Y
Y Y  

i 

g 
Y
  

 
 
@
DAROCZI SANDRA Clasa a XI- a E
MAN IULIA Profesor Rus Vasile
 á

 
À á

   a
18 aprilie 1927, New York)
este u politolog america , co oscut pe tru teza sa referitoare
la cioc irea civilizaţiilor

À Samuel P
Hu ti gto , supra umit u Machiavelli al
vremurilor oastre, s-a impus pe pla mo ial, î 1993, câ  a
publicat YD 

O altă carte fu ame tală, O !" #!"D$
#%&

À  preze t preă la  %'
 #!!(!!!)!(#
al U iversităţii Harvar i este co silier al Departame tului e
Stat aMi isterul e Exter e) al SUA

À —ezele lui Hu ti gto le co trazic pe cele ale lui Fra cis
Fukuyama, exprimate î 1991, care preco izau succesul global
al emocraţiei liberale upă sfâritul Războiului Rece

á

 

 á


À ARNOLD JOSEPH —OYNBEE -  scrierile sale a
preze tat istoria ca pe u complex e eleme te ale
civilizaţiilor, i u eapărat ca o succesiu e e
eve ime te i tr-u stat
Cea mai importa tă lucrare a
sa este ÄA Stuy of History³ a1934-1961), publicată î
12 volume i clasificâ  civilizaţiile upă criterii
culturale i religioase
S-a arătat eplăcut surpri s e
impactul i ustrializării i al teh ologiei moer e
asupra meiului fizic i social i a susţi ut că trecutul
u etermi ă viitorul, oame ii putâ  co strui viitorul


 á


À OSWALD SPENGLER ± (
!(( ± tema
ce trală - aceea că toate culturile urmează u ciclu e
ezvoltare a alog evoluţiei orga ice: atere , maturizare i
moarte/ecli
Spe gler a ie tificat opt culturi care au
propiul ³stil´ sau ³suflet´, cultura: egiptea ă, clasică
acivilizaţia greco-roma ă), chi eză, babilo ea ă, i ia ă,
arabă i cultura vestică afaustică), fiecare i acestea
parcurgâ  u ciclu e viaţă ie tic, e câteva sute e a i

Astfel, istoria este biografia ge erală a acestor culturi care
su t aseme i u or orga isme
U rol î sem at îl are e
aseme ea compararea compo e tei clasice a civilizaţiei cu cea
faustică

    
D
Aborarea civilizaDio ala asupra comparaDiei lumilor vi e cu
pri cipiile:
À ForDele e i tegrare î lume su t reale i su t exact ceea ce
ge ereaza co traforDele reve icărilor culturale i
cu o tii Delor civilizaDio ale

À Lumea este î tr-u se s bipolară, î să pri cipala isti cDie
este î tre Occie t ca civilizaDie omi a ta pâ ă î preze t i
toDi ceilalDi care,totu i, au î comu mai mult ecat imic
Pe
scurt, lumea este ivizată î tre o lume occie tală i mai
multe o -occie tale

À Statele- aDiu i su t i vor rămâ e cei mai importa Di actori î
afacerile i ter aDio ale, î să i teresele lor, asocierile i
co flictele î tre ele su t i ce î ce mai mult limitate e
factori culturali i civilizaDio ali

À Lumea este î tr-aevar a arhica, presărată e co flicte tribale

i e aDio alitate,î să co flictele care pu cele mai mari
pericole pe tru stabilitate su t cele î tre state sau grupuri
prove i  i iferite civilizaDii

À ×(#!#!!(*+,#!!- !!-
(  !(!&(-)( (!#(
!!!.Hu ti gto
CIVILIZAIE gI CUL—URĂ
À ambele implică ,, valorile, regulile, i stituDiile i mourile e
gâ ire cărora ge eraDii succesive i tr-o societate ată le-au
ata at o importa Dă primară" ©


À ,,u spaDiu, o arie culturală", ,, o colecDie e caracteristici i

fe ome e culturale" © 

À ,, o î lă Duire specială e viziu i asupra lumii, obiceiuri,

structuri i cultură amaterială i spirituală, eopotrivă), ale
cărei forme reprezi tă î tr-u fel î tregul istoric i care
coexistă împreu ă cu alte varietăDi ale acestui fe ome "

A 

CIVILIZAIE gI CUL—URĂ
À prousul u ui ,,proces origi al, i special e creativitate
culturala, care este opera u ui a ume popor" 2 


À ,, u fel e ( ameiu) moral ce i co oara u a umit

umar e atiu i, fiecare cultura atio ala fii  oar o forma
specifica a i tregului" 2


 

À ,, i evitabilul esti al culturii


cele exterioare si mai

artificiale stari e care uma itatea ezvoltata este capabila


o
co cluzie, lucrul eve it i succesiu ea lucrului ce evi e"
á 
À
2
MARI CIVILIZAII CON—EMPORANE
MARI CIVILIZAII CON—EMPORANE

À 1
"/chi ezească)-supra umită i civilizaDia co fucia istă

—erme ul # evi e î tr-u mo potrivit cultura comu a a
Chi ei i a comu ităDilor chi eze i S-E Asiei i e oriu e
î afara Chi ei, cum este cazul culturilor î ruite ale
Viet amului i Coreei

À 2
  "0 este o civilizaDie isti ctă e i este urma a

civilizaDiei chi eze ti, ce a aparut î perioaa 100-400 
Hr

MARI CIVILIZAII CON—EMPORANE

À 3
(#"- hi uismul a fost cultura ce trală a

Subco ti e tuluiaI ia) î cepa  cu al II-lea mile iu
î

Hr
,,Mai mult ecât o religie sau u sistem social, ea este
miezul civilizaDiei i ie e"aBrauel,
#!1,p'226)

À 4
#"- origi ar i pe i sula arabă î sec VII


Hr
,Islamul s-a răspâ it rapi e-a lu gul Africii e Nor,
pe i sulei iberice,î Asia ce trală, Subco ti e t, S-E Asiei

MARI CIVILIZAII CON—EMPORANE

À '
!2"- sava Dii fac o isti cDie î carul acesteia:o

civilizaDie ortooxă ce trată î Rusia i u a i Occie t

À 6

!"- atată ca perioaă î tre 700-800 
Hr
i este

vazută î ge eral ca avâ  trei compo e te maore: î Europa,
America e Nor i î America Lati a

MARI CIVILIZAII CON—EMPORANE

À 7'!0"- origi ară i civilizaDia europea ă, se

ezvoltă î tr-o civilizaDie isti ctă e Occie t

À 8
"aposibilă)- sava tul Feri a  Brauel este pri tre

puDi ii care recu osc această civilizaDie, acest fapt atorâ u-
se trecutului istoric al Africii

À Mari ieologii politice ale secolului al XX-lea i clu: liberalismul,
socialismul, a arhismul, corporatismul, marxismul, comu ismul,
social-emocraDia, co servatorismul, raDio alismul, fascismul i
emocraDia cre ti ă
—oate acestea su t prousele civilizaDiei
occie tale
Occie tul a reu it să creeze ieologii politice
sem ificative î să u a creat icioata o mare religie
Ieologiile
ce au î truchipat Occie tul su t î ecli ,iar locul lor este luat e
religii i alte forme culturale e bază ale ie tităDii
Cioc irea
i tracivilizaDio ală a ieilor politice i ve tate e Occie t este
î locuită e o cioc ire i tracivilizaDio ala a culturii i religiei

À ,,războaiele religiilor au luat sfâr it; cele ale popoarelor au î ceput"

R
R
Palmer
À
3
CIVILIZAIE UNIVERSALĂ

À Co ceptul e D(#" este u prous

isti ct al civilizaDiei occie tale
La sfâr itul
secolului XX, co ceptul e D(#"
aută la ustificarea omi aDiei culturale a
Occie tului asupra altor societăDi i evoia
acestor societăDi e a maimuDări practicile i
i stituDiile occie tale

 CIVILIZAIE UNIVERSALĂ
À —erme ul poate face referire la:
À Fii Dele uma e i toate societăDile care împărtă esc u ele valori e bază,
lucru ce poate fi explicat pri tr-o co sta tă a comportame tului uma

À ceea ce societăDile civilizate au î comu , care le isti g e societăDile

primitive i e barbari

À PresupoziDiile,valorile i octri ele ce au fost î mo cure t eDi ute e către

mulDi oame i î carul civilizaDiei occie tale i e către u ii oame i î
carul altor civilizaDii
Aceasta ar putea fi umita cultura Davos aForumul
Mo ial e la Davos ,î ElveDia, u e peste 1000 e i telectuali i toată
lumea se î tâl esc a ual
)

À ava sarea ieii co form căreia răspâ irea moelelor e co sum i a culturii
populare occie tale, precum i a mass-meiei, î toată lumea a creat o
civilizaDie u iversală
Acest argume t u este ici profu , ici releva t

 
 

NaDiu ile occie tale :
À DeDi i operează î sistemul ba car i ter aDio al
À Co trolează toate valutele puter ice
À Su t pri cipalul clie t al lumii
À Procură maoritatea prouselor fi ite i lume
À Domi ă pieDele i ter aDio ale e capital
À Exercită o co sierabilă i flue Dă morală î ău trul mai multor societăDi
À Su t capabile e i terve Dii militare masive
À Co trolează strâmtorile maritime
À Diriează cele mai î alte cercetări teh ice i ezvoltarea
À Co trolează pri cipalele ome ii e vârf ale î văDămâ tului teh ic
À Domi ă accesul î spaDiul cosmic
À Domi ă comu icaDiile i ter aDio ale
À Domi ă i ustria armelor e î altă teh ologie
À
À Vom asista la o re a tere religioasă, ca urmare a i ige izării
e a oua ge eraDie, ca urmare a ecesităDii u ei ie tităDi, a
u or oi forme e comu itate stabilă si oi grupuri e
precepte morale pe tru a-i î zestra cu u se s al
sem ificaDiilor i scopurilor

À ,,su etul clopotelor e biserica se propagă i ou
Noi cupole
aurite strălucesc î soare
Biserici căzute u emult î rui ă se
reflectă î câ tece sple ie
Bisericile su t cele mai ocupate
locuri i ora " James Billi gto ,%Y#
!%21-
lucrurile reve ite pe făga ul atural,î urma căerii ieologiei
stricte a totalitarismului





 6
RECONFIGURAREA CUL—URALĂ A
POLI—ICII GLOBALE
Difere Dele e comportame t i tra- i extracivilizaDio al esci  i :

À se time te e superioritate a i, î mo ocazio al, e i ferioritate) faDă

e popoare care su t percepute ca fii  foarte iferite;

À teama i lipsa e î creere faDă e aseme ea popoare;

À ificultatea e comu icare cu acestea, ca rezultat al ifere Delor e

limbă i e ceea ce se co sieră a fi comportame t civil;

À lipsa e familiaritate cu presupoziDiile, motivaDiile, legăturile i

practicile sociale ale altor popoare

À
 7
S—A—E DE NUCLEU, CERCURI CONCEN—RICE
gI ORDINEA CIVILIZAIONALĂ

À Statele ucleu ale marilor civilizaDii î locuiesc cele ouă

superputeri ale Războiului Rece

À  lipsa u ui stat ucleu recu oscut, Islamul i-a i te sificat
co tii Da comu ă î să a co struit oar o ruime tară
structură politică comu ă

À ările cu cultură similară ti  să se alăture i să echilibreze
Dările cu care u formează o cumu itate cultural

À U stat e ucleu î i poate efectua fu cDia e ori e eoarece
statele membre îl percep ca pe o ruă culturală

À Lumea va fi oro ată pe bazele civilizaDiilor sau u va fi eloc
oro ată
À      
D  
À  lumea posterioară Războiului Rece , N
A
—
O reprezi tă
orga izaDia e securitate a civilizaDiei occie tale

À Republicile baltice su t si gurele republici foste sovietice
care, î mo clar, su t occie tale î ceea ce prive te istoria,
cultura i religia , iar esti ul lor a fost o preocupare maoră a
Occie tului

À O Dară o -occie tală este membră a U
E

i a N
A
—
O
± GRECIA
À Rusia i fostele Dări ale U
R
S
S

À Ucrai a : o Dară sfâ iată

Marea Chi ă i sfera sa e co-prosperitate

À Chi a urmăre te ouă scopuri : să evi ă campio ul culturii

chi eze, statul e ucleu, mag et civilizaDio al î spre care
toate celelate comu ităDi chi eze ar trebui să se orie teze i să
î i reia poziDia istorică e putere hegemo ică î Asia e Est

À RelaDiile i tre Chi a i populaDiile chi eze i exteriorul
co ti e telor ± î 1992 80% i i vestiDiile străi e irecte î
Chi a prove eau i teritoriile chi eze e peste mări

ISLAMUL : co tii Dă fără coeziu e

À  carul Islamului cele ouă structuri fu ame tale, origi ale

i persiste te au fost familia, cla ul i tribul , pe e o parte i
u ităDile e cultură, religie i imperiu pe o scară mai largă pe
e altă parte

À Ä Loialitatea se ma ifestă faDă e trib, cla , faDă e familia
restrâ să, u faDă e stat
´ La cealaltă extremă oame ii au
avut Älimba , religia, cultura i felul e viaDă´ î comu , iar
Ä Islamul a repreze tat cea mai puter ică forDă u ificatoare a
oame ilor , mai mult ecât puterea emirului
´
À Orga izaDia Co feri Dei Islamice- 1972, re ei Da la Jiah-
orga izaDie i terstatală î care calitatea e membru este bazată
pe religie

À Abse Da u ui stat islamic e ucleu are o co tribuDie maoră la
importa tele co flicte i ter e i exter e ce caracterizează
Islamul
Co tii Da fără coeziu e este o sursă e slabiciu e a
Islamului i o sursă e ame i Dare a altor civilizaDii

À State islamice care ar fi putut fi ucleul Islamului : Ira ,
Pakista , Arabia Sauită, —urcia

8
Occie tul i restul
À La ivel micro, cele mai viole te li ii e falie su t î tre Islam
i veci ii săi ortooc i, hi u i, africa i i cre ti i
occie tali

À La ivel macro iviziu ea omi a tă este î tre Occie t i

restul, cele mai i te se co flicte avâ  loc î tre societăDile
musulma e i asiatice, pe e o parte i Occie t pe a altă
parte

À Chestiu ile care ivizează Occie tul i alte societăDi su t i
ce î ce mai importa te pe age a i ter aDio ală
—rei
aseme ea probleme implică eforturile Occie tului :
À 1
a me Di e superioritatea sa militară pri i termeiul
politicilor e proliferare i co traproliferare î legatură cu
armele ucleare, biologice i chimice i miloacele folosite
pe tru a le la sa

À 2
forDarea altor societăDi la respectarea repturilor omului
À 3
migraDia
9
Politica globală a civilizaDiilor
À La ivel global sau macro, co flictele statelor e ucleu se
prouc î tre marile state ale iferitelor civilizaDii
Problemele
riicate e aceste co flicte i clu:
À 1
acDiu ile orga izaDiilor globale e tipul O
N
U, F
M
I,
Ba ca Mo ială

À 2
puterea militară
À 3
bu ăstarea i puterea eco omică
À 4
iscrimi are, excluere, protecDio ism
À 
valori i cultură a impu ere i î curaare)
À 6
teritoriul î care statele e ucleu evi participa Dii i
li ia î tâi î co flictele li iilor e falie

Islamul i Occie tul
À RelaDiile î tre Islam i cre ti ism, eopotrivă ortoox i
occie tal, au fost eseori furtu oase
Fiecare a fost Celălalt al
celuilalt
Islamul este si gura civilizaDie care a pus la î oială
supravieDuirea Occie tului i a facut-o e cel puDi ouă ori

À Cauzele co flictului reî oit î tre Islam i Occie t se găsesc
astfel î î trebările fu ame tale legate e putere i cultură :
À - K—O? Ci e co uce ?
À - KOVO? Ci e este co us ?
À Ä u război rece societal cu Islamul va servi pe tru afirmarea
ie tităDii europe e î această perioaă crucială a procesului
e î tărire a U iu ii Europe e´ a Barry Buza )
Asia , Chi a i America
À Schimbările eco omice i Asia, î special cele i estul Asiei
reprezi tă u ul i cele mai sem ificative eve ime te i
lume î a oua umătate a secolului XX
Cre terea eco omică
creează i stabilitate politică î i teriorul Dărilor i î tre Dări ,
alterează echilibrul e putere î tre Dări i regiu i
Schimburile
eco omice fac posibile co tactele î tre oame i, î să u-i pot
face să se î Deleagă

À Afirmarea Chi ei co stituie o provocare fu ame tală pe tru

Statele U ite
Co flictele S
U
A cu Chi a acoperă mai multe
ome ii, i cluzâ  chestiu i eco omice, repturile omului i
proliferarea armelor
Chi a u ore te să accepte co ucerea
sau hegemo ia america ă î lume; S
U
A
u oresc să
accepte co ucerea sau hegemo ia chi eză î Asia

À Cu timp expa siu ea emografică musulma ă i cea
eco omică asiatică vor co ti ua, co flictele î tre Occie t i
civilizaDiile provocatoare vor fi totu i mai importa te ecât
alte li ii e cliva

À Co exiu ea co fucia isto-islamică va co ti ua i probabil se
va lărgi i se va aâ ci
 această co exiu e eleme tul ce tral
a fost cooperarea societăDilor musulma e i civice, opuse
Occie tului î ceea ce prive te proliferarea armelor,
repturile omului i alte chestiu i

      D
Japo eză Ortooxă a Rusia)

Africa ă Islam

Occie tală

Lati o-america ă

Hi usă a I ia ) Si ică a Chi a)

Mai co flictuale
Mai puDi co flictuale
10
Războaiele li iilor e falie
À Războaiele î tre cla uri, triburi, grupuri et ice, comu ităDi
religioase i aDiu i au fost omi a te î orice eră i î orice
civilizaDie, eoarece ele su t î răăci ate î ie tităDile
oame ilor
Co flictele li iilor e falie su t co flicte comu e
î tre state sau grupuri i civilizaDii iferite
Acestea
reprezi tă u eori lupte pe tru co trolul popoarelor
Ele su t
coflicte prelu gite care ti  astfel să proucă multe visti e i
refugiaDi
Războaiele li iilor e falie au loc î toteau a î tre
popoare e religii iferite
Aceste războaie î i au răăci ile î
istorie a memoria preze tă a trecutului ) , î schimbările
echilibrului emografic i î politică a militarism,
i igestibilitatea i proximitatea e a umite civilizaDii )
11
Di amica războaielor li iilor e falie

À Războaiele li iilor e falie trec pri procese e i te sificare,

exti ere, î trerupere, i , foarte rar, soluDio are
Di pu ct
e veere psihologic religia procură cea mai sigură i cea mai
bu ă ustificare pe tru lupta împotriva forDelor fără
Dum ezeu

À Viole Da războaielor e falie se poate opri î î tregime pe tru
o perioaă e timp, î să rareori ia sfâr it î perma e Dă

À  carul u ui război e falie există participa Di primari ,
secu ari i terDiari

12
Viitorul civilizaDiei
À O lume î care ie tităDile culturale a et ice , aDio ale,
religioase, civilizaDio ale) su t ce trale, iar afi ităDile
culturale i ifere Dele co figurează alia Dele, a tago ismele
i politicile statale are 3 mari implicaDii pe tru Occie t :
À 1
oame ii e stat pot moifica co structiv realitatea oar acă
o recu osc i o î Deleg

À 2
gâ irea politică exter ă america ă suferă e aseme ea e
o reziste Dă e a- i aba o a i moifica politicile aoptate
pe tru a corespu e ceri Delor Războiului Rece

À 3
iversitatea civilizaDio ală i culturală co testă î creerea
occie tală î importa Da u iversală a culturii occie tale

 

À Atât viitorul păcii, cât i cel al civilizaDiei epi  e
î Delegerea i cooperarea i tre lierii politici ,spirituali i
i telectuali ai marilor civilizaDii ale lumii

À  era pe cale e a se a te, cioc irile i tre civilizaDii

reprezi tă cele mai mari ame i Dări la aresa păcii mo iale,
iar o ori e mo ială bazată pe civilizaDii este cea mai sigură
pază împotriva războiului mo ial