Welcome to Scribd. Sign in or start your free trial to enjoy unlimited e-books, audiobooks & documents.Find out more
Download
Standard view
Full view
of .
Look up keyword
Like this
4Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Solutia distributistă

Solutia distributistă

Ratings: (0)|Views: 522|Likes:
Published by Ovidiu Hurduzeu

Un eseu despre avantajele practicilor distributiste pentru Romania

Un eseu despre avantajele practicilor distributiste pentru Romania

More info:

Published by: Ovidiu Hurduzeu on Mar 21, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/20/2015

pdf

text

original

 
Solutia distributista
de Ovidiu HurduzeuCriza economica globala a pus in evidenta atat precaritateaactualei ordine economice cat si nevoia restructurarii salefundamentale. Dintre ruinele “vechii ordini”, incepand cu nivelulcomunitatii locale si pana la cel transnational, incet dar sigur seimpune un nou model economic. Cunoscut sub diferite nume,„capitalism popular“, „capitalism cu conştiinţă“ (termeni utilizaţi deliderul conservatorilor britanici, David Cameron, la întrunirea de laDavos din ianuarie 2009), „distributism“ sau „economie civilă“ (termenfolosit de papa Benedict al XVI-lea în ultima sa enciclică, de laînceputul lunii iulie 2009: „Caritas in veritate – Iubirea în adevăr„), noulmodel economic se dovedeste a fi
o democratie economica
, decare va depinde cea politica. Personalitati marcante ale lumiiintelectuale occidentale, precum profesorul de economie StefanoZamagni, principalul consultant economic al Papei Benedict al XVI-lea,David Ellerman, matematician si economist de frunte, fost consilier allui Joseph Stiglitz la Banca Mondiala, Phillip Blond, consilier al sefuluiPartidului Conservator din Marea Britanie si multi altii au atras atentiaasupra intrarii in practica a unui nou model economic, care se situeazadincolo de neoliberalism/neoconservatorism si practicile socialist-keynesiene. Ceea ce caracterizeaza noul model este larga saaplicabilitate “pe teren”. In SUA, noul model economic a inceput saprinda radacini la nivel local unde este vazut ca un mijloc dedezvoltare a zonelor devastate de criza, fiind sustinut de numeroasepersonalitati publice marcante de exemplu, primarul orasuluiCleveland, Frank Jackson sau Sherrod Brown, senator american deOhio. In SUA distributismul este considerat si un model eficient derezolvare a somajului prin creearea intreprinderilor de tip cooperatist,1
 
cu lucratori-proprietari, un model adoptat de curand de catre UnitedSteelworkers, un mare sindicat american cu peste 1.2 milioanemembri.Noua economie nu s-a nascut peste noapte. Nu este un model delaborator impus prin mijloace non-economice (politicianism, subventiide stat, dirijism etatist) Economiile distributiste ale “capitalismului cuconstiinta” s-au dezvoltat cu succes “de jos in sus”, fiind putin sauchiar deloc afectate de crizele capitalismului financiar si monopolist.Distributismul functioneaza în Ţara Bascilor, unde este pus la lucru încadrul cooperativelor Mondragón cu cei 80.000 de lucrători-proprietarişi 50 de ani de activitate infloritoare; funcţionează pe scară largă înregiunile italiene Emilia-Romagna, Toscana, Triveneto Confederazione Cooperative Italiane are o cifră de afaceri de 40 demiliarde de euro anual iar băncile ei, uniuni de credit, reprezintă 10%din industria financiară italiană; în SUA, distributismul este aplicat prinplanurile de distribuire a acţiunilor către salariaţi (Employee StockOwnership Plan) şi sistemul de ferme şi magazine de tip „co-op“.Recent, în Marea Britanie, Phillip Blond, ideologul PartiduluiConservator, a propus un model distributist de reformare a sectoruluipublic, radical diferit de falitele soluţii socialiste şi neoliberale. Acestmodel prevede descentralizarea administraţiei de stat prin mutareaputerii de decizie de la centru (guvern) la comunităţile şi organizaţiilelocale; crearea de „firme civile“, în care atât lucrătorii „din prima linie“cât şi beneficiarii (cetăţenii) sunt coproprietari reali în organizaţiileprestatoare de servicii publice. Scrie Phillip Blond: „Nefiind guvernatănici de stat, nici de piaţa privată, această nouă asociaţie civilă arlocaliza responsabilitatea, ar direcţiona structurile intermediare şi arpromova valorile etice. Ar face-o prin răspândirea «luarii înproprietate» a serviciilor finanţate de la buget, revoluţionând astfelserviciile publice în avantajul tuturor“.2
 
Noile economii – “economii” caci nu este vorba de un model unic,cu valabilitate universala, ci de practici economice adaptate realitatilorlocale propun o regandire a preceptelor fundamentale atat alemodelului neoliberal/neoconservator cat si a celui socialist-keynesian.Ele valideaza practici si strategii de creare a bunastarii materiale sisociale adaptate realitatilor secolului XXI (de exemplu, practici de tippartenerial) si actori economici opusi lui
homo oeconomicus
si
homointelopus
.Care ar fi avantajele aplicarii distributismului in Romania?Distributismul ar lumina caile spre instaurarea in Romania a unui
statal micilor proprietari.
Acest ideal este convergent cu distributismulşi respectă supoziţia economiei neoclasice a „numarului vast de firme“– pe o piaţă cu adevărat liberă trebuie să acţioneze un număr suficientde mare de unităţi economice aşa încât nici una să nu aibă puterea dea impune preţurile. Precondiţia „numărului vast de firme“ impune însăca
proprietatea productivă
să fie larg raspândită în societate. Or, înRomânia se constao concentrare îngrijorătoare a proprietăţii încâteva mâini. Am ajuns în situaţia în care foarte mulți dintreconcetăţenii noştri nu posedă experienţa proprietăţii productive. Pur şisimplu, trăiesc în condiţii de „sclavagism“ salarial – nu ştiu ce implicăstatutul de proprietar întrucât nu l-au cunoscut niciodată în chip derealitate directă. Această situaţie explică dorinţa multora de a rămânesimbrii „la statşi în marile corporii mai degrabă det pornească o afacere pe cont propriu.Urmând cu obedienţă unele modele teoretice din import(neoliberalismul, de pildă, dar nu este singurul), încurajând sauînchizând ochii la practicile mafiote din economia reală, statul românnu a avut nici un interes să dezvolte o democraţie economică, unsistem bazat pe piaţa liberă, care să-i încurajeze pe cât mai mulţicetăţeni să deţină o proprietate productivă (mijloace de producţie).3

Activity (4)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 thousand reads
1 hundred reads
Ovidiu Hurduzeu liked this
Ovidiu Hurduzeu liked this

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->