Welcome to Scribd, the world's digital library. Read, publish, and share books and documents. See more
Download
Standard view
Full view
of .
Save to My Library
Look up keyword
Like this
104Activity
0 of .
Results for:
No results containing your search query
P. 1
Activitati timp liber (A.T.L.)

Activitati timp liber (A.T.L.)

Ratings:

5.0

(1)
|Views: 6,263 |Likes:
Published by cristina_cimpianu

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: cristina_cimpianu on Mar 22, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/26/2013

pdf

text

original

 
TIMPUL LIBER – NOŢIUNE SOCIALĂ DE IMPORTANŢĂ PRIMORDIALĂ
Timpul liber 
nu este un timp neocupat 
, un timp fără nici un fel de activitate.Acesta a jucat un rol foarte important în istoria omenirii şi a devenit o condiţieindispensabilă pentru îmbogăţirea personalităţii omului.Importanţa folosirii timpului liber creşte odată cu scurtarea zilei de muncă şiautomatizării muncii. Dezvoltarea tehnică duce la limitarea activităţii motrice,munca fizică este mult diminuată datorită apariţiei de maşini automate. Statistic,oamenii zilelor noastre fac mult mai puţină mişcare comparativ cu deceniile trecute.Scăderea activităţii fizice este compensată de creşterea activităţii intelectuale.Astfel timpul liber apare într-o pondere tot mai mare ca timp de dezvoltaremultilaterală a personalităţii, care asigură perfecţiunea intelectuală, morală, esteticăşi fizică. Interesantă este corelaţia dintre timpul de lucru şi cel liber la un muncitor necalificat şi unul calificat. Dacă cel necalificat consumă foarte multă energie prinfaptul că mişcările sale nu sunt ergonomice, va trebui ca cea mai mare parte atimpului său liber să o folosească pentru restabilire, şi în acest mod se lipseşte de posibilitatea de a se autoperfecţiona. În acelaşi timp cel calificat, va folosi timpulliber pentru autoperfecţionare datorită faptului că acestuia îi trebuie mai puţin timp pentru restabilirea capacităţii de muncă.
 Activităţilor de timp liber 
 
 presupune în primul rând recreere, apoi educaţieestetică, apoi presupune sănătate.
 Munca fizică, munca în aer liber, munca într-un mediu natural, s-a mutataszi într-un spaţiu închis cu aer condiţionat, în construii vechi şi noi, cumişcarea fizică redusă treptat de noul grad de confort şi civilizaţie. Problemeleactuale ale nutriei raportat la reducerea efortului fizic grăbte apariasedentarismul, combătut în epoca de azi prin sporturi noi, precum joggingul, orifitnes-ul. Finalitatea lui este concretizată în: îmbunătăţirea condiţiei fizice;îmbunătăţirea stării mentale de bine, frumos şi adevăr; formarea de relaţii sociale;obţinerea de rezultate referitoare la mediul sănătos, sigur şi cooperant.
 Deci organizarea odihnei este în corelaţie cu organizarea muncii.
Organizarea activităţilor de timp liber 
trebuie să intre în conştiinţa oamenilor ale diferitelor grupări întrucât este o activitate de primă necesitate cu rol profilacticla viaţa din ce în ce mai complexă a contemporanietăţii.
Modalităţi de petrecere a timpului liber 
Timpul liber este un factor dependent de societate, posibilităţile de organizare şi de conţinut aleacestuia şi de aceea reflectă însăşi posibilităţile societăţii. Cercetările în domeniu au demonstrat că ceamai mare parte a timpului liber se consumă la locul de trai sau în staţiuni de odihnă.Evaluări privitoare la utilizarea timpului liber în România au fost făcute de Institutul Naţionalde Statistică; considerând timpul liber ca „timpul rămas din cele 24 de ore după efectuarea îngrijirii personale, a activităţilor profesionale, a muncii în „gospodărie” s-a ajuns la concluzia că pentru populaţia în vârstă de 7 ani şi peste, activităţile de timp liber sunt următoarele:1.
Vizionarea programelor de televiziune
este modalitatea principală de petrecere a timpuluiliber nu numai în România, satisfăcând atât nevoia de destindere şi/sau de distracţie cât şi preocupărileinformative şi de dezvoltare a personalităţii.- din totalul populaţiei de peste 7 ani, 93% privesc la televizor, dintre care 75% zilnic.2.
Citirea ziarelor şi revistelor 
este preocuparea de timp liber care ocupă locul doi dupăvizionarea programelor de televiziune. Această preocupare a înregistrat unele scăderi faţă de începutuldeceniului nouă când interesul era mai mare, probabil din câteva motive: explozia de ziare şi reviste a
-1
 
constituit o noutate pentru români după perioada comunistă; nivelul de trai nu scăzuse atât de multîncât să pună problema imposibilităţii de a mai putea cumpăra ziare şi reviste, pentru anumite categoriide populaţie; problemele economice şi şomajul au creat o dispoziţie a populaţiei mai puţin propicecumpărării şi citirii de ziare şi reviste.3.
 Ascultarea ştirilor la radio
ocupă locul trei în topul preferinţelor de petrecere a timpuluiliber. România se situează, din acest punct de vedere, printre ultimele locuri între ţările din UE.4.
 Lectura cărţilor 
, ca preocupare de timp liber, a scăzut în România după 1989. După ultimeledate, cititul cărţilor este o preocupare pentru 21% din populaţia de 10 ani şi peste, care include – deci – şi elevi.Interesul pentru lectură este mai mare în celelalte ţări ale Uniunii Europene, deşi este diferenţiatde la o ţară la ţară.5.
Computerul şi Internetul 
generează preocupări atât pentru timpul de muncă cât şi pentrutimpul liber. Pentru România, fenomenul are o anumită noutate, pătrunderea acestora începând să se producă după 1990.Dotarea cu computere a evoluat rapid, atât pentru instituţii, cât şi pentru persoanele particulare.Scopurile folosirii Internetului sunt multiple şi vizează atât domeniul vieţii de muncă cât şi viaţa personală şi timpul liber Folosirea intensivă a calculatorului şi a Internetului a fost invocată, de multe ori, ca sursă areducerii interesului pentru lectură. Comparaţia dintre România şi celelalte ţări ale Uniunii Europene,mai ales cu ţările nordice a evidenţiat faptul că aceştia din urmă, în ciuda faptului că folosesc cel maimult calculatorul şi Internetul, citesc mai mult, comparativ cu românii.6.
Vizionarea spectacolelor şi frecventarea cinematografelor 
sunt preocupări de timp liber cuo prezenţă mai redusă la români: 18% merg la cinematografe şi 10% merg la teatru, în general în anii1990–1993 interesul pentru spectacole de teatru şi cinematograf a scăzut mult, comparativ cu perioadaanterioară anului 1990; explicaţiile sunt diferenţiate în funcţie de tipurile de spectacol, dar sunt şi cauzegenerale ale scăderii interesului: concurenţa televiziunii, scăderea nivelului de trai, schimbarea stării despirit a populaţiei şi a preocupărilor acesteia, apariţia altor preferinţe.Începând cu anul 1998,
teatrele şi instituţiile muzicale
au cunoscut, un reviriment al activităţii: aînceput să crească numărul de spectacole şi concerte, chiar şi de teatru, şi mai ales, numărul despectatori; au contribuit la acest reviriment şi instituţiile culturale de profil private şi, în general,adaptarea repertoriului la cerinţele publicului.
Cinematografele
continuă să fie în criză, numărul spectatorilor fiind în continuă scădere. În prezent, se încearcă o creştere a numărului de cinematografe prin iniţiativa Ministerului Culturii, înlocalităţile unde cinematografele au fost desfiinţate din raţiuni de eficienţă economică.Pentru europenii din celelalte ţări ale Uniunii Europene frecventarea cinematografului este o preocupare mai extinsă comparativ cu România; în medie, un european din UE merge pe an de 1–3 orila cinematograf; merg mai des spaniolii şi irlandezii. În Spania, un studiu realizat în iunie 2002 a ajunsla concluzia că în ultimii zece ani a crescut numărul de cinematografe cu 93,8%, numărul de spectatorila cinematografe, cu 71% şi veniturile din încasări, cu 188,3%.Un alt sondaj realizat de Institutul Naţional de Statisticăvrea să ofere date despre
c
um îşi petrecromânii seara. Astfel s-au obţinut următoarele răspunsuri spontane:1.se uila televizor 34%;2.stau acasă cu familia 32%;3.se întâlnesc/se distrează cu prietenii 10%;4.se odihnesc 3%;5.citesc 2%;6.alte modalităţi de petrecere a timpului liber 18%.Din structura răspunsurilor la întrebarea de mai sus, rezultă că românii preferă să-şi petreacăseara „în tihnă cu familia”. La aceei întrebare, spunsurile americanilor evidenţiaunele
-2
 
 particularităţi: spre deosebire de români, americanii preferă într-o mai mică măsură „tihna în familie” şiîntâlnirile/petrecerile cu prietenii, dar sunt mai ridicate preferinţele pentru odihnă, citit, mers larestaurant sau la cinema/teatru şi pentru activităţi sportive.Modul de a petrece seara: românii-americanii :privesc la televizor 34-26; stau acasă cu familia31-25; întâlnire/distracţii cu prietenii 10-8; odihnă 3-9; citesc 2-9; restaurant 2-5; dans (discotecă) 1-1;cinema/teatru 1-5; ascultă radio 1-0; activităţi religioase 1-1; croşetează, ţes etc. 1-1;
activităţi sportive0-3;
alt răspuns 11-7.
Alte modalităţi de petrecere a timpului liber
1.
 Preocupările religioase
sunt considerate, uneori, preocupări de timp liber. Trebuiemenţionat faptul că preocupările religioase sunt preocupări spirituale, care numai în anumite forme precum frecventarea bisericii se exprimă în timpul liber. În acelaşi timp, prin sărbătorile religioase (lanivel naţional, la nivelul unor confesiuni şi pentru anumite segmente de populaţie care respectă custricteţe sărbătorile religioase) religia este producătoare de timp liber. La români, frecventarea bisericiia înregistrat o anumită creştere după 1990, mai ales la persoanele cu studii medii şi cu studii superioare;din totalul populaţiei de peste 18 ani, participă frecvent (în fiecare săptămână sau în fiecare lună) laserviciul religios din biserică aproximativ o treime.2.
 Excursiile la sfârşit de săptămână şi călătoriile mai lungi 
sunt puternic afectate denivelul de trai scăzut. În România, treptat, s-a format un segment de populaţie care are posibilităţifinanciare pentru călătorii, dar este neinteresat de excursiile la sfârşit de săptămână, şi un alt segment,care are posibilităţi financiare numai pentru excursii la sfârşit de săptămână şi/sau călătorii în ţară.Cei din primul segment, au posibilităţi financiare bune, posedă locuinţe extraurbane sau/şi înzone de agrement unde îşi petrec sfârşitul de săptămână. Există şi segmente de populaţie neinteresatede excursiile la sfârşitul de săptămână, din alte motive decât cele financiare: cei ce posedă gospodăriirurale unde îşi petrec cel puţin unele dintre sfârşiturile de săptămână, şi cei ce participă la muncileagricole, pe pământurile ce le-au fost restituite după căderea regimului comunist.
 Factori determinaţi ai conţinutului de timp liber la români
Ceea ce este caracteristic pentru români, comparativ cu locuitorii celorlalte ţări din UE este
conţinutul timpului liber mai sărac în preocupări şi activităţi 
. Situaţia este valabilă atât pentru preocupările de informare cât şi pentru preocupările culturale şi distractive.Principalele cauze ale acestei situaţii sunt:
standardul scăzut de viaţă - influenţează petrecerea timpului liber atât direct, prin accesul redus la unele preocupări şi servicii corespunzătoare, cât şi indirect, printr-o staresufletească, care inhibă dorinţele şi preocupările din timpul liber.
mentalităţi, valori, obiceiuri - au determinat, la rândul lor, prezenţa unor deprinderi şi lipsa altora: de exemplu, petrecerea timpului liber în tihna familială mai ales la persoanelecăsătorite şi cu copii
 posibilităţi reale slabe de petrecere a timpului liber - din perspectiva oferteitrebuie să avem în vedere cel puţin faptul că, aproximativ jumătate din populaţia României trăieşte înmediul rural, acolo unde aceste posibilităţi/oferte sunt foarte reduse, dar nu se află într-o situaţiesatisfăcătoare, din acest punct de vedere, nici locuitorii micilor oraşe.Ordinea de meionare a cauzelor nu indiierarhia acestora din punctul de vedere alimportanţei, ele influenţând diferenţiat preocupările de timp liber.
Concluzii
În concluzie îmbunătăţirea standardului de viaţă, oferta mai bogată şi mai diversificată de posibilităţi de petrecere a timpului liber, modernizarea satului, creşterea urbanizării, în contextul
-3

Activity (104)

You've already reviewed this. Edit your review.
1 hundred reads
1 thousand reads
Carmen Morar liked this
Alex Asztalos liked this
George Ovidiu liked this
George Ovidiu liked this
George Ovidiu liked this
George Ovidiu liked this
George Ovidiu liked this
George Ovidiu liked this

You're Reading a Free Preview

Download
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->