA-
KO 8 monamp. flpHAOMFIX 11 NA MA-
AEWCKOH ryktirk 8 AZEMELJIWX vork-
WYE ArkliTE [ICE. WT AOMAME rTBAMI1
HA BrkKO AtTO i AiltXWB CbJpENTA. Î
ChIpWR. Î AOMNFIK. H Î 110CTABk r8-
HINIII. FI Î HOCTAB X0AEB11. MEAAME 11
ROCKA flpOTFIBX EMIKO npHNECET ATO.
KZ CEM no.rspaniAa rIBOAAH H E-
 18
nia mea tdte eate dedese sdnt-repo-
satul pdrinte al domnielmele Badu
voevod : salul V a dul Cumani-
lor ea Toporna , §i balta Bistret
dela Toplita Snit la garla cea re-
pede maT sus de Covacita cu satul
Hrisomuintil , §i Tismena pe am-
bele partT, cata a fost Ligitcéscit §i
Ru§ésca; apol mal confirm §i tóte
cate dedese In scris mitnastiril san-
tuluf Antonin unchTul domniel mele
sant-reposatul Yladislav voevod
satul JidoOta, en pitrIul , §i t6tit
p6scitria dunarénit cea din mijloc,
§i venitul dela, opt vitr§ie, §ii Du-
nitrea dela Orahova pana la podul
cel de sus, §i Yodita cea mare pe
ambele parti en nueil §i cu liveclile,
§i saliscele BahneT, §i o m6rit In
Bistrita, §i 40 salar de TiganT.
'Me acestea le dil, §i confirma dom-
nia mea cu ti5ta porunca, §i Intit-
rirea, ca sit fie nestramulate §i ne-
clintite, precum §i satele sit fie li-
bere de orl-ce prestatitinl, darT §i
veniturT domnescl. Cittrit acestea
maT poruncesce domnia mea, ca cit-
lugaril din ambele manitstirl (Tis-
mina §i Yodita) sit fie autonomT,
§i dupa mórtea actualulul Ion sta-
ret nimenT sa nu le puna alt staret,
niel eft Insuml voevodul Dan, niel
alt cineva din urma§iT meT, ea sa,
nu se strice regula §i traditiunea
luT Nicodim §i porn= mea, cad
cine va cut* a strica ceva din
www.dacoromanica.ro
MIKA C-T011011 11BWH pWATTEA rTBAMH
pApynk BOEBOAA npunomn. ceno toy-
MA 11 CK 111 Rp0A C Tonopna. H EMU
RIUTpEL111. WT TOI1A7%LIA M gpz;oro
rpzAtI Blx1 WE KOBA`l 14 LIA. CZ CEAWM X1/11-
COM811 11 LW. 11 THCMENtli 110 WR010 CTpA-
N8 EMUS° Et AllrAIIEWCK0 11 p8WEWCK0
KZ CHM NOTBWKAAM. H EMMA MW-
11ACTI1 NO c-Tro ANTONIA flplIAOMH H
nopmica rrpnui Amin CVO/104MM
BAAAHCAAB BOEROAA. CEAO MHAORWHLIA
C HOTOKOM. 11 11A A81JARt CptAN111 11
imp REC. 11 WT WCM11X lip7111 11 lp 11 AO-
XOAKZ. 11 A8NAB. WT WptXOBA1 [IA-
MINA AO replier° MOCTINJJA. 11 REMIKA
BoAn4a no wsoio cTpan8 cz wykini-
EM 11 C AHBAAAMH. 11 "X" NA CE1111
ipa. 11 BOAtIl 11 LIViS 8 EtICTpH11111. 11 A1411
num -nn slEAtAil. CF1A Bc.k npunara II
110TBphiKAA ryBOM11 CZ BAKIAM HOBE-
AtNIEM H OrTBplIMAENTEM M RA1AET
nenrknomna o NENOKOAtEHMA. TA-
KO;KAE H CEAA CROROANA WT BrkKlx1 11X
plig0Th 11 AANKWBEt /I A0X0AZIC rrBAMH.
KZ CliMh 110REAtBA l'7130M1I CAMOBAA-
CTNIAM RNITH HZ 11'6010 MONACT1lp10
11NOKWM no CM-FITII NVIAACTB8A1UpAr0
HAL) IIMIAANIIKA NHICTO M flOCTAR-
AtET. NH a;z oat ROEBOAA AANII. Hit
1111k KT° WT 11XME no nut. MIME M
CA pa;opn 11 11 NZ II flpEAANIE illIKOAH-
MORO., 11 MOE HOREAtilIE. KTO AH Apz;
11ETit WT CHX BCtX 11TO pn;opwrn.
HAH nrknomirrn ;wk. Ada E 190KAAT
WT (a R-ra BCEApUKIITEAt H wr
nybeTnin not H WT BekX C-TIAX. 11
 19

acestea sag a schimba in r6n , sit M E IlpliTTENII HAM WTpEKWHMCA

fie blitstamat de catraDomnul Dum- npEmsumm Ero NA cm-yrk
ne4ett a-tot-tiu6torul §i de Writ
pré-curata naseatóre de Dumnetjeti
§i de Writ totT sllntil,§i sit fie a-
litturat cu totT acel ce s'att lepadat
de Dumnetleil §i Pad tradat la
mórte.
Mite acestea s'ag scris in Arge§ cï srk ;,inucAulTia oy aprumi
din porunca doinnuluI voevod Dan, nosEAttacm r7na BOEBOAtii AAHA. BAT
In anul 6894, indictionul 9, a lu- #Z W, unAnwriwu, .0.. M L4,il WK-
nel octobre limb 3. TOIVIA ¡Ii-N111 -r:.

De aci resulta ell satul Cumanii, cu mull inainte de anul 1385, a exi-
stat deja sub caracteristicul nume de KOVAANCK11111 spop, adeelt cVadul Cu-
manilor)...
Cu acelag flume 11 gash In bite documeutele Tismenel din seco-
lil XIV §i XV, din earl unele s'att publicat de-mult,46altele p6te cele
trial remareabilemal stag d'o cam data inedite.
Abia in secolul XVI numele Vadul Cumanilor se inlocuesce printr'o
forma mal seurta : CumaniI sag Comanil, bung, Ora inteun erisov dela
Alexandru-voda din 28 aprile 1576 : CE110 Fin CE ;NET KOMMITH En; CST
RAH; K043, (satul ce se chlama ComaniT, care se atlit aprópe de Vi-
din).46
ET bine, ea ce fel de inteles putea sit fi avut numele ce! vechlu : (Va-
dul Cumanilor)?
Sub anul 1475, vorbind despre infritngerea Turcilor de cittra Stefan
coi Mare, cronicarul Urechea 4ice : dar tefan-vodit pornitu-s'a dupg,
cdin§iT eu Moldovenil sel §i acel 2000 de Le§T, §i ag gonit pe Tare! pang,
i-a tread Siretul la Iondescl, unde se eldamd Va d ul Ture ilo r
(Ti peind astacti... )47

(41 Veuelin, Vlacho-bolgarskila graniaty, Petersburg, 1840, in8, p. 10, 56 etc.Mae',

Archiva istoriccl a Rondinief, t. 3, p. 192 etc.
(40) lInsdei1, Istoria criticii, t. 1, ed. 2, p. 148-149.
(47) Letopisetele, ed. I, t. 1, p. 127.

www.dacoromanica.ro
 20

Pe mapa lut Reichersdoiffer de pe la 1550 acést1 localitate se pune

slavonesce : Tureczky broth, mal corect : TO9ELIKk04 &pop 48
tVadul Cumanilor satt K0VMAIICK6111 spop,j eVadul Turcilor » sag
ToymisigH spop exprimit dol fapte analége : pe de o parte retragerea
Turcilor din Moldova peste Siret, pe de alta retragerea Cumanilor din
Oltenia peste Dunare.
Dad Insit Cumanil a t e§i t din Oltenia prin tvadul» dunitrén de langa
Tidin, se nasce Intrebarea : pe unde Ore sa fi In t r at el In acésta *al
Negre0t printeun Ore-care c vad» al Oltulut.
lata-no adu0 vrénd-nevrOnd la satul Cumanil-pe-Olt, unde trecerea riu-
MT, in adevtr, este Inlesnitadupit mijlócele de transport pe apa din acea
epocaprin existinta cator-va insule, Intocmal ca i 'n Dunitre de 'nain-
tea Vidinulut."
plc tdupit mijlécele de transport pe apit din acea epoca» , cad un
martur ocular ne spune cti Cumanil nu aveat corabil sat luntri , ci tre-
cead null° pe pel cusute de cal," ceta-ce firesce it silla a cauta o
plutire pe cat se putea mal scurtit : dela o insula la alta.
Cumanil-pe-Olt este (Vadul Cumanilor» cu acela0 drept ca i Cumuli-
pe-Dunitre, cu singura deosebire cit col intait a servit Cumanilor la in-
trare, ér col-l'alt la e0re.
Dar Intro momentul Intl:aril i momentul e0ril catit sa fi fost un inter-
val de timp, In cursul carula col putin o parte din districtele Romanatl
§i Dolj s'a aflat sub dominatiunea Cumanilor.
Fiind-cit din secolul XIV nu avem niel o urma de o asemenea domina-
tine, ba niel macar o probabilitate, de vreme co Cumanil at despitrut
atuncl aprépe ca desavar0re de pe scena istoriel, faptul trebuta sit se fi
intitmplat In secolul XIII.
Acuma, riblamandu-ne pe desvoltarile de mat sus, uncle nomenclatura
topografica no-a procurat cea mat nenteptata lumina, nu ne va fi
de a Intelege naratiunea calugarulul Alberic despre un .Rex Jonas, ccralu
Ion, de pe la 1230, pe care acest cronicar 11 numesce : (major in Regi-
bus Comanorum) (cel mal mare dintre regii Cumanilor), ér un alt scriitor
(41 Acéstä mapa s'a reprodus in Papiil, Monumente istoric, t.3.
(") Se pote consulta in acéstii privintit .mapa cea mare a Terd-RomänescT, executati de
Statul-major austriac.
(60) Rabbi Petakhia, ap. Lelewel, Geographic du tnoyen-d gc, Bruxelles, 1852, in-8, t.
3, p. 20.

www.dacoromanica.ro
 21.

contimptuan, celebrul Joinville, it da epitetul de : (le grant Toy des

Commaius» (marele rege al Cumanilor).

§9
ALIANTA. MY CRAW ION elf FRANCIf

Scriitorul bizautin Georgia Acropolites, carele descrisese cele petre-

cute in timpul sea intre nit 1204 1261, ne spline sub 1239 ca o
armata cruciata de 60,000 Frand, venita prin Ungaria contra Grecilor
In ajutorul Latinilor din Constantinopole, uncle abia se urcase atund pe
tron junele Baldovin de Courtenay, a fost bine primita in cale de catra
Bulgart §i avusese ajut6re dela (Scitt».51
In Bulgaria domnta atund imp(ratul Ion Caliman, unul din ce1 mat
remarcabili principt din dinastia asanida, mare osta§ §i mare diplomat tot-
o-data, despre care episcopul frances contimpuran Filip de Mouskes dice
Iii mult ot valor et haut sens...52)
(Care avn multX vitejil §i intelepelune)

Sub epitetul de (SCitte, pe de altaparte, Acropolites intelegepe Cumant.

Acésta expeditiune a Francilor, cronicarul Alberic nt-o povestesce ca
nesce amarunte, pe cart nu le gasim Mull.
El ne spune ca. 'n armata cruciata dei eran 700 cavalerT §i 30,000
de calarett, aka de pedestrime, tottig ea ca anevoia ar fi putut strabate
piin Bulgaria, dad n'ar fi fost ajutata de CumanT, cu cart dice Al-
boric s'ait incuscrit dot din capii cavalerilor : (cum quibus Dominus
((quorum Dominus) vir nobilis' Nargoldus de Toceia (Corceio) duplex fe-
(cerat matrimonium, ipse scilicet et Conestabulus».53
Acest pasagia, precum se vede din parentesele pe cart le-am reprodus
dupa editiunea lui Leibnitz, este fórte corupt; din fericire, cronica Tut Al-
boric 11 explid e 1 completéza sub anul 1241 in urmatorul mod
(Soronins insuper Traditor quidam duas liabuit filias baptizatas in
(Constantinopoli, quarum unam duxit Guillelmus Conestabuli filius, alte-
tram Balduinus de Hainaco; filiam vero Regis Jonae, qui videbatur esse
(major in Regibus Comanorum, duxerat Nargeldus (Nargoldus) Balivus,
(51) Apud Stritter, Bulgarica, § 288.
(") Philippe de Mouskes, in Du Coup, Histoirc de l'empire de Constantinople, Paris,
1657, in-f., t. 1, p. 229.
(") Chronic., part. 2, p. 573,

www.dacoromanica.ro
 22

(qui Nargeldus hot auno decessit et praedicta uxor ejus facto, est monia-
(Es.» 54

De aci resulta ca. Cumanif, cu carT armata franca s'a intalnit in Bulga-
ria §i de Writ earl a fost sustinuta inteun mod atat de eficace, aveall in
fruntea lor dol principi mal insemnati : pe cralul Ion, cconsiderat ca
col mM mare dintre regil Cumanilon, §i pe un altul numit, satl mal bine
latinisat sub numele de (Soronius»; din aceOia, pe filca craTului Ion a luat'o
de sotiii ilustrul cavaler Nariot de Toney, re,gentul imperiului latin do Con-
stantinopole dupa mértea Imparatului Robert de Courtenay, ér cele dog, fiTce
ale lul Soronius s'ati casatorit cu senioril Baldovin de Hainaut g Guilelm
file Conetabilulul; peste putin twit murind Nariot de Toney, fiTca cralu-
luT Ion, remasit vaduva, s'a facut calugarita.
Tot a§a Interpretéza pasagiul Du Cange, care scriea pe la jumatatea
secoluluT XVII, ast-fel c cronies lul Alberic I-a fost cuuoscuta Inca nu-
mail in manuscris; cu singura deosebire putin esentiala ca el pune
cele trei casatori° delft dupa intrarea armatel france in Constantinopole,
cela-ce este maT probabil, dei nu se cuprinde in text.
Iatgomentarul sett
du printemps ensuivant il (Baudouin) mit son armée en eampagne,
cqui fut fortifiée d'un grand nombre de Comains, qui lui arrivèrent sous
(la conduit° de Ionas et de Soronius leurs rois ou princes... Ces deux
(princes vinrent A Constantinople avec lours families et y furent très-bien
(acceuillis par les barons framais : lesquels afiu de les intéresser et de
cles engager fortement dans leur parti, firent épouser A Guillaume fils
«do Geoffroy de Méry connétable de Romanie l'une des filles de Soronius,
(et une autre A Baudouin qu'Alberic surnomme de Haynaut, par ce que
cpeut-6tre il était originaire de ce comté, l'une et Padre ayant rep lo
(bapthne. Nariot de Toney, seigneur puissant, qui avait été Bail de l'Em-
cpire probablement après le décès de Robert, étant lors veuf de la fille
«do Branas, épousa, la fille de Ionas, qui était le plus grand d'entre les
(princes des Comains.» 55
Epitetul de ctradator», pe care Alberic 11 da lul Soronius, Du Cange 11
comentéza Intr'un alt loe prin trecerea ulteriéra a acestuT principe man
In partea Grecilor contra Francilorn; inainte insa de a adopta o asemenea
(5) Ibid. p. 578.
(") Du Cauge, .Hist. de Cond., t. 2, p 121.
(66) Ibid., p. 126 : quitta après cela le parti des Fran9ais et embrassa celui de Vatace

www.dacoromanica.ro
 3

interpretatiune, care nu se justifica prin fapte, ar trebui consultate téte

mauuscrisele existinti ale cronicel, pentru a vedé daca nu cum-va (tradi-
tor» ar fi o lectiune gre0tit.
In loe de : (Soronius insuper Traclitor guidam duas habuit filias...)
s'ar puté citi buna-6ra : (Soronius insuper traditur guidem duas habuisse
filias...», i atuncl sensul ar fi pur i simplu : (cat despre Soronius, se
lice ca el a avut doa filee etc.»
Acest ctraditur quidem» (se lice), care indica o indala din partea luí
Alberic asupra num6rulut fetelor celor casatorite ale lilt Soronius, se potri-
vesce cu pasagiul de sub anul 1239, unde eronicarul, vorbind despre am-
bit principt cumaul, cralul Ion 0 Sorouius, lice : (duplex matrimonium»
(indoita casatoria), acordand prin urmare fie-caruTa din el cafe o sin-
gara
Orl-cum sit fie, nu Soronius, fie el tradator sail ha, ne preocupa in ca-
sul de &tit, ci numal cralul Iou, in privinta carula textul lui Alberic e-
ste de o perfecta claritate.
Din causa acestut eraia Ion, ne interesa MO, nu mat pith) ginerele
Nariot de Toucy, (seigneur puissant qui avait MA Bail de l'Empire».
§ 10.
LUI NARIOT DE TOUCI.

Tot ce scim not despre Nariot de Toucy i némul seq, o datorim neo-
bositului Du Cange.
Familia de-Toucy stapaula senioria de acest nume, situata in departa-
mentul actual de Yonne alta data facênd parte din anipania, unde targu-
§orul Tony, renumit priu fabricatiunile sale de lana, exista pana astalt,
nu departe de oralul Auxerre, avhd vr'o 3,000 locuitort.
Nariot sail Naryeaud, latinesce Nariotu. s, Nargoldus i Nargeldus
era un nume de botez favorit in acésta
Nariot de Toucy, ginerele cratuluI Ion, fusese insurat mal intaiti Cu o
filca a principelut grec Teodor Vranas din casittoria acestula Cu Agnesa,
vaduva a imparatulul constantinopolitan Andronic Comnen i sora regelut
frances Filip-August.
Acésta, dupla incuscrire cu imparatiT Bizantiulut cu regil Fran-
eiel, probéza pang, la ce punct de stralucire reu0se a se radica
de-Toucy.

www.dacoromanica.ro
 24

Din acea prima casatoria, Nariot de Toucy a aya trel fil : Nariot, Fi-
lip i Anselm, din carI cel de'ntaia, casatorit cu o sora a falmosulul Bo-
hemund, captase In zestre principatul de Antiochia k4i comitatul de Tri-
poli, ér cel de al doilea ajunsese, ca i tata-set, regent al imperiulul.
Din aceTa0 Insotire, el a mal avut o ata, maritata dupli, Guilelm de
Yillehardouin din némul celebrulul cronicar de acest nume.
Din a dona casiltoria, acea cu filca cralulul Ion, Nadot de Toucy
se pare a nu fi Wat copiI, murind el duo o Insuratére abla de vr'o
doI anl.
Mal tar441, un nepot al luI, ajuns mare admiral al Siciliel, a luat de
sotia pe o filca a regelul neapolitan Carol de Anjou, nepéta a santulul Lu-
dovic. 57
Mal pe scurt, prin incuscrirea sa cu Nariot de Toucy, fundatorul Craio-
veldupa ce fusese gonit din Oltenia peste Dunarea lntrat In legature
de rubedeuia cu cele mal ilustre case suverane de atarla.
SI, nu uItám toa ca i clima era ccel mal mare rege al Cumanilor).
Mara de Alberic, ni-o mal spune un alt scriitor contirnpuran : Joinville.

§11.
MIL L ION IN JOINVILLE.

Joinville este scriitorul cel mal simpatic al Franciel din vécul de mij-
loe, nu llama( pentru ca n'a scris In latina cea mértit de atuncl, ci Miraba
poporulul, dar inca pentru cit a sciut st fotografieze cu repeqicInnea
cela-ce simtla i cugeta In téta naivitatea realitiT, In loe de a zu-
gravi impresiunile sale (hipa o baga precugetare, combinrInd trilsurele
culorile In vederea efectulul.
Cu grea ()ice Max Milller se péte gasi o carte mal burra Nutrir
(lectura copilulul §i pentru meditatiunea barbatulul.) 58
Nascut la 1223, mort la 1319o viata de un secol fara patru anl-
baronul de Joinville din §ampania, compatriot al familieT de-Toucy, fu-

(57) Cìtrit cele aduse In Du Cange, maT putem adAnga un act din 4 septembre 1238 din Ten
Jet, Layettes da trisor des Martes, Paris, 1866, in-9, t 2, p.391, care se incepe ca : Nos An-
selmus de Kaen, bajulus imperii Romanie, Nariotus de Tuei, Jofredus de Neri cOnestabn-
Jus etc. vi din care unnézil d'u 1238 Nariot de 'buey se ala in Constantinopole, dar nu mal
era el regent al imperiuluT, ci Anselm de Kaeu.
(5°) Max M liller, Joinville, In F,ssays, tibor. y Liebrecht, Leipzig. 1872, in-8, t, 3, p.161.

www.dacoromanica.ro
 25

seso cei mal intim amic i a devenit apol biograful cel mal veridic al re-
gelul St. Ludovic, sad mal bine iliand al Intregulul cavalerism din acea
epoca afta de eminamente cavaleréscA.59
In 1252 sintul rege se afia lingA Cesarea In Palestina.
Joinville era cu dinsul.
Trecuseri abia eincl-spre-ljecT anl dupl alianta cea dela 1239 filtre
Francl §.1 Cumanl, IncununatA prin mAritipl lul Nariot de Toucy en filca
craTulut Ion.
Am spus mal sus el, dintr'o altA cAsittoril, acest senior avusese un fit
numit de asentenea Nariot.
In 1239 acel fitl, probabilmente IntAiul-nlsc-at, cata sA fi fost mare de
anI, de óra-ce la 1252, cand l'a cunoscut Jo:nville In Palestina, el era
deja cavaler ca rename i povestIa regel al Ludovic, ca martur ocular, t6te
amttruntele aliantel filtre Francesl i CamanT.
latA textualmente cuvintele lul Joinville
Pe cand regele asedia Cesarea, a Tandis que le roy fermoit Cézaire,
venit la el seniorul Nariot de Toucy, vint à li monseignear Nargoe de Toci.
pe care regele fl numIa veri§or, Et dis61 le roy que il estoit son cou-
era Oseu'. dintr'o sor a a regeluT Filip, sin; car il estoit descendu d'une des
maritata mal fntaid cu imparatul. Re- sears le roy Phel:ppe, que l'empereur
gele l'a reiinut pe linga sine, Impveana meismes ot a, femme. Le roy le retint
cu aly 9 cavalerT, In curs de un an; dupa, li dix'esme de chevaliers, un an; et lors
aceia a plecat fnapoT la Constantinopo- s'en parti, si s'en r'ala en Constantin-
le, de urde a fost venit. El povesti ,T- noble dont il estoit revenus. II conta
geluT, ca fmparatul constantinopolitan, aa roy que l'emperear de Constantin-
el §i ceLl'alyseniorT din Constantinopo- roble, il et les autres riches homes qui
le, era aliat cu un popor numit CumanT, esto!ent en Constant'noble, Jora esto:ent
care 'laja:A coatra laT Batatzes, atuncT alió a, un peaole que l'en appelloit Com-
fmoarat al Grecilor, §i pentru ca alia- mains, pour ce que il eussent lear ffide
til sa fe de bana, credinta encontre Vatache, qui lors egoit empa-
s'a fost Intocmit ca impaaatal nar des Grex; ebpoar ce que r un a; dast
seT swg Tea sange §i sa'l pana lateo l'autre de foy, convint qi e l'empereur et
mare capa de argint, wecim ad %cut les aa res riches homes qui estoient avec
de aserrenea regele Cumanilor ca nobi- li, se se:ngmissient et meisseint de leur
lif se"; apoT ad amestecat sangele lor sano en un gratt hanap d'argent. E t be
cu sange/e nostru, l'ad dres ea vin §i roy des Commains et les autres riches

(") Cf. despre el: De la Bastle, Sur l'ouvrage de Joinvirle, i Lemoine, Notice sur Join-
ville, la Mémoires de l'Académie des Inscriptions et Belles-lettres, t.15. p. 692 qi t. 30,
p. 310.

www.dacoromanica.ro
 28
cu aid, §i rati but totT, hl lor §i aI
no§tri, 4ic,énd atuncT di sintem fratT de
sange. Dupa aceia ei ad ecos un carie
fntre 6stea nóstra §i 6stea lor §i l'ad bu-
catit cu sabiele, cela-ce ati facut §i al
no§tri, ilicênd ca tot a§a sa fie bucatitl
ex& ce vor dice alienta.
NI-a mal povestit acest senior o mare
minune, intamplata in timpul cand se
afla el in armata Cumanilor. Un bogat
cavaler de al lor fiind mort, el saparit
o larga grópa, In care rat a§eq.at cu
multa pompa §i scump imbracat pe un
scaun, §i ad pus impreuna cu el devil
pe col mal bun cal ce avea §1 pe cel
mal bun ()sta.§ al set. Inainte de a se
baga acest osta§ in grópa linga stapa-
nul set', fiind fall regele Cumanilor §1
altI seniorT puternicT, ace§tia §l-at luat
remas bun dela el, pun'endu'T In chimir
o multime de aur §i argint §i çlicêndu'l
fie-care : ecand volt' veni et in cela
glume, imI vel intérce cela-ce't1 dad
eimprumut.» Tar el respundea : el§a
evoIn face negre§it». Marele rege al
Cumanilor Y-a dat apol nesce scrisorY
adrosate la regele predecesorul seti
undo atesta ca reposatul traise férte
bine §i'l Meuse multe servicie, pentru
earl ruga salresplatésca. ApoT osta§ul
a fast bagat in grépa cu stapanul seti
§i en calul de viti, gr6pa s'a astupat cu
sca,ndurY bine pntuite, §i téta6stea s'a
apncat sa artmce d'asupra'l pamint §i
pare, astfel ca inainte de n6pte, in
memoria color ingropall , s'a inaltat
d'a supra lor o mare magura.
www.dacoromanica.ro
hommes qui estoient avec li, refirent
ainsi et mellèrent leur sane avec le
sane de nostre gent, et trempèrent
en vin et en yaue, et en burent et nos-
tre gent aussi; et lors il distrent que
il estoient frhre de sane. Encore firent
passer un chien entre nos gens et la
leur, et descopèrent le chien de leurs
espées, et nostre gent aussi ; et dis-
trent que ainsi feussent-il décop6, se
il failloient l'un a l'autre.
Encore nous meta une grant mer-
veille, tandis que il estoit en leur ost :
que un riche chevalier estoit mort, et
li avoit l'en fet une grant fosse large
en term, et l'avoit ren assis moult no-
blement et paré en une cbaere; et li
mist l'en avec li le meilleur cheval que
il eust et le meilleur sergent tout vif. Le
serjant avant que il feust mis en la fosse
avec son seigneur, avec le roy des Com-
mains et aus autres riches seigneurs,
et au prenre congié que il fesoit a eulz,
il li mett&ent en escharpe grant foison
d'or et d'argent, et li disoient : Quant
je venré en l'autre siècle, si me rendras
ce que je te baille. Et il disoit : Si fe-
rai-je bien volentiers. Le grant roy des
Comm'ains li bailla une lettres qui a-
loient a leur premier roy; que il li man-
dolt que preudomme avoit moult bien
vescu et que il l'avoit molt bien servi,
et que il li guerredonnast son servise.
Quant ce fu fait, il le mistrent en la
fosse avec son seigneur et avec lo che-
val tout vif; et puis lanekrent sur la
fosse planches bien chevillées, et tout
l'ost courut a pierres et a terre. EL a-
vant que il dormissent orent-il fet, en
remembrance de ceulz que il avoient
enterré, une grant montaingne sur eulz.
 27

tn acel timp al asediulul Cesareel', eA Tandis que Je roy fermoit Cézaire,

mergeam in cortul regelul etc." j'alai en sa héberge pour le veoir etc. '3°
Aga darit, cmerg8nd in cortul regelul pe'cand acesta asedia Cesarea»,
Joinville !Apse acoIn pe Ia 1252 pe tinitrul Nariot de Toucy i agise
din- gural despre cle grant roy des Commains» de pe la 1239 i despre
unele curiése obiceiur1 ale Cumanilor.
SiI observam Ins cg, biograful Santulul Ludovic scriea In &land batrl-
nete, peste §ése-4ect de anT In urma evenimentulul, ast-fel cit memoria sa,
orl-cat de tenace, a pant sit retina numal o parte din cele povestite luT
de WI% Nariot de Toney, ba chlar sit Incurce unele andruntei
Orl-cum ar fi, deja Da Cange constatase ca cmarele rege al Cumani-
lor» din Joinville nu este altul deal cRex Jonas qui videbatur esse ma-
jor in Regibus Comanorum» al luT Alberic, de vreme ce ambil cronicarl
all In vedere acelag alianta Intro Francesl i Cumanl din 1239."
Ceremonialul de InmormIntare cu spigurare de cal §i 6menT, descris In
Joinville In privinta unuT senior cuman, s'a reprodus mal tar4iil la mértea
luT Insug cralu Ion, negre0 Insit ca cortegiul mal multor victime, potri-
vit cu demnitatea (marelui rege.
NI-o spune Alberic In urmatorul pasagiA
cMortuus est hoe anno (1241) Rex Jonas praedictus nondum baptiza-
ctus, et idcirco sepultus est extra muros civitatis (Constantinopolis) in al-
dissimo tumulo et octo armigeri suspensi sunt vivi à1 dextris et sinistris,
cet ita voluntario mortui, et viginti sex equi vivi similiter sunt ibi ap-
cpensi 62
Aded
«In acelag an 1241 a murit mentionatul rege Ion, §i fiindcit nu se
tbotezase Inca, de acela a fost Ingropat afarit din muril ConstantinopoliT
csub o magurit férte Inaith,, ér d'asupra'T, la drépta t3i la stInga, atT fost
cspiguratI opt ostag, carl sacrificat de bung, voe, i dogr4ecl
qése cal vil.,
In acest mod, etlit din Cumania proprin 4isa, aded Moldova i portiu-
nea orientala a Munteniel, de undo a trecut apol In Oltenia, litsand aci
(") Jo1nvil1e9 Mémoires ou histoire et ehronique de Saint Louis, ed. Fr. Michel, Parlo,
1859, in-16, p. 150-152.
(69 Du Cange9 Hist. de Cond., LI, p. 121.
Chron., part. 2, p. 579.

www.dacoromanica.ro
 a

nrmele sale In cele doa t vadurl ale Cumanilor, kii 'n legenda despre In-
temelarea Craiovel, cmarele cralu Ion, s'a aliat in Bulgaria la 1239
eprin sange) §i. tprin taiarea canelull Cu o céta de cruciatl Francesl, s'a
incuscrit acolo ca unul din capil lor i a venit Impreuna at ginerele sell
Ja Constantinopole, uncle murind nebotezat la 1241, a fost Ingropat pa-
ganesce sub o cmagurd.,, ca 6nuenl k;i cal omoritl pe mormintul set.
Cela-ce distingea pe cralul Ion, cronicaril nu ni-o spun, dar adsta
resulta, din totalitatea istoriei sale, cata sa fi fost acea Infati§are plina
de demnitate, acel aer de impunere, acel prestigid exterior arla Agamem-
non sad a-la Frederic Barbarussa, care deosebesce cate o data chlar pe
capil selbatecilor t3i impresionéza adanc pe totI acel ce se apropia de un
asemenea favorit al nature, dei In realitate el 'Ate fi de o capacitate
f6rte mediocrit : numM astfel se explica epitetul sed de (mare rege, In
Alberic §i 'n Joinville, consideratiunea ce-I aratad superbil baronl feudall,
conservarea memoriel sale peste Olt.
Vorbind despre cralul Ion, scriitoril continipuranl ne comunica urma-
tórele trel obicelurl nationale ale Camanilor
Sc6terea unul cane Intre cele do a armate ce se aliaza, pe catre am-
bole Ilia% In bucatl, c4idnd ca tot ap sa fie bucatitl acela ce vor cal-
ca alianta);
(Fratia de &Inge', amestecandu-se luteun pahar cu yin tii ca apa
sangele acelora ce se Infratesc, carl bead apol adstit curiósit mixtura;
InmormIntaxea fie-carul nobil sub o radicatura artificiala, o (Ina-
gua, sad cmovill,, une-orl fórte inalta, sacrificandu-i-se tot-o-datk de
vil o skit de 6menl §i cal, Intr'un num6r mal mare sad mal mie dupa
rangul reposatulul.
Din aceste trel datine, ultimele do lt no interesa mal en deosebire ,
fiindca una din ele a trait pia, 'n 4ilele nóstre In obiceiele Romani1or,.6r
cea-l'alta a lasat seinne topografice nqterse pe tot lungul Dunaril de jos.
Le vom examina (lard, mal de aprópe.

§ 12
NATIONALITATEA CUMANILOR

Din cercetarile de mal sus resulta, ea fundator al Craiovel n'a putut sa

OR alt craW Ion decitt singural de acest nume tiii cu acest titlu, a c4-

www.dacoromanica.ro
 29

fuia trecere prin Oltenia, cu putin Inainte de am! 1240, villa Inca in
traditiunea poporanit dela Olt pInit la Cara, se Intitresce prin date isto-
rice; anume rex Jonas, cmarele rege al Cumanilor, din cronicarul Alberic
t3i din memorialista! Joinville.
Dar cine Ore sit fi fost Cumanit ?
§incal ne asigura ca : cRomanit din Tora MuntenOsca s'ail chiamat Pa-
tinacht, érit eel din Moldova §i. din Besarabia Comant, .68
Cel-l'alt istoric transilvan, Petra Major, mal putin dogmatic decitt in-
cal, se Indira, a da probe In faviirea acestel asertiunt; Insit ce fel de probe !
Pecenegil 4ice el sint Romani fiind-cit numile lor proprie se explica
prin limbile romanice, fie latina, fie rouging, sail italiana, precum kfairCeiv=_
romanul mat tin', Kftpzarb = latinul ccur quotannis,, 'Recov=italia-
nul ci pavo, , Kataopp. = romanul cdu 'mt cail» , Xcepo[3611 = italianul
(cad voi, , TaXpir = ctal matto, , Fteccii = (0111,0, sag la 4i, sag
Ghitit, etc., Or Cumanil grit Roman! pentru cit vorblatt acetql limbit cu
Pecenegil, ba Inca pote sit fi fost.chiar o colonia din orapl italic Cuma,
de uncle s'a colonisat Neapolea 1164
§incat §i Petra Maior apartin ambit secolulul nostru.
Cu o sutit de ant lnainte de din§it, bittrinul Cantemir a fost ea mult mal
serios, and a q;s : cT At ari I ce 't chYamit Patinachl, 68, tii : (ContaniI,un
am de T itt a r 1,.66
In adevgr, turanismul Cumanilor §i Pecenegilor este marturit In modul
cel mal pos;tiv de catra t6te fitntinele istorice din vécul de mijloc, bizan-
tine, slavicé, maghiare , germane §i orientale."
Linguist;ca ne permite chlar a fixa locul precis al acestor pop6re !titre
cet-l'alti Turant
Et fitceag parte anume din grupul turco-tatar, vorbind un dialect f6rte
Inrudit ca al Osmanliilor.68

(") Chronica, t. I, p. 214.Cf. ib. p. 218.

(6e) Maria pentru inceputul Romiinilor din Dacia, Bada, 1812, cap. 8, § 9 0 10, dupit c.
dit. din 1834, p. 153-167.
(") Chronicul, t 2, p. 220.
Ibid. p. 263.
Cf. Salim, Abhandlung von den Uzen oder Polocsern, In Nestors Jahrbiichern, Leip-
zig, 1774, in-4, p. 271-310.-0 traducere rusX de Sabiniu, tn Trettia Moot. 06RecTsa,
1848, nr. 8, sect. III, p. 15-49.
(61 Lenormand, La langue primitive de la Chaldée et les idioms touraniens, Paris, 1875,
in-8, p. 454.

www.dacoromanica.ro
 80

0 oratiune dominion In limba cumana a fost cunoseuta deja In secolul

trecut : 0 Inca In §ése variante, din cart unul publicat de Thunmann69,
ér elnel de Dugonies."
Variantul cel mal complet dintre ale la! Dugonics, descoperit In archi-
vul oraplulul nnguresc Kun-szent-miklés, se Incepe eu
f Bezen attamaz kenze kikte szenleszen szenadon dOsa-szen kiiklOn
4 nicziegen...»
Tariantul lul Thunmann, aflat In biblioteca scélet din Debreczin
(13ezen Attamaz kikte, szen leszen , szenadon, &On szen ktiklon, nie-
cziegen, gerde...»
Publicand pe acesta din urma, Thunmann adauglt, cli, e cu neputinta, de
a nu vedé quasi-identitatea Intre limbele cumana §i turca.
inca l t3i Petru Maior ar fi putut sii, cunésca acest specimen lingui-
stic, care le-ar fi Uhl, o data pentru tot-d'a-una, pofta de a mal romanisa
pe Oman!.
De atund s'as mal gasit In Venetia, ki s'a dat la lumina a manual In-
treg de limba cumana, scris In anul 1303, cad Cumanit ocupa Inca mat
On partea orientala a Romaniel.
Ca model , étil, cuvintele de sub rubrica Intitulatit ccalitatile thnpi-
lor», In care alaturt ca formele cumane nol punem pe cele turco, a§a dupti,
cum se pronunta In Constantinopole
resarit, cumanesce cun tousin, turcesce ghlun dögusu;
apus cun batisi ghiun tatisi,
timp _. ouacl 'aht;
nouros bulud buluth;
timp plolos latngurlu haua iagmurlu hava;
obscur _ carangu garanli;
nor! _ lnclutlar buluth-ldr;
zapadit char gar;
negura touman duman;
brumft, rail gig cili;
vint .__ lel etc.71
Yet
(") De Commis, In Acta Societatis Jaldonovianae, Lipsiae, 1773, t. 4, p. 1P5.
(") Ethelka, Pressburg, 1788, in-8, t. 2, p. 384-6.
(") Hlaproth, Vocabudaire latin, persan et coman de la bibliothique de Petrarclia, in ifé-
moires relatifs (I l'Asie, t. 3, Paris, 1828, in-8, p. 113-256.In privin¡a acestuI vocabular
cf. cela-ce am opus in Principie de filologia comparativd, p. 8.

www.dacoromanica.ro
 gl .,

Judece actim Orl-cine, ca co fel de Rominl aft fost eumanif!fg

E necontestabil totug ca, In curs de vr'o trel secoll, acéstit odraslit turca
s'a dal Inteun contact de t6te 4ilele cu Atrabunil nostri, t3'apo1 nu numal
In Moldova, precum credea incal, dar 0 'n Muntenia pina la Olt.
Diploma regelul Bela din 1247 Imparte Romania Intréga, In dolt re-
giuni : cea de dincolo de Olt Ora Severinulu'i : (terra Zevrino,, 0
cea de dinc6ce, Cumania : 4a fluvio Olth et alpibus Ultrasilvanis totam
Cumaniam» .73
Districtul Teleorman conserva OM asta-41 un nume curat cuman.
Dupa fonetica turca ar fi Deli-ornian , adeelt cpadure désb, literal-
mente cpltdure nebuna,.
Alp se chTama, Intre allele, o pltdure din Dobrogia'74
Dupa fonetica cumana, turcului initial d II corespunde tot-d'a-una t, !n-
eat Deli-orman trebuT sa ne apara aci sub forma de Teli-orman.
In vocabularul cuman din 1303 noT Osini In fapt ambele elemente
constitutive ale acestuT nume : cteliStUltlIS) 75 §i I ormanb0SCUSI 76
Cumanismul c TeleormanuluT) este dara matematicesce sigur.
Riul captase acest nume dupa vre-o padure de pe mal, 6r dupli rlft
s'a nmnit apoT districtul.
In dialectul peceneg, Inainte de dominatiunea Cumauilor In Romania,
se Wilma tot ga un munte de prin Buzaft saft Rhunic-Sarat, pe care Bi-
zamtinul Cinnam, vorbind sub anu11152 despre un resbel Intro GrecT 0 Pe-
cenegT, 11 numesce apoc TiYouoppv.77
Achsta, forma (Tenuormon) presintli, acea particularitate dialecticil, ca
pecenegul tenu- corespunde cumanuluT teli-, adecit nintre vocale alternéza
Cu /.
Din putinele graTurl turanice ale caror dictionare Imi Milt la disposi-

(72) Cf. Wider, Ueber das Kumanische, In Rumdn. Studien, p. 352-6.

(") Fejér, Cod. dipl., IV, 1, p. 447.
(74) Kanteinlr, Gesek des osmanischen Beichs, Hamburg, 1745, in-4, p. 318 : iEs ist ein
cganz ebener Strich Landes , der weder mit Flussen durchschnitten, noel dumb Waldungen
.unterbrochen ist; wiewol am Ende desselben, nicht weit von Drista, ein Wald ist, den die
eruerken Deli Orman, das Narrenholz, nennen.* Cf. Nalkovié, Orograficka obiljezja
Balleansleoga poluotoka, In Snjizevnik, t. 2, p. 400: ...gusta pima Deli-Orman zvana "
(") Elaproth, op. cit. p. '440.
(") Ibid. 215.
(77) anuami Hist.. ed. Paris, 1670, in-f., p. 54.

www.dacoromanica.ro
tiune in momentu1 de fatft , Ii limba tungusft nebunul se dice teineik,
In limba buriatft tenek §i'n dialectul ta,tar karagassic tenia," cela-ce abia
diferi de pecenegul tenu, pote mal corect teneh, cc! Cinnam i Bizantinil
In genere nu excelézit printeo transceptiune perfectamente exactil, a nu:.
mirilor barbare."
Anna Comnena ne spune cft,Pecenegil kti Cumanil vorblag aceTai limbft;
variantele Teli-orman §i Tenu-ormon saft Teneh-ormon intitresc acésigh
mArturift, arttandu-re InsA tot-o-datft, intre ambele pop6re nesce diver-
ginte dialectice destul de pronuntate, cel putin sub raportul fonetic.
In orl-ce cas, Cumanil ail ocupat Teleormanul, ocupat un timp
atitt de lndelungat sag intr'un mod atilt de durabil , lucia memoria 1or se
mal pftstrézft In numele districtulul.
Judecftnd dupft positiunea telativit a localitittilor,, tocinal de pe aci
trebul sft, fi e§it ccraTul, Ion», pitOnd apol prin tvadul Cumanilor, ¿lela
Olt In directiunea Cralovel, de unde mal in urmil, prin cVadul Cumanilor,
dela Dunftre, a trecut in Bulgaria §i s'a dus la Constantinopole.
Acuma, ftr ca st ne mal Incurce pretinsul romitnism al Cumanilor, al
citrora turcism sag tatarism este maT pe sus de controversit, sft ne oprim
asupra celor doA amftrunte etnice din biografia craluluT Ion : frfttia prin
amestec de sango §i ceremonial ni inmormintgail.

§ 13.
ralla DE CRUCE.

Inteun discurs, tina in sala Atenettlul pe la 1865, eg am spus ca

numita cfrittift, de cruce' ar fi la Romanl o montenire din Roma.8°
Cercetilnd, renunt la ac6stit aserf rtne.
SA vedem lusa mal InteJil, In ce mine consistft (feílla de cruce>,
Balada nóstrft poporanft cBalaurul), dupit ce descrie, cum un teribil
dragone
inghitise jumAtate
Trup ca arme ferecate,
Trupugor de voInicel,..

(79 Castrén, Nordische Iteisen und Forechungen, Petersburg, 1856-7, in-8, t. 9, p. 87;
t. 10, p. 148; t. 11, p. 107.
(") Traducgtorul latin al lnY Cinnam lea din eróre rirovoeuo, drept acusativ, §i'l transcrie
apoi priu Tenihormue . De unde óre tenih
(8°) Hasdeil, Fraternitatea i unirea, in Buietinul instructiunii publice, 1865, p. 622.

www.dacoromanica.ro
 it
inchlitia prin aparitiunea unul vitfiz, care
...cu pala luT cea noul
Pe balaur tal. 'n da,
ApoI trupul inghtit.
Plin de rane, otrIvit,
El In ara '1 rOdica,
Sus la stâng se urca
i In lapte mi'l salda,
De venin 11 culta
i ca vIétl '1 dlruTa;
ApoI mari ca:-, traia,
Frap de cruce se prindea
Si'mpreunl voInicIa,
Be balaurT de stirpTa...
Cu acésta ocasiune, d. Alexandri observa In nota
cA se prinde fratl de cruce e o datina anticit ce impune datorinta de
ca-'§I da viéta unul pentru altul. Legatura acestei fratie se facea prin
camestecarea sdngeluï. Cdnd doibarbati se decideaa a se infraii, trebula
csii ',1 -faca: d pe braiul drept cate o taiatura in forma de cruce e di u-
casal sdngele lor. Acest obiceit mistic, carele In epoca de asti* e mal
cde tot ca4ut, se tine negreOt de Ore-carl traditil de pe timpul Cruciate-
clor, saa pite oblar de talnele Introduceril creOinismulul la Romanl.) 81
D. Alexandri are dreptate, dar ca tri corpul cel Inghitit al volnicu-
lul namal pe jumatate.
Sub numele de rfrate de cruce), Kpar %Ti kpirra dupa vechile ndstre
cris6ve serse slavonesce82, ella confundate la RomanI dott, institutiunl cu
totul diferite, una boieréscit, cea-l'alta tararésca, din cati cea de'ntain
curat cretina, Inal mult saa mal putin (de pe timpul Cruciatelor), Irisa
numal cea de'ntaia.
La Grecl fratil de cruce se afama arempasexpoE, dela arapp6; (cruce»
§i el Sekcp6c cfratel , legatura.de fratia facèndu-se prin juramint In bise-
rica; fitra, nicI un amestec de sange.83

(") Poesii populare, ed. 2, P. 13.

(") Crieov dela Petru-Vro. Mima din 16 jimia 1560, in Archivul Statuld din Bucurescl,
m-rea Cimpulung, pachet 27.
(") Passow) Popularia canana Grcecice recentiori,g, Lipsiae, 1860, in-8, p. 599: (Die !m-
ella liturgia decantata sub divo conveniunt et sacerdote bona faustaque apprecato per Denm
coptimum maximum persancte adiurant se omnia pericula per totam vitam una coniunctos
cobituros.. V cantur autem fratres socii consortis draveadeAvot.,

www.dacoromanica.ro
 M

Cam tot a.ga a fost la Ru§1 gfratele de cruce), itpeetosoit pam, dela
EpecTs (cruce) §i 6parr, (falte,.
In balada rusa poporana cDobrynia, se Ojee

Bgepach lipoma HeAlas, Eawr, inz Badmid

Oaenrott BO IIIICTOM% nomi,
RpecTamm lar no6paTaAach,
OH% Hamaca EpOCTOBLIN% MOHLMIIMB 6paTIlkerb..."
(Ierl a trecut o septeming, de cilnd no! ne-am va4ut en °lega pe campal col carat; ne-am
flicut fratT prin cruel; el s'a numit fror de cruce mal mic...)

Ce-va mal jos In acela§l balada

RpecTomift 6pam, natie poxiaro....kb
(Fratele de cruce, mal mnit decit un frate bun).

Prin urmare, frittia de cruce se film la Ru§l prin simplul schimb al

crucilor, 4110 tara niel un amestee de sango, pe care de asemenea nu'l
glisim la ceI-l'altl Slavl."
Versul de mal sus din balada rusa ne amintesee proverbul neo-grec
versificat :
KOakspot. oE &6eppo riçixxXviac,
napa oi e6spr.41 riN xoeXin.

(Mal bunI sint fratil fientI in bisericii, decit fratil din aceTaff mumg)."

axxXvíccç, aciista este adeverata fraiiii de cruce.

icasprpEct i
E de remarcat, cil fratelo de cruce se chlamit une-orl la Neo-greel
hatile, de exemplu
BO sima ppat f3pcata Movasowril...;"

Fie dela Grecl, fie dela Ruk31 sail dela altl vecinl, a Imprumutat acésta
fratill de cruce In evul media boierimea romana, la care ea se opera In
felurite modurl, niel o data lusa cu amestec de Muge.
Nu mal departe decat In secolul J'ostra un mare logork Mesen, care

PLZ6HRICOB%, Haponu 610111111,1, Moscva, 1862, in-8, p. 30.

(ni Ibid. p. 16.
(b8) CE excelentul studid al Ini Hogkie, Pravni obie'aji kod Slovena, in Knjizetnik, Za-
greb, 1867, in-8, t. 8, p. 430-934.
(") Sanders, Das Volkeleben der Neugriechen, Mannheim, 1844, in-8, p. 228,
(") lbid. p. 240.

www.dacoromanica.ro
 85

tg dedea In strainatate titlul de (monsieur le comte de DoudéscoP, se

&use frate de cruce cu un dilator frances.
(Lorsqu'après le dInd dice acesta din 'Irma, le chancelier et
(moi, avec nos cochers, eames signé notre contrat de transport, le comte
(me dit : Depuis six jours, nous voyageons ensemble; quinze autres vont
(se passer encore sans que nous nous quittions f suivons donc, si vous
(m'en croyez, une ancienne coutume valaque, en nous faisant fraté dé
«crucé, fr8res de la croix. Aussitbt il mit dans un vase une petite
ecroix d'ivoire, qu'il porte toujours sur lui; il y ajouta du pain et du sel,
cpuis il me dit : Répétez avec moi pé crucé, par la croix; pé pita, par
(le pain; pé saré, par le sel; nous jurons d'gre toujours frbres, et de
(nous donner assistance dans toutes les occasions.i 89
Cu vr'o trel secoll Inainte, Domnul moldovenesc Stefan Toma, pentru
a se face frate de cruce cu o ruda a lul Iacob Basilic, Imparti cu el to
tart& In forma de cruce» : (bolum panis in crucis formam compositum),
cela-ce observa contimpuranul Sommer se considera la Romanl ca
cea mal sacra legatura (sanctissimum spud illos foedus existimaturp.9°
Iaraf cruce, dar nicI o picatura de sane!
De actista Infratire boierése a, eminamente cre§tinft, slavica sail
greca din vécul de mijloc, difera cu desavIr§ire Infratirea teranése tt,
mal bine haldacésca, acela despre care ne vorbesce d. V. Ale-
xandri : (cand doI barbatI se decidealt a Se infrati, trebula sa faca
(pe bratul drept cate o taiittura, In forma de cruce §i'sa unésca sangele
lor. 2
Aci crucea jaca un rel--de tot secundar, fondul consistand In ameste-
cul sangelul, prin care doi indiviT, strainl unul altuia din fire , devenlatt
artificialmente (de acela§1 sange).

(") De Lagarde, Voyage de Moscou à Vienne, Paris, 1824, in-8, p. 364 5. Ace st
jurimint presintg o remarcabilii analoga en jurmintul persic, despre care un omonim al
eiliiteruluI trances, profesoral De Lagarde (B6tticher) dole GOttingen, In Reiträge zur bak-
trischen Lemlographie, Leipzig, 1868, in-8, p. 18, Om tWenn der Parser schwört, wird
(Feuer, Wasser und Brot neben ihn gostellt und er hat ausdrOcklich in der Eidesfonnel an-
(zuerkennen dass er vor den Amscbaspands stehe, unter ihnen vor Chordid und Mordid, die
«ver ihm seien und die er essen mrase : das Brot muss er omen, das Wasser trinken. Daher
(orkliirt sich die Redensart : saugand khwardan, sinen Eid schiobren, eigentlich Niitzliches
amen.*
(") Sommer, Vita Jacobi Despotae Moidavarum Reguli, Witebergae, 1587, in-4, p. 56.

www.dacoromanica.ro
 36
-
In acest amestee al sangelul se cuprinde intregui simbolism ai opera-
tiuniT.
Niel Slavil, niel Grecil nu'l cunose; din t6te pop6rele balcanice, fi ail
numal Romanil i Albanesit
Albanesce un asemenea frate prin amestee de sange se china
dela yak &ate', ea un m sufixat intoemal ca in neo-grecul f3pdtr-p.e 0 In
slav;eul brati-m.
ValamcInk sail valamiírta -- cad n i r alternézA in dialectele alba-
nese se opera. In cele mal multe casan l prin de§ertarea de aka cel
infratitl a unul pfthar ca rachin, In care ambit ail %sat sa cala cate-va
picature de sange dela degetal mic al manel drepte.
Amitruntele de ceremonial pot diferi dupl localitilti, dar esenta bent-
lul remane mint : tot-d'a-una amestee de sane."
Nu ni se pare indiferent de a constata, ell la Albanesl, ca 0 la Ro-
mani, bratul drept este acela dela care se lea sangele.
La prima vedere s'ar puté conchide cit o institutiune atilt de originalA,
identicil la doll nationlitall pe cart le 16gil comuna lor descendintil din
autica ginte traciel, ar fi o mo§tenire remasa dela acésta din urmil, admit
prin Dad la nol i prin Ihn In. Albania.
O asemenea conclusiune ar fi Insit pré-pripita.
De 'ntalu, obiceiele strAbune In genere nu se conserva la un popor, In
curs de sute 0 mil de ani, Cu.aceTag tenacitate cu care se pastrézit ele-
mentele linguistice : cAtl-va secoll sint de ajuns, In ads% privintit, pen-
tru a metamorfosi desilvIr0re o societate.
Al doilea, dad nu ast141, incal In vécul de mijloc a.cela§l datinil se
glisesce la o grilmadil de némuri eterogene, earl mal Me, mal mult sail
mal putin, direct §i indirect, all fost In contact ca Romanil i cu Albanesil.
Al treilea o consideratiune fórte importantit In evul mediil fratia
prin amestec de sang, ne Intimpina exclusiv am elite la pagan I,
dela earl atuncl, dupft propria martin.% a filntinelor contimpurane, ea s a
e o munic at, prin relatiunl internationale , unora dintre popóre cre-
§tine, cela-ce probézil eft, cigar dad o vor fi avut vre-o data, stramo01 a-
cestora In epoca paganittittil lor, totu0 posteritatea o perduse deja mal de
1-nainte sub influinta cre§tinismulul.
la% cate-va texturl
(9) Hahn, Albanesieche Studien, Jena, 1854, in-8, part. I, p. 145, 178.

www.dacoromanica.ro
 37

Cronicarul Alberic, acela§1 drul IT datorim pretiósa relatiune despre

cralul Ion al Cumanilor, ne spune sub anal 1187, cg, until din cel mal
paternicl cavaler1 cruciatl, contele Raimund de Tripoli, Imp1cSndu-se cu
celebrul sultan Saladin, Curd de ozigire, amIndol ad b6ut sangele unul
OW% In semn de aliantit : 4 alter alterius bibendo sanguinem fcedo fo3dere
stint conjuncti ) .92
UnguriT, la Intrarea lor In Panonia In secolul IX, dad oral Incl pitgaml
In t6ttt puterea cuvIntalul, 1§1IntitrIat1 juritmintele de fidelitate prin Mutant,
sangelal amestecat, §i cronicarul maghlar se gritbege a aditoga cil, acésta
se fAcea anume p it gAnesce : more paganismo) .93
La 1189 ImpAratul Frederic Barbarussa mask& pe Bizantinl cl s'ad
aliat cu paganiT, e bénd reciproc sangele atnestecat, curs din Impungerea vi-
neT precordiale), cela ce observit el este eobicelul Saracinilor la le-
garea amiciel» .94
Du Cange citézN. o acusatitme identica, rostitil, Intr'un mod §i mal ener-
gic, pe care o &ea Grecilor imparatul Baldovin de Flandria, : edupg, spur-
< cata datinA a p it g tl, nilor, vol vg Infrittitl ca din§il bAnd sangele unul al-
etula,,96 §i mal aduce un pasagTu fiirte important din cronicarul engles
Matea Paris din secolul XIII, unde se descrie Cu atultrunte alianta prin
benturil ti e sang° la pligginil Celt1 din Irlandia.96
Iacob Grimm a adunat mal multe asetnenT textur1 de prin scriitoril an-
ticl : ap, Herodot (IV, 70), Lucian (Toxar. 37) §i Pomponid Mela (1,2)
nl-o povestesc despre Scitl; Tacit (Ann. XII, 47) despre Armenl §i alte
popóre caucasice; Plutarc (in Poplic.) tii Salustid (Catil. 22) despre Ro-
(92) Chronic., ir, p. 371.
(") Anonym. Belae regia, In Endlicher pionumenta Arpadiana, Sangalli, 1849, in-8, p. 7:
(tau supra&cti viri pro Almo dace, mo:e paganismo fusis propriis sangninibus in unum vas,
Tatum feceruntjuramentum.,Cf. Podhradczky, Béla kyrcUy névtelen jegyzojack idejekora,
Budan, 1861, in-8, p. 131.
(") PlIcetas Chou., lib. IL 5, ed. Bonn. p. 536: 'sal nerd rd. Irae ukois mega 9)4A1cgr
xeuvailv Itewhor cipfolkovg 6xcidas glifix rija htsdrtiOlov sal vii isaUeso ixeviv caps La.
Teeov air adds', civrareovelvad&cu....
(") Du Cange, Dissertations sur rhistoire de Saint Louys, diss. XXI : Das adoptions
d'honneur en frère., in Gloss. mediae Latimitaas, ed. Carpent. t. 7, p. 80 : cHaec est quae
gspurcissimo gentilium ritu pro fraterna societate, sanguinibas alternis ebibitis....
(") Ibid : gBarbari illi, et eoram duces ac magistratus, sanguinem venae praecordialis in
magno vase per minut!onem fude.unt, et fusum sanguinem insaper perturbantes, miscuerunt
et mixtum postea sibi ad invicem propinantes exhauserunt, in signum quad essent ex tune
chi antes, indissolubili et quasi consanguine° foederecolligati, et in prosperis et diversis usque
cad capitum expositionem indivisi.s

www.dacoromanica.ro
 88

manT etc."; cela-ce resulta INA din gruparea tuturor marturielor, vechl
mediane, este clt pe la finea v6culul de mijloc cretitinismul, orl pe uncle
era stabilit, §tersese deja pretutindenT urmele anterióre ale obiceiulul, ba
pia i suvenirea lor, astfel cit re'ntroducerea acestul fel de fratiii, s'a da-
torit de asta data pe deplin nouelor triburT pagano, maT ales color turanice,
earl apar pe scena istorieT, docnindu-se cu SemitT In Asia §i ca Aril In Europa.
Despre UngurT ni-o spane Notarul regeluT Bela; despre CumaniJoin-
ville ; tot despre CumanT n specia nI-o maT arata Evreul Petakkia,- care
a calatorit prin tAra tor pe la 1173 adeci apr6pe im semi-secol lnainte
de epoca cralulul Ion : (In Cumania-4ice elcand Teal o calituza, pen-
ctru siguranta drumulul ea It! jurS mal Intaid credinta, Impungendull
tdegetul cu un ac i dandu-tt Bug! sangele} 98; apol sub epitetul gene-
ral de pagan!, Frederic Barbarussa i Baldovin de Flandria Inteleg nu atat
Po Arabi , cat pe ace1 TurcomanT la earl trecuse atuncl In resarit mo§te-
nirea luT Mohamed; In fine, scriitorul oriental Zakharia Khazvini , mort
la 1283," descrie fratia prin sango la totT Tataril din timpul sed.100
Ni se pare dara riecontestabil cit teranif romaid, p6te i Albanesil,
capatat acésta institutiune anume dela Camanl, combinand'o Insa mal tar-
4id, pentra ca s'o apere contra censurel bisericesd, ea datina de tot dife-
rita a fratiel prin cruce, pe care ad conservan) purl, far/ amestec de
&Inge, Slavil, Grecil i vechla boierime romana.

(97) Grimm, Deutsche .Rechtsalterthilmer, G5ttingen, 1854, in-8, p. 192-194;Geschichte

der deutschen Sprache, Leipzig, 1848, in-8, P. 135-137.
(99) Petakhla, Tour du monde, éd. Qarmoly, Paris, 1831, P. 8-25, apud Lelewel, Géo-
graphic du moyen age, t. 3, p. 201: cOn ne pent voyager dans ce pays, qu'i la suite d'un
cguide. Et voici comment le Kédarien (Petakhia, dans ea langue hébraique, appelle les Ko-
(mans Kedar) se lie par serment il se pique le doigt avec une aiguille, et donne son sang it
cancer à celui qu'il doit conduire, pensant ainsi introduire en quelque sorte son sang et sa
cchaire dans le corps de l'étrangers. Da Cange, loco cit., gi cGeorges Pachymeres
(1. 2. Hist. c. 3) raconte la mgme chose des Comains.» lifirturisesc cii In degert am cintat in
Pachymeres vre-un pasagii relativ la acdsta.Grimm, Bechtsal 194, citézi In privinta Cu-
manilor : cRühsmitlelalt. p. 323.. NoI cun6scem de F. Riihs numal Handbuch der Geeçhichte
des Mittelalters, Stutgart, 1840, pe care Ind nu'l avem la mini In momentul de fati.Astfel
ne mirginim cu Joinville i Petakhia.
(99) Lelewel, Géographie clu moyen âge, Bruxelles, 1852, in-8, t. I, part. 2, p. 143-4,
nota 299.
(loo) Abu Dolef Micaris ben Mohalhal de itinere asiatico commentarium, ed. Kurd de
Schl5zer, Berol. 1845, p. 33, apnd Grimm, Gesch. d. deuts. Spr. 136: 'si amicitiam vol
(foedus cum ani vel alieni generis populis faciunt, in conspectum solio prodennt, enmque ado-
crant. Turn poculnm vino plenum in aerem jacinnt atque piscine eoram ex hoc poculo bibit.
Dun eductis gladiis seipsos in quadam corporis parte vulnerant, donee sangnis profluit. Tum
cquisque corum atterius sanguinem potat, quo facto foedus inter cos ictum est.»

www.dacoromanica.ro
 89

§ 14.
f/41101111INTAREL Iii GIJNINL

Povestirea cronicarulul Alberic despre mértea lul ccraIu Ion, no Infa-

ti§ézA doA puncturl de desbiltut
Tumulus salt movila ce se rAdica d'asupra mortuluT;
Sacrificiele de 6menl §i de caI ce insotlail ceremonialul de tumor-
mlntare.
Movilele nu sint proprie numal Cumanilor.
eh t6t1 Europa 4ice Lubbock sail mal bine in lumea IntrégA,
cpretutinden1 unde nu le-a distrus Ind plugul sad clocanul, ne IntImpinit
cdiferite monumente din timpil ante-istoricl : tabere, fortificatinnI, sta-
(vile , templurl, m o v ile etc., dintre carI multe ne ulmese prin mAri-
(ma lor, ér 'We ne interesA prin vecbime gi prin mister. Sint unele, ne-
cgre§it, ca mural roman din Anglia bunA-6rA, sail ca movila reginel Thyra
«In Danemarca, ale cAror epoca §i origine ne sInt cunoscute; cele mal
c multe InsA, WI comparatiune cele mal multe, de eiemplu movible ce
c se atribuie lul Thor, lul Odin §i. Freyel de lingA Upsala, sad marile dAlme
cde 11130 Drogheda, slut fArA Indoélit ante-istorice. Uncle, de bung, sémA,
capartin etiltil de bronz; altele, etAtil de Ohl; totu§1 firte rar epoca lor
'se péte precisa cu sigurantA...1
Treand apol in speciA la movile, Lubbock adaugA
«In Anglia, le IntAlnescl la tot pasul. Pe insulele Orcade ele slut In-
ctr' an num6r de peste 2000. §i mal multe se afiA in Danemarca. In
ct6tit Europa dela Atlantica ping la Ural , de ad pe immensele stepnr1
cale Asiel dela hotarele Rusiel pina la Oceanul Pacific §i dela §esurile
cSiberiel ping la ampia IndustanuluI, In fine in America, slut mil §i
c4ecimi de mil de movile. Ele se &en nu mal putin in Africa, nude
t pinii §i piramidele nu slut cleat variantul cel lug artistic al ideel de mo-
t vill. Mal pe scurt, global plmIntesc intreg e preserat cu acest sola de
tmorminte... 1 101
(Nu este, OW, nicI o térA In lume 4ice archeologul polon contele
eTyszkiewicz unde sA nu existe movile. John Barrow le-a valut la
e HotentoV; Spartman la Cafri; Dr. Jefferson In Virginia etc., 102
("1) Lubbock, L'hotnme avant l'hiztoire, trad. Barbier, Paris, 1867, in-8, p. 85-86.
("I) Tyszkiewlcz, Badania archeologiczne, Wilno, 1850, in-8, p. 48-56.

www.dacoromanica.ro
 40

AcéstA universalitate a movilelor, cad ad fost familiare mal tuturor

timpilor i BIM tuturor popórelor,, este o probl el, orf-unde le gasim in-
tr'un num6r f6rte mare, ele nu apartin neaparat tOte unel singure epoce
sad und singure nationa1it4l, ci pot dife7i prin etate i prin origine.
Eterogene sub raportul cronologic t3i sub cel etnografic, movilele se
deosebesc nu mal putin unele tfe altele prin eonfiguratiune : ici rotundo,
colea tuguiate, dinc6ce concentrice, dincolo In amfiteatru, and marl, dad
miel, pe alocan l grupate, pe alurl isolate, etc. etc.
De¡ii nu t6te ali servit pentru Inmormintare, de Ora-ce lute° sOiha din
ele nu se descoperit niel o urma, de cadavre, aa ca sintem snip a atribui
unor asemenea o altfel 1e menire, fie religiosa, fie militarA, fie commemo-
rativa, terminaht, itinerarA sad ce-va analog, totql cele mal multe, In-
teun mod necontestabil, all fost morminte.
Archeologia n'a ajuns Inca a clasifica acOstit specil de monumente ,
niel ea, va puté s'o faca pe o bas1 adevgrat sclintifica, pinA cand ele nu vor
fi studiate pretutindenl ca aceI4 scrupulositate metodica, cu care s'ad
cercetat d'o cam data nuinal In unele localitlitl exceptional°.
Lungul brad cam* sub-carpatin i supra-pontic, cuprinlênd Unga-
ria, Romania §i Rusia meridionalft ping la Caucas, va oferi areheologulul
nesce specimene ca atat mal remarcabile, cu cat. in anticitate §.1 'n evul
medid ac,Osta regiune a fost ne'ncetat cutrieratA de triburile cele mal di-
verse.103
tu privinta movilelor romane, eruditul med ainic d. Odobescu citise
la 1869 In Congresal Pre-istoxic dela Copenhaga o notitA, in care le deo-
sebesce in : in Egure, cles plus petits tumulus, généralement agglom6-
crés auprès des ruines d'anciennes villes ou disposés le long des voies an-
t tiques,; movile proprid 4ise, (plus proaminents que les précédents,,
In fine g or gan e, csouvent Mewls de 25 A 30 mòtres et mAme plus, et
cdisposés soit en longs ovales solt en carnés à cOtés irréguliers.,
Despre aceste din urmA d. Odobescu observa
(On les désigne sous le nom de Gorgane, dans lequel on reconnait les
Kurgany de la Russie. Plus rares, moins explorés et moins connus en-
(core que les movilae, ils mOritent d'Otre étudiés avec soin, car leurs'di-

(1") O Incercare remarcabill asnpra inovilelor din Besarabia , de G. Olafson, ved.1

3=110m 0,Neccwo 06mcna licTopiH, t. 2, 1850, in-4, p. 550-554.

www.dacoromanica.ro
 41

c mensions gigantesques et leur position dans des plaines unies les dési-
cgnent très-particulièrement â l'attention des archéologues».104
Mal trjii1, d. Odobescu modificat vederile.
A§a, intr'o micit lucrare f6rte remarcabill din 1871, d-sa nu mal face
niel o deosebire intro magurd gorgan, numind astfel in genere movile-
le cele marl, ér pe cele mid cu termenul de movi/d.1°5
Nicl ava insg, lucrul nu este definitiv.
Unele movile nu sint de loe marl , de§i poporul le 4ice tot
mftgure.
Astfel este, de exempla, o movilit chlar ItngL Craiova, spre stinga
de porta Anntrit4il, avénd codguratiunea de amfiteatru sail mal bine de
o potc6vA cu deschiytura spre sud.
Dei mica in circonferintil, §ti la naltime, ea se numesce totu0 ela-mar

Nu mal putin indoios este panda etimologic atins de d. Odobescu, cad

intre gorganele n6stre i kurhanele de peste Nistru, orI-citt de mare ar fi
asemAnarea exterióril, pót e sit nu fie in fapt niel o inrudire.
In Moldova, final aproplata de Rusia, cuvintul gorgan nu se mal aude
niclirT, cela ce nu probézil,, negrevit, eit nu va fi existat i pe acolo altii,
datit, ér in Téra-Romitnéscii, el pare a fi fórte vechIti, cel putin ni s'a in-
timplat a'l gitsi adesea in cris6vele muntene din secolul XVI, dintre earl
iml aduc aminte unul din 10 novembre 1589, dela Mihné-vodit, uncle 4ice,
pe jumiltate slavonesce §i pe jumittate romlinesce : uAft CE SHAET xoTapifinE
CEDE AS11111A118A8H AP8M8A AzpCT0p8A8H 8 BEAM ro p r a u, adicit : §i
sit se scie hotarale Lupvanulul dela drumul Silistriel ping, la marele
gorga n, sail un alt din 8 ianuariiI 1568 dela Alexandu-voda : Aopii
Ao ropraa cpinlla gorganl.ioa
TOte acestea servit a ne incredinta, cg, studiul movilelor, pretutindeni
§i la nol mal cu Mink este de o cam in fa§1.107
OrI-ce generalisare In acéstii, privintit, fie gruparea lor dui% numl, fie
atribuirea lor la griimadgi cutamil sail catkin popor, ar fi o pripélit pu-
tin sciintifica.
(104) Congrès d'anthropologie et d'archéologie préhistoriques, Copenhagne,1875, M-8, p.120.
("a) Odobeseu, .Raport archeologic, n Monitorul Oficial 1871, No 152, 13 inlid.
("9 Archiva Statuluf din Bucuresci, CotroceniT No. LXXXVI, Arge§ No. XXII, etc.
(10I) None instrnetinnl In acéstK privintA', emanate dela Congresnl archeologic din IC.ev dela
1874, veg In L. Leger, Rapport bur une mission ecientifigue, Paris, 1877, in 8, p. 27-29.

www.dacoromanica.ro
 42

Este sigur insa ca o parte din acest fel de constructiunl, numesca-se

ele magure, gorgane, movile, ba Inca pe a-locuri dilme sad gilme, dim-
bur)", gruiuri etc., all fost rildicate de atilt Cumanl In secolif XII
tli XIII.
Cumanil, dintre totl contimpuranil lor de linga Marea-negra, all fost
cel mal neobositl facetorl de movile , a§a di Flamandulul Ruysbroeck,
care trecuse plin Rusia meridionalit pe la 1253 toonal epoca ce ne
preocupa i se spuuea in cale ca totl tumuli Mt exceptitme sint opera
Cumanilor tii numal a Ctunanilor.109
Movilele Cumanilor avead diferite forme, intre carl, ca magura de lin.
gil Craiova, §i pe acea de potc6va, une-orl atilt de incapittere, Inca pu-
tea sa cuprincja in interiorul s-il o Ma intregit, judecand dupil un pasaglu
din cronica rusa dela Novgorod : (fugaril s'ad adapostit in movila Cti-
manilon .1°9
In Rusia sudica poporul numesce asemenT movile amfiteatrice, fie ele
marl sad miel, maidanuri.11°
Acest cuvint, care insemneza (piatill., este Mile reinarcabil, fiind mi
numal turcese, dar Inca §i cumani e.11'
Cele marl din acest fel de inovile servlad, prectun am ve'clut, ca forturl
sad ca redute, de undo peste Nistru ele se confunda clilar astap ca qa
4isele horodlii sail ecetatl de pamint);112 cele miel, pe de alta parte, ca
acea de linga Craiova buna Ora, pe care no! simtim ispita de a o atribui
Cumanilor, par a fi avut mal vault vre-o destinatiune religiosa, nicl decum
insil mormintarii, cae! niel o data nu se gasesc in ele oseminte.
Movilele mormintare, (tumulus a ossements,, cata sit fi avut, cel putin
la Cumanl, o forma mal mult de trapez, cea mal potrivitil pentru cere-
monialul ce urmft dupit depunerea mortulul in grepit, ceremonial descris
atilt de bine de Writ Alberic, Joipville, Ruysbroeck, i asupra cant
trebuI sa ne oprim anima mal cu dinadinsul.
Dupa cum am copstatat'o in paragraful precedinte sub raportul efrit-
tiel prin sange), tot a§a ne vom incredinta de asta data in privinta vie-
(10s) Apud Lelewel, Geogr. du moyen-dgc, t. 3. p. '202.
(100) Ap. Rapamurs, Hcr. roc. Pocc., t. 3, nota 299 : a upon mas B6luae... as gyp r au%
Hozoneracemit.
("°) Grabowbia, Ukraina dawna i tcrazniejsza, Kijow, 1850, in 4, t. 1, p 120.
(1") Vocabulaire coman in HI:Troth, op. cit. III p. 215 : tmaydan planum .
(1") Grabowski, I. cit

www.dacoromanica.ro
 43
ON,..../M.,,,,,,,,,,d

timelor sacrificate pe mormint, cd, obicelele cele maT originale, cele mal
cludate In aparinta, cele mal exceptionale la prima vedere, apartin In
totalitatea timpilor umanitgtil IntregT, dar in peri6de defi-
nite caracterisg diferite popóre sad regiunT, asfel ca matematicesce
vorbind usul x in totalitatea timpilor este comun luT A, B, C, D, E,
F..., Ina, A §i F l'ad avut numal In periodul a, D numaT In periodul p,
B §i E numal In periodul 7, etc.
Cu alte cnvinte, punctul fundamental de stabilit este : In epoca cu-
tare diced cutare distingea poporul cutare sad regiunea Ware.
NeuTtatul Adolf Pictet, dupg ce aratg ca 'n India din periodul Veda
se ardea pe rug de 'mpreund, cu mortul o vaca sad o capra, urmézg In-
nainte
(L'immolation de la vache ou de la ch6vre, et son incin6ration avec
<le mort, rappellent la coutume, très-générale chez les peuples ariens, de
csacrifier aux funórailles, et de brdler sur le bdcher,, des animaux choi-
csis de préférence parmi ceux qui avaieut 6t6 chers au d6funt, et cola dans
«le but de les lui donner pour compagnons dans la vie future. C'est ainsi
cqu'Achille jette quatre chevaux et deux chiens sur le bilcher de Patro-
«de. D'après Tacite (Germ. 27), le cheval du guerrier était brûlé avec
«son maitre chez les anciens Germains, et ce trait se reproduit aux fun6-
(raffles du dieu scandinave Balch (Grimm , Verbrennung 235). Quand
arynhild monte sur le 'Maier de Sigurd, elle y fait mettre avec elle des
cchevaux, des chiens et des faucons (ib. 236). César nous apprend (6,19)
«quo les Gaulois brdlaient avec le mort tout ce gull avait aimé, et aussi
«des animaux. Chez les anciens Prussiens et les Russes paiens, le cheval
csuivait le sort de son maitre, et les derniers y joignaient de plus un chien,
cdeux boeufs, un coq et une poule (Grimm, 1. c. 247, 254). Les Lithua-
tniens sacrifiaient des chevaux, deux chiens de chasse et un faucon ; les
cLivoniens, des boeufs, des moutons etc. (ib. 249, 250). Un usage aussi
crépandu doit remonter aux temps primitifs...,
§i mal departe
(L'antiquité classique nous offre plus d'un exemple de femmes dévouées
cqui montent sur le hitcher de leurs époux, mais l'usage cruel de sacrifier
t aux funerailles d'autres victimes humaines répugnait aux sentiments des
«Grecs, et, si ...kchille immole de malheureux Troyens aux manes de Pa-
ttrocle, c'est qu'il agit sous 'Impulsion dull ardent d6sir de vengeance.

www.dacoromanica.ro
 44

(Par contre, dans le nerd de l'Europe, et It caté du sacrifice volontaire de

cla femme, on trouve presque partout des traits d'une excessive barba-
críe. Les Gaulois brItlaient avec le mort des clients et des esclaves (eds. 6,
c19). Il en était de mame chez les Scandinaves, et quand Brynhild monte
cvolontairement sur le bücher de Sigurd, elle y fait monter avec elle,
coutre sa soeur de lait, huit serviteurs et cinq servantes qui silrement ne
cs'en souciaient guère (Grimm , Yerbr. 235). Aux funérailles de Baldr,,
de dieu Tharr pousse sans scrupule dans le feu un pauvre nain qui luí
ctombe sous la main (ib. 234). Les Lithuaniens et les Slaves patens a-
cvaient des coutumes semblables, et non moins révoltantes (ib. 250, 25L,
4254)..., 113
Ap darg dap Pictet sacrificarea animalilor pe mormint era
cfórte genera% la pop6rele ario-europee», 0 acésta deja (din timpit pri-
mitiv1», ér jertfirea slugilor 0 sclavilor a fost in us caprópe In MIL Eu-
ropa nordia» : la Celtt, la ScandinavI, la Litvant, la Slavt.
Dar óre numat la Ario-europet?
La Chinest, deja cu §épte secolt Inainte de Crist, nevestele 0 slugile
se ingropaft Cu principele cel mort, 0 a trebuit sa vinIt un reformator
ca marele Confucius pentru a §terge ort-ce urmit a acestel sntice cru-
4im1114, care InsIt nu taceta, mult timp mat In urmg, de a mat secera vic-
time In unele regiunt mat barbare ale ChineLl's
Pictet abia mentionéz1 In trecItt , dupIt Grimm , dolt specimene ameri-
cane
dies Mexicains brillaient avec un roi mort ses serviteurs , et les nains
(i") Plclet, Les origines indo-européennes, Paris, 1863, in-8, t. 2, p 519 sqq.
(1")Platli, Die Unsterblichkeitslehre der alten Chinesen, in Zeitschrift der deutsehen mor-
gaillindischen Gesellsdaft, t. 20 (1866), p. 480 : g. muss man wissen, class im Reiche Thsin
g(in Schen-si) die barbarische mid wie es scheint unchinesische Sitte aufgekommen war,
eMenschen mit dem gestorbenen Fiirsteo zu begraben, um ihn in der anderen Welt za be-
.dienen. So geschah es 621 vor Chr. Der Schi king (I, II, 6) beklogt die Opfer, weleho beim
erode Mu-kung 's so den Tod fanden. Anch in einigen andern kleinen Reichen drohte die
(Sitte einzureissem Tso-schi Wen-kung a. 6, f. 10, S B. 15. S. 938 ff. erwähnt dieser Sache,
g und in Li-ki wird erzählt, wie auch im Reiche Tschin etwas ihnlicles beabsichtigt wurde.
cTseu-tsche von Tschin starb in NM; seine Gattin und sein Haushoffmeister kamen fiberein,
aMenschen mit ihm zu begraben... Allgemein herrschte ilbrigens die Sitte hölzerne Men-
gschengestalten (ynng) mit dem Verstorbenen zu begraben. Nach Li-ki Sap. 4. Tan kting
this f. 61 v. und Kia-i6 94 f. 28 eiferte Confucius aber dagegen, ftIrchtend, man möge in der
4Folge wirkliche Menschen mit begraben....
(13) Veg pe istoricul chines Ma-tnan-lin ap. Abel-Rémusat, Nouveaux mélanges asiati-
ques, Paris, 1829, in-8, t. I, p. 191,

www.dacoromanica.ro
 45

cdifformes qui lui avaient servi de passe-temps dans son palais. Les 136-
c ruviens aussi sacrifiaient aux funérailles les femmes et les serviteurs du
c défunt. , 1 1 e
Asemeni exemple se pot 1nsuti.
Englesul Tylor a adunat un fide mare numilr de prin insulele lumil
noue, din America , din Africa, 0 tot Inca T-a mal scitpat multe din ve-
dere. 117
Nu este permis, mal cu deosebire, de a uTta pe vechil ScitT kii popórele
turco-tatare.
Ceremonialul InmormIntilril regilor In Scitia, a§a cum 11 descrie Ero-
dot cu patra sail cind secoll lnainte de Crist ,118 este In fond ace1a§1,
pe care Alberic §i Joinville ni'l aratil la CumanT.
La unele triburl tiltare din Asia el se conserva mat ping 'n 4i1ekt
n6stre. 1"
Céta turanicil, de BulgarT, la venirea lor 1n pilrtile Dunliril, mal 'nainte
de a fi Imbilttitiat cre§ltinismul, jertfla 0 ea femeile 0 slugile pe mormin-
tul reposatului , dupil mkturia scriitorulul arab Abu-Obeid al-Bekri din
secolul XI.12°

i Pletet, II, p. 527.

k/118%

("7) Tylor, , Die Anfeinge der Gultwr,, fibers. v. Spengel u. Poske , Leipzig, 1873, t. I
p. 450-68.,
(118) Herod. IV 71-72.
(tus) Hue, Voyage dans la Tartarie, p. 115-16. ap. Rawlinson, History of Ilerodotus,
London, 1862, in-8, t. 3, p. 52 : Pour dire la vérité sur le compte des Tartares, none de-
«yens ajonter, que lenrs rois nsent parfois d'un système de sépulture qui est le comble de l'ex-
«travagance et de la barbarie : on transporte le royal cadavre dans un vaste édifice construit
«en briques, et orné de nombreuses statues en pierre, représentant des hommes, des lions, des
céléphants, des tigres et divers sujets de la mythologie bonddhique. Avec l'illustre défnnt, on
eenterre, dans un large caveau, placé au centre dn bitiment, de grosses sommes d'or et d'ar-
sgent, des habits royaux, des pierres précieuses, enfin tout ce dent ilpourra avoir besoin dans
tune autre vie. Ces enterrements monstrueux cofitent quelquefois la vie it un grand nombre
'd'esclaves. On prend des enfants de l'un et de Padre sex:, remarquables par lour beauté, et
con leur fait avaler du mercure jusqu'à ce qu'ils soient suffoqués, de cette manière ils censer-
«vent, dit-on, la fraicheur et le coloris de leur visage, an point de paraitre encore vivants
Ces malheurenses victimes sent placées debout, autour du cadavre de leur maitre, continuant
ten quelque sorte de le servir comme pendant sa vie. Elles tiennent dans leurs mains la pipe,
«l'éventail, la petite fiole de tabac it priser, et tons les autres colifichets des majestés Tarts-
cres". Cf. despre Iacutt pe Strahlenberg, Das Nord-und Oestliche nail von Europa
und Asia, Stockhobn, 1731, in-4, p. 129.
(1") In Journal Asiatique, t. 13 (18491, p.477 : «lorsqu'un d'entre enz vient i mourir, ils
«le placent dans un sépulcre pretend, y font descendre %vac lui ses fames et ses serviteurs
set les y laissent jusqu'i ce qu'ils meurent de faim. D'antres sent brniés avec le mart..

www.dacoromanica.ro
 46

§i mal de 'nainte, In secolul V ni-o spune Bizantinul Procopiit

acela§1 obicelu domnla la o ramura a Hunilor.121
Acuma, lasand la o parte pe Nexicanl i pe Peruvianl de 'mpreuna cu
tóte triburile americano, australiano saa africane , pe la carI ne conduc
labori6sele cereetarl ale lui Tylor, nol constatam cit in Eur opa Inc e-
p8nd din ep o ea Cr u el atelor numal bórdele turco-tatare n u-
m al ele pastratt datina de a sacrifica animall §si mal ales
6men1 in onórea unul mort.
Cate o data 4ice Vicenti0 de Beauvais, scriitor din secolul XIII-
Tatarul 1§I alegea mal de 'nainte pe Mayal pe care'l dona sil fie Ingro-
pat en dinsul.122
La Cumanl lusa 6menil eratl jertfitl, dupit cum am vOut din Alberie
Joinville, numal pe mormin tele regilor i capilor,, omorindu-se
=IV satt mal putinl, In proportiune ca marimea movilel, adeca en impor-
ta* personagiulul; pe cand inmormintarea unul simplu individ se mar-
ginla ca sacrificiul cator-va cal, dupa marturia unul al treilea contimpuran,
Flamandul Ruysbroeck.123

§ 15.
OLTENIA. iNTRE 1230 1 240.

Daca no-am oprit atila timp asupra Cumanilor, causele sint

Limba 13i nationalitatea acestul popor a0 Inceput de curind a preo-
cupa fórte mult sciinta occidentalit.124
Presinta Cumanilor Oltenia, a§a numita etóra a Severinulut, ,
este un fapt istoric zacut pina ad in umbra, nedesvaluit de entra nimenl
§i care merita, prin urmare, de a fi supus unul studiti de aprópe, cu atitt
mal mult ea urmele lor, pe cat se p6te de interesante, persista acolo In
uuele obicelurl §i mal ales in topografil.

(129 Ap &Alter, Memoriae populorum, t. I, p. 591.

V") Ap. D'Obssou. Eistoirc des Mongols, La Hoye, 1834, in-8, t L p. 401 : Kquelquefois
aun Tatare faisait choir de l'un de ses esclaves, qu'il destinait d'avance a étre enterré vif
idans sa tombe..
ca,z A. Lep I. c. : il a vu l'enterrement d'un mort, sur la tombe duquel les Komans
esuspendirent seize peana de chevaux, par quatre de chaque caté des quatre points cardinaux
eet ils placèrent sur cette tombe lenr boisson et leur viande
("4) VOY mai ales pe Blau, Ueber Volksthum und Spracl6e de,- Kumanen, in Zeitschrift
cl. deuts. morgenkind. Gesellschaft, t. 29 (1875), p. 556-587.

www.dacoromanica.ro
 47

3. In fine, trecerea Cumanilor prin Oltenia coincida cu un §ir de alte

framintarl anal6ge, can t6te la un loe trebuesc privite In legatura, arun-
dud ast-fel o villa raja de lumina, asupra unuia din cele mal obscure e-
pizode ale istoriel nóstre nationale.
Acest din urma punct, il vom desbate amnia.
Mersul ccrablui Ion» in directiunea dintre cele dog, cvadurI ale Cu-
manilor» s'a intamplat intre anil 1230 1235, ce-va mal mult
ce-va mal putiu.
Aland, inteun interval 6re-care de timp, el a stapinit peste Dolj, 'Ate
§i peste Romanat, cacidupa cum am aratat mal susregiunea Teleor-
manulul fiind eminamente cumanica, ar fi fost anevoia ca Romanatul,
la mijloc intre Dolj §i Teleorman, sa fi scapat neatins.
Tot atuncl, la cel-l'alt cal:A al Olteniel, o parte a districtulul actual
VIlcea Incapuse In manele unul conte german.
cum.
Asta-4I cLovi§te» (slavonesce nostupE = viniildre) se chiama o plasa
sail un plait], adeca un arondisment, la nordul districtulul Argei; in se-
colul trecut insa, acest nume se aplica tot-o-data §i Writ partea nordica
Invecinata a Vilcil, cuprinynd ambele laturI sub-carpatine ale Oltu1111,"
acea din Vilcea §i acea din Arge§, laturl unite deja din epoca Romanilor
printr'o trecaóre : (Pons Aluti».'"
Pe la 1720, cand Oltenia se Oa sub dominatiunea austriacit, un in-
giner german a schitat o mapa a celor cincI district° : cValachia cis-a-
lutana in suos quimitie districtus divisa» , In care numele de cLovista»
se da actualulul arondisment de Cozia al Vail, in a§a fel ca cuprinde In
sine tot cursul riuletului Lotru pe amandol malurile, dar trece in ace-
la§I timp §i 'n districtul Arge§ peste regiunea Cainenilor,' acolo adeca
("a) Sulzer, Geschichte des transalpinischenDaciens, Wien, 1781, in-8, t. 1, p. 341 : «Was,
«von der siebenbilrgischen Grenze bey dem untern Lazarethe des Rothen Thnrmes angefan-
«gen , auf vier Stunden in die Breite und Lange dies-11nd jenseits des Altflusses hinabwert,
4lieget, dasselbige ist der Strich Landes, den man die L6wischta nennet...»Tunns11, Isto-
ria Teref-Romeinesci, tral. Sion, Buc., 1863, in-8, p. 185 : «Lovi§te, trece podul Oltuld
«desparte judetn1 Vilcii ping, se intälnesce en Gorjal.,
(52G) Forbiger, Handb. d. alten Seogr., t. 3, p. 1109.
(i27) Acést'i interesantil rnapti s'a publicat in Eilleseri, Auraria Romano dacica, ed. Sei-
vert, Posonii, 1780, in-8, undo in prefatit editorul ne spune : «Erat in eodem comitatn (Stein-
svlei) Centurio, nomen non est proditum Mathematiees diseiplinis apprime addictns. qui
«interea, cum Schendus illic divitias naturae rimatur, provinciae situm, locornmque pasitos
cmagna diligentia, et studio dimensus in chartam couiecit. Haec mihi forte fortuna in ma-
cula etc.'

www.dacoromanica.ro
 48

unde o alta mapa din aceiag epoca, scrisa italianesce, pune (Monte di
Lobisto.128
Cu cincl-sute de ant mat 'nainte, pe la inceputal secolulul XIII, acela§t
portiune a Vila purta acelag nume de (Lovi§te», precum §i rfuletul ce
o strabate se chiama tot cLotru) ca §i asta-41: (terra Loystha vocata,
cab aqua Lothur vocata, que fluit ad aquam Olth...»
La 1233, acésta bucata nordica a Olteniel o vedem de o data In ma-
Bile unlit puternic Sas din Transilvania, ccomitis Corlardi filii Cryspan-
ni» ,1" carul it apartineag de asemenea mat multe vaste proprietatT
ling, Sibilu, formand Me ca un fel de principat semi-suveran.'
Credinclos obicelulul german, contele Konrad n'a putut sa nu Inalte In
'mole sale posesiunt oltene un castel seniorial, cunoscut dupai ace% sub
numele de Loth,orydr, c cetatea de linga Lotru», asupra Wu% Sa§il nu
1ncetag de a radica pretentiunl °Mar In secolul XV.'
Ruinele acelul castel mal existag Inca pe la 1720, cand le-a v64ut
maiorul austriac Springfels, care ne spune urmat6rele
cLotrul este o apa lute. La revgrsarea sa in Olt, se v6d pitulate d'a-
cstinga, pe virful munteluT, remaAele until vechtu castel, numit Domni-
(pr. Dupa, spusa locuitorilor, a fost un castel de hott.3.182
De aci dog, conclusiunT
1. Castelul contelul Konrad se afla nu departe de actualul sat Golo-
trenl, al druid. Insug numele, atat de bine romanisat, dar necunoscut ni-
dirt Marl in nomenclatura topografica a Romitniel, nu este, in adevgr,
alt ce-va decal Göu-Lothor (=sat de ling, Lotru), parechla medio-ger-
mana a maghiarulut Lothor-var;
("8) Indice topografico delfprincipato di Valachia, In Del Chlaro, Mork delle moderne
rivoluzioni delta Valachia, Venezia, 1718, in-4.
(m) Teutsch n. Flrubaher, Urkundenbuch zur Geschichte Siebenbiirgens, Wien, 181.7,
in-8, p. 56.cf. ibid. p. 83.
(m) Cf. a mea Istoria critial a Romanitor, ed. 2, t. 1, p. 22.
(1") Schuler, (Ingram und kritischefStudien zur Geschichte von Siebenbilrgen, t. 3, Her-
mannstadt, 1872, in-16, p. 37-8.
(m) Beschreibung der österrreichischen Walachey, in Ungrisches Magazin, t. 3 (1738),
p. 183: a.... die Lotoira, ein schnelles und reisseudes Wasser. Bei desseu Einfluss in den Alt,
asiehet man linker Hand in einem Winkel auf der Spitze des Gebirges Überbleibsel von ei-
anem alten Schlosse, Namens Dumini Schor (Junger Herr). Nach dem Berichte der Einwoh-
aner ist es ein Raubsehloss gewesen. , La acésta Seyvert observa in nota : aSollte ich wobl
girren, wann ich dieses hier gedachte, vorfallene Bergschloss darunter die Lotoira fliesset
afiir das alte Lotherwir halte ?» Lotrul fiind mic §i apartinad intreg OltenieT, dela iz-
Vor ping la gag, castelul lul Konrad n'a putut fi aka.

www.dacoromanica.ro
 49

2. Dupa cum memoria invasiunil cumane in Doti a strabatut vócurl In

pers6na ceralulul Ion', traditionalul fundator al Craiovel, ap in Vilcea
poporul roman n'a ultat pe contele german Konrad din acelall epoca, fun-
datorul castelulul celul hotese dela gura Lotrulul, numindu-I Donznip-
rul, euvInt Intrebuintat In eronicele nóstre tot-d'a-una in sens de C u s nr-
p at or .1"

Tot atuncl, 6110 la 1233, apare pentru prima óra un Maghiar, Luca
san Leukus, cu titlul de ban al Severinulul,.'
C

Mal In urma acest titlu a putiit deveni In ierarchia Curti! dela Buda un
ce de tot fictiv, dandu-se traditionahnente cate unul favorit regesc, chiar
and Unguril nu stapanlan in fapt niel un ketee In Oltenia; dar p entru
prima Or a, ea temeTu al deprinderii curat nominale ulterióre, trebula
sit fi fost o ratiune seri6sa, o posesiune óre-care reall asupra unel part(
din teritoriul oltón.
Asupra canT part( mime?
Nu exista Ore vre-un indicel
Peste §ópte anl, la 1240, vedem pe un al doilea Ban ungurese de Se-
verin, numit Oslu.'"
Pela acesta ne-a remas nu numalo mentiune In diplome maghiare, dar
Inca lueru maT semnificativ suvenia topografice in regiunea occi-
dentala a Olteniel : In districtul Gorj valea Oslea i muntele Oslea, am-
bele la hotar, ór in Mehedint do! muntf Oslea, de asemenea la hotar, pe
dad un nume local analog nu ne Intimpina nicairl In interiorul te-
re! i pe alud In restul Romaniet
Ar fi important de a cerceta, daca nu cum-va MehedinteniT i Gorjenil
vor fi pAstrat §i el vre-o legenda despre acel ban Oslu, dupa cum este a-
m doljéna despre (cralul Ion' i acea vilcóna despre inomni§orul,.
Orl-cum ar fi, urmele cele topografice ne dad dreptul de a crede, ca Intre
1230-1240 Unguril vor fi isbutit sa apnce vre-o Nia de pimInt din
God 0 din Mehedint, botezand'o apol, in speranta cotropiril ulterióre, en
pomposul epitet de cbanat al Severinulull.
("3) Letopis, ed. Cogilnic6nn I, t. I, p. 200, 201, 206 etc.
(154) Fej6r, Cod. diplom. Hung. t. 3, vol. 2, P. 348: Tuca bane de Sceurin et muftis aliis
Jegni nobilibus praesentibus'. Cf. Pesty, A Tenzesi bdusag, Peat, 1868, in-8, p. 10.
("") Fejér, t. 4, vol. 3, P. 552: bell' bano de Zeureno.°

www.dacoromanica.ro
 511

T6te aceste evenimente : la sud navala Cumanilor, la nord ngvala Sa0-

lor, la apus nitvala Maghiarilor, se clocnese asupra Olteniel In acela§l in-
terval de timp, ba am puté chiar ;lice cd aprópe In acelql an 1233.
Undo slt fi fost alma Romaniil
Negre0t a el ad v'etit fatd 'u fatit §i pe craiul Ion, 0 pe contele
Konrad, 0 pe band Oslu, de vreme ce pe egtelT-trel, mal limit sad mal
putin, nu I-ad dat ultdril niel ping, astit4l; dar cestiunea este : In area e-
pocg, de sfit0are a Olteniei, pe care vecinil o rosese pe la t6te mdrginile,
in Do1j, in Vilcea, in Gorj, iu Mehedint, Ronninit de acolo avut'ad el
Oro vre-o existintd politied deosebitit? vre-un Domn proprid al lor, ne-
supus niel Cunianilor, niel Sapor, nicl Ungurilor ?
La 1240 se intimpld o a patra ndvalit : sosesc Mongolil, cari tina a-
tuna nu se atinsese Inca de laturea °Md.'
Cronicarul persian Fazel-ullah-Raid, care a descris'o la inceputul se-
colulul XIII dupd fantine oficiale contimpurane din archivul sultanului
Mahmud-Gazan, ne spune eft halm.' mongolic Ordg, intraud in tiéra OltuluT,
I-a e§it lnainte Basarab-ban (Bazaran-bain), dar a fost bg,tut.'
Api dark in acele lile atat de fior6se, avOnd a se lupta Wit elipd do
repaos contra Sapor, Cumanilor, Ungnrilor 0 Mongoliloi in acelqi timp,
strimtoratT din t6te directiunile t3i. perynd pretutindenT, RomaniT din 01-
tenia n'ati fugit 0 n'ail perit, ci an stat neclintitl sub Banal lor national
din dinastia Basarabilor, pind ce.Cumanil s'al tras peste Duke, Sa01
peste Carpati, Mongolil spre Ungaria, Unguril mal incolo de gróza Mon-
golilor, 0 atunele0t1 din vizuinele muntilor kli reversatI din nod pe
citmpid, ca acebo riurl pe carl din cdnd in and ar0ta, le usucg, in cursul
lor, dar nu p6te sil seco imbelpgata lor mated Oltenil s'ad apucat a
povesti cu fost'ad-fost» : icT despre craTul Ion, colé despre hotul de
iDomnirr, mal departe despre Oslea...
A fost o epocd teribill, dar toemal de acela fecundg, in traditiunl.
Peri6dele de nesce sfit0drI extreme, chiar dnd stilt putin mdgulit6re
(1") In Cumania propriii. 4isti,, adeci in Moldova §i partea oriental a Terd-Rominesei,
MongoliY A fost strIbItut deja de pe la 1221, sub hanul Djadji, cela-ce direct Bra indi-
recta gi provocat retragerea craiuld Ion in Oltenia , clef Djudji a terras incredulorum de-
istruxit, m a rime C omanoru m.* Peg G. Oppert, Der Presbyter Iohannes, Berlin,
1870, in-8, p. 66.
(137) Veg textul in a mea Istorici criticci, ed. 2, t. I, p. 68.Cf. Columna lui Traian,
1877, p. 79.

www.dacoromanica.ro
 51

-pentru amoral proprig national, se intiparesc mal adinc in tinerea a-minte

decat periódele de cea mal stralucita, gloria, daca ea este ca§tigata pe cal
normale, del aceste din urma sint proza, ér popérelor le place numal
poesia.
Niel o-datit Spania n'a, fost mal nenorocita ca mire anil 1070-1100,
parte in puterea cre§tinilor, parte in a mahometanilor, partea cea cre§tina
mal trunchiatit in 4ece farime §i partea cea mahometana de asemenea, ere-
§tinil gonind pe mahometanl §i pe altl cre§tinT, mahometanil gonind pe
cre§tinl §i pe alti mahometanT, ér tronurile fiind resplata viclenieT sait
alar a fratricidulul; §i totu§1 traditiunile poporane ale Spaniolilor se des-
fatéza anume In acea négra epocit : ciclul lul Cid-Campeador.
Inteo situatiune anal o ga se afta Serbia dupa mértea marelul tzar Sta-
fan Du§an, bucatita Intre o multare de voevo4frivall, dintre carT cel mal
puternic era un perfid uciga§ : cralul Yuca§in, ér filul acebtuia o u-
nata, de tradare In manile Turcilor : Marco-Crai§orul; el bine, este toc-
mal epoca cea favorita a traditiunilor poporane serbe...
Nol sintem sigurl din parte-ne, ca daca ar sci cine-va O, gadile §i sa
sgandaresca memoria poi orulul oltén, ar mal scapára din ea multe scin-
tel epice din prima jumatate a secoluluT XIII, in felul acalora despre
cralul Ion din Dolj, contele Konrad dala, Lotru sag Ungurul Oslu; §i a-
vista, cu ata mal mult, cu cat-- In tesa generalltOltenia fiind aprépe
tot-d'a-una scutita de invasiuni straine, ele o impresionat ca o adevaratit
catacli sm a.

§16.
NEDEfil...
Dupa o legenda poporana, Craiova cea veche , negre§it inainte de
secolul XV cand a devenit capitall a Olteniel, cladindu-se cam tot pe
atuncl §i biserica cea «Banésca,, nu se a.fla punctualmente acolo unde
este asta-41.
«La portile oraplul merg8nd spre J'id 4ice d. Margot se vede o
«mare bata numita Cralovita. Trachtiiinea pérta, ca, ora§ul era zidit In
«irechime In acel loe, §i ca in urma unul mare cutremur de pamint fu
c cufundat cu totul, Innecat, §i apele baltil 11 cuprinsera»."8
(188) Margot, op. cit. p. 52.

www.dacoromanica.ro
 52

Cercetarl In fundul baltil ar puta lesne sa verifice ads% legenda.

E fórte probabil a positiunea primitiva a Craiovel va fi fost chlar
lInga, Jul.
Cu tate acestea, legenda despre cufundarea oraqulul ni se pare a fi a-
vut de 'ntaid In vedere un alt punct teritorial, aplicandu-se apol catra
balta de linga Craiova din causa apropiaril loculuT.
Tot In districtul DoljuluI, In plasa Bitltil, se ea o comuna rurala
numita Nedela, Wit d. Frun4escu II mart% peste 1000 de locuitorl, a-
§e4ata 'Ina o bang ce-I ¡lie de asemenea Nedeta, care comuniett ca Du-
narea printeun curs de apa numit kii el GIrla-Nedeilor."9
In intraga Romania, fara, a vorbi despre Banat sag Transilvania, nus
se gasesce niel o alta localitate cu acest nume, §i. totql In basmelo po-
porane din Muntenia tcetatea Nedela,» pea un rol fórte caracteristic.
Ap, bunararti, In basmul (Filul vinatorulal», cules de neobositul d._
P. Ispirescu, nol citim

c
(!mperatul ére..g il cheml §1 'I Oise

4 poi
FiTule al vinetoruld, mi s'a spus de un Ore-cine ce tu te-aT fi leudat ce.
se aducT me§tert dela Nedeta-cetate, A 'mi zidésee un palat, cum nu s'ai
«mal veOut pine acum, cu ósele astea de filde§, §i. se '1 invelescT cu pieile de as-
epidl ce ml-al adus.
4 Eil, prd-merite imperate, respunse fiTul VinetoruluT, niel a mi-a trecnt
«prin minte una ea acésta. Dar cu vrerea luT Dumnelel creO el void puté meta
«color *Sul, co 'Ate Romlnul dad voesce kii cand are nedejde la cel de sus-
(Mlle itT voie aduce respunsul.
CD tipl ce allft dela má§l-sa ce trebul se face ca se implinésce porunca Impere--
adsce, se frit6rse a doua-Oi la fmperatul t4i. Oise
« Pré-merite Imperate, ca se me pot fnchina Cu slujba ce ml-al dat meria
«ta, am trebuinte de mila merieT tale.
g Cere §i veT awl, respunse tmperatul.
e Se 'BIT daT, Oise Elul vfnetoruliff, o sute de corebiT cu sare.
« SI ti se Implinésert cererea, respunse imperatul.
« Luend cele o sute de corebiT pline ca sare , filul vtnetorultil pled cu din-
4sele pre maze.
e Dupg o WW1-% f6rte lunge, ajunse la Nedela-cet ate.
cAcestel cetate era vestita pentru nv§terif eX, carT invetase mege§ugul del&
gOine, §i nu putea nimeni se intro acolo, etc.2.14o

("°) Frontline% op. cit. p. 310.

("°) Columna ha Traian, 1876, p. 86-97.

www.dacoromanica.ro
 53

A§a darg pentru poporul din Muntenia (Nedela-cetate, a reinas ca un

idegl de ora § mare industrial, cvestit pentru me§teril NI>.
Actistg cdlebritate a Nedeel nu se marginesce Insg In cercul strict al
Terel-Ronignescl, dei pe alurl cuvIntul a ctiptitat un inteles ce-va inal
general.
Ast-fel In Moldova, pe la jumittatea secolulul XVII, se chigma nedeid
.43 numer6sg adunare de 6menl, dupg cum In adevitr sint tóte ora-
vele comerciale.
Iatg un pasagid fórte precis din Prayila luI Vasil° Lupul
(MAII MAf.E C8AAAMA CZ KIAMZ, KZHAEI BA C8A8H HEWHHE flpE AAT8Ah 4 BE
,c81111 AOK KA AvIEAA AE IHINCTE, 8HAE BOJ) (PH AASALIII %UMW, vozHwii, KSAISH
4./It AAHMAOK8A Tpu8A8H, cilS AA BpE W HEA .k E cas .it Ksyna ikomwkatifi c.18

CAA Bp8H ripgumao.141

Este Invederat dug cl 'n districtul Dolj, acolo unde se afig ast1-41sa-
-tul Nedefa cel de ling, balta Nedela §i de ling, gira Nedeilor, ba §i
pe earl orl-unde s'ar mal nemeri vre-o localitate roingnéscg Cu ace1a§1
nume, trebula sg fi existat 6re-cand un important centra comercial, cela-
ce se justified. In casul de fatg prin positiunea loculul toemal la o treed.-
Ur° a Dundiril.
Ce se va fi filcut cu el? Cum 6re §i dud anume va fi perit 1 Nu se
.scie.
Traditinnea poporang despre cufundarea unul ora § In baltg, fie ea In-
temeiatg pe o catastrofg adevgratd, orl numal pe un ce metaforic, strit-
mutatg apol la capitala Olteniel, ande ea nu are nicl o ratiune de a fi,
-s'ar potrivi de minune cu gNedela-cetate.
Istoria despgrutulul ora § doljén Nedela, care ar fi f6rte interesantg
prin sine Insag §i ar merita de a fi cercetatg , póte sg nu fie fail legit-
turd, cu originile Craiovel.
Cine scie, dad nu cum-va ping §I crescerea acestela a fost datoritg In
parte, dupg cum se IntImpll mal tot-d'a-una, Wail unel apropiate ri-
male!
Orl-cum, fundatg In prima jumgtate a secolulul XIII de ciltrg un rege
:al Cumanilor, Craiova ne apare, peste veo sutg de anl dupg acela, deja
.ca un ora § de o Insemnittate 6re-care.
(141) Carte romciniscd de inväldturd, lag, 1646, f. 127.

www.dacoromanica.ro
 54

§ 17.
ORATOVA. Ix KURA S ERB1LOR.

Primul Domn Roman, care jucase un rol europén, a fost Alexandra

Basarab, bun organisator, bun diplomat §i bun qtén.
El gasise tfira trunchiata intro o multime de bojen marI, un fel de-
domni§ori feudall, vasall al se1,1" insa vasall nelini§tit1, ale carora puter1
impartite impedecail intarirea Statulul; k3i a reu§it a Introduce monarehia
In locul acelul regim de carp:Mt.
tu eorespondinta cu Roma"' i cu Bizantiul tot-o-data, Alexa ndru Ba-
sarab avea o nevasta catolica, dar mantinea In Ora ortodoxia, singura
legatura ce ne un1a en pop6rele trans-danubiane, infiintand cu acest scop
dol scaune metropolitano, fie-care pentru cate lature a Oltulul.'
Patriarcul constantinopolitan 11 num1a: «pro-bine-nriscutul marele voe-
vod i Domn a t6ta Téra-Romanésea.)145
Amenintat de regale maghiar Carol-Robert, care domnia In acela§ltimp
pe ambele termurl ale Adriaticel cu un picior laNeapole i cu altul la
Buda, Alexandru Basarab l'a strivit In bataia la anul 1330, astfel dupa
cum nicl-o-data mal fost batutl Unguril.'"
In acea catastrofa, cstrages maxima, reproduceni propriele euviute-
ale cronicelor maghiare viteji1 Ungurl, tprin0 ca pescii in mréje
t(sicut pisces In gurgustio vel in reti comprehensi), cadea4 ca nisce mus-
<co (cadebant in cireuitu quasi niuscae)».'

('n) Ace§tY domni§od, .cprincipess ievoyvodae», avand in frunte pe anobilem virnm A-

lexandrnm Bassaratums, slut enumeratl lute° bull a papa Clemente VI din 1345, in Thel-
ner, Vetera monumenta Hungariae, Romae, 1859, t. 1, p. 891.
(1") V41 ibid. p. 513, bula papal Thu XXII din 1327 : «dilecto filio nobili viro Bazarab
Woyvode Transalpino".
(,44) 1'oay6nueiti1i, LicTopia nepneit 6oarapcnon, cep6caoll R pymunexon,
Moscva, 1871, p. 850-52, uncle India fäntinele.
Acta Patriarchatus Omstantinopolitani, Vindobonre, 1860, t. 1,
p. 383-88,
(1") E cTudat el In thte manualnrile n6stre de istoriä acésti victoriä se atribne nnul Mi-
chaüvodá Niel un personagiä en acest nnme n'a domnit la RomanY nu numaI
la 1330, dar nicY micar in intregul interval dintre 1300 1400. Inainte de Michaiä Vitéznl,
unicul Michaiä-vodä in Muntenia ham un fiIn ai 'al Mircea-cel-Mare la 1418, dela care existit
un crisov original in Archivele Statuld §i deja care d. Dim. Sturdza a descoperit de curind
o monad. Veg. Columna ha Traían, 1877, p. 556-7.
Ratono, Historia critica Hungarife, t. 8, IN 685-42. Chronicon Budense, Batter
1838, p. 246-50.

www.dacoromanica.ro
 55

Murind e4ele Carol-Robert, filul sefl Ladovic s'a Impacat ca Alexan-

dru Basarab, intalnindu-se amindol in Transilvania.'
Domnul roman sciea lusa ftirte bine, cat de §nbreda va fi pentru
amicia Migada, captgita en dorul de stapani,.e; pe de alta parte, Mol-
dova era °capta inca intr'o mame parte de restan de Cuma,ni, contra ea-.
rora trebula sa se lupte, ér trecup tocinal Muna in Europa, in-
suflail deja de departe spaimit i ,grijit pina la Carpatt
FAN ea aceste némuri tiranice, mal ales Ungarl §i Tare!, carl logro-
7.1aS1 de o potriva pe RomftaT, pe Serbi §i pe BulgarI, Alexandru Basarab
coucepe ideia unel strinse abanto en coreligiouaril Slavl de peste Mi-
nare.
El avea trei fiice : pe una o da dupa Urg, fiel imparatulul serbesc
Stefan Dgan;' pe o alta (lupa Strgimir, imparatul balgar dela Vidin;'"
pe o a tecla dapit Vuegin, atanci principe feudal in Macedonia, nial in
arma rege al Serbiel,' tatal acelui vestit Marco-Craiorul, despre care nol
voni mal vorbi mal jos §i care, nepot de fiica al luI Alexandra Basarab, a
fost Roman dupa mama.
In casal de fati, ne preocupa ramal una din aceste trel casaturie.
DOA cronice serbescl presinta un deosebit interes : una. intitulata
P0,0:A00YE cEpRCKHK I4lpE11 (genealogia regiloc Serbiel), compilata In SOCO-
MI XVI, prin armare destul de vede prin ea ins4T, dr cu atta mai mult
prin isvtirele sale; cea-l'altii, eunescutil sub numele de ilivromIc Tpoilotmot
(cronica dela manastirea Trtinga), dei conservata in manuscrise abia
din secolul trecut , totql f6rte remarcabila prin utilisarea tutor fantine
istorice vecht, actualmente perdute.'"

141) Thurocz, ap. Sehivandtner, I, p. 174 : equidam Princeps seu Baropotentissimus,

glexander, Waivoda Transalpinas, ditioni ejusdem subjectus, qui tempere quodam Caroli Re-
«gis. latris sui, a via fidelitatis divertendo, rebAlaverat, et per mulla tempora in rebellione
gpermanserat etc..
(115) Vedi cronica serba In raaenaK hipprrila cp6me Cd0BeCHOCTO, t. 5. (1853), p 07:
t La cap a6 a Aigepi o6pria.11 sa cana enero =N'Aro Ypoina.».
(15°) Despre acésta vorbesce bula papala din 1:170 catra Widuva gAlexandri Weyda fu Vla-
lu care dice : gImperatricem Bulnriae iilustrem natam tima] ..* Cf. Elige!, Geseh.
d. Bulgarey, p 458
(151) In liceiag bulla : «alteram natam, videlicet Ancham Reginam Serviae illustrem.* Bulla
fijad din 1370, esta Invederat verba despre Vucatlin, care domnise futre 1367-1371.
(552) Cf. J ngie, Ilistorija knjiievnosti naroda srbskoga, Zagreb, 1867, t. I, p. 194 : Pisca
bijahu za cielo pri ruci takovi stariji izcori o kojili mi ddnas nida neznamo."

www.dacoromanica.ro
 56

In acésta din urmt, se dice ca tzarul serbesc Stefan Dupn, cel mal
teribil cuceritor din calf at fost vre-o data din n6mul slavic, tavusese un
cresbolu ea Téra-2omanésea tii a §i apucat dela ea o bum% de pamInt,
C pe care Inst. a Inapoiat-o la Incheiarea pia , cand s'a logodit filca
dui Basarab ea filul sett tinarul Uro§.»
lata chiar textul
cli BOERAAZ HA NrpORAVIO H WT Illip 11;4AZ BEKAA AACTA, WEA`IE noToma
CBO;BpATHAZ HA mnp8, Erm llacapasa AZ1j1Eja WKOTIAR yi CHHA CBOErW MM-
e pro Npoum P .158

Citsittoria lul Uro§ ca filca lul Alexandra Basarab fiind de-mult cu-
noscutit, singurul fapt not, pe care ni'l procura acest text, este resbolul
futre Serbl §i Romani, Insotit de cucerirea de cart, eel de'ntaitt a unel pa*
din Tora Rom anésca, dar urmat de restituirea e,elor cucerite la Inchelarea
Oa.
Cea-l'alta cronica serbésea, confundand pe tinarul Uro§, filul lul Ste-
fan Du§an, cu batrinul Urq, tatal acestula, dice ca regele serbesc C did-
ctorindu-se cu filca Domnulul romanesc Basarab , a primit In dar drept
czestre Cralova at Intregul Moral dunk& dela Olt pint, la muntil Ban-
( tillUI, 8
Tat% érit§1 textul
(...8p c8np8r8 BT0p810, AMI111 EACApARE BOEROAE BAAX0-;AHAAHHHCKArW, If
cBacapait BOEBOAA won AAIllEpH CBOE11 11 ;ETS GTE41A118 Kp4A10 APIANCROMEL
VIACTK AEMABE CHM, KApABAAUUK8 Kpantso n rpAo CE11 WO TEK81pArW A8-
1111Bil AO MATS H AO 11,1AHHHCKTA ropn.)154
Este évident et, ambele cronice at. In vedere acela§1 fapt, de§i relatiu-
nile lor, mate din fantine diverse, nu se pré-Impaca una cu alta.
Confruntandu-le §i concordandu-le, resulta a Stefan Du§an ya fi facut
o invasiune In Oltenia, a Inaintat cu repediclune §.1 a reu§it de a cuprinde
Cralova; peste putin Ina a fost gonit de catra Alexandrn Basarab, ur-
'nand apol o reconciliatiune Intre..Serbl §i MuntenT, intarita printr'o cit-
satoria.
In adevar, dad resbolul ar fi fost norocos pentru Serbl pint, la sfir§it,
Inapolarea color cucerite ar fi absurda, cad ar av6 acial de a se fi facut
numal §i numal pentru ochil eel frumo§1 at domnitel roman°, cela-ce nu
se IntImpla In diplomatift niel chlar la pop6rele cele mal primitive.
(") 11.aacnnu cpnticor ygenor manna, t. 5, p. 66-7.
(11') ibid., t. 21, p. 245.

www.dacoromanica.ro
 ,,...01.,
57

Inving6torl la Inceput, Serbil atl fost bAtutl la urml; continuarea res-

bolulul InsA ar fi. slAbit pe ambil adversarl, a cgrora vitejia era mal la lo-
cul el contra celor-l'alt1 du§manl de pe'npreglur, ér mal ales a Unguri-
lor, urItl de o potriva luí Alexandru Basarab §i lul Stefan Du§an; lata
In ce mod lupta, petrecutA, cu peripetie onorabile pentru ambele WO,
s'a terminat printr'o Incuscrire.
Rolul Craiovel In acéstA Impreglurare aratl,` ca ea nu mal era un o-
rA§el WA InsemnAtate.

§ 18.
NIECE& CEL MARE LINGI CRARIVA.

Inainte de 1400 epoca peste care nu vom trece In studiul de fata

Cralova mal apare Inca o data pe seen istoriel.
Pe la finele secolulul XIV Tamil ail cucerit Vidinul, IncepInd a navali
In Oltenia.'
Una din acele invasiunl, abia atinsl ha Inca necorect in cele-
l'alte fantine istorice, a fost Inregistratl cu stAininti apr6pe In t6te cro- -
nicele serbescl §i trAesce ping. astAll In literatura poporani a ve,cinilor no-
stri de peste DunAre, cad in crIncena bAtAlil urmata atuncl Intre Turcl gi
Romani a perit tocmal eroul cel mal favorit al Slavilor meridional!: cele-
brul Marco-CrAiorul.
A fost ap, numita, bAtIliA dela Rovine, pe care istoricil o muta
generalmente la Ialomita, unde marele Mircea avusese In adevAr o lupia
contra Turcilor, insa cu totul alta. .
Rovinele In cestiune cuvintul InsemnézA pur ti simplu sloenti lbAl-
t6se,156 se dad ling, Cralova.
Mauro Orbini, traduckld cele inal vechI cronice serbesci, 4ice :
(Marco, chiamato da alcuni Craglievich, essendo andato con Pasaete I
dmperatore Turco contra Mirce Principe di Valachia, et azzuffatosi nella
cboltaglia appresso Chralievo , eittà di Valaehia, fa rott , et fuggendo

(") Leunclarlus, Hietoriee musulnianae Turanian de nionumentse spsorena emery:peat,

Francofarti, 1591, p. 815, anno 1890: Ferias etiam begas, non contentus oecupasse Vid -
,nam, cam iis militibns, qnos Wm swum habebat, tun/miss° Danubio in Valacinans
,exeurrit et amplissima cum prteda menus fat.°
en Molnar, lirkterbuchlein deutech und :valley-him-ha , Hermannstadt, 1822, p. 131
,rovini, nordu, Suing.'

www.dacoromanica.ro
 58

in una selva, fu ivi coito nella gola da una frezza, che tiib un Valaco,
credendo eh 'egli fusse una fiera.,
Adeca
(Marco, numit de unii Crai§orul, mergênd cu sultanul Baitsid I contra
tDomnului Teref-Roinanesci Mircea i incitierandu-se o bittaia ling
tor a§n1 rom atiese Cr ato va, a fost batut §i, fugOnd lineo Vida-
're, a perit acolo sagetat la git de ciara un Roman, caro '1 luase drept

mai explicita este o alta cronicit serba , auteri6ra secolulut XVII,

pe care o consultase Lacead.
Ea dice :
tPaiasit tornb in Europa, ripassò il Danubio alla citta di Sieverino,
opera di Severo Imperadore, et fece giornata campale con R6 Mirce,
sato la cittet di Clwaglievo, e vi fu mezo rotto. Marco Chraglievich, fi-
tgliuolo di Yucascin Margnavcich, ch' haveva seguitato il Turco, fu mortò
ta caso da Ratko Yalaco...
Adeca :
tBaiezid s'a Intors in Europa, a trscut Dunitrea Miga ora§ul Severin,
opera Imparatului Sever, §i a dat batalia regelut Mircea, su pt ora pi 1
Cr ai ova, mide insa a fost frint. Marco-Craiprul, filul lut Yuca§in
dlarniavcid, Rinda el insotta pe Turci, a fost ucis acolo de Romanul
Ratco... 1"
Aci dara se mentionéza pina §i numele acelut vitéz Roman, din mana
carda a cadut mort in lupta, cel mal fatmos «O al Slavilor de peste
Dallare.
Romanul Rateo, tRatko Yalaco), ne-ar reman6 altfel cu total necu-
noscut, caci In criskele marelut Mircea el nu figurézit
O a treia cronica sorba, ajunsa pina la noi Intr'o copia din secolul
XVII, dar redactatit pe la 1554, vorbind despre aceD0 bittaliii, preci-
séza anul i numesce localitatea ellovine» :
fia AtTO /34r (6093 --= 1395) pgRu 11/1Hp'IETA ROMO R-AWKIII tiapoi
cllamprra U POgItnix, H 11011sEZE NiapKO 194Vligl9Ch n ROMO J6 H AJA-
rAwz.)

("') )'aura Orblul, R regno clegii &ni, Pesaro, 1601, p. 279.

(a") Lacead, Ristretti di .Ragusa, Venetia, 160;, p. 72.

www.dacoromanica.ro
 59

Adecg
(In anul 1395 Domnul romlnese Mircea a tnvins pe sultanul Baiezid
1a Rovin e, i an perit acolo Marco-Crgitiorul §i Constantin §iDraga.§.

Cine all fost (Constantin i Dragar, o vom vedé indatg.

Actium revenim numal la Crgi§orul Marco.
Ca Mu al regelul Vuea§in din filea lu1Alexandru Basarab, dupg cum
am ve4ut mal sus, el era vtr bun eu Mircea cel Mare, end tatgi atestuta
§i muma lul Marco fuseserg, frate i sorg.
Cu téte astea traditiunea poporang serbg ne asigurg, cg Insn§1Mircea
a 'leis pe Marco : (lovindu'l cu o sagétg. de argint In gurg».1"
In cantecele epiee serbe loeul mortir lul Marco se ehiamit pIng astatil
qesul cel larg dela Urvina : irapoKa petunia /5prasal."1
Fratil Constantin §i Draga, mentionati algtur1 en Marco Intre victi-
mele bratului roman in bgtglia de lIngg Craiova, eratt i e1 din familia
princiarg serbéseg.'"
Gratin, lor, nol putem limuri nu numat luna, dar ping §i 4iva, in care.
s'a Intimplat acea superbg isbinda, egclintr'un veclitu tipie al mangstiril
serbesd Chilandar din SAntul-Munte este inseris :
NI* cELIA MAYA. 81. AhHII nptrrasn CE KOCTAHAitili [I1] Aparawb.
Adea
c In 17 Ole ale lunei, luf maiu afl reposat Constantin tsi Draga''

(159) FAACHIIK Ap8WTBA CpRCKE CAOBECHOCT11 t. XI (1859), p. 149. Se pare c5

acéstä cronicg serbg anume fuses° ennoscutii cronicaruld romin publicat In Magazin izto-
rie, t. J. Fiindcg Serbul nu 4ice el Rovine" a fost Rugg Cralova gi c eel trel principT, Mar-
co, Constantin gi Draga, s'ad luptat contra ld Mircea, eronicarul nostra a Inters lacrurile
pe dos, oicend astfel (p. 95) : ,,Un istoric serie cA un resboTu ce a avut lIfircea-vodd a fost la
Rovine. 1Jude vor fi Rovinele, nu le apune. i a avut a j u to r Mircea-vodg pre Marco Cra-
levici gi pre Constantin gi pre Drago g" 1!
K4pA1)11Tj. GprICKE I1Ap0Al1E njEcmo, t. 2, Viena, 1845, p. 439 sqq. CL infra.
Cm) Tiojgoswrj, IljEBANtijA nEpnoropcga , Leipzig, 1837, p. 231. CL KApityWri
11111HOT II ODINAjli napom cpncsora, Viena, 1867, p, 241.
(161) Cf. 1'AACIII1K; t. 12 (1860), p. 446-9.
(165) MiklosIch, Monumenta Serbica, Viennae, 1858, p. 227. Este eludat el gliklosich n's
observat Elm conjunctiuniT u Intre KOCTAHATI111 i Aparaum, cid tocmd Intr'o altg
inscriptiune, pe care o public/ el pe aceTaii paging, este fórte limpede : AECHOTI. Aparann..
rocrioAnm. KOCTAII¡IffIk

www.dacoromanica.ro
 60

Prin urmare, illustra victoria, dela Rovine, a aril strAlueire se revdrsa,

asupra Craiovel, avusese loo anume la 17 malt' 1395.

Ne oprim aci, cad nu voim a trece peste sfera proprid 4isa a cOrigi-
nilor Craiovel.
Fundata, pe la 1220-30 de Writ un puternic cap al Cumanilor In
trecerea acestora prin Oltenia, o trecere al aril itinerar 11 vor conserva
pentru tot-d'a-una cele doa, e vadurl ale Cumanilor),unul la Olt §i cel-
l'alt la Danko, CraTova pe la 1350, deja ora q lnsemnat, ajunge de a fi un
cbiect de c6rt5 Intro resbolnicul implrat serbesc Stefan Du§an tii nu mal
putin resboInicul vod5 roman Alexandra Basarab, 6r la 1395 a fost mar-
tura. a unela din cele mal splendide victorie ale mareluT Mircea.
TrebuTa 85 mal tréca bag, aprópe un secol ping. ce, sub primul Ban
(CraTovese, Barba Basarab, creatiunea CraTOW I6n 85 devin5 capita% a
Oltenia In locul ImbAtramitulul Severin.
Terminand, nu pot a nu atinge o cestiune cam asemenata en ace%
-prin care am Inceput studiul de fatil.
Am ve4ut el fundatiunea Cralovel de Oita nemuritorul impgrat roma-
no-bulgar Ionitid, orl-cat de magnlitóre ar fi ea pentru no!, este o purl
fabula,.
Ca atat tli maa mult Insa nu pite fi decal o purl fabulai Incercarea u-
nor archeologl de a identifica cu orl-ce pret Craiov.a cu cate un nume geo-
grafic din anticitate.
Fait a mal vorbi despre eel vechr, cftrora li se scusa pina, la un punct
lipsa de metóda sciintifica,,' vedem pin5 kii pe d. profesor Gooss, In lu-
crarea cea maT noult asupra Daciel luT Traian, a§e4and pe locul Cralovel
orapl Pelendova de pe Tabla Peutingerian5,164negre§it en acelqI drept
en care alta data Mannert eftuta acolo ora§ul Drubetis de pe acela§1 Ta-
big sat Aeon-Ink din Ptolemed, pe care éra1 en acela§1 drept Katan-
esich 11 muta la satul Drivita! 165
Me acestea poi; fi orl-ce, numai istoriA nu slut.
Nod, prin trecutul sed §i nAscutl anume in epoca cea maT furtun6s1

('a) Goose, Studien cur Geographie und Geschichte des Trajanisehen Daeiens, Herman-
stadt, 1874, mapa.
('°5) Forbiger, .Hand b. d. Wien Geographie, t. 3, p. 1109, nota 74.

www.dacoromanica.ro
 61
../W././.......I.S.aW

din istoria RomMinor, cAnd fel de fel de némurl stains nAbRIati de pre-
tutinden1 asupra OltenieT, Cralova juni Inca are de 'nainte 'I un vii-
tor cu atIt mal lung, In cursul diruia tunurile dela Calafat, ca §ii acelea
ce s'ar mal puté ne4a pe atur1, nu vor Ingadni o a doua editinne a Un-
gurulul Oslu, a Mongolulul Ord& sati a Sasulul Konrad, ba niel chlar a.
simpaticulul pitgan (Crain-Ion' al Cnmanilor.

www.dacoromanica.ro
 ERRATA
Pagina: Rind : Tipärit : Citesce

12 12 data datä
21 11 Caliman Agn II

www.dacoromanica.ro
 63

INDICELE
SCRIERILOR CONSULT:VI E:
Pagina Pagina
A bel-Rémusat. 44. Leuncldvius. 57
Albericus 11-14, 21, 22, 27, 37. Lubeck.
Alexandri. 33 Luccari. f, 8.
Anonymus Belae. 37. Maior P. 29.
Archiv Bucurescl, MS. 16. 33.41. Margot 3 51.
Btilcobcu. 10. Matkovi 6. 31.
Blau. 46. Mauro Orbini 58.
Begigie 34. Mencken. 11.
Böbm. 9. Miklosich. 4. 6. 54. 59.
Boliac. 2. Molnar. 57.
Bouquet. 11. Miller Max. 24.
Castrén. 32. Odebescu. 41.
Cheniiites. 37. Ohsson. 40. 50.
Chronicon Budense. 54. Olofson 40
01:Damns 31. Oppert. G. 50.
Oojkovi 6. 59. Papiu. 20.
De la Bastie. 25. Pappazoglu. 2.
Del Chiaro. 48. Passow. 33.
Du Cange. 21. 22. 27. 37. 38. Paul of Aleppo. 5.
Dugonics. 30. Pesty. 49.
Engel, 55. Pictet Ad. 44. 45.
Fabricius. I 1. Platli 44
Fejér. 6. 12. 31. 49. Podhradczky. 37.
Forbiger. 47. 60. Rakovsky. 4.
Fotino. I. Rawlinson. 45.
Frunpscu. 3. 15. 52. Rösler. 31.
Glgsnik srb. dratva. 55. 56. 59. Rybnikow. 34.
Golubinski. 54. Sabinin. 29.
Cooss. 60. Sanders. 34.
Grabowski 42. Schuler. 48.
Grimm Jac. 38. Seyvert. 48.
Hahn. 36. §incaI. 29.
Hermannsttidter Archiv MS. 6. Sommer. 35.
Herodotus. 45. Springfels. 48.
Ispirescu. 13. 52. Strahlenberg. 45.
Stritter. 21. 46.
Jagi6. 55. Sturdza Dim. 54.
Joinville. 27. Suhm. 29.
Journal Asiatique. 45. Sulzer. 47.
Kantemir. 4. 29. 31. Teulet. 24.
Karamzin. 42. Teutsch-Firnhaber. 48.
Karagie. 59. Theiner. 12. 13. 54.
Katona. 54. Thunmann. 30.
Klaproth. 30 31. 42. Thurocz. 55.
Köleseri. 47. Tincu-Velea. 8. 9.
Iagarde comte. 35 TunusliI. 2. 47.
Lagarde (Batticher). 35. Tyler. 45.
Laurian. 7. Tyszkiewicz. 39.
Leger L. 41. 3.
Lelewel. 20. 38. 42. 46. Creche cronicar. 19. 49.
Lemoine. 25. Vasile Lupul. 53.
Lenormand Fr 29. Venelin. 6. 19.

www.dacoromanica.ro
l'ipt`irit in 250 exemplo ye,
Pretul 4

www.dacoromanica.ro