Professional Documents
Culture Documents
martie
1 2004
DATE DE CATALOG
~
1
t:
"
u
~
~
~
<D l
1
~
8:
=>
~
:>
LM2591HV
LM2592HV
LM2593HV
LM2594HV
LM2597HV
Step-down
Step-down
Step-down
Step-down
Step-down
Step-down
81
81
90
90 T
150
.ro
150
150
150
t 0.5
0.5
~
N
N
N
N
Y
4.5V-60V
4.5V-60V
4.5V-60V
4.5V-60V
4.5V-60V
4.5V-60V
TO-263, TO-220
TO-263, TO-22O
TO-263, TO-22O
TO-263, TO-220
SO-8, OIP8
SO-8, 0IP8
LM2673 Step-down 94 260 8V-40V LLP TO-220/263,
SUMAR
Sfârşitul de an, cu tradiţionalele lui sărbători - iar mai nou PROIECTUL DE ABSOLVIRE . . . . . ... ... .... pag. 4·9
şi cu "concediul naţional" acordat cu acest prilej - la care Pornirea motoarelor asincrone trifazate
adăugat şi regretabila Întârziere În apariţia numărului 4/2003 al lui
TEHNIUM , au făcut să fim asaltaţi cu scrisori, e-mail-uri, ATELIER . . .. . ... .. . . .................. pag. 10-21
telefoane de-ale dumneavoastră . Din dorinţa de a răspunde Coroziunea şi protecţia anticorosivă
mai multora dintre solicitări, consacrăm şi spaţiul de Aplic aţii practice ale circuitului PAA 145
dialogului cu dumneavoastră . Nu Înainte de a preciza că edi Aplicaţi i practice ale circuitului TBA315
PORNIREA MOTOARElOR
ASINCRONE TRIFAZATE
Prof. ing. EMIL MARIAN
Articolul de faţă este un extras dintr-un proiect de absolvire pentru şcolile profe-
sionale cu profil electrotehnic. Considerăm utilă publicarea lui atât ca model În ceea ce
priveşte scopul lui iniţial, dar şi pentru informaţiile teoretice pe care le pune la dispoziţia
constructorilor amatori şi nu numai referitoare la precauţiile ce trebuie avute În vedere
la pornirea motoarelor asincrone trifazate şi mai ales pentru soluţiile practice propuse.
Din lipsă de spaţiu, partea introductivă a proiectului (Generalităţi privind motoarele
asincrone) a fost "sărită", dar aceste informaţii pot fi uşor procura te din manuale de
specialitate.
Autorul stă la dispoziţia celor interesaţi cu orice date suplimentare, prin intermediul
redacţiei.
ARGUMENTAŢIA PROBLEMEI frecările mecanismului de trans- de putere finită, din care este ali-
PORNIRII misie a energiei mecanice. În mentat motorul (transformatorul de
cazurile practice întâlnite în indus- distribuţie), afectând uneori grav
Problemele de bază care trie (mori cu bile, instalaţii de foraj, funcţionarea celorlalţi consumatori
privesc pornirea motorului asincron compresoare etc.), cuplul de pornire (scade tensiunea şi declanşează
trifazat sunt determinate de va- trebuie să depăşească destul de întreruptoarele);
loarea cuplului de pornire, implicit mult cuplul nominal. Pe de altă - sistemul de protecţie din insta-
de şocul de curent la pornire. Este parte, cuplul de pornire depinde de laţia de automatizare din care face
evident faptul că pentru ca rotorul curentul absorbit de la reţeaua ener- parte motorul poate acţiona ca în
motorului să poată accelera, de la getică. EI nu poate depăşi anumite regimul de scurtcircuit, deconectând
turaţie zero până la cea nominală, el valori, datorită următoarelor cauze: motorul (vezi declanşatorul electro-
trebuie să dezvolte un cuplu activ - un curent de pornire foarte magnetic);
mai mare decât cuplul rezistent pro- mare poate pune în pericol - şocul termic impus de curentul
dus de maşina de lucru şi de funcţionarea sistemului energetic, de pornire poate deteriora grav
unele elemente componente ale
căilor de curent principale, ce
1 privesc atât motorul cât şi aparatele
electrice care fac parte din sistemul
de automatizare;
- cel mai mare pericol pentru
motor îl reprezintă forţele electrodi-
namice care apar între spirele
înfăşurărilor motorului. Ele pot dete-
riora grav izolaţia motorului, ducând
rapid la distrugerea finală a acestuia
5, (scurtcircuit).
Cu alte cuvinte, pornirea
motorului asincron trifazat se face
ţinând cont de următorii parametri:
- tipul motorului (rotor bobinat
Re L4 sau colivie);
- cuplul activ ce trebuie să
"depăşească" cuplul rezistiv;
Modalităţile de pornire a
motorului asincron trifazat sunt
extrem de diverse, de la cele mai
simple până la cele foarte sofisti-
cate. s,
O clasificare a lor implică în
primul rând tipul fundamental de
motor asincron utilizat (cu colivie
sau rotor bobinat) şi apoi se ţine
cont de puterea motorului şi ulterior
de posibilităţile sistemului energetic
de alimentare.
Ţinând seama de cele expuse,
se vor analiza o serie de scheme
electrice dintre cele mai des întâlnite
în industrie.
Pornirea directă a unui motor Schema de comandă pentru pornirea directă a unui motor asincron tri-
asincron trifazat cu rotor colivie de faza! revecsjbU
putere relativ mică duce la reali-
zarea celor mai simple şi sigure
scheme electrice. Ea se aplică în Schema de pornire directă a motoare/or asincrone trifazate cu rotorul În
exclusivitate la motoarele cu puteri scurtcircuit
până la 5,5 kW, iar cu acordul bene-
R
ficiarului se poate merge până la o
putere de cca 10 kW.
În figura 1 este prezentată
S
T
3
schema de pornire directă a unui
motor asincron trifazat nereversibil
(se roteşte doar într-un singur sens).
Se remarcă prezenţa separatorului I
şi a contactorului L pe coloana de
forţă. Totodată, pentru prevenirea
regimului de suprasarcină a fost pre-
văzut şi releul termic RS . Schema de
acţionare include butoanele de
comandă pornit P şi oprit O. După
închiderea separatorului 1, prin
apăsarea butonului P se ali-
mentează cu energie electrică bobi-
na contactorului L. Acesta închide
contactele de forţă şi alimentează
astfel motorul cu energie electrică .
Concomitent, după depresurizarea
butonului P, alimentarea bobinei L se
menţine prin contactul auxiliar L4.
Oprirea motorului se realizează prin
presurizarea butonului de comandă
O, care întrerupe alimentarea
bobinei L, fapt urmat imediat de
deschiderea cont~ctelor de forţă ale
contactorului L. In cazul apariţiei
suprasarcinii de durată, releul termic
RS deschide contactul normal închis 2 J 4 5 6
4 R
s Schema de montaj la pornirea
T
K,
HJ r--- - ---- - -l
I
I
I
stea-triunghi a motorului asincron
i6l
I
w,
V-r--- electromagnetic E2, amplasat În cir-
U1 v1 I
W1 I
" I cuitul de forţă al motorului. La apariţia
"( U2 "-V2 ./
)
W2
I
I
I
,W2
fffY
~ U2
V2
K2
I
I
I
I
I
I
regimului de scurtcircuit la motor,
declanşatorul deschide contactul
normal Închis 1E2, Întrerupând ali-
mentarea la tensiune a bobinelor
I
I I contactoarelor C1 şi C2. În acest fel
circuitul de forţa- se debranşeaza -
automat de la reţea.
O altă modalitate de pornire a
5 " : Variaţia curentului la
motorului asincron trifazat cu rotor
•------
pornirea stea-triunghi
/
/ - I
I
I
I
colivie o reprezintă micşorarea
iniţială a tensiunii de reţea , iar ulteri-
/
/
/
I
,
I •
""J
or, după ce motorul a pornit,
~.
revenirea imediată la valoarea no-
., /
y
.1: I
I -t
minală a tensiunii reţelei.
Una dintre aceste modalităţi o
reprezintă pornirea stea-triunghi.
/ I s
Iniţial motorul se conectează cu
s- ' Înfăşurările statorice În stea, iar după
ce a atins o turaţie de circa 90% din
cea nominală, Înfăşurările statorice
r, f. t
Schema de pornire cu se c9mută pe triunghi.
6 ajutorul bobinelor de In figura 4 se prezintă schema
inducţie conectate În cir- electrică de montaj pentru comutaţie
K, cuitul statoric stea - triunghi folosind un controler
~ ~ manual, iar În figura 5, modul de
variaţie a curentului de pornire.
l Pornirea stea - triunghi conduce
I l Însă la următoarele consecinţe:
61 61 61 - tensiunea de fază la pornire se
B K, reduce de \f3 ori, deci cuplul de
1 ~ pornire se reduce de 3 ori;
- curentul de fază se reduce de
\[3ori (Ia conexiunea stea), iar curen-
(0
tul de linie absorbit se reduce de
3 ori;
- motorul trebuie să meargă În
regim nominal pe conexiune triunghi;
- metoda se poate aplica numai
1 R şi Întrerupe alimentarea la tensi- dacă motorul are accesibile toate
pornirea directă reversibilă a
une a bobinei contactorului L, care motorului, se poate utiliza schema cele 6 capete ale Înfăşurării statorice.
deschide imediat contactele de electrică prezentată În figura 2. Acest tip de pornire se foloseşte
forţă, deci motorul este decuplat de Principiul schimbării sensului de pentru motoarele cu puteri de la 5,5
la reţea . Se menţionează că pu- rotaţie al motorului trifazat constă În
kW până la ordinul sutelor de kW.
terea nominală a celui mai mare inversarea a două faze ale reţelei O altă modalitate de limitare a
motor asincron cu rotor colivie por- trifazate de alimentare. curentului de pornire o reprezintă
nit direct nu trebuie să depăşească De această dată se folosesc introducerea pe circuitul de forţă al
20% din puterea transformatorului două contactoare, O şi 1, iar În motorului a unor bobine de inducţie.
~are alimentează reţeaua trifazată . schema de comandă sunt pre- Schema electrică de forţă pentru
In cazul pornirii directe, curentul de văzute contacte auxiliare care nu
acest tip de pornire este prezentată
pornire al motorului ia valori În permit acţionarea concomitentă a În figura 6. La Închiderea contactoru-
gama Ip = (4-8) In. celor două contactoare (altfel s-ar lui K1, reactanţa bobinelor va limita
Atunci când este necesară face scurtcircuit Între faze) . curentul de pornire. După ce motorul
atinge 80% din turaţia nom i nală , cele pornire a unui motor asin-
trei bobine se scurtcircuitează cu aju-
torul contactorului K2, iar motorul
cron trifazat cu rotor bobi-
nat este introducerea În
7 R --------~~----
s ------~~~----
T
intră În regimul normal de lucru. serie cu fazele rotorului a
O ultimă variantă de schemă unor rezistenţe de pornire.
electrică de pornire a motorului prin Ele se vor mici?ora În timp
mici?orarea tensiunii de alimentare o În mod continuu (reostat
constituie pornirea cu autotransfor- de pornire) sau secvenţial,
mator. Ea este prezentată În figura fapt care va duce la
7. Se observă că , iniţial , pornirea se mici?orarea curentului de
face la o tensiune redusă, iar ulterior, pornire i?i totodată mărirea
după atingerea turaţiei de cca 70% cuplului de pornire.
din cea nominală, tensiunea se
crei?te treptat până la atingerea
turaţiei nominale, după care motorul
se conectează direct la reţea.
MMAX
Se cunoai?te faptul că
valoarea cuplului maxim
dezvoltat
motorul asincron cu rotor
la
KJ " JI JI
t--I--l(----1 f n ~ AT
ttJ
Avantajul acestui tip de pornire îl bobinat nu depinde de
constituie un control strict al curentu- rezistenţa circuitului K
lui de pornire, fără salturi (vezi comu- rotoric . in schimb 2
taţia stea - triunghi), iar dezavantajul alunecarea critică S este
este prezenţa autotransformatorului proporţională cu rezis-
trifazat de putere, mai?ină electrică tenţa electrică R a
scumpă , cu atât mai mult cu cât pu- Înfăi?urărilor rotorice.
terea motorului este mai mare. Acest lucru este exemplifi- Schema de pornire cu autotransformator
cat În figura 8. Se observă a motoarelor asincrone
Pornirea motorului asincron că panta iniţială a caracte-
trifazat cu rotor bobinat risticii M = F(s) scade o dată cu i?i O serie de relee temporizate, care,
după un timp bine stabilit,
crei?terea rezistenţei electrice
declani?ează Închiderea contactelor
Până acum s-au examinat o rotorice, dar cuplul maxim nu scade.
serie de variante de pornire a Pornind din punctul A al diagramei, care scurtcircuitează grupul de
rezistenţe 1R i?i 2R. Urmare acestui
motorului asincron trifazat cu rotor prin câteva tranziţii Între cuplul de
colivie, utilizat În foarte multe insta- pornire minim Mpm i?i cel maxim fapt, curentul de pornire a fost limi-
tat, iar după câteva zeci de secunde
laţii electrice. Faţă de motorul cu MpM (traseul ABCDEFG), ajungem
motorul intră În regimul normal de
rotor bobinat, el prezintă un număr În final la cuplul nominal Mn al
mare de avantaje, cum ar fi simpli- motorului. Ne-am Încadrat În inter- lucru .
tatea , preţ de cost mai mic i?i valul Mpm - MpM, dar am limitat O schemă electrică de pornire,
mai perfecţionată, a motorului asin-
funcţionarea foarte sigură . Totui?i, curentul de pornire.
din punct de vedere tehnic el este in figura 9 sunt prezentate cron trifazat cu rotor bobinat este
inferior faţă de motorul cu rotor bobi- prezentată În figura 1 Da. Se
două scheme electrice de pornire,
observă că În paralel cu grupul al
nat, care pentru acelai?i curent de În două trepte, a unui motor asin-
pornire dezvoltă un cuplu de pornire cron trifazat cu rotor bobina!. doilea de rezistenţe de pornire, Rp2,
mult mai mare. Se · observă că În schema de sunt c~nectate i?i o serie de bobine,
Cea mai elegantă metodă de comandă sunt amplasate În paralel
Lp2. In primele momente ale
pornirii, frecvenţa curenţilor indui?i În
Înfăi?urările de fază rotorice este
Variaţia cuplului În timpul pornirii la un motor cu rotor bobinat când
egală, i?i ulterior foarte apropiată de
rezistenţele din circuitul rotoric scad În trepte frecvenţa curenţilor statorici. Grupul
Rp2Lp2 i?i Rp1 acţionează practic În
aceste momente ca o rezistenţă
8 electrică echivalentă de mare va-
loare.
Ca urmare a acestui fapt, ca-
racteristica mecanică M = f(s) se
prezintă ca aliură conform figurii
10b, diagrama (2) . Cuplul motorului
crei?te brusc de la zero la valoarea
corespunzătoare punctului B. Acest
fapt nu asigură Însă pornirea
motorului , deoarece cuplul rezistent
Mr poate fi mai mare. Dar, am limitat
curentul maxim de pornire. După
Închiderea contactorului C1 , fapt
care are ca rezultat scurtcircuitarea
rezistenţelor Rp1 , punctul de
POZAREA SCHEMEI
ELECTRICE DE ACŢIONARE
ANTICOROSIVA
.
A MATERIALELOR METALICE
Dr. ing. PAUL OLARU
Mediu coros i v
~ I J:-'';''';''';:..::L~~;;.j
~
Q
1
Tipuri de coroziune:
a - coroziune uniformă; b - coroziune neuniformă; c - coroziune În pete; d - coroziune perforantă;
e - coroziune intercristalina; f - coroziune selectivă; 9 - coroziune transcristalină.
Produs al
coroziunii
a) b
Schema coroziunii unui metal acoperit cu un strat de protecţie poros:
a - înveliş catodic; b - Înveliş anodic.
care se urmăresc pentru stratul metalizat sunt aderenţa Grosimea optimă a stratului protector pentru
la suprafaţa metalului de bază şi compactitatea stratului. diferite condiţii de agresivitate a mediului
Pentru obţinerea acestor caracteristici la valori ridicate Acoperirea
Melalul Grosimea acoperirii, ~m
este necesar să se respecte următoarele faze ale pro- de bază galvanică Condiţii Condiţii Condiţii Conditii
cesului: pregătirea suprafeţei de metalizare prin degre- uşoare medii grele foarte grele
sare, sablare, strunjire (dacă este nevoie); preÎncălzirea Olel zinc 5 10 15 25
suprafeţei pentru favorizarea aderenţei; stabilirea ele- cadmiu 6 8 10 12
mentelor regimului de pulverizare; prelucrarea finală a cupru-nichel-eram 10 20 40 50
suprafeţei metalizate prin strunjire, şlefuire, lustruire, staniu 70 20 - -
Cupru staniu 6 12 12 20
prelucrare cu perii metalice. Pentru pulverizarea materi- nichel-cram 6 12 24 30
alelor de metalizare se folosesc mai multe tipuri de Zinc cupru-nichel-crom 10 20 40 50
instalaţii. Funcţie de procedeul ales, instalaţiile de me- Aluminiu cupru-nichel-cram 15 25 -
talizare pot fi clasificate astfel : oxiacetilenice cu sârmă,
oxiacetilenice cu pulberi electrice cu sârmă , În jet de Peliculele anorganice se utilizează pe scară largă În
plasmă. industrie pentru protejarea pieselor care lucrează În
Pentru exemplificare, În figura 4 se prezintă schema condiţii uşoare de coroziune atmosferică , pentru
unei instalaţii de metalizare oxiacetilenică cu sârmă . obţinerea straturilor intermediare Înaintea aplicării
Materialele utilizate În vederea pulverizării pot fi sârme peliculelor organice sau independent la finisarea deco-
sau pulberi din metale sau aliaje rezistente la coroziune, rativă a unor piese.
Cr, Ni etc., În proporţii ce depind de destinaţia piesei. Oxidarea constă În Îngroşarea artificială a
După pulveriza re, straturile metalizate asigură bune peliculelor de oxizi pe ~ale chimică sau accelerat, pe
condiţii de protecţie anticorosivă fără alte operaţii auxi- cale electrochimică . In cazul oţelurilor, oxidarea
4
Instalaţie de metalizare oxiacetiienică, cu sârmă:
1- compresor; 2 - uscător; 3 - rezervor de aer comprimat; 4 - butelii cu gaze; 5 - debitmetru gaze de lucru;
6 - filtru fin pentru aer comprimat; 7 - debitmetru pentru aerul comprimat; 8 - racordări flexibile la pistoletul
de metalizare; 9 - suport pentru sârmă; 10 - pistolet de pulverizare; 11 - dispozitiv de deplasare a pistoletu-
lui şi a piesei, precum şi de rotaţie a pieselor de revolutie.
liare În straturi groase de peste 300 I-lm. În cazul unor (brunarea) chimică se realizează prin scufundarea pie-
straturi subţiri sau În general pentru mărirea durabilităţii sei degresate şi decapate În soluţia formată din hidroxid
acestor straturi În diferite condiţii de lucru se iau urmă de sodiu 650-700 g/I; azotat de sodiu 50 g/I; azot it de
toarele măsuri : depunerea unuia sau a mai multor stra- sodiu 200 g/I, la temperatura de 411-413 K, timp de
turi de vopsea, aplicarea unui strat de soluţie de 39-90 minute. Durata se stabileşte funcţie de compoziţia
etanşare, aplicarea unui strat de material plastic, com- oţelului prelucrat; astfel oţelurile cu % C 0,4 şi oţelurile
pactizarea straturilor, tratamentul termic. Avantajele pro- aliate se oxidează mai greu, temperatura soluţiei fiind
cedeului constau În aceea că se pot depune cu uşurinţă ridicată la 423-428 K.
straturi subţiri rezistente Ig coroziune, scumpe, pe mate- Oxida rea electrochimică se efectuează În soluţii de
riale de bază ieftine. In mod analog, Încărcarea hidroxid de sodiu 300-400 g/I, la temperatura ~e 353 K
suprafeţelor pieselor cu cost de producţie ridicat, şi densitatea de curent pe anod de 5-10 Ndm . Durata
uzate sau prelucrate greşit, poate aduce economii procesului este mai redusă decât la oxidarea chimică,
importante. iar calitatea peliculei de oxid este superioară.
Dezavantajele procedeului constau În porozitatea Procedeul se poate aplica similar şi altor aliaje pe
pronunţată a straturilor subţiri de depunere, aderenţă bază de aluminiu, cupru, zinc, magneziu etc., În condiţii
slabă a acestora, precum şi pierderile mari de metale specifice fiecăruia, având drept scop realizarea pro-
(până la 40%) . tecţiei anticorosive, cât şi alte efecte.
2. 2. Protecţia anticorosivă prin acoperiri neme- Fosfatarea constă În formarea pe suprafaţa mate-
talice. Peliculele nemetalice de protecţie se Împart În rialului metalic a unui strat de fosfaţi insolubili şi se
aplică practic pentru protejarea fontei şi a oţelului
trei grupe mari : pelicule anorganice obţinute prin oxi-
nealiat. Pelicula de fosfaţi are o bună aderenţă, are o
dare, fosfatare, cromare; pelicule organice formate din structură poroasă şi proprietăţi absorbante, fiind de cele
unsori, vopsele, lacuri ; email urile. Grosimea optimă a mai multe ori folosită ca Înlocuitor al grundurilor pentru
stratului protector pentru diferite condiţii de agresivitate acoperirea cu vopsele În construcţii navale, de automo-
a mediului este dată În tabelul alăturat. bile etc.
Materialul cuvei: Oţel căptuşit cu apă deionizată până la volumul final. Prelucraţi baia
material plastic rezis- cu o tablă aprox. 4 ore la 0,4 Aldm 2 , apoi continuaţi
tent la acid cromic şi testul la 4 Aldm 2 timp de 15 minute. Dacă aceasta
fluoruri este ductilă, se pot adăuga aditivii, dacă nu,
Încălzire/răcire: Acidul cromic şi fluo- acoperirea falsă (formarea electrolitului) ar trebui să
rurile rezistente la căl continue.
dură răcire (normal Temperatura: 50°C (48-max. 53°C)
nu este necesar)
Aspiraţie: recomandată pentru PH: 4,2 (3,8-4,6)
protecţia muncitorilor Se reglează cu acid sulfuric
Pentru minimalizarea pur sau cu carbonat de
cetii se foloseste nichel
Su'rtec 870 AK'
Întreţinere: Densitate de curent
Analizaţi concentraţiain acid cromic şi corectaţi cu catodică: 4 Aldm 2 (1-6 Aldm 2)
acid cromic Surtec 870. Randamentul de curent: 98% la 4 Aldm 2
Analizaţi sulfatul şi corectaţi lipsa acestuia cu Viteza de depunere: 0,8 Ilm/min la 4 Aldm 2
Surtec 871 1. Raport anodlcatod: 2:1
Eliminaţi excesul de sulfat cu carbonat de bariu. Anozi: Nichel electrolitic DIN 1702,
saci anodici sau ramă
cu diafragma din polipro-
pilenă (PP), verificată curtată
Anexa 2 in prealabil
Nichelare lucioasă
Agitare: Mecanică: 3-6 m/min tam-
bur: 6-12 rot!min
Proprietăţi
Materialul cuvei: PP sau oţel placat cu materi-
al plastic rezistent la
• Depunere foarte fiabilă şi de bună calitate temperatură
• Acoperire cu un strat de nichel uniform, strălucitor Filtrare: Continuă, 1-5 cicluri/oră
şi ductil
Încălzire: Rezistenţă electrică cu ter-
• Proprietăţile pot fi ajustate adăugând agent de
mostat, din porţelan ,
luciu şi/sau agent de nivelare a stratului
sticlă sau teflon
• Agentul de luciu menţine ductilitatea acoperirii şi
Aspiraţie: Recomandată pentru pro-
după mai mulţi ani
tecţia muncitorilor
• Acoperirea este foarte activă şi la o acoperire
uşoară cu crom.
Întreţinere: Compensaţi pierderile prin
evaporare cu apă
deionizată sau distilată.
Utilizare
Concentraţie-preparare: g/I Valorile optime trebuie să
Sulfat de nichel x 7 H2 0 250 fie controlate: o scădere a
concentraţiei in nichel
Clorurăde nichel x 6 H2 0 50 sau acid boric determină
Acid boric 45 arsuri ale stratului; un
exces de acid boric deter-
mIII mină pitting. O scădere a
Aditiv de bază Surtec 857 I 15 clorurii determină dizolvare
Aditiv de luciu Surtec 857 II 1 inceată a anozilor. La
Aditiv de nivelare Surtec 857 III 1(0-2 o valoare mică a pH-ului
mVl) scade gradul de nivelare,
Agent de umectare Surtec 850 W 5 la o valoare mare a pH-ului
(pentru agitare mecanică) apar arsuri ale stratului
(5-10 mIII) de nichel.
Agent de umectare Surtec 850 L 2
(pentru agitare cu aer) Consum: Depinde de electrolitul
(2-3 mIII) dezlocuit, dar următoarele
Agent de purificare Surtec 850 LCD 1 valori pot da nivelul de con-
(5-10 mIII) sum (10000 Ah)
Surtec 8571 0,5-1 I
Valori optime gli Surtec 857 II 1,5-3 I
Nichel 65 (60-75) S u rtec 857 III până la 3 I
Cloruri 20 (15-25) Surtec 850W sau L ccaD,51
Acic;.l boric 45 (40-45) Surtec 850 LCD
Preparare: Intr-o baie separată, dizolvaţi sărurile de numai pentru
nichel şi acid boric in apă deionizată foarte fierbinte completarea
(cel puţin 60°C), amestecând incet, in aprox. 1/3 din electrolitului dezlocuit
volumul final de electrolit. Adăugaţi 5 gli cărbune Din moment ce consumul mediu
activ şi amestecaţi timp de 2 ore. Apoi, lăsaţi să se pentru fiecare aditiv este cunoscut,
sedimenteze, filtraţi in baia activă şi completaţi cu ei pot fi amestecaţi pentru dozare.
APLICATII PRACTICE
ale circuitului integrat
J3AA 145
Pagini realizate de prof. dr. ing. SORIN PISCATI
Circuitul integrat PAA 145 realizează comanda În toarele Th1 , Th2, pot fi comandate diverse aparate şi
fazăa tiristoarelor şi triacelor. Aceasta este principala sa instalaţii. electrice care Încarcă În mod corespunzător
de~tinaţie . puntea. In cazul manipulării unor curenţi mai mari, acest
In continuare se prezintă două montaje, unul mono· tip de comandă În fază este superior celorlalte modalităţi
fazat iar celălalt trifazat, În componenţa cărora intră cir· şi sisteme considerate clasice. Utilizatorul Înregistrează
cuite integrate de tipul PAA 145. economii prin reducerea cvasitotală a pierderilor elec·
Aceste montaje Îşi găsesc numeroase aplicaţii prac· trice.
tice. Oe exemplu , pot fi utilizate În sălile de teatru, cine· Relativ la montajul prezentat În figura 1, manipu-
matograf, operă etc., acolo unde stingerea şi aprinderea larea curenţilor de sarcină se realizează prin folosirea
lumjnii trebuie să se facă progresiv şi În mod continuu . unei punţi redresoare semicomandate (01 , 02, Th1 ,
In hale le industriale pentru creşterea păsărilor, ilumi· Th2) . Controlul puterii disipate În sarcină se face prin
natul progresiv este de asemenea indispensabil. reglajul unghiului de conducţie al tiristoarelor. Pentru o
.-
...---19
"-+---iB /MA 145
I tf 3
'"
... -
t4 t----.~H
~.
,:', CC(J!
i3&1.JS
.A&
--
21101{ ţ , i(l{)n.
Trecerea bruscă de la Întuneric la lumină şi invers stre· alternanţă a tensiunii de reţea conduc Th1 şi 02, iar
sează puternic păsările, cu consecinţe grave asupra pentru cealaltă alternanţă Th2 şi 01 .
producţiei. Formele de undă sunt prezentate În figura 4.
Se mai pot comanda motoare de curent continuu sau Caracteristic schemei din figura 1a este comutarea
universale, dar nu şi cele sincrone sau asincrone, Împreună a terminalelor 16 ale celor două circuite inte·
Funcţionând Într·o buclă de reacţie cu circuit Închis, grate PAA 145. Această legătură este necesară pentru
un astfel de montaj În componenţa căruia intră şi circuite asigurarea simetriei impulsurilor de aprindere a tiris-
integrate PAA 145 (UAA 145) poate comanda un grup toarelor. Legarea Împreună a terminalelor 16 de la cele
motor electric· tahogenerator, care dezvoltă un cuplu două integrate face ca rampele de tensiune ale acesto·
constant, indiferent de turaţia prescrisă. Un astfel de ra să fie identice. Ca urmare, pentru aceleaşi tensiuni de
grup este ideal pentru antrenarea unui strung, de exem· comandă, unghiurile de conducţie sunt riguros egale.
plu, care necesită antrenarea universalului la diverse Cu un montaj realizat după schema electrică din
turaţii, dar la un cuplu motor constant, indiferent de va· figura 1 se pot alimenta consumatori cu o putere de
loa[ea turaţiei. maxim 10·15 kW.
In figura 1 se prezintă un astfel de montaj, care are Pentru puteri mai mari se utilizează punţi redresoare
În compunere două circuite integrate PAA 145 şi o punte trifazice semicomandate. Un astfel de montaj este
cu tiristoare. Este vorba dşspre o punte electrică mono· prezentat În figura 2. Practic este o extindere a schemei
fazată, se m icomandată . In funcţie de puterea punţii din figura 1 pentru o punte semicomandată trifazată,
semicomandate alcătuită din diodele 01, 02 şi tiris· obţinându-se astfel o considerabilă putere În sarcină.
2
4~
<t7.k
~!;I/EQ /l
.A ,.,... ~ . J'
47j
~-
.... T
J
\ II .1.
-'-
rri
!
I\
.1'..1
gPr;"
y OOIt
i
~
r, ~,,~t1"--!t"'.----.-t-~
....
9 pAA ~
.1.
•...L.......
:JN#1J'1
11##0'
..-. IJO-I.3-~:-t--.A"'~""~"If---'
i
L
N U A.-
9 J
.1.
IU"
1"" ,,-~
, \/ "
,\,
, t
\/
....... ,,1
"
/\ ,_.1/
II
t
1
ra 3, a cărei formă este dependentă
t
.. C chestiune importantă care
apare În cazul acestui tip de aplicaţii
este asigurarea protecţiei elementului
t"s activ comandat la eventualele acci-
dente legate de funcţionarea c urentă
, a buclei de reacţie ce trebuie să asi-
I
I gure stabilizarea puterii (curentul ui) În
I sarcină . Circuitul (3AA 145 poate
f41t "interpreta" acest accident ca o
scădere a puterii În sarcină şi În con-
secinţă generează impulsuri de
aprindere cu unghi de conducţie din
ce În ce mai mare. Astfel creşte În
mod nejustificat puterea În sarcină şi
de la un moment dat poate pune În
pericol de distrugere termică tiristorul
comandat.
Acelaşi efect ÎI poate avea şi un
accident În circuitul de răc i re al radia-
5 ( ·ISV ( t/JV torului tiristorului de putere, a cărui
rezistenţă termică a crescut.
Ri r~
bucla de reacţ ie pentru stabilizarea
puterii În sarc i nă , care acţionează la
2$gk nivelul porţii tiristorului , blocând-o
~ atunci când temperatura radiatorului
depăşeşte valoarea presc risă. Atunci
când blocarea se realizează direct pe
poarta tiristorului, trebuie manipulaţi
II IS 14 11 N 5 curenţi mari , ceea ce face ca sensibi-
f4 10 S litatea circuitului de protecţi e (În cazul
471]
În care circuitul nu este prea com-
:~
O pAA US ftAA 145* plex) să fie mică .
Pentru realizarea efectivă a
blocării, circuitele integrate de
comandă a ti ristorului sunt prevăzute
I 1 J 13 G 7 e cu un terminal cu prioritate de blocare
.
a impulsurilor de aprindere.
~O~ft ~ Circuitul are o sensibilitate ridicată
1#011 deoarece lucrează la curenţi mici.
~ ilO Terminalul 6 al integratului (3AA 145
. 1 este terminalul cu prioritate de blo-
care. Când este pus la tensiunea de
·fsr ·/5r
.1.Rf
''UlSIA'
...
"T"
~k
alimentare (scurtcircuitat cu termi-
nalul .1), generarea impulsurilor pe
ampele ieşiri (14 şi 16) este i nhi b ată .
In fig ura 5 este prezentată
schema montajului de aplicaţii cores-
punzătoare notaţiei (3AA 145.
APLICATII
, PRACTICE
ale circuitului integrat
TBA 315
Acest circuit integrat este un Tranzistorul T1 se deschide şi pune cărei mărime este cuprinsă Între 0,8
tempo rizator care face parte din sub tensiune Înfăşurarea releului şi 2 kn, În funcţie de constanta
familia oscilatoarelor astabile. La REL. Contactul K3 al acestui releu mecanică a ansamblului motor-
ieşirea lui se obţin oscilaţii drept- aplică tensiunea bateriei de acumu- camă .
unghiulare. latori a autoturismului pe borna 31 b După cum se vede În schema de
Deşi a cunoscut o răspândire a cOlŢlutatorulu i ştergătorului de par- principiu a instalaţiei prezentate În
mult mai redusă decât integratul PA briz. In poziţie de repaus, terminalul figura 1, condensatorul C se descar-
555 (NE 555), acest circuit ieftin, 31 b al comutatorului este În contact că prin potenţiometrul P şi grupul de
precis şi robust Îşi găseşte multe cu Înfăşura rea de viteză mică a rezistenţe R1, R2. Durata stării de
aplicaţii În practică , mai ales În motorului electric. O dată cu blocare a tranzistorului T1 este
domeniul auto. mişcarea rotorului acestuia, cama reglabilă În limitele determinate de
Circuitul TBA 315 a fost gândit să care este solidară cu arborele valoarea rezistenţelor R1 + R2 şi
funcţioneze la tensiunile tipice de motorului Închide contactul K2 şi ali- respectiv R1 + R2 + P din bucla de
alimentare de 12 Vc.c. şi 24
Vc.c. Curentul maxim de
sarcină pe care ÎI suportă În
condiţii normale este de 200
mA. Ieşirea circuitului, pre-
1
văzută prin construcţie cu o
diodă de protecţie (pentru
sarcini inductive) este de tipul
cu colectorul În gol.
După această scurtă
descriere a circuitului TBA 315 ---,
se prezintă În continuare patru I
scheme de automatizare, con- I
siderate clasice, În compo- I
nenţa cărora intră acest inte-
I
grat. I
_ _ _ _ _o'K]
Instalaţiede comandă .lP----""-'<-<4
- - m'
,'in' - "- -
cu temporizare a
ştergătoarelor de
rMOIO~-
I ş\er9ă!ar -,
I
parbriz ce echipează I + I L-
I rm I .1-
autoturismele Dacia I -! VI ~za
supratensiunilor. Contactele releului Releu de semnalizare une. Releul devine activ, contactele
REL trebuie să reziste la curenţi de a schimbării direcţiei sale scurtcircuitează rezistenţa R 1
cel puţin două ori mai mari decât şi aplică tensiunea bateriei pe fila-
curenţii de pornire ai motorului elec-
de mers pentru mentele becuri lor şi pe term inalul 2
tric ce af:ţionează ştergătorul de autovehicule (CONTROL) al circuitului integrat
parbriz. In cazul autoturismului TBA 315.
DACIA, valoarea acestor curenţi de Releul de semnalizare a schim- Deoarece terminalul 2 este legat
bării direcţiei de mers pentru acum la + 12 V > +8 V, iar ieşirea cir-
rupere va fi de minimum 15 A,
ţinând cont că electromotorul autovehicule prezentat în figura 3 cuitului integrat este la masă, blo-
înlocuieşte cu succes releul electro- carea oscilatorului este Întârziată
absoarbe la pornire 5 până la 7,5 A.
Instalaţia electrică prezentată
mecanic cu fir de platină utilizat în până În momentul În care ieşirea va
În figura 1 permite şi acţionarea prezent la majoritatea mijloacelor trece în 1 logic (+ 12 V).
continuă a electromotorului din
auto.
comutatorul ştergătorului , chiar
În timpul funcţionării temporiza-
torului . 2 .. , 'BAT
Instalaţie de temporizare
a funcţionării ştergătorului
de parbriz, fără releu
electromagnetic
În această variantă , prezentată
În figura 2, releul electromagnetic
este Înlocuit printr-un tiristor şi un
tranzistor de putere. Ci:
CI:
Prin Închiderea la pornire a .,
o
comutatorului Kl, pe poarta tiris-
torului apare un impuls pozitiv.
Tiristorul deschizându-se, curentul
trece prin diodele 04, 05 şi comuta-
torul ştergătorului de parbriz spre
Înfăşurarea de viteză mică a
motorului electric. Acesta Începe să ·~'L- ______~______________~Q~I~~.t~ru~____~~
se rotească , antrenând cama din Comutator şllrg6tor
reductorul mecanic cu pinioane. La d. parbriz
rândul ei , cama În mişcarea de
rotaţie schimbă poziţia contactului Dioda Zenner Dz şi conden- Releul REL revine În repaus şi
K2, astfel Încât tensiunea + VBAT se satorul C2 formează un circuit de becurile se sting, dar terminalul 2
aplică prin K2-DG comutalorului protecţie pe alimentare. fiind legat la masă prin contactul 81
care porneşte motorul de antrenare Frecvenţa de oscilaţie, determi- şi filamentele becuri lor, ciclul se
a ştergătoare lor. nată de grupul RC, este dată de repetă până la deschiderea contac-
Impulsul generat la ieşirea cir- relaţia : tului de semnalizare 81 .
cuitului integrat are o durată scurtă . Rezistenţa Rl a fost dimensio-
Pe această durată, motorul ştergă nată astfel încât, atunci când fila-
torului Începe să se rotească f ", 800 = 800 ", l,5Hz mentul unuia din becurile de sem-
antrenând în acelaşi timp şi cam a Re 5,6 xl00 nalizare se întrerupe, divizorul for-
care acţionează contactul K2. mat de Rl şi rezistenţa unuia din fi-
După o rotaţie completă, cama lamente aplică pe pinul de control 2
deschide contactul K2, care la rân- Condensatorul Cl este de
deparazitare. EI asigură funcţionarea al integratului o tensiune mai mare
dul său leagă la masă emitorul de 1,6 V. Ca urmare, frecvenţa
tranzistorului de putere T2. Tiristorul " liniştită " a oscilatorului. Pinul 2 al
integratului TBA 315 este legat prin oscilatorului se dublează .
10 Nl se închide în momentul În Schimbarea frecvenţei de
care comutatorul K2 trece de pe intermediul rezistenţei Rl la tensi-
oscilaţie obţinută pe becul din bordul
poziţia re!?aus (masă) spre contactul unea de + 12 V a bateriei de acumu-
latori. În aceste condiţii , oscilatorul autovehiculului indică şoferului că
+ VBAT' In acest moment, tiristorul unul din becurile Iămpilor de sem-
este scurtcircuitat de contactul K2. este blocat şi releul REL, a cărui
înfăşurare este conectată Între +12
nalizare este ars.
Ca urmare, curentul prin tiristor La Întreruperea ambelor fila-
devine egal cu zero. V şi pinul 5 (ieşirea) integratului, nu
este acţionat. mente (de pe o parte), semnaliza-
Deschiderea tiristorului este torul nu va funcţiona deloc,
Dacă contactul de semnalizare a
determinată de curentul de poartă, deoarece pinul de control 2 al inte-
direcţiei 81 este mişcat spre dreap-
care la rândul său depinde de tensi- gratului rămâne tot timpul la cca +
ta sau spre stânga, pinul 2 (CON-
unea bateriei + VBAT ş i grupul de 12 V. Dacă se mută maneta comuta-
rezistenţe R 1, R3. Valoarea rezis-
TROL) al integratului este legat la
masă prin rezistenţa filamentelor
torului 82 pe poziţie inversă (în stân-
tenţei R3 se alege În funcţie de ga, dacă a fost În dreapta) ,
reci ale becuri lor. Ca urmare, oscila-
curentul de poartă al tiristorului şi funcţionarea se reia, evident dacă
torul basculează şi înfăşurarea
tensiunea minimă a bateriei de ali- releului REL este pusă sub tensi- becurile de pe acea parte sunt în
mentare. stare bună.
d~la • BATERiE
3 t12V
prin cheia de contact
e
100)l/6fj;
e,
O,5".~;J;
După cum reiese din schema este fabricată de uzinele ELECTRO- niului auto. Un exemplu ÎI constituie
prezentată În figura 3, becul B1 este PRECIZIA din Săcele-Braşov. montajul din figura 5, care reprezin-
"becul martor". EI este amplasat În Schema de principiu este tă schema principială a unui
tabloul de bord astfel Încât să fie asemănătoare cu cea prezentată
automat de scară .
observat cu uşurinţă de conducă anterior. Deosebirea constă În faptul
Este un montaj simplu şi eficace
torul auto. că "becul martor" de la bord este
Întrerupătorul S2 se utilizează În comandat prin intermediul unui care prezintă precizie şi siguranţă În
caz de avarie (comutator de avarie). releu "reed ". funcţionare .
Acţionându-I, toate cele patru becuri La această schemă (figura 4), În Pe tot timpul exploatări i nu nece-
se aprind simultan şi intermitent, tot caz de Întrerupere a unui filament, sită nici un fel de Întreţinere şi
cu frecvenţa de cca 1,5 Hz. frecvenţa de oscilaţie nu se schim- reparaţii.
Contactele releului REL trebuie să bă. Defecţiunea se constată prin Corect executat, cu un releu final
suporte minimum BA; releul trebuie să faptul că becul martor din bordul de calitate şi corect dimensionat,
fie de calitate, fiind singura piesă de autovehiculului nu se mai aprinde.
durata lui de viaţă este de minimum
" uzură mecanică " din montaj.
O a doua variantă a instalaţiei de Automat de scară 10 ani.
semnalizare a schimbării direcţiei de Reţeaua de becuri de pe scară
mers este prezentată În figura 4. Ea Circuitul integrat TBA 315 IŞI trebuie să fie protejată cu siguranţe
echipează autoturismele OLTCIT şi găseşte aplicaţi i şiÎn afara dome- fuzib ile adecvate.
4 ----------------------------,
1
I
I C
I REL
1,2 k
C3
O,lf
1
i
v~
Q,SW
13~
I
1
I
1
.
Re~u
I
I
I
I
I "reed" I
I CI I
l __ ~~~l-----------*---
Î
______ J
Masă
Maneta
semnalizator tI 12v/m
a
'Il l11
i becuri semnalizare
directie
n (2X2 X12V/21W)
5 ",22QV
T, 1
80135 I
I
I
___ J1
REL
Cl ,.l,
n: ...
~RL
~
L., c, Va
netic REL poate fi optică , acus-
tică sau mixtă .
După oprirea alarmei , prin
deschiderea contactului K1 de
~~0v'% R"'~
7,5k:~
8 7 6 5
pTBA 315N
L!
7?OjL r- - ~
alimentare a montajulu i, con-
densatorul C1 se descarcă prin
rezistenţele din interiorul inte-
C2,,,
.,...1 .2 3
...... '1"' i-o .... .... t
gratului TBA 315 .
Pentru valoarea conden-
satorului din figura 2, acest timp
... ~
220~" ~
~R
~33\
Ai~
-.J T:::65 l- de descărcare este de cca 20 s.
EI poate fi micşorat prin dimi-
, nuarea valorii lui C1 .
ReUSIICE
TOW'
Pagini realizate de ing. AURELIAN MATEESCU
Titlul articolului poate să su- Iar liniilor de transmisie (prezentate obţinerii răspunsului dorit.
gereze la prima vedere prezentarea in paginile revistei in ciclul Frecvenţa de rezonanţă a tubului
vreunei "minuni tehnice" de ultimă "Proiectarea incintelor acustice"), acustic depinde numai de lungimea
oră, aşa cum se poate citi in revis- dar diferă ca formă , având secţiunea sa. Din motive lesne de inţeles , nu
tele "de specialitate" , "de scule" etc. variabilă ca la homul acustic. Spre se pot utiliza tuburi cu lungimi foarte
De fapt, este o revenire la articolele deosebire de acesta, wooferul nu mari, lungimea corespunzătoare a
apărute in revista TEHNIUM privind este plasat la inceputul tubului acus- unui sfert de lungime de undă fiind
incinta VTP (Voigt Tapered Pipe) . tic, el fiind plasat pe lateral, la dis- cel mai des utilizată .
Probabil, acest articol ar fi trebuit să tanţă de capăt. Deschiderea tubului Poziţionarea difuzorului se face
apară primul , având in vedere că acustic (in engleză - port) este uti- cu formulele prezentate mai jos.
tratează câteva aspecte teoretice şi lizată pentru ajustarea fluxului de Ex i stă variante constructive care se
practice generale privind construcţia aer ce iese din tub, pentru accesul la abat de la valorile calculate, cu
acestor incinte. Recunosc faptul că materialul de amortizare in vederea funcţionalitate verificată practic.
am plecat la documentare după ce
am realizat şi pus la punct prima in-
cintă VTP, incitat de rezultatul
neaşteptat de bun obţinut; au urmat
teste cu alte woofere, care au rele-
vat posibilitatea largă de a pune la A
punct incinta cu woofere de calităţi
şi performanţe diferite.
TQWT este prescurtarea de la I
Tapered Quarter Wave Tube, I
respectiv, tub acustic cu secţiune I
variabilă conică (pană) cu lungimea
" I
,.
de 1/4 lungime de undă . Descrisă in I~
1930 de Paul Voigt, poartă numele I
acestuia - Voigt Tapered Pipe, are
un raport preţ / calitate foarte bun,
este uşor de abordat practic, creând
numeroşi fani ai acestei soluţii
tehnice. Desemnată iniţial (in anii
'30) pentru a lucra cu un difuzor de
bandă largă , a cărui utilizare actuală ~
este destul de restrânsă , permitea 2
obţinerea unui ajutor substanţial in
zona frecvenţelor joase pentru difu-
" A1 - aria secţiunii minime
A2 - aria secţiunii maxime
zoare care erau departe de rea- L 1 - distanţa de amplasare a tra-
lizările actuale. Datorită abordării ductorului
practice uşoare, necesitând mai L - lungimea totală a tubului acus-
mult exper i enţă decât aparatură tic
pentru punere la punct, acest tip de
incinte este răspândit printre
audiofilii care doresc să-şi constr!:l- L1[mJ = JflL
iască singuri echipamentul audio. In
multe ţări este comercializată sub
1 3A 2+
A1
-
A2
formă de kit, echipată cu difuzoare
de bandă largă (Lowther, Fostex)
sau in varianta unui mid-woofer aju-
tat in partea superioară a benzii
audio de un tweeter.
TQWT este şi se comportă si mi-
I /V
măsurătorilor (dacă sunt posibile),
cât şi În urma testelor de audiţie ;
nu este recomandabilă
I®I
alegerea unei frecvenţe foarte joase
ca limită inferioară dacă se doreşte
obţinerea unui bas foarte rafinat şi
.. ~
~
-
clar;
- TQWT se adaptează foarte
uşor cu difuzoarele de bandă largă
sau cu mid-woofer de mici dimensi- ~ I
uni (până În 180 mm - 7"). in primul
caz, difuzorul acoperă suficient
~
partea superioară a spectrului q
audio; la nevoie, un tweeter cuplat În ~
jurul a 10 kHz ajută la acoperirea
completă a benzii. in cazul mid-
wooferelor, acestea pot fi cuplate
~
uşor cu un tweeter prin intermediul
unei reţele pasive simple, dacă se
~unoaşte caracteristica difuzoare lor. I
In lipsa acestor diagrame lucrurile
sunt mai dificile, dar pot fi rezolvate
~
cu mai multe teste;
- variantele pliate ale acestui tip
r--
r
de incintă se Încadrează În limite t
dimensionale acceptabile şi nu se
complică foarte mult Încât să descu- 23tJ •
rajeze abordarea lor;
- din punct de vedere al calităţii 3
traductoarelor (difuzoarelor), şi În
acest caz se recomandă utilizarea cea mai joasă reprodusă de difuzor, zoare diverse ca diametru, presiune
unor traductoare de bună calitate, care nu se recomandă să fie sub acustică, Qts, de bandă largă sau
de preferat cu Qts = (0,2-0,5), frecvenţa pentru care presiunea mid-woofere ce necesită ajutorul
frecvenţa de rezonanţă În aer liber acustică coboară cu -3 dB = F-3. unui tweeter. Desigur, utilizarea unui
fs În domeniul 30-50 Hz, SPL ~ 90 Cota A, reprezentând lăţimea incin- difuzor de bandă largă produs de
dB/1 W/1 m. Constructorul poate tei la vârf, variază În domeniul (0-50 Lowther este un ideal, dar un ideal
Încerca Însă şi alte tipuri care nu se mm) . Lăţimea maximă a tubului este greu de atins şi , apoi, ideea
Încadrează În datele citate. acustic este 3A, dar În practică nu este de a obţine maximum din ceea
in aceste incinte, presiunea este totdeauna respectată din ce este la Îndemână, În magazinele
acustică scade cu câţiva dB În motive uşor de Înţeles (dimensiunile noastre, la costuri rezonabile pentru
funcţie de cantitatea de material de sunt măsurate la interiorul incintei, constructorul român. Pentru infor-
amortizare utilizată, astfel că se având În vedere faptul că se pot uti- mare, se vor preciza şi difuzoarele
poate ajunge la situaţia că nu se liza materiale de grosimi diferite la utilizate, ca o Îndrumare În alegerea
poate corecta suficient caracteristi- execuţia practică). Difuzorul este unui Înlocuitor.
ca la frecvenţa de tăiere cu plasat la o treime din lungime, Primele două exemple practice
tweeterul utilizat; de aceea se reco- măsurând de la partea Îngustă sunt şi cele mai apropiate de incinta
mandă ca mid-wooferul să aibă SPL (Închisă) . creată iniţial de Voigt, un tub acustic
~ 90 dB. Figura 2 Iasă un spaţiu mai mare de circa 2 m lungime, aşezat verti-
Recomandări teoretice. Figu- de manevră În amplasarea difuzoru- cal, cu partea Îngustă sus. Evident
rile 1 şi 2 sintetizează toate reco- lui, oferind o formulă simplă de cal- că o astfel de incintă pare nu numai
mandările teoretice privind con- cul al distanţei la care se fragilă, dar şi foarte instabilă şi cu o
strucţia acestui tip de incintă . După amplasează difuzorul de capătul Înfăţişare destul de insolită şi greu
cum se vede În figura 1, lungimea Închis al incintei. de acceptat (mai ales de soţie) În li-
tubului acustic se determină ca sfert Realizări practice. Incintele ving-ul casei. Pe de altă parte, fiind
al lungimii de undă pentru frecvenţa prezentate au fost realizate cu difu- foarte mică În secţiune , poate fi mai
,,
I
- aproape În toate cazurile, un
strat de material rar de tip lână sin-
tet i că, aşezat pe toţi pereţii , În
grosime de 10 mm, este benefic
asupra sunetului emis. Suplimentar,
1, se adaugă materialul fonoabsorbant
I care să corecteze rezonanţele
tz
-
-IW
.J. • M
..... III
,1.
! ~R .1.
.a
~
I I
4,
I~
.
l'.
it !
/ / /L
I _.
!
I
1 .-t-t- ~ r- ' -
I~
I
I
II
+ 1/
:1.
v JI1
I·
~
Jo'
~ ,
~ ·
/
~ !
vv~ r ·I
I II
~ I
~ /"
/ t \
~ I~
II
lfJ
~ v,
~ ~
~ . lI
~
V<
~ I
",~ I
~
1
;'1
~ ~ I,
,
~f
I •
~
I
I
8
TEHNIUM martie 2004
27
--------------------------- HI-FI ---------------------------
2617
:.
" ,
I
~
~
-.I
--- r-- - - 1- - -
.
---'----,-- -
I
--
.
, /
~
II
1/
IA
II
~
II
~ ,
/
II ~
~
, v
I II
I
I
1/
I. 1/
II
I II
/
II
I
1 "I~
~ "-
2R 2/~ 22()
- -- ~
9
..., ~I
...... .................
~ ~ ........,., ...., ...
~ .- j ~
j .1
I I :: 1..-
- r'"""
~
~
~
1 I""'r'l
~
~
I'g
10 ~
AMPLIFICATOR
de ÎNALTĂ FIDELITATE
Ing. AURELIAN MATEESCU
Amplificatorul propus are un număr redus de compo- 10. Curentul consumat de amplificator se regăseşte În
nente şi performanţe care ÎI situează În zona amplifica- imaginea tensiun ii de intrare a acestuia. Curentul con-
toarelor de Înaltă fidelitate. Amplificatorul este echipat cu sumat trece către sursa de alimentare dublă prin rezis-
tranzistoare finale MOSFET complementare, care asigură tenţele R3 şi R6 + P1 . Conform legii lui Ohm, pe aceste
o putere de ieşire suficientă pentru utilizări domestice. rezistenţe apare o cădere de tensiune care urmăreşte
Caracteristici tehnice: fidel tensiunea aplicată la intrarea circuitului CI 1. Această
- puterea eficace: 50 W/8 ohmi sau 75 W/4 ohmi ; cădere de tensiune, raportată şi la valoarea tensiunii de
- distorsiunile totale sunt de maximum 0,3% la putere alimentare, are o valoare suficientă pentru atacul tranzis-
maximă şi cad la o valoare de cel mult 0,01 % pentru o toarelor finale complementare de tip MOS.
putere de ieşire cuprinsă Între 1 W şi 20 W În banda de Pentru că operaţionalul CI 1 nu suportă tensiuni de
frecvenţă cuprinsă Între 20 Hz şi 20 kHz; alimentare mari , de +/- 30 V, utilizate de etajul final, ali-
- tensiunea de alimentare: +/- 30 Vc.C. mentarea sa se stabilizează la valoarea de 14 V pe
Descrierea schemei. După cum se ştie , la amplifi- ramură cu ajutorul tranzistoarelor T1 şi T2 şi al compo-
catoarele de putere probJemele dificile sunt ridicate de nentelor aferente.
comanda tranzistoarelor. In cazul utilizării tranzistoarelor Tranzistoarele T3 şi T4 formează un generator de
bipolare În etajul final, este necesar să se asigure un curent constant având ca rol stabilirea curentului de
curent suficient În baza tranzistoarelor pentru o repaus al etajului final şi, ca atare, flJncţionarea sa În
funcţionare corectă. La un amplificator echipat cu clasă AB la niveluri mici de putere. In felul acesta se
tranzistoare MOS În final , cerinţa este alta, de a se realizează o reducere a distorsiunilor de racordare şi a
asigura o excursie de tensiune suficientă pentru atacul distorsiunilor totale datorate unor tranzistoare finale cu
acestora. Obţinerea tensiunii necesare este legată şi de caracteristici diferite de funcţionare la curenţi mici.
alegerea tensiunii de alimentare a montajului. Pentru a se evita ambalarea termică a montajului
Examinând schema electrică a amplificatorului (fig. 1) datorită curentului de repaus, tranzistorul T4 se mon-
vom constata că soluţia adoptată nu este nouă, fiind uti- tează pe radiatorul tranzistoarelor final~, Între cele două
lizată şi În alte scheme, echipate cu tranzistoare bipo- perechi, şi nu pe circuitul imprimat. In cazul creşterii
lare. temperaturii , tensiunea bază-emitor va scădea, ceea ce
Amplificatorul operaţional CI 1, utilizat ca amplificator va determina stabilizarea curentului de repaus prin mo-
neinversor, nu poate ataca tranzistoarele finale direct dificarea curentului lui T3. Grupul R17-C11 limitează
deoarece tensiunea de ieşire oferită are o valoare prea răspunsul la frecvenţe Înalte al amplificatorului şi Înlă
scăzută . Ieşirea operaţionalului este legată la masă prin R tură autooscilaţiile (reţea Boucherot sau reţea Zobel).
Numărul foarte redus de
componente ale amplifica-
torului ÎI face interesant atât
pentru cei cu mai puţină
1 c7 CI experienţă, dar şi pentru
audiofili (aceştia ştiu că un
traseu de semnal audio cât
mai scurt este benefic pen-
c; Il C!I
tru calitatea audiţjei).
Construcţia. In figurile
2 şi 3 este prezentat circui-
tul imprimat, faţa placată şi
cea plantată . Pentru a nu
avea alterări ale perfor-
manţelor şi mai ales pentru
a preveni orice auto-
oscilaţie cu efecte incontro-
labile, se recomandă
respectarea circuitului pro-
pus, atât ca grosime a pis-
telor, cât şi a conexiunii de
masă. De asemenea, nu se
recomandă reducerea
capacităţii condensatoa-
relor C8 şi C10, dimpotrivă,
dar cu păstrarea lor pe
placa de circuit.
Tranzistorul T4 se va
monta pe radiatorul tranzis-
toarelor finale prin lipire cu răşină epoxi rapidă sau cu o revine la valoarea fixată În maximum o secundă de la
bridă metalică, caz În care suprafaţa de contact se va Întreruperea semnalului;
unge cu vaselină siiiconică. Circuitul integrat se va - montaţi la ieşire un voltmetru de c.c. şi scurtcir-
monta pe un soclu de calitate (aurit). O atenţie cuitaţi intrarea. Reglaţi valoarea lui P1 astfel ca tensi-
deosebită se va acorda montării corecte a tranzis- unea reziduală la ieşire să fie cuprinsă În domeniul 50-
toarelor finale, izolate faţă de radiatorul de căldură. 80 mV;
Acesta va avea dimensiunea de minimum 200 x 100 mm - refaceţi reglajullui P2, curentul de repaus fiind influ-
şi aripioare de minimum 15 mm. Pa radiator se vor exe- enţat de reglajul lui P1;
cuta găuri filetate M3 pentru prinderea tranzistoarelor - se reintroduce În circuit siguranţa F1 .
finale, a bridei pentru T 4 şi a colţarelor de prindere a cir-
cuitului imprimat. Atenţie la manevrarea şi
lipirea tranzistoarelor finale (terminale scurtcir-
cuitate până la lipire pe circuit, Împământarea
2 ... . . . . ...
letconului etc.). Se va verifica atent izolarea
finalelor faţă de radiator.
Alimentarea amplificatorului se va face de la
o sursă capabilă să ofere minimum 3 A pentru
funcţionarea pe o sarcină de 8 ohmi la o tensi-
une de +/- 30 Vc.c. Dacă se va utiliza o sarcină
de 4 ohmi, atunci sursa trebuie să asigure mi-
nimum 5 A la aceeaşi tensiune. Sursa poate fi
un transformator care livrează 2 x 24 V c.a. şi
putere de 150-200 VA (pentru două amplifica-
toare În regim stereo), urmat de o punte de 10
MOO V.
Pentru "purişti", la un cost mai ridicat, dar
perfect justificat, se recomandă execuţia unui
amplificator stereo În varianta "dublu mono" ,
adică două transformatoare toroidale de 100
VA, urmate de punţi de 6 A şi condensatoare de
filtraj suplimentare faţă de cele montate pe cir-
cuitul imprimat, de minimum 4 700 microfarazi
la 63 V.
Rezistenţele utilizate vor fi de 1/4 W, tole-
ranţa 5%, cu excepţia lui R17, care va avea pu-
terea de 1 W. Potenţiometrele semireglabile P1
şi P2 vor fi obligatoriu de bună calitate.
Condensatoarele vor fi de preferinţă Mylar, cele
electrolitice pentru temperatura de 105°C şi cu Faţa placată
pierderi mici. Tranzistoarele finale vor fi de
preferinţă cele indicate (International Rectifier),
iar celelalte pot fi Înlocuite cu echivalenţe, cu
condiţia respectării tensiunilor suportate, pentru
3
siguranţa montajului. Diodele Zenner vor fi de
15 V şi 0,4 W (În sticlă). O menţiune specială: CI
1 va fi de tipul LF 411 şi va putea fi Înlocuit
numai cu LF 351 sau AD711. Nu se admit alte
tipuri.
Punerea În funcţiune şi reglajul. Se exe-
cută următoarele operaţii:
- P1 se plasează la mijlocul cursei;
- P2 se plasează la valoarea minimă a rezis-
tenţei - emitorul lui T4;
- deconectaţi siguranţa F1 şi conectaţi un
miliampermetru În locul său;
- puneţi montajul sub tensiune;
- ajustaţi atent valoarea curentului la 50 mA;
- lăsaţi montajul sub tensiune pentru mini-
mum 1/2 oră şi urmăriţi ca valoarea curentului
să nu devieze cu mai mult de 10%.
Atenţie la faptul că În cazul În care T4 nu
este montat pe radiatorul finalelor sau nu are un
contact bun cu radiatorul, curentul de repaus
poate lua valori mari prin derivă termică, care
duce În extrem la defectarea tranzistoarelor
finale.
Amplificatorul are o stabilitate excelentă
dacă se respectă indicaţiile date, verificabil prin
introducerea unui semnal la intrare. După
deconectare, valoarea curentului de repaus Faţa plantată
Bibliografie P1 - 1 kn
P2 - 470 ohmi
- Colecţ ia revistei Tehnium C1 - 470 nF/63 V
- Practica electronistului amator, colectiv de autori , C2, C4, C7, C9 - 100 nF/63 V
Editura Albatros, 1984 C3, C5 - 47 ~lF / 25 V
- Amplificatoare audio şi sisteme muzicale, colectiv C6 - 220 pF
de autori, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1990 C8, C10 - 4. 700 ~F / 63 V
- colecţia revistei "Electronique Pratique" (Franţa) , C11 - 68 nF / 100 V
2000-2003 F1, F2 - 3AT (vezi text)
DZ1, DZ2 - DZ15 (15 V / 0,4 W)
T1 - BC 560 C
LISTA DE COMPONENTE: T2 - BC 550 C
R1 - 47 kn T3, T4 - BC 547 B
R2 , R5 - 3,3 kn T5, T6 - IRF 530
R3 - 1,2 kn T7, T8 - IRF 9530
R4, R9 - 1 kn Tranzistoarele bipolare pot fi Înlocuite cu echivalente,
R6 - 820 ohmi cu condiţia respectării tensiunii maxime de
R7, R11 , R12 - 22 kn colector.
R8, R10 - 270 ohmi Tranzistoarele MOSFET de producţie International
R13, R14, R15, R16 - 150 ohmi Rectifier pot fi Înlocuite cu perechi SKlSJ cu parametri
R17 - 10 ohmi / 1 W apropiaţi.
INCINTA TQWT
realizare practică
Ing. AURELIAN MATEESCU
În cele ce urmează am exemplificat construcţia unei probleme deosebite dacă materialul utilizat (MDF sau
incinte acustice TQWT. Incinta este, după cum am mai PAL cu grosimea de 18 mm) va fi tăiat Într-un atelier
amintit, o combinaţie Între o linie de transmisie şi o in- specializat, pe un ferăstrău circular dotat cu vernier de
cintă Voigt (cu secţiune variabilă). La realizarea aceasta măsură. Se evită astfel Încercările de a corecta ulterior
am avut În vedere două aspecte: suprafeţele dure dar şi sfărâmicioase ale materialului
- reducerea gabaritului general al incintei (şi ca atare utilizat.
şi a greutăţii totale); Necesarul de materiale şi dimensiunile plăcilor sunt
- utilizarea cu rezultate bune a unui set de difuzoare specificate pentru două incinte. Pe desen sunt poziţio
care poate fi g ăsit În magazinele specializate (ambele nate centrele celor două difuzoare cu care este echipată
tipuri de difuzoare, atât wooferul cât şi tweeterul, au fost incinta. Diametrul găurilor practicate În faţa incintei
procurate de la magazinul KON Electronic) . rămâne să fie determinat de difuzoarele utilizate.
Reţeaua de separare am confecţionat-o "in house" Plăcile , debitate cât mai precis, vor fi verificate prin
deoarece reţelele oferite pe piaţă sunt calculate pe premontaj pe o placă laterală aşezată orizontal, cu care
frecve!:lţe de tăiere necorespunzătoare difuzoare lor uti- ocazie se vor determina numărul şi poziţia
lizate. In plus, sunt scumpe şi nici unul dintre comercianţi holtzşuruburilor de asamblare, la circa 100-150 mm unul
nu poate oferi re l aţii asupra caracteristicilor tehnice (tip, de celălalt la plăcile lungi şi câte 3 bucăţi pentru cele
punct de intersecţie , puncte de inflexiune etc.). două capace.
Construcţia prezentată nu este exclusivistă În ceea Se vor executa găuri străpunse cu diametrul de 2
ce priveşte wooferul utilizat (sau tweeterul) , important mm În placa laterală şi cu un burghiu de 8 mm diametru
fiind ca cele două difuzoare utilizate să poată lucra se vor executa locaşuri adânci de circa 3 mm pentru
Împreună , condiţia fiind reprezentată de suprapunerea Îngroparea capetelor holtzşuruburilor (atenţie pe ce
celor două caracteristici suficient pentru a funcţiona parte executaţi operaţia!) .
corect, fără " găuri " În caracteristică . Se pot proba şi uti- Pentru asamblare se vor utiliz? şuruburi tip Rigips cu
liza şi alte tipuri de woofere de 61 /2" (180 mm), la care lungimea de 35 sau 45 mm . Inainte de asamblare,
caracteristica de frecvenţă utilă să fie cel puţin până la suprafeţele În contact se vor unge cu aracet gros de
4.000 Hz ş i care dispun de "un motor" cât mai puternic. tâmplărie . Se verifică Îmbinarea corectă la 90 de grade
Frecvenţa de rezonanţă Între 40 şi 60 Hz este reco- şi se Iasă să se usuce 24 de ore. Cea de a 2-a placă la-
mandabilă. O frecvenţă de rezonanţă mai joasă nu este terală se va monta ultima.
de dorit. necesitând experimentări multiple privind po- După uscare se vor efectua următoarele operaţii :
ziţionarea materialului fonoabsorbant. - preasamblarea fără lipire a plăcii laterale rămase;
Realizarea practică a incintei (fig. 1) nu prezintă - execuţia decupărilor necesare pentru difuzoare;
- curăţarea inte-
/1-/1
1
~2~
rioară a incintelor;
- lipirea cu aracet a
deflectoarelor din poli- ~3q
sti ren expandat, 1
numerotate 1 şi 3 pe
desen. Acestea se
!
execută din bloc de
2(/17 I.9PI
polistiren de izolaţie
- -
cu dimensiunile de 50
x 50 x 190 mm şi 100
x 100 x 190 mm. Dacă
VI I
tăierea după arc de
cerc este dificilă, se ..,1\ ~ t-
pot utiliza prismele cu
~
~.... ,~ ·t--T
secţiune triunghiulară
ce rezultă din tăiere.
Deflectoarele se '---r
asigură cu şuruburi
~
""2
Rigips În poziţia 1\ ~
V
kE
corectă;
1\ f(
- se montează , În
1\ L- .-t-
poziţia din desen,
reţeaua de separare, 1\ 1\
cu firele de conexiune II 1\
lipite pe placa de mon- 1\ fi
'r.
\ 7/J
taj . Placa de borne a '\
incintei se poate :'\ ;\
monta În spatele filtru- ,\ ~ 1\ I ~
11 l\~ ~
lui sau la circa 60-100 1 1\
mm de la baza incin-
1\
tei. Firele de conexi-
une se trec printr-o iii 1\
}
gaură practicată În
perete şi etanşată cu
mastic auto;
- materialul fonoab-
sorbant utilizat are l\
l\
g 1\
1\
l'
1\
~
dimensiunile 60 x 190 1\
x 2.000 mm şi este 1\ 1\
vată sintetică procu- 1
rată de la magazinele l'
I
A~
de furnituri pentru 10
Îmbrăcăminte . Fâşia Q)
de material se va
aşeza Începând de la
zona Închisă până la
capacul superior, fără
3
tasare, apoi , În buclă ~
largă către deschi-
derea inferioară. Se va
Îndoi la 180 de grade
~
astfel ca ultimii 200-
Incintă acustică TQWT - construcţie
250 mm pe Înălţime,
Necesarul de materiale pentru două incinte:
În partea inferioară, să
rămână liberi, fără
- 930 x 190 mm 2 buc. - faţă
material fonoab - - 1015 x 190 mm 2 buc. - spate
- 1051 x 236 mm 4 buc. - laterale
sorban!. Frecarea cu
pereţii rugoşi ai PAL-
- 236 x 190 mm 4 buc. - capac superior şi inferior
- 780 x 190 mm 2 buc. - placă internă
ului nu a necesitat
fixarea materialului;
se montează tură de cauciuc subţire de 0,5-1 mm .
definitiv placa laterală cu aracet şi şuruburi. După Cu acestea, incinta este gata de probe şi utilizare. În
uscare, se blochează toate deschiderile cu hârtie de ziar
funcţie de traductoarele utilizate, poate fi necesară mo-
şi se finisează suprafeţele exterioare;
- finisarea rămâne la latitudinea constructorului: vop- dificarea cantităţii de material fonoabsorbant sau a po-
sire, furniruire, Îmbrăcarea În folie autocolantă etc.; ziţiei acestuia, lucru care poate fi efectuat numai prin
- se montează difuzoarele conectate la filtru utilizând demontarea wooferului şi accesul prin decuparea aces-
şuruburi Rigips cu lungimea de 25 mm. Etanşarea se tuia, care are un diametru suficient de mare (circa 140
face cu un strat subţire de mastic auto sau cu o garni- mm la wooferele de 180 mm diametru).
Pentru izolarea de podea se vor monta picioare din Butterworth de ordinul II , cu frecvenţa de tăiere la 2,2
cauciuc moale. In cazul În care nu pare destul de stabi lă, kHz, intersecţia la - 6 dB şi divizor rezistiv de atenuare
se poate recurge la montarea unei plinte cu dimensiu- pentru tweeter de 6 dB (fig. 2).
nile de 300 x 300 x 16 (25) mm din PAL finisat cores- Valorile componentelor sunt:
punzător. Se recomandă o prindere elast i că, prin intro- - woofer - L2 = 1,72 mH ; C2 = 10 microfarazi (nepo-
ducerea între cele două suprafeţe a patru pufere din larizat);
cauciuc moale. Fixarea se face prin strângere cu dou ă - tweeter - L1 = 0,64 mH; C1 = 4,7 microfarazi + divi-
şuruburi M6 pentru fiecare incintă , dispuse pe mijlocul zor 4,7/10 ohmi.
plăcii de bază , dotate cu şaibe plate şi şaibe amorti- La această soluţie am ajuns după ce am experimen-
zoare de cauciuc. Suplimentar, plinta se dotează cu tat şi un filtru Bessel cu intersecţie la - 1 dB cu frecvenţa
pufere sau se pot monta patru rotiţe de tip mobilă care de tăiere de 3 kHz, la care am operat mai multe modi-
ficări pentru aplati-
zarea caracteris-
2 ticii, fără rezultate
mulţumitoare.
Trebuie să amin-
Introducere
\n
C.SS
I
C
Web designer GABRIEL FLORIAN MANEA
Pe parcursul anului trecut am învăţat să realizăm pagini de web, lucrând în pagina sursă
(în cod), utilizând limbajul HTML; astfel putem controla în totalitate designul şi funcţionarea
site-ului nostru.
Îmbunătăţirea grafică a multor site-uri de Internet este realizată şi cu ajutorul conceptu-
lui CSS (Cascading Style Sheets); pentru început vom utiliza CSS level 1, apoi putem încer-
ca şi utilizarea CSS level 2.
Iată câteva beneficii ale utilizării foilor de stil in cascadă:
<HTML>
<H EAO>
<TITLE>Prima pagina de web<ITITLE>
<style type= "texUcss">
<!--
BODY
{
background-color: green ;
color: white ;
font-face: Arial , Tahoma, sans-serif;
}
-->
<lstyle>
<lH EAO>
<BOOY>
<P align="center">Bine ati venit<lP>
<br><br><br>
<p>Pagina in constructie<br>
<center>
<a
href=''http://www.gabrielm.go.ro''>www.gabrielm .go. ro</a>
<lcenter>
Vom salva codul de mai sus editat În Notepad sub forma unui fişier HTML denumit
index1.html . Tag-ul <style> din interiorul tag-ului <head> delimitează codul CSS introdus În
pagina de web; am specificat culoarea background-ului - green, culoarea textului din pagină -
white şi font-ul de tip Arial sau Tahoma.
Să aplicăm un efect de animaţie link-urilor - schimbarea culorii când de plasăm mouse-
ul asupra lor; introducem Încă un cod CSS În sursa noastră de mai sus
<HTML>
<HEAO>
<TITLE>Prima pagina de web<ITITLE>
<style type="texVcss">
<1--
BOOY
{
background-color: green ;
color: white ;
font-face: Arial. Tahoma, sans-serif;
}
-->
<lstyle>
<style type=texUcss>
A.clasa1 :Iink { COLOR: #OOOOff; font-weight: bold; FONT-SIZE: 11 px; TEXT
DECORATION: none; FONT-FAMILY: Verdana, Helvetica, sans-serif}
A.clasa1 :visited { COLOR: #OOOOff; font-weight: bold; FONT-SIZE: 11 px; TEXT
DECORATION: none; FONT-FAMILY: Verdana, Helvetica, sans-serif}
A.clasa1 :hover { COLOR: #ffffff; font-weight: bold; FONT-SIZE: 11 px; TEXT
DECORATION: underline; FONT-FAMILY: Verdana, Helvetica, sans-serif}
<lstyle>
<lHEAO>
<BOOY>
L.._ _ _ _ _ ,<P align="center">Bine ati venik/P>
<br><br><br>
<p>Pagina in conslruclie<br>
<cenler>
<a class=" clasa 1" href=''http://www.gabrielm.go.ro''>www.gabrielm.go.ro<la>
</cenler>
</BODY ></HTM L>
Home 10 Da Nu Da ratuit
Rol 10 Nu Nu Da ratuit
Geocities 15 Da Nu Da ratuit
1
e7
220V
1 PI ESE COMPONENTE
'"
1[,.
C3 - 100 IlF/50 V: C4 - 66 IlF/40 V:
C, - 220 pF: C. - 2 000 IlF/40 V:
C, - 4 700 IlF/60 V: D, = D2 = D3 =
D, - IN400 1 (Fo57, F407, BY250): D, =
D6 = D, = D, - RA220 (RA 120.
EFR I36 - 135): T, - BC252C;
1'2 - BC17 1C; T J - BC 141/16:
T, - BC 161/16: T" T. - 2N3055.
K
.------.---1--.---<~ + 1,5+3V
Sorin PĂTLĂGICĂ - corn.
2 •
Greci, jud. Tulcea
• Gabriel ALDEA - com. Domnului 48, Sector 2, Sucure:;;ti. poate realiza cu orice tip de tranzis-
Brădeanu, jud. Buzău Se pot comanda :;;i prin po:;;tă, cu toare de audiofreqyenţă (ex. SC
"Renumitele" circu ite integrate plata la primirea comenzii. De:;;i În 178, SC 108 etc.) . lţi recomandăm
de tip MMC se pot procura de la un revista TEHNIUM s-au mai publicat ca, o dată cu studiul electronicii, să
magazin de specialitate, de exem- scheme de VU-metre, Îţi mai nu Încetezi să studiezi :;;i gramatica
plu, "Conex-Electronic", str. Maica punem la dispoziţie una, care se limbii române.
~'
IK
/tI(}f/ (I1IJn
~DI(
C ,
+
• Constantin DUCA - Sibiu următoarele . Schema de teleco - un cuvinţel. Noi vă punem la dispo-
Referitor la schema de principiu mandă În chestiune are multe ziţie schema originală, unde sperăm
a telecomenzii În infraro:;;u cu 8 "afinităţi" cu schema de principiu a că yeţi găsi valorile solicitate.
canale, publicată sub semnătura unei telecomenzi de producţie ru- In viitor vom publica articolele de
ing . F.O. Stănescu În numărul sească a firmei "ULTRA STAR" din electronică auto solicitate . Până
4/2002 al revistei noastre, din care Petersburg , importată În România, atunci vă recomandăm să consultaţi
lipsesc valorile parametrilor unor lucru despre care bibliografia arti- lucrarea ELECTRONICA AUTO,
componente pasive, vă comunic colului domnului Stănescu nu suflă Ed . TEORA, 2000.
~ Ion Şt. BOBOC - Piteşti verso, denotă probleme d~ bază Franţa şi În SUA există aşa ceva, dar,
Inainte de răspunsul ce vi-I dau , neÎntelese din electronică. In mod poate, cu alte principii de funcţipnare,
ros de curiozita)e, vă pun urmă obsedant propuneţi Înlocuirea unor nu prin câmp electromagnetic. In ţară
toarea Întrebare: II cunoaşteţi cumva tranzistoare de radiofrecventă cu sunt firme (ex . Conex-Electronic)
pe domnul Nicolae Grigore din tranzistoare de putere de tip care importă şi comercializează
Piteşti - Trivale, BI. 65P, Sc. A, Et. 2, Darlington. detectoare bazate pe scheme cla-
Ap. 11, jud . Argeş? Vă pun această Tinem să vă mentionăm că, de sice. Pentru o rază de acţiune, tre-
Întrebare deoarece, curios lucru, şi exemplu , "BD645 (nu) este (deloc) cută În prospect, cu mult sub 2 m,
dânsul este interesat de un detector foarte mult superior lui BF214". costul lor depăşeşte ... 5 milioane lei.
de metale cu raza de acţiune de cel Detectorul de metale implică un Redacţia TEHNIUM vă poate
puţin 2 m, şi locuieşte ... tot În Piteşti! oscilator de RF cu f = 600.,.1500 kHz, ajuta numai cu publicarea unui arti-
Indiferent de răspuns, primul nostru or dacă BF214 este un tranzistor de col despre detectoare de metale cu
sfat este să luaţi legătura cu dânsul, RF, BD645 este un tranzistor de pu - PLL (buclă de calare În fază), care
deoarece i-am pus la dispoziţie o tere de audiofrecvenţă cu frecvenţa se pare că sunt mai sensibile decât
serie de scheme de principiu ale de tăiere foarte mică (ft < 3 MHz) . EI cele mai răspândite , interferenţiale
unor detectoare de metale mult mai nu poate lucra la frecvenţa , de exem- cu două oscilatoare. Vă urez succes!
performante decât cele trimise de plu, de 1 MHz. Noi , ca specialişti, vă
dv. Ia redacţia TEHNIUM . E bine să spunem că nu ştim cum "să cârpiţi" Mică Publicitate
vă uniţi eforturile. Referitor la cele 7 schemele trimise pentru a fi mai per-
scheme pe care ni le-aţi trimis, chiar formante; de fapt ştim că nu se poate Augustin STANCU , e-mail:
dacă ar fi corect realizate practic, face ... nimic! augustin 87ro @ elvis.com solicită
performanţele lor sunt modeste. Un detector de metale cu raza de schema radiocasetofonului
Ideile dumneavoastră de acţiune minim 2 m nu este deloc o STEREO - SPAŢIAL , Electronica,
"Îmbunătăţire" a lor, adnotate pe jucă rie, un amuzament. Ştiu că În model 001 sau 003.
Cititorii întreabă -
specialiştii răspund
Răspuns pentru dl ŞTEFAN SORIN GUŢE, Bucureşti
armonicele care pot genera erori. În tabelul 1 sunt indi- gol.Colectorul conectat la VDD.
Dacă nu este apăsată o tastă
cate combinaţiile frecvenţe lor de bază pentru fiecare ieşirea este ţinută la VDD, iar dacă
cifră sau simbol. De exemplu, cifra 5 este rezultatul este acţionată claviatura, ieşirea
adunării frecvenţelor 1336Hz cu 770Hz . trece În starea de impedanţă
Frecvenţele notate cu A,B,C,D nu sunt utilizate În ridicată .
numerotaţia telefonică .
3,4,5,9 Col 1-4 Intrări coloane - sunt conectate la
VSS prin rezistoare RC interne.
Nivelul logic de validare este
Tabelul 1 Vdd/2 (se realizează prin
conectarea la o intrare rând ).
Hz F5 F6 F7 F8 6 VSS Alimentare Qenerală negativă OV .
1209 1336 1477 1633 7,8 OSC In La aceşti pini se conectează
FI 1 2 3 A OSC Out extern un cristal cu frecvenţa de
697 3,579545MHz, sau o frecventă de
F2 4 5 6 B la un oscilator extern pe piriui 7
770 (OSC In).
F3 7 8 9 C 10 Mute Ieşire CMOS ţinută la Vss dacă nu
852 este acţionată tastatura şi
F4 • O # O comutată la Vdd dacă se
941 acţionează tastatura.
MV 5087
16
vdd TONE atrr
t.,tlt~1 011.1CI
2 15
- c:>---J/~ oei
XMITR SINGLE TONE INHIBIT
3 14
ColUJlll 1 Row 1
13
Colwm 2 Row 2
c~ ~ Colwnn 3
5
6
12
Row 3
11
Vss Row 4
1 ~ _
7 10
ase IN MUTE
tUUtYrA a !!.in , d@ tip llTMr
8 9
ase OOT Column 4
Vdd
,. T~E om
14,13,1
2,11
Row 1-4
nate.
Intrări corespondente răndurilor şi
sunt conectate la Vdd prin rezistoare
2 15
RR inteme. Nivelul de acţiona re este
TOOE o[SABLE SlNGLE TONE INHIBIT Vss.
15 Single Intrare ţinută la Vss printr-un
14
CoîliiiilT iOWT Tone rezistor intern . Dacă este lăsată in
Inhibit aer sau este conectată la Vss , la
13
Row ~
ieşire sunt generate numai două
~
tonuri. Atunci când se aplică Vdd
12 pe această intrare, se generează
COIUiiiil3 ;;o;;-T
un singur ton de bază sau două
11 tonuri insumate.
v.. 'ROWT
16 Tone Out Ieşirea de semnal emitor in gol,
10 deci trebuie conectată o rezistenţă
ase IN 1VlY KE Y DCJriN
de 20kQ-100kQ la masă.
9
ose OOT Coi"i:iiiilT Un prim montaj prezentat în figura 1a este un emiţă
tor radio ce lucrează prin modulaţie de frecvenţă şi
emite În banda FM 88-108 MHz, adică se poate utiliza
pentru recepţie un simplu aparat radio pe UUS (sau se
poate construi un minireceptor cu circuitul integrat spe-
cializat TDA 7000 ).
Precizăm că realizarea practică de astfel de emiţă
toare acordate În benzi de frecvenţă neautorizate poate
tastatura 2 din 8 de tip DTHF încălca legile În vigoare.
Montajul propus este simplu şi nu ridică probleme În
_ l · ~ coI realizarea lui, este de putere mică şi cu arie de acţiune
redusă . Este acordat Într-o porţiune de bandă unde nu
există un post local.
Nivelul semnalului audio modulator (de la genera-
torul DTMF MV S087 ) se reglează din valorile rezis-
toarelor R1 ,R2, înlocuite dacă se doreşte cu un
potenţiometru semireglabil de 47kn.
Bobina L 1 are diametrul de Smm (în aer), este din sârmă
de CuEm 0,7-1 mm şi cu distanţa dintre spire de 1,2mm.
Pentru acordul pe frecvenţa de lucru, C1 poate să fie alimentare şi un contact separat pentru comandă. Toate
Înlocuit cu un condensator variabil miniatură de 10- contactele de alimentare se vor conecta În paralel;
40pF. În montaj s-a optat pentru C1 fix, iar acordul se - utilizarea montajului din figura 1.d .
realizează prin apropierea sau depărtarea spirelor Singurul circuit alimentat În permanenţă este gene-
bobinei. Cu valorile din schemă acordul se realizează În ratorul MV 5087 (cu un consum de max.0,2mA), iar
jurul frecvenţei de 90MHz . ieşirea MUTE ( pin 10 ) este În starea jos (OV), deci
Tranzistorul utilizat O , 2N 918, este de tip NPN cu tranzistoarele 02 şi 03 sunt blocate Din colectorul
siliciu , cu factor de zgomot redus şi frecvenţa de tranzi- tranzistorului 03 (pnp ) se alimentează etajul oscilator,
ţie Înaltă (900 MHz), În capsulă metalică cu electrodul numai În momentul apăsării unei taste, când ieşirea
de ecranare legat la aceasta. Montajul funcţionează şi
cu alte tipuri de tranzistoare, 2N2218,2N2219,2N2222
etc., dar a căror frecvenţă de tranziţie trebuie să fie de
minim 200MHz.
Modulaţia În frecvenţă este realizată de semnalul
audio din baza tranzistorului, care prin variaţia curentu-
lui de bază, implicit de colector, determină variaţia
capacităţii B-C a acestuia.
Semnalul radio este trimis În eter prin intermediul
unei antene ( un fir cu lungimea de 10-12cm ) conectată
printr-un capacitor de 100pF-1 nF În colectorul tranzis-
torului 01 ( nu este figurat În schemă).
În figura 1.b, respectiv figura1.c sunt prezentate Q2
BC 171
cablajul imprimat şi planul de implantare a componen-
telor electronice.
Pentru a reduce consumul de energie este necesară
alimentarea cu tensiune a montajului doar În momentul
apăsării unei taste; aceasta se realizează În mai multe 1d
moduri, În funcţie de componentele mecanice (tastele)
avute la dispoziţie:
- utilizarea unui comutator separat (cu revenire sau MUTE trece În starea SUS ( +9V ) şi comandă tranzis-
fără) de alimentare a montajului; torul 02 În saturaţie , care determină şi intrarea tranzis-
- utilizarea tastelor cu contacte duble, un contact pentru torului 03 În saturaţie.
. ce
I~
UI R3
III< linii'
RI III<
16
COl. I ~ oul
C3
COl. 2 15
COl. 3
IOCW' C2
COl. llIpf
IN 5CI17 R2
III<
QQQ ~
lof
QQQ c
DQ Q ~
Of
O
'.mN1Hf
1a -
Pentru recepţionarea semnalelor emise se utilizează Circuitul integrat MV 8870 asigură performanţe ridi-
un mini receptor radio acordat pe frecvenţa emiţătorului, cate cu un consum de energie redus. Structura internă
iar ieşirea audio se va conecta la montajul din figura 1. În conţine filtre separatoare pentru grupul de frecvenţe
schemă este utilizat un circuit integrat specializat pentru joase şi Înalte, circuite pentru verificarea şi validarea
recunoaşterea şi decodarea tonurilor DTMF de tip MV frecvenţelor standard DTMF şi a duratei lor, circuite
8870 . În tabelul 4 sunt prezentate caracteristicile tehnice pentru decodarea şi validarea ieşirilor digitale cu
şi descrierea funcţională a pinilor circuitului integrat. trei stări 01,02,03,04. Circuitul intern de ceas care
asigură şi precizia montajului este completat cu un
cristal de cuarţ extern (pinii 7,8) cu frecvenţa de
3,579545 MHz.
18 o Tot extern se conectează un circuit RC, necesar
l
17
16
:
Trec ::; Ti d
R
'V'V'
Je blocului de verificare şi validare a duratei tonului DTMF
(Trec) , respectiv duratei pauzei dintre tonuri (Tid). O va-
loare a condensatorului C = 100nF este recomandată
pentru majoritatea aplicaţiilor, valoarea rezistenţei R se
va selecta de proiectant În funcţie de aplicaţie. În montaj
O se utilizează Trec=Tid,R=390kO, având În vedere că
18
Trec < Tl d
l C
durata dintre comenzi este mare.
Mărind durata Trec se Îmbunătăţesc performanţele
circuitului de recunoaştere şi implicit se reduc influenţele
17
R zgomotelor de la intrarea În montaj.
,.,
~
r~ Tabelul 4
16 1 "'v v
PIN NUME DESCRIERE MV 8870
1 IN+ Intrări de semnal (neinversoare,
:k
18 O 2 IN- respectiv inversoare) ale amplifica-
Trec > Tid
torului operaţional de la intrarea
C
circuitului inteqrat.
17
R 3 GS Ieşirea (Gain Select) amplifica-
r -"'R
L..o
,...- torului operaţional. Printr-o rezis-
tenţă externă conectată Între
16 l--'V" acest pin şi intrarea IN- se
controlează amplificarea circuitului
de intrare.
4 Vref Ieşire de tensiune. Tensiunea de
referinţă utilizată de amplificatorul
MV 8870 operaţional pentru polarizare cu
valoarea aproximativă Vdd /2
(2,4 V - 2,7 V)
IN t 18 Vdd
5 SEL Intrare de selecţie, În funcţie de
nivelul la care este menţinută ("1"
IN - 2 17 St/GT
sau "O") determină codul la ieşirile
01- 04 conform tabelului 5.
GS 3 16 ESt
6 PD Intrare (power Down) - este
utilizată pentru a bloca oscilatorul.
Vre! 15 StD Este activă În "1" logic conectată
intern printr-o rezistentă la Vdd.
SEL 14 Q4 7,8 OSC In La aceşti pini se conectează
OSC Out extern un cristal cu frecvenţa de
3,579545MHz, sau o frecvenţă de
PD 13 Q3
la un oscilator extern pe pinul 7
(OSC In l.
OSC IN 7 12 Q2 9 Vss Intrare de alirnentare negativă , În
mod norrnal OV.
OSC OUT 11 Q1 10 TOE Intrare digitală conectată intern la
Vdd (Three State Output Enable).
Acest pin comandă ieşirile
VSS 10 TOE
decodorului 01 - 04 În starea de
Înaltă impedanţă cănd este
conectat la nivelulloqic "O".
11 01 Ieşiri cu trei stări comandate de conţine două bistabile de tip D cu intrări şi ieşiri inde-
12 02 pinul TOE Dacă TOE= 1, pe pendente, a căror ieşire Q negat a fost conectată la
13 03 aceste ieşiri se găseşte codul intrarea DATA. Prin această conexiune bistabilul este
14 04 corespunzător ultimului ton DTMF
transformat in bistabil de tip T, astfel la fiecare comandă
valid.
Ieşire digitală (Delayed Steering ) primită bistabilul schimbă starea . in montaj s-au
15 - acest pin urmăreşte pinii ESt şi utilzat tastele "1" şi "4" (Ia emiţător) pentru două
StD StGT, iar trecerea sa În '1' indică comenzi distincte şi opţional tasta "8" pentru resetul
faptul că un ton DTMF a fost general.
detectat şi codul său
in figurile 1.d şi 1.c sunt prezentate cablajul şi planul
corespunzător a fost Încărcat În
circuitul de ieşire. Trecerea În 'O" de implantare a componentelor electronice (releele
indică faptul că un nou cod este prezentate in schemă nu figurează şi pe cablaj).
aşteptat la intrare. Pentru utilizarea in intregime a celor 15 comenzi
16 ESt Ieşire digitală (Early Steering). posibile (zero nu se utilzează), prezentăm schema din
Acest pin trece În '1' când circuitul figura 2, unde la ieşirea circuitului receptor DTMF este
de detecţie decide că tonul de la
intrare este un ton DTMF valid şi conectat un decodor cu 16 canale. S-a ales circuitul inte-
trece În nivel 'O' de Îndată ce tonul grat MMC 4067, un multiplexor / demultiplexor analogic
nu este recunoscut ca fiind valid. cu 16 canale şi 4 intrări de control (A,S,C,D) conectate
in mod normal acest pin Împreună astfel incât orice combinaţie a intrărilor să selecteze un
cu circuitul RC extern determină singur canal la ieşire .
comanda pe pinul StGT .
17 StGT Intrare tensiunel Ieşire digitală Pinul IN/OUT se conectează la nivel "1" logic, iar
(Steeringl Guard Time). Acest pin fiecare ieşire utilizată se conectează printr-o rezistenţă
urmăreşte pinul ESt şi la o la masă , pentru a asigura un nivel corect de comandă a
schimbare de stare a acestuia, bistabilelor de memorare care urmează. Şi in această
StGT devine intrare şi
schemă se utilizează (opţional) resetul general (pin 16
monitorizează tensiunea de la
intrarea sa (formează Împreună cu MMC4067).
pinul ESt şi circuitul RC , in figurile 3 a,b sunt prezentate cablajul şi planul de
dispozitivul de recunoaştere În implanta re, iar in figurile 4 a,b modificările necesare şi
durată Trec şi Tid) Când cablajul adiţional necesar când este utilizat ca decodor
tensiunea atinge valoarea stabilită circuitul integrat MMC 4028, un decodor binar-zecimal,
intern (2,35V) este comandat ca
ieşire iar nivelul este În funcţie de
la care prin aplicarea unui cod SCD pe cele patru intrări
ESt. Un nivel ridicat determină se obţine un 1 logic numai la una din cele 10 ieşiri. in
Încărcarea codului În circuitul de acest caz nu mai sunt necesare rezistoarele conectate
ieşire şi comandă pinul StD În "1" la masă de pe ieşiri.
logic. Un nivel ' O' pregăteşte O altă aplicaţie este comanda de la mare distanţă
circuitele pentru a recepţiona un
nou ton DTMF şi comandă pinul (chiar sute de kilometri) prin linie telefonică. in acest caz
StD În 'O' logic. emiţătorul este un telefon care poate forma cifrele şi in
18 Vdd Intrare tensiune alimentare sistem DTMF, aflat la capătul firului, iar receptorul din
pozitivă, În mod normal + 5V. figura 1 sau figura 2 se completează cu circuitul de
cuplare la linia telefonică prezentat in figura 5_
Circuitul are impedanţă mare de intrare şi nu influ-
enţează linia telefonică la care este cuplat, detectează
Tabelul 5
apelurile telefonice şi după un număr prestabilit (in cazul
de faţă 10) comandă un releu care prin contactele sale
F F Digil TOE SEL-O SEL = I angajează linia telefonică, conectând o rezistenţă de
ias sus Q4 Q3 Q2 QI 04- 03 02 OI
697 1209 I I o o o I o o o I 600 n şi un transformator de semnal la linie (ca şi cum
697 1336 2 I o o I o o o I o se răspunde la telefon) . S-a utilizat un transformator
697 1477 3 I o o I I o o I I
770 1209 4 I o I o o o I o o recuperat dintr-un telefon cu disc.
770 1336 5 I o I o I o I o I Pentru a realiza o izolare galvanică totală cu linia
770 1477 6 I O I I O O I I O
852 1209 7 I O I I I O I I I telefonică se montează un optocuplor cu diodă emiţă
852 1336 8 I I O o O I O O O toare in circuitul telefonic; in montaj s-a utilizat tipul
852 1477 9 I I O o I I O O I
941 1209 O I I O I O o O O O 6N136 dar se poate monta orice fel de optocuplor avut
941 1336 • I I O I I I O I O
la dispoziţie (schema funcţionează foarte bine şi fără
941 1477 # I I I O O I O I I
697 1633 A I I I O I I I O O acest optocuplor).
770 1633 B I I I I O I I O I
852 1633 C I I I I I I I I O Tensiunea alternativă de apel, redresată, limitată la
941 1633 o I O O O O I I I I +5V şi filtrată este transformată in impulsuri digitale cu
- orice O I-IZ HZ HZ HZ HZ HZ HZ HZ
ajutorul unei porţi logice de tip MMC 4093, care
comandă numărătorul de apeluri MMC 4017 (numărător
După decodare, pentru a memora comenzile primite
se utilizează un circuit integrat de tip MMC3013 care Johnson decadic cu 10 ieşiri decodate). in montaj s-au
1c
R4
1b
1e , "
- .J L'_l
-
. ••
:• • i
'}
r'1[
"
I 1f i
;IJ!
"
"'
L' i" ." I
I i1 I 1["-'
1
I
li li ll·n
1, - re-,.
1
-
L-,- 1r-" I" r. .
YI
II
1f - -l j L J L
() lr--"V\~~-t-~~""~.,/'--""_:L'-i IN-
' - - ' - IN·
2
.~.
IT
,oonF - . -
-=~
~ 'E"
F
StJGT li' A A.
~
~ e, GS Est ~ ~ R27 :J
h~ ~ T sa sto ...1L., R7 300K L.L ~~ ~ Z
I
'OOnF x A A.
(4-'-l PO TOE 10 1 ~ ~
15 INHABIT ~
X4
R28
AA
I:
w
1-
I
A.
V I'-il'101
l'
18
0SC2 B
12 o X6
X9
R;'
~
gj " X'O ~ ~
Y' 3579104 > A X" R3'
, R' R2 R3 R4 X'2 ~
o ~ 'OOK' 'OOK '> 'OOK 'OOK 4067 X'3 ~~
;:)
...J
U, MV 8870 ~ '> ~ < ~~; 1--'"'---+-1-+++-+-1-+++-+-+-++---, R32
~ ~ ~
;:)
a:
le( ~~
:E , R~
;:)
z ~~
R35
e( A.
~~
i=- R36
O
;:) ~
a: R37
l- ~~
~
CI)
Z
O R38
O ~~
... ~I'" ~ ~ •• :: ~I" ... ~I'" ; ~ • ~I'" :: ŞI'" • ~'''' :: ŞI'" ... ~I« ~ ~ '" ~I'" ~ ~
- ~ - ~ ~ ~ - ~ - ~ - ~ - ~ - ~ - ~ - ~ - ~ - ~ - ~ - ~
40'3 40'3 40'3 40'3 40'3 40'3 40'3 40'3 40'3 40'3 40,3 40'3 40'3 40'3
I;; ;; ;; ;; ;:: ;; ;; ;; ;; ;; ;; ;; ;; ....;;~-.--'
U~~2A U~~2B U<U4A U~~4B U~~5A U~U5B U~lJ6A U~~6B U<U7A U~U7B U~~8A U~U8B U~~A U~~9B -
<
< 47K
R'O <
(~
47K ' 47K 47k < 47k' 47k '> 47k < 47k'• 47k '> 47k «< 47k' 47k > 47k < 47k
R,' , R '2
~
R'3
(~.
R'4 , R,5 , R,6 R'7 , R'8 ,
~
R,9 R20 , R2' R22
<
R23
~ ~ ~ N ~ N N N ~ N ~ ~ N ~
~ 2 QO
-:t
CONSTRUCŢIA NUMĂRULUI
.1
-
J
I ,...
(G3rJi rLr~
~ .~ IV r, I.~
· it ~ij
l,.I., " ': •
~ lf~ g=
~. ... i
~ ~~: .Il
il'
_._ - - - -
I i
x_. ____._. __ .~ . _ . _1-.____1-_ _ _ __ _
..
.~ ~-=- -:-+ =-:-~-t---·--il-
_. ...J __ _1____f.--·-=--=--=--=-==---·-
o 1--·._··_ __
3a
; ..
. . ... ~
~:
rn~ '= .~ =~ --- .. .
••
9,,~
"
: ••
~ -
VI
ec:JII
--
• •
L;
"
: "~ ..
~
--
•
••e
~
:
~~
~ ~ • •
~; ~; ~~ =s ~s
uuuuuuuuuuE~?x:3uu
=" =" =" =" =" =" =" =" =" ='" = ou ~ ... ~ ... =".
DRILL CHART
SYM DIAM TOL QTY NOTE
)( 0.028 92
+ 0 .0 31 11 9
o 0 .034 122
• 0.038 32
TOTAL 365 3b
TEHNIUM martie 2004
49
CONSTRUCŢIA NUMĂRULUI
Ul
o----!- x
)()
Xl
ff-o
7
X2 6
o..---1L INHABIT lG 5
X4 4
10 X5
11 A ~
B lCB
14 YJ
1 C '3
O lCII ~
)19
,.... •••1:.(...... 1
~
Xl0
Xll
X12 '1
X13 Ci
Il
X14 1
X15
'lY57 4b
U2
BCDI
DEC 3
0+.--0
1 2
10 1
13 2 2 15
3:~1§W
12 4
<4 ti
11 8
5 7
6 4
4a 7
8
9
9
5
'-«Jl8=:----'
~
~
'2
l in. t_l_fDnjc.
7
~
1
.u
..pr. IM audio r
"1!:!J
"
.. '.- O
••
o~'"W o" -• •... -- ••
.. ~ ~ " -=0 "'. ••
•
••
•
"
ONO
., bJ ..
~
o.
.
" • ~.~
••• 10 !iVea70
I!.:!l
6b ,
••
. •
7
Ia> :- \ d.
co ... nd .. reset
1. a 1••01,.. DTI1F
spre IN .udl o ~
1,
50 TEHNIUM martie 2004
-t
m Cl
:I 100nF
Z R, 101< R2 33k
C 'E
=L
J:
~
3 traf tele(
~
;0
N
o
o
oi>
:;:". tlll~'~O
H
<
<>
Rll
600
~~
\ICC normal des chis
(')
O
z
~
J:J
C
(')
0:j
»
z
c
~
5 »,
J:J
C
r
C
C5
pin 10 MV8870 4)uF
CII
~
LABORATOR
L
FILTRU
UI CI C2 U2
RI
1.,.,
TONV E. KARUNDV
r
2 o f
30-50 0,1-0,07
50-100 0,07 -0,05 2,5k
100-200 0 ,05-0 ,03 4
52 TE HNI UM martie 2004
- - -- - - -- -- - - - LABORATOR - - -- -- -- - -- - -
510k
56 k CDB41
2 3
Cz (PF)
590pF
I
50
-t-- I
I
I
40 1-----+--+--
I I
Ucda (V) 30
-3 -2 -1 O 1 2 3
Douii
TRANZISTOR - TESTERE
simple
Elev RADU UNGUREANU
ro
1 330
CI
47n -=-3V 3
C2
1t-1-----4'~o---I
3V IDJI
MASURATOR
PENTRU FRECVE NTA
DE TRAN ZITIE
, '
Ing. OVIDIU OLARIU, Y03UD
Dispozitivele pentru măsurarea parametrilor tranzis- ohmi), ajungem la relaţia (4), În care Ft depinde de un
toarelor sunt bine cunoscute. Excepţie fac cele pentru singur parametru, şi anume Cb. Aşadar, folosind un con-
măsurarea lui Ft, datorită complexităţii acestora precum densator variabil de 150 pF cu capacitate reziduală
şi necesităţii unui laborator bine utilat. redusă , se poate scrie scala acestuia direct În Ft con-
În cele ce urmează propunem un dispozitiv simplu, form tabel ului.
uşor de realizat, care oferă posibilitatea aprecierii Schema montajului practic este redată În fi gura 2.
frecvenţei de tranziţie (Ft) până la circa 500 MHz. Pentru Cb se recomandă În cazul capacităţilor mici
Dispozitivul se pretează la modificări uşoare, la Îndemâ- folosirea unor condensatoare fixe, deoarece cele vari-
na oricui, În funcţie de necesităţi. abile cu capacitate minimă sub 10 pF sunt greu de găsit.
Se ştie că la frecvenţe Înalte, produsul Bf este con- Bobina L se va realiza pe o carcasă cu miez reglabil şi
stant pe panta de cădere cu Înclinarea de 6 dB pe va avea o inductanţă de 0,5 microhenri.
octavă (ad ică dacă frecvenţa creşte de două ori, B Condensatoarele paralel pe bobină sunt cu dielectric
scade de două ori) . Totodată , dacă scriem condiţia de mică sau stiroflex. Pentru tranzistoarele Încercate se
intrare În oscilaţie a unui transistor (vezi formula 1), recomandă montarea pe placa de bază a unui soclu de
observăm că putem aprecia B la o anumită frecvenţă tub heptal legat ca În figura 3. Potenţiometrul P
(formula 2), iar cu un montaj simplu, figura 1, putem serveşte la reglarea curentului de colector pentru sta-
aprecia mulţumitor Ft (relaţia 3) . in aceste condiţii se bilirea punctului static de funcţionare. Intrarea În
vede că realizând un montaj cu valori convenabile pen- oscilaţie este controlată prin microampermetrul M1,
tru condensatorul Cb de cuplaj al bazei la circuitul care poate fi recuperat din aparatura audio; se reco-
oscilant, alegând o frecvenţă de lucru fixă şi o valoare mandă un instrument sub 100 microamperi.
fixă pentru rezistorul de sarcină din colector şi intro- Instrumentul M2 este un miliampermetru care ne va
ducând În relaţia (3) , se obţine direct Ft. indica curentul de colector având scala până la 10 mA.
S-a ales frecvenţa de oscilaţie 10 MHz, Rc 100 ohmi. Pentru trecerea de la PNP la NPN s-a prevăzut un Între-
Cosmetizând acum relaţia 3, introducând valorile alese rupător inversos 1. Alimentarea se poate face fie din
şi efectuând transformările În valori uzuale (MHz, pF, baterii, fie dintr-un alimentator stabilizat care să de-
biteze o tensiune de 5 sau 9 volţi. Pentru Cb În cazul cel puţin Ft citit În tabele.
folosirii unor condensatoare fixe se vor fixa pe placa de Nu trebuie să ne mire faptul că la multe tranzistoare
bază fie două cleme miniatură, fie o porţiune cu două vom găsi mari diferenţe faţă de catalog , din nefericire În
contacte dintr-un conector recuperat din TV-ul demodat! jos; dispozitivul indică realitatea. De asemenea, vom
Dacă se foloseşte un condensator variabil , acesta se va constata că Ft variază pentru acelaşi tranzistor În funcţie
fixa pe placa de bază cu şuruburi , având o scală fie cal- de curentul de colector, existând o valoare pentru care
culată din relaţia 4, fie din tabelul alăturat. Ft are un maxim, lucru confirmat prin curbele caracte-
Dispozitivul se construieşte Într-o cutie de aluminiu ristice date În cataloagele fabricanţilor.
cu dimensiunile 10x8 centimetri , având la partea supe- Recomandări. La punerea În funcţiune se poate face
1MO 2
1000
10KO
o -5-;-9
1N4148
O.5ţLH
le - METRU ADAPTOR
Elev RADU UNGUREANU
Pentru măsurarea inductanţei bobinelor şi a capa- Desigur că prin această metodă nu se pot măsura
cităţii unor condensatoare, se poate realiza circuitul game prea mari de valori pentru Lx şi Cx. Se pot măsura
adaptor cu schema din figura 1, În care: Însă valorile Întâlnite practic În game le de frecvenţă
AR = antenă exterioară de recepţie ;
Lx = inductanţa necunoscută; de radiodifuziune (UL - UM - US) şi chiar În
C1' C2 = condensatoare de cuplaj (10+20 pF); UUS şi TV(!). Adaptorul poate fi folosit şi pentru
Ce = condensator variabil etalon (cu scală gradată) , prereglarea inductanţei unor bobine pe o anumită
Cmax = 500 pF. valoare Lx.
Inductanţa necunoscută Lx a unei bobine se
În figura 4 se prezintă o variantă de realizare a cir-
măsoară indirect (este necesar, adică, şi un mic calcul)
În felul următor: cuitului de măsură. Este nevoie de o placă de textolit
- se cuplează AR direct la borna de antenă a radiore- (neplacată metalic) cu dimensiunile 100 x 60 x 2 mm.
ceptorului (care nu va avea antenă interioară cu ferită) şi Condensatorul variabil trebuie să fie (obligatoriu) cu
se acordează pe un post local cu frecvenţa (fo) cunos- demultiplicator şi cât mai corect etalona!.
cută;
r-r~-;
1 2 r
2
I c, I
Lx II
I
Lx c.
I
I
I
I 4
C
x
f'------ţf
A
3
D
I
I Adaptor I
L _____ ~
Cx = (21lfo
1
f ( Lx1 - Lex1 ) Bu c şe radio
nul trecut s-au implinit o Semnalele de la electrozi sunt cele mai mari amplitudini , va trebui
ElECTROCARDIOSCOP
MARI AN LĂCĂTUŞ, Buzău
1
-
-;;;- 4.5 V
-
_ 4,5 V
,\1 = PA 74 1 .Jll
fir extrem de subţire din cuarţ argin- 30/50 mm, dar eu am folosit cu suc- va fi plasat la braţul drept, iar elec-
tat, intins şi plasat vertical intr-un ces şi plăcuţe pentru cablaj imprimat trodul 2 puţin mai jos de inimă .
câmp magnetic produs de un elec- având folia de cupru bine cositorită. Semnalele sunt in acest caz foarte
tromagnet, vibra când era parcurs Pentru asigurarea unei impedanţe puternice şi uşor de pus in evidenţă,
de curenţii infimi ven iţi de la elec- scăzute, electrozii vor fi imbrăcaţi in dar dacă electrodul 2 va fi plasat
trozii plasaţi pe corp. Imaginea firului pânză imbibată cu soluţie de NaCI deasupra inimii, ele vor deveni mult
era apoi proiectată pe un suport 1% (nu mai mult), deşi pot fi aplicaţi mai slabe, ceea ce ne confirmă exis-
fotosensibil ce se deplasa lent. şi direct pe piele, după ce aceasta a tenţa unui dipol electric asociat
Astăzi pentru amatori constru- fost umezită cu soluţia de NaCI. inimii.
irea unui electrocardioscop este cât Rezistenţa electrică dintre cei doi Semnale nu prea puternice, dar
se poate de simplă. Ca indicator se electrozi plasaţi pe corp trebuie să culese ceva mai comod , se pot
poate folosi un VU-metru analogic fie cât mai mică (10-100 kn), in obţine dacă electrodul 1 este plasat
(miliampermetru sau microamper- acest fel aparatul fiind mai puţin pe frunte, iar celălalt la braţul stâng
metru) şi nu avem decât să punem influenţat de câmpurile electrice de (in dreptul cataramei ceasului, de
un amplificator operaţional să ampli- 50 Hz care duc la vibraţia acului. exemplu). Electrozii vor fi bine fixaţi
fice cât trebuie până când inerţia Este bine să nu ne situăm prea cu elastice. De asemenea, va trebui
sistemului mobil al VU-metrului va fi aproape de reţeaua de curent alter- să observăm activitatea inimii chiar
invinsă , iar acul se va mişca in rit- nativa locuinţei. ş i când vom ţine electrozii uşor
mul bătăilor inimii. Schematic vorbind, inima poate fi strânşi in mâini , fiecare in câte o
De o simplitate maximă (activi- comparată cu un generator electric mână . De fiecare dată vom avea
tatea e lectrică a inimii este uşor de cu doi poli, unul in partea de sus, iar grijă să asigurăm umiditatea nece-
pus in evidenţă) , montajul din figura altul in partea de jos a ei. Ca atare, sară electrozilor ş i să reglăm ampli-
1 nu necesită multe comentarii. dacă vrem ca semnalele să aibă ficarea şi poziţia acului după nece-
RECONDITIONAREA
, CONTACTELOR LA TASTATURI
Alăturat vă trimit articolul "Reconditionarea contactelor la tastaturi",
care sper să satisfacă pe cititorii interesati, cum este dl lulian Nicolae,
autorul articolului "Verificarea telecomenzilor", apărut În revista
nr. 4/2003.
Deşi e cam târziu, vă rog să primiţi şi urările mele de An Nou cu bine
şi sănătate şi la cât mai multe numere ale revistei.
in perioada actuală s-a constatat constituie folia de aluminiu lipită pe După terminarea acestei ope-
că tastatura la telecomenzi şi chiar foiţa de hârtie şi care se găseşte ca raţii, la care recomand să se
la unele jucării este confecţionată ambalaj la unele sortimente de ţigări lipească disculeţe pe toate tastele,
din cauciuc foarte elastic, sub formă sau ciocolată . Foiţa de aluminiu tre- chiar dacă unele suprafeţe de
de folie cu taste În relief. Fiecare buie să fie numai din aceea de contact ar putea fi În stare bună, se
tastă are la capătul de contact o culoare argintie şi nu colorată sau Iasă să se Întărească adezivul, În
suprafaţă grafitată sau argintată. eloxată. cazul prenadezului cel puţin o oră .
Datorită comenzilor repetate Din acest material se decupează După curăţarea cu alcool şi a
numeroase, sau poate şi datorită cu ajutorul unui perforator de birou, contactelor reţelei matriciale, se pro-
umezelii şi prafului, această disculeţe la diametrul cuţite lor aces-
cedează cu atenţie la montarea tas-
suprafaţă se degradează cu timpul tuia, adică de 5-6 mm. Pe suprafaţa taturii. Se va verifica vizual dacă dis-
şi ajunge să nu mai realizeze un de contact a fiecărei taste, curăţată
. contact perfect. culeţele de aluminiu rămân În locul
şi degresată În prealabil, se lipeşte
Fiind şi eu confruntat frecvent cu cu câte o picătură de prenadez sau În care au fost lipite, indiferent de
poziţia În spaţiu a foliei cu taste.
această problemă, la Început am alt adeziv, cu ajutorul unei pensete,
procedat la curăţarea cu alcool, apoi câte un disculeţ din aluminiu dar, Nu am avut ocazia să Încerc, dar
la o "regenerare" cu ajutorul unui atenţie, lipirea se face Între cauciuc cred că metoda se poate aplica şi la
creion cu mină din grafit moale, dar şi faţa cu foiţa de hârtie. Faţa dis- tastatura unor telefoane mobile sau
rezultatele erau temporare şi sub culeţului din aluminiu trebuie să alte aparate electronice.
aşteptări. rămână spre exterior şi foarte
Am recurs atunci la o metodă curată. Totodată, se poziţionează Bibliografie:
mai puţin industrială dar sigură şi disculeţul de aluminiu să fie cât mai Tehnium nr. 11/1990
foarte simplă ca tehnologie. concentric posibil cu suprafaţa de G.D. Oprescu, Construcţia unei
Materialul de bază necesar îl contact a tastei. claviaturi
CONVERTOR 1
de RADIODIFUZIUNE L ..
MF CCIR-OIRT _ _ _ _ _ ..J
TONY E. KARUNDY
2 I ..l ..l
I
1-- - -
fIII I
I
i I
I
I
I I I I
I I I I f
I I I
- I
63 73 9t1 108
III,
3 A
6J-/j
r.."z
. H~
...."'
108
MHz
+
,~
ft.1 ,It.?
r
J
R
OIRT
1(
1 •
!}
H
. ,
K
~ ~
1
: H-----
OflQ
l L--t-D~r--- rl~ h
--- K
x5
-b--..I...-_~
x7
:
Mx
I
IL ______ _
5
~------_.----~~--------_r--------------._--------~------~+9V
+ Cg
ClO 1 221-'F
5,1 pF
C3
FI
10 P
Rs
6200
R7
6,2KO
CsI
r f
C6
5-20pF
+9V
7 f. f,
JM
8E1-lOEWHz +9V GJ - 73t.4Hz
AR
R,
tKQ
C!I
~
4 Irit 1
.
C9
c, Cz
lO-40p~
.L'{ f~;:C
C6 R~
Ţ
11<0
100'
f~ -25MHz(35Mt1z)
8 9
CuA9 lmm ..
'"
f(~)
:>
o 3 "1'
10
a)
In
1'")
b)
11
a) b)
În ce prive~te mixerul Mx (figura 7), ac~sta_e~te r~a În figura 12 se prezintă modul de realizare practică
lizat cu tranzistorul T = BFY 90. EI trebUie sa fie bine a convertorului. Drept boxă s-a folosit o cutie cilindrică
adaptat la intrare cu antena baston de recepţie . cu capac (5) pentru cremă NIVEA, cu diametrul 85 mm
Semnalul heterodinei de frecvenţă fh (f1 sau f2) se ~i Înălţimea 45 mm. Pe capac s-au fixat antena baston
injectează În emitor. Semnalul de frecvenţă intermeaiară (6) ~i comutatorul de subgame (4). Convertorul nu este
(63-73 MHz) este selectat de un FTB cu circuite cuplate prevăzut cu alimentator propriu ~i se va folosi unul
acordate, din circuitul de colector. Frecvenţa centrală a industrial pentru radioreceptoarele sau calculatoarele
filtrului este 68 MHz, iar banda frecvenţelor de trecere electronice mici. Conectoarele coaxiale sunt: tată de
este de 10 MHz (figura 8). Bobina La (identică cu L1) a cablu (2) ~i mamă de panou (3). Antena convertorului
filtrului se realizează ca În figura 9. In figura 10 a ~i b este filară, de cca 50 cm, ~i va fi pusă În apropierea
se dau desenele cablajului imprimat ~i al echipări i plăcii
antenei baston a radioreceptorului (8) de gamă 63-73
heterodinei locale, iar În figura 11 a ~i b, acela~i lucru
pentru mixer. MHz.
12
22OV/50Hz
REGULATOARE LINIARE
DE TENSIUNE cu trei terminale
CORNEL ŞTEFĂNESCU
~f-);
ieşire de 20V-24V, la un curent LM1085, produs de NATIONAL
:.>J ,,,,, , ~
·.~C l : 2
[ ) : '>1"/1
,- -- 1 01
fc..ttO& TO 22IFJI
pin la pin. Puterea disipată nu tre- tip DMOS şi poate suporta un curent este tensiunea regulatorului folosit
buie să depăşească 15W. iar .tensi.: de maxim 700mA. Are protecţie (3V; 5V; 8V; 12V etc.). Integratul 11
unea de intrare nu trebUie sa internă la scurtcircuit şi blocare ter- împreună cu rezistenţa R3 formează
depăşească 12V. Circuitul AMS mică. Puterea maximă de lucru este un generator de curent; acest curent
1082 este varianta pentru un curent 20W. Capsula de tip TO-220. este determinat cu formula 10 =Vref
de ieşire de 10A, funcţional şi con- figura 9. I R3, unde Vref este tensiunea
structiv identică cu AMS 1083. O aplicaţie . simplu de construit. a regulatorului. In cazul de faţă
Tensiunea maximă de alimentare regulatoarelor prezentate este o Vref = 1.25V şi alegând R3 = 1 ohm.
este 15V. sursă de tensiune şi curent con- rezultă un curent 10 = 1.25A. Pentru
~ 1- ~ ~-] '1 t~
.... '.
~
la i
TO· _
I .. ~ i
~....
-
Q - !Ii""
='"
~ t\ '.a.-
J,
4;
-_..
·t ...
... r 4
r ... ·lWiI
........u.l "'-
.r:=J'\..
,.,vw. -
ORllEF!
PART NUr.tBER PART rrurNf
'IUI'';'O'
G,-:~b===>.~::
lT13SAl LM.'l3tlP
tT338AX
I.MfŞBI< ........
LMasex '.
1_-~_"(l
"-
HlUJO;:;., .... w
T,iIjlj-I#C.'~-ilG
•.",.
OBSut.m
_
.-v._
....., ___I l _
PDAGE
t . p ........ __
tWJ1UlkT_
'.IE-'" U .. -h C"ofI'
6 7
1
---..
C;
,, ~U5v ,"-
.~
8 "'-
r-
, 1 1100 _ _ ... -......
~ , 106
" )
lGk!l I :Itf
l .
I~ 1~'
"
z• ,,~
• 102
valori mici de curent se
poate monta un
~
potenţiometru. iar pentru
valori mari. un comutator
cu mai multe poziţii;
LM 196 sau LM396 este un re- stante (fig. 8) . utilă în introducând rezistenţe de putere În
gulator de 10A, ajustabil. produs de laborator sau ca încărcător de baterii circuit. tot curentul de sarcină
firma NATIONAL SEMICONDUC- miniatură sau auto. Schema are la trece prin aceste rezistenţe şi
TOA. Tensiunea de referinţă este bază două regulatoare de tensiune integratul 11.
Vref = 1.25V. iar tensiunea de ali- pozitivă notate 11 şi 12. Integratul 12 Montajul funcţionează ca gene-
mentare maximă de 20V. Tensiunea este montat ca sursă de tensiune rator de tensiune. cu tensiunea
la ieşire Vo se poate regla între constantă dar reglabilă . Tensiunea
fixată de R2. atât timp cât sarcina
1.25V şi 15V. puterea disipată nu de la ieşire depinde de valorile rezis-
trebuie să depăşească 70W. Pentru tenţelor R1. R2 şi se calculează conectată la ieşire nu necesită
calculul tensiunii de ieşire se uti- =
după formula Vo Vref (1 + R2IR1). un curent mai mare decât cel stabilit
lizează schema şi formula prezen- Vref este tensiunea regulatorului (în cu R3. Dacă sarcina scade
tate în figura 4. Capsula integratului cazul de faţă 1.25V). Cu R1 = 100 (creşte curentul). intră în funcţiune
este de tip TO-3. figura 7. ohmi. pentru Vo = 15V rezultă generatorul de curent 11. care
TEXAS INSTRUMENTS produce R2 = 1.2kn. Deci tensiunea de ieşire
menţine curentul prestabilit cu
un regulator ajustabil de tensiune Vo este cuprinsă între 1.25V (R2 = O)
mare TL 783. Tensiunea de ieşire şi 15V (R2 = 1.2kn). Se pot utiliza şi R3; chiar dacă se scurtcircuitează
poate să urce de la 1.25V până la regulatoare cu tensiune .fixă. dar în ieşirea. curentul nu depăşeşte
12SV. Tranzistorul de putere este de acest caz tensiunea minimă de ieşire valoarea stabilită .