Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
16Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Proiect La Amenajari si Constructii Hidrotehnice

Proiect La Amenajari si Constructii Hidrotehnice

Ratings: (0)|Views: 829 |Likes:
Published by Dumitru Simion
inginerie
inginerie

More info:

Published by: Dumitru Simion on Mar 20, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/13/2013

pdf

text

original

 
Amenajări şi construcţii hidrotehnice
Reţeaua hidrografică este reprezentată de totalitatea căilor deconcentrare a curenţilor de apă de suprafaţă într-un bazin dat . Este una dincaracteristicile cele mai importante ale bazinului. Se defineşte ca fiindasamblul cursurilor de apă naturale sau artificiale, permanente sautemporare, care participă la curgere. Reţeaua temporară (periodică) estealcătuită din totalitatea văilor, vâlcelelor, torenţilor, râpelor, şanţurilor princare se scurg apele după ploi sau după topirea zăpezilor.Reţeaua hidrografică poate lua diferite forme ( figura1 ). Diferenţiereaunei reţele hidrografice ia in considerare factorii geologici, climatici, antropicişi panta terenului.Figura 1 : Forme ale reţelelor hidrografice .Reţeaua hidrografică, pe teritoriul ţării noastre, este dispusă radial faţăde coroana muntoasă. Lungimea totală a râurilor (exceptând cursurile cuscurgere temporară) este de circa 66.000 km, densitatea medie a reţeleihidrografice fiind de 0,5 km/km2. Densitatea reţelei hidrografice prezintă
1
 
zonalitate verticală, variind de la 0 km/km2 în zona de şes, la1,4km/km2 în zona de munte.În limitele de 237.500 km ale teritoriului României se individualizeazămai mult de 4000 de râuri care au suprafaţa bazinului de recepţie mai marede 10 km2. Lungimea totală a acestor cursuri de apă este de peste 60.000km. În totalitatea sa, reţeaua hidrografică a României este tributară MăriiNegre prin intermediul Dunării pentru cea mai mare parte a teritoriului ţăriişi direct pentru zona estică a Dobrogei. Dispoziţia concentrică a principalelorforme de relief faţă de Munţii Carpaţi face din aceştia cumpăna principală aapelor, compartimentată, datorită tectonicii, prin trei culoare importante :Someş, Mureş şi Olt, care drenează cuveta internă a bazinului Transilvanieispre zonele exterioare ale munţilor.Referitor la elementele reţelei hidrografice se constată că, în ţaranoastră, predomină lungimea redusă a râurilor.Predominarea râurilor scurteeste consecinţa directă a etajării verticale a reliefului, a climatului, adiferenţierilor petrografice evidente şi, îndeosebi, a configuraţiei radiar –divergente a reţelei hidrografice. Astfel, pentru zonele montane şisubmontane, cu energie mare de relief, roci cu permeabilitate redusă şiprecipitaţii bogate, este caracteristică prezenţa unui număr mare de râuleţecu bazine reduse, spre deosebire de zonele de şes unde există condiţiiminime de formare a unor râuri cu lungimi mai mari.După lungimea pe teritoriul României, cele mai mari cursuri de apăsunt : Prutul şi Mureşul (716 km), Oltul (698 km), Siretul (592 km), Ialomiţa(414 km), Someşul (345 km), Jiul (348 km), Argeşul (339km).
 
Principalele tipuri de reţele hidrografice
 În drumul lor spre mare, râurilor li se alătură afluenţii. Văzute de sus,sau pe o hartă, râurile împreună cu afluenţii lor formează modele complicateşi distincte de reţele hidrografice. În unele zone aceste modele sunt extremde complexe, iar geomorfologii întâmpină numeroase probleme în încercareade a afla cum s-au format aceste reţele hidrografice. (Geomorfologii seocupă cu studiul formării şi modificării reliefului.) Structura bazinelorhidrografice diferă de la o zonă la alta, datorită acţiunii combinate a maimultor factori. Printre aceştia se nuclima, duritatea rocilor de lasuprafaţă, înclinaţia solului şi factori legaţi de evoluţia geologică a regiunii( cutremure şi perioadele de formare a munţilor). Geomorfologia încearcă săafle de ce în unele regiuni se află numeroase râuri, în timp ce în zoneînvecinate, caracterizate de aproximativ acelaşi nivel de precipitaţii, existăpuţine ape curgătoare de suprafaţă.Există 12 tipuri de reţele hidrografice, trei dintre ele fiind mai desînlnite - radiare, în gratii şi dentritice. Cel mai simplu tip de reţeahidrografică se aseamănă cu coroană unui copac (figura nr.2 ) şi a fost numitdetritic, pornind de la cuvântul grec pentru copac. Reţelele hidrografice detip dentritic se formează atunci când râurile tranversează o regiune în carerocile, de obicei argile, sunt de acelaşi tip, iar mişcările terestre nu au adusreliefului modificări ( cum ar fi fisuri ale rocilor) care să influenţezesemnificativ direcţia de curgere a râurilor.
2
 
Figura nr. 2Cel de-al doilea tip de reţea, numit reţea în gratii, ia naştere în zonelecu pante abrupte. Acestea sunt caracteristice în special regiunilor cu şiruride dealuri formate din roci tari şi separate de văi largi în care straturile deroci moi ajung la suprafaţă. Aici cursurile de apă mai mici ce curg de-a lungulvăii, tind să se alăture râurilor mai mari, ce curg prin spaţiile dintre dealuri,în unghi drept. Acest tip de peisaj duce la formarea unei reţele hidrograficeîn gratii.
Modelul radiar 
Cel de-a treilea tip de reţea hidrografică seamănă cu spiţele unei roţi, deoarece râurilecurg dintr-o zonă centrală spre exterior. Datorită formei sale, această reţea e denumităreţea radiară sau concentrică.Aceste reţele iau naştere în munţii cu formă cronică- cum suntvulcanii-sau în munţii cu formă de cupolă.
Densitatea bazinului hidrografic
Densitatea reţelei hidrografice e dată de suprafaţa dintre apelecurgătoare ce alcătuiesc aceea reţea. Despre bazinele hidrografice dense sespune că au o textură fină, iar despre cele mai puţin dense că au o texturărarefiată.Densitatea reţelei hidrografice e influenţată de o multitudine de factori,printre care se numără şi clima. De exemplu, în zonele ploioase o mare partea apei de ploaie se scurge la suprafaţa formând o reţea densă de torente,astfel luând naştere o reţea cu textură fină.Un alt factor de influenţă e tipul de rocă. Torentele se formează înprincipal în zonele cu roci impermeabile - roci prin care apa se scurge cugreutate. Din contră, reţelele cu textură rarefiată apar în regiuni în carecalcarul, o ropermeabilă, predomiîn straturile de la suprafaţă. Înregiunile calcaroase apele ploilor se infiltreză în pământ prin numeroasefisuri(crăpături) şi cavităţi din roci, numite puţuri de scurgere. Ca urmare aacestui fenomen, solul rămâne uscat, în timp ce apa îşi începe călătoria prinfisurile, pasajele şi peşterile subterane.
 
Captarea
3

Activity (16)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
George Boian liked this
Nanescu Liliana liked this
Daniel Alexie liked this
danniellat liked this
Mihaela Ajder liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->