Boala Parkinson

- Frecventa ridicata – o prevalent de 1,5/1000 loc.

- La noi 4-5000 cazuri noi annual si o prevalent de
30.000
Sex B/F – 1/25
Varsta incepe la 40 de ani, frecveanta mare 50-65 ani
(75%)
Parkinson
- idiopatic (88,8%)
- medicamentos (6,1%)
- postencefalic (5,1%)
Factor heredofamilial 1,9-5 %
Factori favorizanti – emotii, tarune psihice, tarumatismul
cranian, boli infectioase
Pathologic – tulburari ale metabolismului monaminelor
cerebrale care sunt secundare distruferilor neuronale de la
nivelul diverselor structure extrapiramidale.
Anatomie patologica
Lipsa modificarilor macroscopice considera boala ca
fiind fucntionala ( atrofie corticala moderata, dilatatia
ventriculara, decolorarea substantei negre )
Simptomatologie.

1. Tremuratura – 80% din cazuri

- Frecventa regulate
- Ritm lent 4-7 c/sec
- In repaus – de postura
- Dispare in timpul miscarilor
- Dispare in somn , in contractia voluntara
- Se accentueaza cu emotiile , oboseala, concentrarea
intelectuala
- Localizata distal la member
 - Pseudogestuala- numaratul banilor, facerea tigarii

2. Rigiditatea musculara – generalizata , predomina

la radacina …… precum si in musculature care intervine in
statica.
- Ceroasa , plastic
- Roata dintata, semnul Noica, reflex de postura exagerat
- Tonusul postural cu atitudine in flexie- semn de
intrebare
- Latero si retro sau anterotractii- instabilitatea echilibrului
(distonie axiala)
- La maini distonia flexiei , a articulatiilor matacarpo-
falangiana, o extensie a celor interfalangiene, adductia
policelui si semipronatiei pumnului = mana scriitorului; la
planta distonie “ in grifa”

3. Akinezia : dificultatea initiative motorii: forta

pastrata
- Imobolitate, privire fixa
- Activitate gestuala saraca
- Întarziere în miscare, încetinire in desfasurarea miscarii
- Consecinta este dificultatea sau imposibilitatea
efectuarii ..... rapide
- Actele simultane dificile, le executa descompuse
( salutul în timpul mersului, sustinerea unei conversa?ii în
timpul activitatii motorii)
- Dificultati în repetarea aceleasi miscari
- Akinezia paradoxala – blocare in timpul mersului
- Pierderea miscarilor involuntare automate asociate
- Kinezia paradoxala
- Akatesia- incapacitatea de a ramane imobili ( se misca
continuu)

Aspect general : tonus si akinezie:

- Facies imobil, privire fixa, clipit rar, sialoree
 - Semn de întrebare ,se misca în bloc, statui miscatoare
- Mers cu pasii mici , rigid, corpul anteflectat , fuge dupa
centrul sau de greutate ( pas de alergare)- nu se opreste,
mai face câtiva pasi
- Deseori: abazie (imposibilitatea de a merge ) trepidanta
se blocheaza.
- Vorbire monotona, fara modulatii, intensitate scazuta a
timbrului , uneori debitul accelereaza– tahifemie paradoxala
(accelerare exagerata a ritmului vorbirii)
- Scrisul lent , dificil, micrografic, tremurat, neregulat,
fenomen ce se accentueaya la sfârsitul cuvântului.

Alte tulburari neurologice

- Reflexele OT încetinite , alteori exagerate , reflexele

mediale- exagerate, uneori semnul Babinski – prognostic
nefavorabil
- Atenuarea sau disparitia reflexului de convergenta,
limitarea miscarilor de verticalitate
- Sensibilitate subiectiva – dureri muscular , crampe ,
neliniste profunda, calmate de imobilizarea segmentelor (tin
de rigiditate)
- Tulburari vegetative: sialoree, hipercrimia sebacee
( secretie exagerata a unei glande endocrine),
hipersudoratie, instabilitate termica, tulburari gastro-
intestinale, glicoreglarea perturbata, hipotensiune, edem
membru inferior
- Tulburari psihice – in stadii avansate deterioarea
atentiei si a judecatii, tulburari afective si de personalitate,
frecvent stari depressive; devin posaci, nemultumiti, egoisti.

Investigatii paraclinice
- Perturbarea metabolismului monaminelor cerebrale, al
dopaminei se reflecta prin modificarile metabolitilor acestora
în urina si LCR
 - Pneumoencefalografia arata o atrofie corticala mai
frontal cu uneori o hidrocefalie generalizata
- EEG- normal în general sau cu modificari
nesemnificative
- Ele tromiografia + decelerarea caracteristica a
tremorului si a rigiditatii parkinsonianului- concludente
înaintea instalarii modoficarilor clinice
Evolutia si prognosticul:
- Character lent , inexorabil progreyiv spre agravare
- Intervalul între debut si diagnostic poate fi de 2,5
- Capacitatea de munca în raport cu profesia este mult
timp pastrata
- Prognosticul vital bun, se pune târziu – decesul prin
infectii supradaugate când bolnavii devin grabatari
- Supravietuirea în general este de 10 ani, rar pâna la
20 de ani
- Formele cu hipetonie mai grave decât cele
trimorigene.
Forme clinice:
- Forme trimorigene
- Forme akineto-hipertonica
- Formele akinetice (postencefalitic si medicamentos)
- Hemisindromul parkinsonian
- Cayuri juvenile- rare

Diagnostic – clinica impune exclusiv diagnosticul prin cele

trei simptome
Diagnosticul diferential : perioada de debut sau formele
atipice
Clinic si etiologic
Tremorul :
- Senil: amplitudine mai redusa, frecventa mai rapida, la
cap , cu tulburari psihice(dementa), rigiditatea deobicei
absenta
- Tremor esential- rar character familial, ritm mai rapid,
discret în rapaus, accentuat în miscare , uneori character net
intentional; se poate gasi în aceeasi familie tremor familial si
parkinsonian
- Intoxicatia alcoolica- ritm neregulat , frecventa mai
ridicata dimineata , fenomene polineuropatice,psihice,
cedeaza în ingestie
- Tremor basedowian, intoxicatie cu mangan, mercur,
coicaina
- Hipertonia, mai ales hemiparkinson – diferen?iere de
hemipareza
- Artrita reumatoida – reumatismul palidal

Boli neurologice care prezinta simptome parkinsoniene:

- Atrofie olivo-ponto-cerebeloasa
- Eredoataxiile spino- cerebeloase
- Coreea cronica cu manifestari parkinsoniene
- Forma hipertonica a Wilson
- Demente atrofice – Pick sau Alzheimer
- Atrofiile primare palidale
- Complexul parkinsonian

Etiologic
Sindroame toxice :
1. Oxicarbonic – intoxicatie acuta cu OC sau sinucidere
- Coma ,8-20 zile parkinsonism, în câteva zile : rigiditate ,
akinezie, termor(moderat)
- Se pot asocial , miscari coreice, atetoza , cecitate,
hipoacuzie piramidala, mono- sau hemiplegii, tulburari
psihice dezorientare,amnezie, deficit intellectual, tulburari
sfincteriene-gatism
- Anatomic: leziuni necrotice hemoragice în neuronal
palid bilateral, leziuni celulare în cortex, demielinizari
subcorticale
2. Manganic : acut sau cronic –mineri sau industria unde
se lucreza cu acestea.
- Tulburari clinice :dizartrie, tulburari de mers
- Perioada de stare: akinezie, piederea automatismelor,
atitudine in flexie sau ca în boala Wilson , râs spastic, tremor
minim, intentional uneori, tulburari vegetative, discrine-
fenomene polineuropatice, piramidale,amiotrofiimembru
inferior, nevroza,puerilism, regresia personalitatii, torpoare
intelectuala.
- Anatomia patologica: leyiuni în neuronul palid,
micsorarea în greutate a creierului, largirea ventriculilor
laterali, crutarea substantei negre.
- În urina – prezenta manganului
3. Cianura de sodiu, potasiu sau acid cianhidric – extrem
de rara – dupa cateva luni prin fenomene parkinsoniene:
facies amimic, rigiditatea plastic, mers cu pasi mici, lipsa
miscarilor associate, bradikinezie, tremor.
Sindroame parkinsoniene vasculare - sindromul vascular
atherosclerotic:
- Asocierea fortuita a leziunilor vasculare unor sindroame
parkinsoniene
- Aparitia unor semen parkinsoniene în cadrul
sindroamelor de lacunarism cerebral
- Vârsta
Sindroam parkinsonian traumatic

Encefalopatia traumatica a boxerilor – la 5 ani dupa

întreruperea activitatii , la 5-25%, profesionisti: tulburari
psihice ( irascibilitate, agresivitate,depresie, tulburari de
memorie, halucinatii) fenomene parkinsoniene si semne
neurologice ( piramidale, dizartrie, comotionalitate de tip
temporal)
Sindromul tumoral
 Accident vascular cerebral

Definitie: modificari circulatorii cerebrale, instalate brusc , în

plina sanatate aparenta, manifestate clinic prin:
- Tulburari de mobilitate (hemipareye,hemiplegii)
- Alte tulburari: senyitive, senyoriale, sfincteriene, asimetrie
facial datp de pareya de VIIde tip centralsau de tip: pareze
palpebrale , strabisme convergente .

Clasificare dupa sindromul anatomo-clinic:

1. Ischemia cerebral
a. AIT ( cu remisie în maxim 24 de ore sau 48 de ore pentru
SVB)
b. Infarct cerebral dat prin :
- tromboza artereloe cerebrale
- embolie cerebral (cardiac si extracardiace )

2. Hemoragia cerebral
a. Hemoragia cerebral= revarsat sangvin în tesutul cerebral
b. Hematom intracerebral= colectie sangvina bine delimitata
localizata în substanta alba
3. Hemoragia subarahnoidiana= revarsat sangvin situate în S.A.
produs de o ruptura vasculara

Alte tipuri de AVC:

4. Encefalopatia HTA
5. Tromboflebitele venelor cerebrale ( procese inflamatorii ale
venelor si sinusurilor cerebrale )