Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword or section
Like this
73Activity

Table Of Contents

0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
c_psihosp_4+5+6+7

c_psihosp_4+5+6+7

Ratings: (0)|Views: 4,419 |Likes:
Published by Fusa Adrian-Manuel

More info:

Published by: Fusa Adrian-Manuel on Mar 21, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/30/2013

pdf

text

original

 
Curs 4
Deficienţele mintale (de intelect).
Depistarea şi diagnosticul deficienţelor mintale.Clasificare, etiologie, tipologie.Tabloul clinic şi psihopedagogic.Elementele de specificitate.Profilaxia şi terapia medicală, psihopedagogică şi socială a deficienţelor mintale.
DEFICIENTUL MINTAL
Deficienţa mintală este un complex de manifestări foarte eterogene sub aspectulcauzelor, gradelor sau a complicaţiilor. Trăsătura comună este incapacitatea de adesfăşura activităţi ce implică operaţii ale gândirii la nivelul realizării lor de cătreindivizii de aceeaşi vârstă, pentru că funcţiile psihice (în special cognitive) se dezvoltăîntr-un ritm încetinit şi rămân la un nivel scăzut faţă de nivelul indivizilor normali deaceeaşi vârstă.
Cauzele deficienţelor mintale:
în funcţie de momentul acţiunii lor sunt:a)genetice; b)în perioada prenata;c)la naştere;d)postnata;
a) genetice
-
genetice nespecifice
(poligenice, nu pot fi individualizate clinic); ex. cazuriendogene, aclinice, subculturale, familiale. Există riscul să apară deficienţă mintală la40% din copii cu un părinte deficient mintal şi la 60% din copii cu ambii părinţi cudeficienţe mintale. În aceste cazuri influenţele educaţionale sunt scăzute datori posibilităţilor neprielnice de dezvoltate afectivă, intelectuală.-
genetice specifice
sindroame individualizate clinic, aberiicromozomiale. Au loc prin transmiterea genetică a unor deficienţe în metabolismulsubstanţelor: tulburări în proteine, glucide sau lipide, sau din cauza unor influenţegenetice transmise deficienţă structurală (microcefalia)
b) perioada prenatală
-
factori infecţioşi (virotici)
: rubeola, gripa infecţioasă, hepatită virală. 45%din cazuri au loc în prima lună de sarcină;-
factori bacterieni
: sifilis congenital;-
infecţii cu protozoare
:
 
toxoplasmoza congenitală-
factori toxici
: intoxicaţii cu substanţe chimice, alimentare, iradieri, spaime puternice, neacceptarea sarcinii, incompatibilitatea Rh-ului
c) perioada perinatală
-
traumatisme obstreticale
: asfixierea la naştere (cauzată de ştrangularea cucordonul ombilical sau administrarea unor anestezice în doze prea mari), hipoxia
d) perioada postnatală
-
bolile copilăriei
(meningită, encefalită, intoxicaţii cu plumb, subalimentaţia,carenţe afective şi educaţionale, izolare de mediul social, îndepărtare de mamă)1
 
Clasificarea deficienţelor mintaleCriterii:
a) după natura cauzei; b) gradul deficienţei mintale;a)este un criteriu etiologicTredgold - Deficienţele mintale sunt:
 primare
- provocate de factori genetici;
 secundare
– provocate de factori de mediu şi
mixte
.Strauss combină criteriul etiologic cu simptomatologia. Potrivit lui deficienţelesunt:
de natuendogenă 
determinate de un echipament nativ deficitar şi
exogene
 provocate de infeii sau traumatisme înainte sau după naştere (apar tulburări de percepţie, gândire, impulsivitate şi tulburări de comportament)Lewis – clasifică deficienţele mintale în :
întârziere mintală subculturală 
(dată demoştenirea unui potenţial subnormal şi condiţii culturale insuficiente) şi
întârzieremintală patologică.
Pevzner clasifică deficienţele mintale după particularităţile fiziologice.Deficienţele sunt:-deficienţe mintale cauzate de leziuni corticale difuze cu tulburarea proceselor nervoase şi fără o disfuncţie masivă a echilibrului dintreexcitaţie şi inhibiţie;-deficienţe mintale cu tulburare masivă a neurodinamicii corticale: predomină excitaţia; predomină inhibiţia; sunt slabe atât excitaţiacât şi inhibiţia.Matty Chiva – împarte debilitatea în:
mintală normală 
(subculturală, fără cauze patologice şi
mintală patologică 
(cauze din perioada de dinainte şi de după naştere). b)gradul deficienţei se stabileşte prin măsurarea coeficientului deinteligenţă, a posibiliţii de adaptare şi integrare, a autonomiei personale, a comunicării şi relaţionăriiDpdv al gradului deficienţii sunt cu:1.
intelect la limită 
posibilitate intelectuală de adaptare socială sesituează la graniţa cu debilitatea mintală; dacă debilul mintal nu arecapacitatea de a parcurge situiile prezute în programa şcoliinormale intelectul de limită are această posibilitate, dar nu în ritmurileimpuse. Intelectul de limită se caracterizează prin imaturitate afectivă,labilitate emionaşi are coeficientul de inteligenţă 70 90,neîncadrându-se în categoria deficienţilor mintali2.
deficienţă mintală uşoară 
(debilitate, oligofrenie de gradul I)- esteforma cea mai frecventă şi reprezintă gradul cel mai uşor al debilităţii.A fost introdusă de SEGUIN pentru a-l diferenţia de cel de idiot,ajunge până la o vârstă mentală de 7-11 ani, având IQ = 50, 70A. Binet consideră subiectul ca având capacitate de comunicare orală şi scrisă cucei din jur, dar manifestă o întârziere de 2-3 ani în perioada şcolară fără ca aceasta să fiedeterminată de carenţe educative. Debilul poate trece neobservat în perioada preşcolarădacă nu prezintă tulburări de comportament şi anomalii fizice evidente.R. Zazzo consideră diferenţierea acestor forme apare la rsşcolarămanifestându-se prin dificultăţi de învăţare şi gândire inferioară. Debilul din şcoală nu vafi la fel în profesie. În şcoală elevii sunt supuşi aceluiaşi ritm de înaintare, cei cu 2-3 aniîntârziere nu fac faţă, însă în societatea adultă ierarhiile se exprimă altfel prin foarte2
 
multe profesii. Deficitul se manifestă numai în cazul solicitării intelectuale, se poateintegra în activitate.Deficienţa mintală uşoară este
prima zonă
a deficienţei mintale, exprimându-se printr-o insuficienţă relativă la exigenţele societăţii care sunt variabile de la o societate laalta şi de la o vârstă la alta determinanţii sunt biologici, normali sau patologici şi au efectireversibil.3.
deficienţă mintală severă 
(oligofrenie de gradul II şi imbecilitate) – coeficient intelectual cuprins între 25 şi 50 – vârsta mentală 3 – 7 ani.această categorie reprezintă 18-20% din totalitatea deficienţilor mintali(Lewis).
Caracteristici 
: îşi însuşesc cu dificultate operaţiile elementare însă pot învăţa săscrie şi să citească cuvinte scurte; au vocabular limitat, structuri gramaticale defectuoase; puţine cunoştinţe despre lumea înconjurătoare; sunt incapabili să se întreţină singuri, dar au deprinderi elementare de autoservire şi se adaptează la activităţi simple de rutină; aucapacitate de autoprotecţie normală nefiind nevoie de asistenţă permanentă şi putând fiintegraţi în comunitate în condiţii protejate.4.
deficienţă mintală profundă 
(oligofrenie de gradul III, idioţenie) – IQsub 25; rsmentală 3 ani, este forma cea mai rar înlnită,reprezentând 5% din totalul deficienţilor. A fost introdusă de Pinel subtermenul de idiotism – boală care include afecţiuni mintale profunde.Esquirol: idiotul este starea în care facultăţile mintale nu se manifestăniciodată, nu este o boală, ci o stare.
Caracteristici:
prezintă malformaţii fizice; mişcări fără precizie; paralizii; învaţă sămeargă târziu sau deloc; deficienţe de natură senzorială – slabă dezvoltare a mirosuluisau gustului şi prag al sensibilităţii algice scăzut; nu comunică prin limbaj ci prin sunetenearticulate sau cuvinte izolate articulate defectuos; reacţionează la comenzi simpleîndelung executate fără să le înţeleagă; au nevoie de asistenţă permanentă fiind incapabilide autoprotecţie.
Trăsături de specificitate ale deficienţilor mintali
-sunt trăsăturile caracteristice pentru toate formele deficienţei mintale şi careau un anumit grad de stabilitate, devin tot mai accentuate pe măsura creşterii deficienţei,şi pe măsura înaintării subiectului în vârstă; nu dispar prin instrucţie şi educaţie dar potcăpăta un caracter de mascare, accentuate fiind când persoana desfăşoară activităţiintelectuale sau se află în situaţii problematice stresante.-
Rigiditatea
(Kounin) – este rezistenţa la schimbare incluzând ideeade fixare, de aici dificultăţile în adaptare la situaţiile noi;
la subiecţii normali apare o dată cu înaintarea în vârstă;
la adult există mai multe regiuni psihologice, dar graniţele sunt mai rigideodată cu înaintarea în vârstă; regiunile psihologice – reflectarea structurii şifuncţionalităţii creierului, legături de asociaţie între diferitele regiuni alecreierului;
la deficienţii mintali aceste regiuni sunt rigide şi schimbul nu se realizeazăconform vârstei cronologice, deficientul mintal neputând aplica cele învăţateîntr-o formă nouă, are un ritm de dezvoltare lent, curba de perfecţionare este plafonată având loc blocaje psihice ;3

Activity (73)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
FellyFely liked this
Liliana Hutopila liked this
Adela Adeluna liked this
Judit Marian liked this
emy68verde liked this
Jullia_M liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->